NICOLAE DĂRĂBANŢ

UN OLTEAN PENTRU ROMÂNIA :

Ing. FLOREA CRÂNGUŞ

EDITURA.......................

1
 UN OLTEAN DIN BRAŞOV

Mi-a fost dat să cunosc, întâmplător, în Braşovul nostru un om deosebit, un oltean pe care
soarta l-a făcut ca să se aşeze aici între noi, în oraşul de la poalele Tâmpei şi care, prin tot ce a
făcut, a contribuit la creşterea prestigiului municipiului Braşov.
Am să vă arăt în cuprinsul acestei cărţi, că frazele de mai sus nu sunt vorbe goale şi că
tot ce va cuprinde această carte are acoperire prin faptele Domniei Sale.
OMUL pe care l-am cunoscut şi pe care vreau să-l prezint în această carte se numeşte
Crânguş Florea, este inginer constructor şi doctorand, patronul firmei S.C. CILAS CF S.R.L. şi
preşedintele fondator al FUNDAŢIEI "ALEXANDRA".
Pentru a se înţelege mai bine cine este domnul Florea Crânguş, am să redau mai jos o
prezentare şi un interviu realizat de către ziarul "Cuvântul Libertăţii" din 29 septembrie 2008,
din care rezultă că a fost şi unul dintre candidaţii P.S.D. Dolj pentru Senatul României.
Să urmărim ziarul :

 Data şi locul naşterii: 14 aprilie 1947,  Instruire de specialitate în domeniul

comuna Bârca, Jud, Dolj
 Strare civilă: Căsătorit, doi copii
 Locul de muncă actual şi funcţia: SC
CILAS CF SRL, director
 Licenţiat al Institutului de Construcţii
Bucureşti, Facultatea de Construcţii Civile,
Industriale şi Agricole
 Doctorand în Tehnologia construcţiilor
civile şi industriale- “Cercetarea
comportării construcţiilor tradiţionale
înalte la cutremur în Transilvania”
calităţii: “Conducerea şi asigurarea
calităţii”: QALITAS SA
 Lucrările executate civile: total 22 blocuri
de locuinţe în Braşov sub diferite denumiri
(bloc Zorilor, blocurile Berzei,, blocurile
42.104.33.36 etc din diferite cartiere din
Braşov), cămine de nefamilişti, cantine.
 Lucrări executate industrial: Pentru zona
Tg Jiu: Fabrica de sticlă Tg Jiu, Fabrica de
cauciuc regenerat Tg Jiu, Avicola Tg Jiu
(cu cele 3 secţii), complexe de porci,
taurine etc.

Olteanul se însoara devreme şi definitiv
-Cine sunteţi, Domnule Crânguş?
-M-am născut pe 14 aprilie 1947, în comuna Bârca.
Sunt inginer constructor de peste 35 de ani,
membru PSD de 10 ani, oltean de 61 ani, om de
afaceri cam de 12. Din anul 2003 până în prezent
Director la SC CILAS CF SRL
-Cum s-a împăcat olteanul Florea Crânguş cu
Ardealul? Ştim din autobiografia Dvs că aţi
lucrat mult timp în Braşov…
- A fost o combinativă reuşită. Mai mult, acest
mariaj social şi profesional mi-a croit şi o nouă
adresă. Eu cu iniţiative şi expertiza profesională, ei
cu metodica şi deloc peiorativ, cu atitudinea
nemţească faţă de lucrul bine făcut. Aici mi-am
întemeiat o familie, fiindcă olteanul se însoară
dat seama că determinant în evoluţia persoanei este
mediul socio-cultural care stimulează aptitudinile
native dar şi întâmplarea, care de fapt este norocul
de a da de oameni bine intenţionaţi, de un program
politic bun. M-am înscris în PSD întru-cât este
singurul partid care înţelege omul simplu,
subliniind clar că persoana este omul ca individ
social, că este subiect al acţiunii şi că persoana nu
este un sistem închis, suficient sieşi, ci un
subsistem deschis la alte subsisteme, precum
macrosistemul integrator.
-Consideraţi că oamenii sunt cea mai
importantă resursă în reuşita unui proiect
politic?
-Păi cine alţii? Investiţia în oameni stă la baza
credinţei mele. Toţi cetăţenii ţarii trebuie să aibă
acces egal la drepturi, obligaţii şi oportunităţi.

2
devreme şi definitiv, aici mi s-au născut cei doi Cultura, educaţia permanentă, sănătatea sunt
feciori, aici m-am bucurat de binefacerile căldurii drepturi egale pentru toţi iar nu privilegii. Cum
familiale. Adică sunt un tip norocos. bine a observant toată media, acţiunea de a
interzice consumul de minciuni sfruntate ale
-Am auzit că titlul tezei Dvs de doctorat este opoziţiei sau, hai să zicem, alimente nesănătoase,
unul nu foarte calm, dacă putem spune aşa… nu va limita consumul, îl va descuraja la început,
-Da, e un studiu complex si absolut necesar. E iar după un timp se vor găsi variante ocolitoare.
vorba de “Cercetarea comportării construcţiilor Mizez pe educaţie şi pe un lobby puternic pentru
tradiţionale înalte la cutremur în Transilvania” consumul de adevăruri politice, de promisiuni
respectate.
-Aş dori să-mi spuneţi câteva detalii despre felul Oamenii, şi mai ales oamenii acestor locuri, sunt
cum v-aţi pregătit pentru viaţa politică. Reuşita mult mai încântaţi când ştiu că li se acordă
profesională şi în afaceri are ca finalitate o importanţă, chiar şi celor mai puţin convinşi, decât
carieră politică? să li se impună să facă ceva, fără ca ei să fi
-Există în folclorul politic o vorbă de spirit cu care descoperit diferenţele.
sunt parţial de acord:”Dacă n-ar trebui să vorbesc
în public, şi mâine m-aş înscrie în cursa electorală.” -Pasiuni, activităţi care vă deconectează de
Remarca aparţine unui politician American şi se dinamica cotidiană?
dovedeşte valabilă şi azi în cazul unor politicieni -Vorba poetului, după atâta frig şi ceaţă, turnat
autohtoni. Spusa are o vechime de 14 ani. A vorbi betoane şi săpat fundaţii, inginerul a găsit refugiu
în public nu este un lucru uşor, mai ales pentru cei acasa la el, migălind la clasoarele lui cu timbre,
lipsiţi de experienţa sau de abilităţi oratorice. Nu acele flecuşteţe, mici opere de artă, care iţi permit
sunt mulţi cei care se simt confortabil în faţa să visezi, să călătoreşti…Colecţia mea de timbre
maselor, vorbind cu oameni de diferite condiţii, în mă ajută să mă concentrez, să acumulez energii
diverse ocazii. Pot să afirm că nu am niciun pentru o nouă zi de muncă. În faţa lor nu mai sunt
discomfort special atunci când trebuie să vorbesc în stresat. Tot ceea ce este rar m-a atras. Oamenii noi,
public, mai ales că am ce transmite acelui public. oamenii deosebiţi. Am şi o colecţie de cărţi pe care
Altfel de ce m-aş afla în faţa lui? Doar să mă aud eu le consider rare, întru-cât aparţin unor minţi
vorbind? Nu-mi stă în fire să trăncănesc, doar de luminate. O dată pe săptămână, în tihna atmosferei
dragul de a trăncăni! Asta e specializarea altora. de acasă, inginerul Crânguş are grijă de cărţile sale,
Una dintre premisele de la care pornesc în orice le răsfoieşte cu sfială, înlatură praful. Poate părea
abordare a relaţiilor între oameni este situarea caraghios, dar acesta este felul meu de a fi delicat.
“esenţei umane” în afara individului în sine, La locul de muncă nu există loc de aşa ceva.
fetisizat, scos din ansamblul concret al vieţuirii
sale. În şantier am învăţat ce înseamnă psihologia -Probleme cu autorităţile statului, cu
socială. Ce înseamnă limbaj, relaţii de comunicare, procuratura?
afectivitate, relaţii preferenţiale, aptitudini, relaţii -Nu am fost cercetat penal niciodată, atât eu cât şi
funcţionale, trăsături tipologice, şi temperamentale, ceilalţi membri ai familiei mele. La Miliţie sau
relaţii de dominaţie. A fost ca ucenicie în ale Poliţie m-am dus doar ca să-mi schimb buletinul, şi
politicii. Democraţia reprezintă tehnica luării chiar şi atunci, nu cu foarte mare tragere de inimă.
deciziilor, iar eu am fost nevoit să iau decizii la
fiecare pas. -Domnule Crânguş, vă mulţumesc pentru timpul
“ Scorul reuşitei” este principal cauză a dinamicii acordat!
sociale.
În general, individul tinde să se identifice cu grupul
său: nivelul mediu de reuşită al grupului devine
norma personală, prin care-şi defineşte statutul. În
sinteză, liderul trebuie să îmbine doua tipuri de
competent, pe care le-aş numi: ”specialistul tehnic
al sarcinii” si “specialistul problemelor socio-
afective”.

3
-Poate banală, dar întrebarea noastră este
urmatoarea: sunteţi legat afectiv de PSD?
-Eu nu sunt tipul “picnic” care face cu uşurinţă
promisiuni, care nu-şi respectă cuvântul dat.
Tendinţa de a neglija principiile, de a înclina către
concesii şi compromisuri nu sunt coordonatele
mele comportamentale. Eu înţeleg rapid realitatea,
cu deosebire sub aspectele ei structurale, am spirit
practic, iniţiativă. Activitatea mea de-o viaţă mi-a
dat şansa să cunosc nemijlocit oamenii. Aşa mi-am
DENISA GHIŢĂ

Acum, după ce ne-am făcut o imagine sumară asupra persoanei şi personalităţii eroului
nostru, să urmărim mai departe şirul activităţilor sale care vor întregi imaginea unui om, a unui
luptător pentru bunăstarea concetăţenilor săi, fie ele activităţi profesionale sau politice şi vom
vedea mai departe cum ele se împletesc şi se completează reciproc încununând pană la urmă
ideea de bine, de bunăstare şi de dreptate.
Am văzut cum domnul ing. Florea Crânguş, candidând pentru un post de senator din
partea P.S.D. Dolj în colegiul Băileşti-Calafat a fost în mijlocul oltenilor punând umărul la
realizarea reţelelor de aducţiune a apei potabile în unele sate şi comune, cum s-a implicat în
acordarea de ajutoare unor categorii defavorizate, cum în întreaga campanie electorală s-a
zbătut pentru implinirea unor realizări practice. A vorbit mai puţin dar a realizat foarte mult. S-a
bucurat de aprecierea şi de admiraţia tinerilor şi a sătenilor.
În conţinutul cărţii vom aminti şi vom arăta toate aspectele în care s-a implicat şi
realizările pe care le-a împlinit, singur sau împreună cu organele locale din judeţul Dolj şi
Colegiul nr.4 unde a fost candidat pentru Senat.
Iată mai jos o scrisoare deschisă a d-lui Crânguş, un manifest din perioada electorală,
adresat conaţionalilor săi din Dolj :

"Dragii mei!
După cum mulţi dintre voi ştiţi, sunt născut la Bârca în judeţul Dolj, şi ca doljean îi înţeleg pe
doljeni şi ştiu ceva anume ce le lipseşte oamenilor de aici ; ceva ce poate că ei nu ştiu să spună,
dar care face parte din fiinţa noastră de sute de ani.
E moştenirea noastră de secole:
- tradiţia
- cultura populară
- bogăţiile noastre spirituale.
Una dintre dorinţele mele cele mai dragi, de om al locului, este să reînviu obiceiurile care au fost
pierdute, uitate, lăsate în paragină. Să încurajez orice iniţiativă de a revigora patrimoniul cultural
tradiţional.
Dragii mei, ştiu că poate unii dintre voi veţi spune că înainte de cultură, oamenii au nevoie de
pâine, de o casă care să nu mai fie luată de ape şi în care să fie căldură şi apă curentă. Şi au

4
dreptate. Însă când greul e mai greu şi vremurile mai aprige, ce ne alină sufletul mai bine ca o
doină sau o horă oltenească bătută bine cu năduf?
De aceea astăzi, vă propun ceva extrem de important şi de valoros : să pornim împreună la
revigorarea culturii, a tradiţiilor locului, a identităţii noastre regionale.
E timpul să recuperăm împreună ce s-a pierdut în timp.
E timpul să respectăm rânduiala dreaptă şi să reconstruim împreună ce s-a stricat sau uitat în
timp.
E timpul ca noi, doljenii, să arătăm ţării că suntem mândri de rădăcinile noastre şi că, atunci când
punem laolaltă proiectele noastre, ideile noastre, voinţa noastră, REUŞIM!
Împreună vom reuşi.

Ajutaţi-mă să vă ajut!
Pe 30 noiembrie, daţi-mi votul vostru!"

Crânguş Florea
Candidat pentru Senat din partea P.S.D. Dolj
Colegiul uninominal nr.4 Băileşti – Calafat

"Nu văd ieşirea României din situaţia în care este fără o înflorire a satului românesc!
Am să mă zbat pentru crearea unor centre de depozitare a produselor agricole, ca să nu mai
apelăm la importuri după ce se încheie sezonul.
Dacă tot omul poate să-şi pună în pivniţă rodul muncii sale, de ce statul e un prost gospodar?
Trebuie să se meargă pe ideea prelucrării produselor animale la nivel local, în mici afaceri, la
fiecare 7 – 10 producători.
Mai sunt irigaţiile o mare problemă şi o repet de câte ori am ocazia.Dom'le, chiar aşa ne-am
smintit să nu ne dăm seama cât de importantă e refacerea totală a sistemului de irigaţii? Unde nu
sunt canale, punem tuburi.Oamenii să plătească energia de irigat, iar apa să fie dată pe gratis."

Cuvântul Libertăţii, 15 septembrie 2008

5
Campanie pentru încurajarea educaţiei
Prima zi de şcoală, mai grea pentru copiii romi

Până anul acesta, romii din Craiova erau cu un pas în urmă în ceea ce priveşte pregătirile
pentru începerea unui an şcolar. Ziua de 15 septembrie, când clopoţelul îi adună la clase pe elevi,
era importantă doar pentru câteva familii de romi, care aveau acces la informaţie. Pentru cei mai
mulţi, era o zi ca oricare alta, pe care copiii şi-o petreceau acasă sau vânzând în târg fără a se
sinchisi de posibilitatea de a învăţa să citească sau, mai departe, să-şi facă planuri mari de viitor,
pornind de la învăţătură. Anul acesta, lucrurile s-au mai schimbat, iar astăzi o şcoală boboc,
Şcoala nr. 13, este pregătită să-şi deschidă porţile pentru noul an şcolar.

Romeo Tiberiade, consilier pe problemele romilor în cadrul Consiliului Judeţean Dolj, a pornit,
cu două săptămâni în urmă, o campanie în rândul romilor încercând să-i convingă cât de benefic
este să meargă la şcoală. " Am mers la familiile pe care le ştiam mai defavorizate şi le-am vorbit
despre rolul important pe care trebuie să-l aibă şcoala în viaţa copiilor lor. M-au ascultat şi au
fost receptivi, conştientizând că nu pot să se descurce în viaţă dacă nu ştiu o brumă de carte. I-am
încurajat să-şi înscrie copii, chiar dacă sunt mai mari ca varstă, şi să-i sprijine să termine un
liceu, să ia diploma. Fără o diplomă nu mai poţi să fii angajat decât ca necalificat", spune Romeo
Tiberiade.

O oră de explicaţii

Ca să-i convingi pe romi să-şi trimită copiii la şcoală nu este un lucru uşor, după cum povesteşte
Romeo Tiberiade. Nu iţi trebuie doar fler, ci şi multă răbdare."Sunt indiferenţi şi pasivi, nu au
încredere în profesori, nu sunt atraşi de educaţie. M-au primit frumos, au fost amabili, dar ca să
înţeleagă am fost nevoit să le vorbesc câte o oră. I-am convins cu greu, dar a meritat. E important
să înceapă să conştientizeze cîţiva dintre ei, că apoi se transmite de la unul la altul. Şi eu cred că
va veni un timp în viaţa romilor când se vor lăuda cu şcolile, cu facultăţile pe care le-au urmat,
nu numai cu banii pe care i-au adus din străinătate", îndrăzneşte să creadă consilierul romilor.

Prea săraci ca să meargă la şcoală

Romii renunţă să-şi mai trimită copiii la învăţătură, motivând că rechizitele şcolare, hainele şi
încălţămintea elevilor costă prea mult, iar ei nu-şi permit să rupă aceşti bani din bugetul
familiei."Sărăcia este o mare problemă în rândul romilor, o realitate pe care nu o contestă
nimeni. Dar, mai cu puţină chivernisire, ar trebui să mişte ceva. Este mai mare păcatul să-i vezi
cum cresc şi nu învaţă nimic care să-i poată ajuta serios în viaţă", a mai spus Romeo Tiberiade.
Din dorinţa de a-i vedea la şcoală, acesta a recurs la banii personali pe care i-a împărţit la câteva
familii sărace, care au manifestat dorinţă de a-şi da copiii pe mâna unor profesori, dar invocau
lipsa banilor. "Am cumpărat din banii mei rechizite şcolare la câteva familii care sunt sărace şi
nu au nici un sprijin financiar de la nimeni".

6
O familie model

Ca să fie convingător, consilierul Tiberiade şi-a aplicat principiile campaniei la propria familie.
Toţi cei patru copii ai săi, două fete gemene şi doi băieţi, au fost îndrumaţi spre învăţătură.
Fetiţele, Izabela şi Isaura, sunt acum eleve în clasa a V-a la Şcoala nr.13, şi sunt orientate de tatăl
lor spre un liceu ca şi băieţii. Mai mult, una dintre fetiţe, Izabela, are înclinaţii spre poezie,
scriind deja un volum cu propriile creaţii, pe care intenţionează să-l publice. “Îi place mult
poezia şi teatrul. Am compus cu ele o piesă de teatru, Romeo şi Julieta, în varianta ţigănească şi
a ieşit chiar foarte bine”, mai spune consilierul.

“Măcar să le pun Abecedarul în braţe”

Pe de altă parte, romilor li s-au creat condiţii să studieze fără să ducă lipsă de material didactic.
Şcoala nr.13 este un exemplu în acest sens. “ Este o şcoală curată, dotată cu tot ce are nevoie,
chiar şi cu calculatoare. Pot să spun că este mai frumoasă decât o şcoală cu pretenţii din oraş,
pentru că aici au ajuns multe fonduri care au fost cheltuite în totalitate pe dotări”, este de părere
Romeo Tiberiade. În perspective, unitatea de învăţământ şi el a fost mediator şcolar, încercând şi
înainte , prin toate metodele, să îi aducă pe copiii romilor pe băncile şcolii. “Măcar să le pun
Abecedarul în braţe, să îi văd pe toţi că ştiu să citească şi-şi scriu correct numele”, este crezul
care îl impulsionează în această activitate, pe care spune că o face cu pasiune.

A doua şansă, şi pentru părinţi

Pentru că analfabetismul în rândul romilor este o problemă reală, care tinde să se generalizeze,
cadrele didactice de la Şcoala nr.13 au iniţiat un program şcolar prin care încearcă să îi aducă la
clasă chiar şi pe părinţii micuţilor romi. “Este vorba de proiectul “A doua şansă”, care se
adresează în mod special adulţilor. Pot să vină să înveţe să citească şi să scrie chiar şi părinţii
elevilor. Tot prin acest program am dotat o sală de clasă cu calculatoare şi acolo pot să vină cei
maturi ca să înveţe să navigheze pe internet.” Principiul de la care s-a plecat în acest proiect este
“ dacă părinţii sunt lipsiţi de educaţie, cum pot să fie copiii lor?”

Cuvântul Libertăţii, 20 Septembrie 2008

7
 Profesorii sunt iniţiaţi în tehnici de atragere a copiilor romi la şcoală

În ultimul timp se pune tot mai mare preţ pe activităţile ce vizează integrarea în societate
şi şcolarizarea copiilor romi. Activităţile se derulează în special la şcolile sau în localităţile în
care majoritatea populaţiei este de această etnie. În acest sens, Casa Corpului Didactic Dolj a
început implementarea proiectului "Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate", ce face
parte din programul Phare Ro. Prima fază a proiectului pune accent pe iniţierea dascălilor în
tehnici de comunicare şi convingere a elevilor romi şi a părinţilor de importanţa educaţiei în
societate.
,,Sunt peste 250 de cadre didactice care vor parcurge un program de 90 de ore.
Activitatea se va finaliza la 1 noiembrie, iar formatorii vor merge în teritoriu, unde vor desfăşura
activităţi cu cadrele didactice", a spus Ersilia Opreseu, directorului Casei Corpului Didactic Dolj.
În această etapă sunt vizaţi dascălii din zece unităţi şcolare unde învaţă grupurile dezavantajate,
mai exact cei din Şcoala nr. 26 şi Şcoala nr. 13 din Craiova, Şcoala Mârza din comuna Sălcuţa,
Şcoala nr. 6 Băileşti, Şco1ile Catane, Ocolna, Cerăt, Gighera, Sadova şi Filiaşi.
De asemenea, un grup de consilieri şcolari din cadrul Centrului Judeţean de Resurse
Asistenţă Educaţională va derula activităţi de consiliere a elevilor şi părinţilor romi în vederea
conştientizării importanţei frecventări şcolii. Romii vor primi şi rechizite şi vor fi antrenaţi în
derularea unor spectacole care vor avea ca temă expunerea culturii şi tradiţiei lor.
CARMEN RUSAN

Gazeta de Sud, 22 septembrie 2008

8
 Romii craioveni din Italia au scăpat de amprentare

Romii din Italia sunt din nou în centrul atenţiei autorităţilor europene. Două tabere din
centrul Romei au fost vizitate de o delegaţie din care a făcut parte, printre alţii,
eurodeputatul Marian Jean Marinescu. Ce au descoperit? Zeci de familii de romi, mulţi
din Craiova, unii dintre ei trăind acolo de mulţi ani. Vestea bună este că italienii au oprit
acţiunea de amprentare.

După criticile aduse Italiei pentru controversata decizie de amprentare a populaţiei

nomade care sălăsluieşte în Peninsulă, organizaţiile nonguvernamentale şi factorii de decizie din
întreaga Europă au participat, la Bruxelles, la un summit pe această temă. Participanţii, printre
care s-a numărat şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au căutat soluţii
pentru rezolvarea crizei imigranţilor, în special a celor de etnie romă. Concluzia a fost că nu toate
problemele pot fi rezolvate de Comisia Europeană. Statele membre trebuie să aibă cea mai mare
contribuţie. Comisia poate propune programe, dar fiecare stat trebuie să rezolve problema.
Primul lucru care ar trebui făcut este rezolvarea situaţiei sistemului educaţional. Lipsa locurilor
de muncă este cauzată de lipsa educaţiei", a declarat ieri, la Craiova, eurodeputatul Marinescu.
Acesta a vizitat, împreună cu alţi eurodeputaţi români şi cu prefecţii din Roma, Napoli şi Milano,
două tabere de emigranţi care trăiau în condiţii mizere. ,,Acţiunea a fost derulată, în principal, cu
cei de la Crucea Roşie din Italia, care au distribuit legitimaţii prin care persoanele din tabere
puteau avea acces gratuit la servicii medicale. Într-una dintre tabere, amplasată ilegal în centrul
Romei şi formată din persoane din fosta Iugoslavie, am găsit familii care locuiau acolo de 40 de
ani. Stăteau în locuinţe tip container, cu copii şi nepoţi. Nu aveau nici lumină, nici apă curentă",
a precizat Marinescu.

Romii din Craiova trăiesc de pe o zi pe alta

Aproximativ 50 de familii de romi din România, dintre care 20 din Bănie, locuiesc de ani
buni într-o tabără legală, unii dintre ei având permis de şedere. Au plecat din Craiova din cauza
lipsei locurilor de muncă, iar acum se descurcă fiecare cum pot. ,,Când i-am întrebat, au zis că
trăiesc din vânzarea fierului vechi. Unii erau foarte tineri, alţii traiau acolo de şase-şapte ani. Nu
aveau documente de şedere. Unul mi-a arătat carnetul de conducere. Alţii aveau legitimaţii, dar
fără valoare", a mai spus eurodeputatul.

Amprentare după capul fiecăruia

Oficialii italieni au interpretat fiecare cum l-a tăiat capul decretul de amprentare a
populaţiei nomade, emis de guvern pe 30 mai, urmat de instrucţiunile de aplicare pe 17 iulie.
Actul normativ care a pus Europa pe jar a fost aplicat numai în Napoli. ,,S-au făcut câteva sute
de amprentări, dar după 17 iulie acţiunea a fost stopată. Nimeni nu a mai fost amprentat, lucru pe
care l-au confirmat şi romii craioveni din tabără", a explicat Marinescu. Dându-şi probabil seama
că au greşit, oficialii din Peninsulă nu vor folosi datele culese până acum. Comisia de garantare a
bazelor de date din Italia va distruge informaţiile cu persoanele amprentate până acum, potrivit

9
eurodeputatului Marinescu. Italienii nu numai că nu au înţeles ce trebuie să facă, dar nici nu ştiu
exact care a fost obiectivul amprentării. Atât ministrul de interne, cât şi membrii comisiilor de
specialitate din Senat au spus că rezultatul final este desfiinţarea taberelor ilegale, mutarea
populaţiei în cele legale şi construirea unora noi. Greu de crezut, atâta timp cât în Roma
autorităţile au tolerat 40 de ani o tabără ilegală fără să ia nici o măsură.

Avem romi, ce facem cu ei

Primul lucru este aducerea copiilor de romi la şcoală. Începută cât mai repede, acţiunea ar
putea da roade în 15-20 de ani. Marinescu a precizat că organizaţiile care reprezintă interesele
romilor ar trebui să iasă din amorţeală şi să atragă fondurile de 40 de milioane de euro puse la
dispoziţie de UE. ,,Aceste organizaţii nu trebuie doar să identifice acţiuni de discriminare a
romilor, ci să acţioneze în interiorul etniei. Să le dea celor pe care îi reprezintă exemple de romi
care au terminat universităţi şi acum s-au angajat. Nu trebuie să se mulţumească doar cu ajutorul
social, pentru că în Italia puţine persoane primesc aşa ceva. Iar politicienii să lase discursurile
inflamatoare", a mai spus eurodeputatul.

VALENTIN TUDOR

10
 Interviu
1.Care sunt principalele atuuri ale sale?

Principalele mele atuuri vin din calitatea mea de OM: onestitatea, verticalitatea, o viaţă şi
o carieră în care cuvântul dat a avut valoare de contract iar profesionalismul a fost criteriul după
care m-am ghidat în tot ceea ce am făcut.
Dar mai presus de toate, atuul cel mai important este sufletul pe care îl am aproape de
aceşti oameni, din mijlocul cărora mă trag şi ale căror nevoi le cunosc cu adevărat. Faţă de ei
sunt dator ca după o viaţă de realizări şi împliniri să revin la "matcă" şi să fac ceea ce ştiu eu să
să fac mai bine: să construiesc. De data asta, la un nivel superior; pentru că, doljean adevărat
fiind, eu înţeleg ce vor doljenii. Iar doljenii ştiu ce vor, numai că nu i-a întrebat nimeni până
acum cu adevărat sau dacă a făcut-o, nimeni nu i-a ascultat.
Eu sunt cu adevărat ceea ce se poate numi un candidat din partea locului, de partea
oamenilor.

2. Pe ce va fi centrată Campania?

Spre deosebire de alţii, modul meu de abordare a fost de a asculta şi prelua problemele
reale ale oamenilor din zonă, ca după aceea să văd cum le pot rezolva sau cel puţin ameliora.
Pentru că degeaba ne ducem noi politicienii şi promitem că le facem oamenilor şi le dăm, dacă ei
de fapt nu au nevoie de ce vrem să le dăm noi, pentru că nu aceea e problema lor reală.

3. Ţinând cont că în colegiul unde candidează sunt foarte multe primării PNL şi
Mario Oprea susţine că va bate pe orice alt contracandidat, cum va răspunde dl Crânguş
acestui avantaj?

Pentru prima dată în istoria noastră recentă, prin votul uninominal, oamenii au ocazia să
stea faţă în faţă cu cel pe care urmează să îl voteze.

Până acum, oamenii votau "pe orbeşte".

În plimbările mele prin sate am întrebat oamenii dacă işi cunosc deputatul sau senatorul
care îi reprezintă: nimeni nu avea niciun habar.
La această întâlnire cu alegătorii, cei care candidează şi care trebuie să iasă în sfârşit la
lumină, trebuie să fie de o anumită integritate şi care să fi făcut cu adevărat ceva pentru oamenii
pe care îi reprezintă. Nu mă interesează ce spun sau cred contracandidaţii mei pentru că e normal
ca fiecare să îşi dorească să câştige. Eu însă am bătut la picior aproape toate localităţile, iar
oamenii vor schimbare. Asta e important. Oltenii sunt oameni orgolioşi şi deştepţi, pe ei nu poţi
să-i duci cu vorbe goale şi promisiuni încălcate! Ei şi-au făcut o idee despre această clasă politică
din câte am văzut eu în teritoriu.

Eu nu sunt intimidat de contracandidaţii mei, chiar dacă unii spun că Crânguş nu are
notorietate, nu are una, nu are alta.
Eu am venit aici ca să câştig. Clar.

11
 Pentru mine notorietatea este să-l înţeleg pe "nenea" şi să îi rezolv problema, pentru că s-
a văzut că cei care au notorietate, degeaba, nu au făcut nimic.
Degeaba ai notorietate dacă oamenii nu au încredere în tine.
Iar încrederea se câştigă prin fapte nu prin vorbe, făcând ceea ce trebuie şi acolo unde
trebuie : de partea oamenilor.

12
Mesaje - 14 octombrie 2008
 Criza medicamentelor

 Ministerul Sănătăţii îşi bate joc de bolnavii din România. Ministrul

Nicolaescu se face vinovat de criza medicamentelor

Dupa ce a anunţat cu surle şi trâmbiţe ridicarea plafoanelor pentru medicamente de la 1

octombrie, Ministrul Sănătăţii nu a dat nici până astăzi fundamentarea economică pentru această
măsură. Nici până astăzi nu se ştie care este nivelul până la care se pot acorda medicamente
compensate şi de unde vor veni aceşti bani.

 Farmaciştii refuză să mai vândă anumite produse, iar bolnavii nu pot să îşi
achiziţioneze medicamente.

Toate acestea se întâmplă din cauza superficialităţii lui Eugen Nicolaescu.

Este nevoie de ridicarea plafoanelor pentru medicamente compensate. Dar măsura trebuie
impusă la modul real, nu numai prin declaraţii, cum face ministrul Nicolaescu.

 PSD solicită Ministerului Sănătăţii să ofere de urgenţă o fundamentare

economică pentru ridicarea plafoanelor pentru medicamente.

Acest blocaj trebuie rezolvat cât de curând. Nu putem pierde timpul cu discuţii politice,
de campanie electorală, şi nici măcar cu incompetenţa lui Eugen Nicolasecu.

 Dacă tot a copiat din Programul PSD ridicarea plafoanelor pentru

medicamente, ministrul Nicolaescu ar putea să copieze şi soluţiile
pentru aplicarea acesteia.

 Reforma Nicolaescu înseamnă trecerea de la ,,Nu mai avem plafoane" la ,,Nu

mai avem medicamente".
Eliminarea plafoanelor înseamnă de fapt lipsa medicamentelor din farmacii.
Guvernarea de dreapta a eliminat plafoanele - cu o lună înainte de alegeri - pe spatele
farmaciştilor, care nu se mai pot aproviziona, şi a bolnavilor, care nu mai găsesc medicamente în
farmacii.

 Achiziţionarea de avioane pentru MApN

 CSAT va discuta astăzi despre programul de achiziţii al MApN şi despre achiziţiile de la

nivelul MIRA.
 Responsabilitatea achiziţionării de avioane pentru MApN trebuie lăsată în sarcina
viitorului Guvern.
Un guvern care mai are doar 45 de zile de trăit nu poate lua decizii atât de importante, nu
poate face achiziţii de miliarde de euro, care afectează bugetul pe următorii ani.

13
  PSD consideră că actualul Guvern nu are legitimitatea şi căderea morală necesare
pentru o iniţiativă atât de importantă cum este înzestrarea Armatei.
o Actualul Executiv nu are susţinere parlamentară şi este autorul unor tunuri neruşinate, o
adevărată sfidare la adresa românilor.
o Cazurile Fondul Proprietatea, Tractorul Braşov, Taxa auto sau Aeroportul Băneasa sunt
doar câteva picături de apă într-un ocean, dacă ne gândim la afacerile ilegale ale
Guvernului.
o Dacă Citroen ar face avioane, am şti cu toţii cine ar caştiga această licitaţie.

■ Acest Guvern este un clan al oamenilor de afaceri, o reuniune de automobilişti, asfaltatori şi

băieţi deştepţi, care acţionează numai în interes propriu.

 Siguranţa naţională este un domeniu mult prea important pentru a fi lăsat pe mâna
unor aventurieri, cum sunt cei din actualul Guvern.
PSD consideră că programul de Înzestrare al Armatei trebuie lăsat pe mâna viitorului
Guvern.
 Traian Băsescu este in cârdăşie cu Guvernul Tăriceanu
o Dacă ar fi un preşedinte responsabil, Traian Băsescu nu ar accepta să discute în
şedinţa CSAT despre achiziţia de avioane.
o Când s-au întâlnit în secret, timp de o ora pentru a discuta -spun ei - despre
salariile profesorilor, Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au pus de fapt la
cale achiziţia de avioane. De comun acord, Traian Băsescu şi Călin Popescu
Tăriceanu au decis să nu majoreze salariile profesorilor, ci să cumpere avioane în
valoare de miliarde de euro.

 Salariile din regii, agenţii şi societăţi de stat

 Directorii companiilor de stat care primesc salarii nesimţite din bani publici nu
sunt un caz singular.
o Guvernarea de dreapta a transformat instituţiile statului în rezervoare de funcţii şi
bani pentru membrii partidelor aflate la guvernare.
o Nu numai că trebuie să plătim lunar salarii de milioane de lei pentru şefi de
agenţii şi companii de stat, dar fiecare român trebuie să ţină în spate oameni care
nu fac nimic, iar singura lor virtute este un carnet de partid.
o Directorii regiilor s-au schimbat atât de des încât e foarte clar că nu sunt plătiţi cu
zeci de mii de euro pentru competenţa lor profesională, ci pentru competenţa
algoritmului politic. Aceasta este de fapt corupţia politică.

 În afară de Guvernul României, avem Cancelaria Primului Ministru, dar şi

Cancelaria Prezidenţială.

14
o Avem deci trei instituţii pline de oameni de partid, fie că sunt ai PNL, ai UDMR sau ai
PD-L, care se suprapun peste aceleaşi atribuţii.

 Cancelaria Primului Ministru este un cuib al protejaţilor politici.

o Această instituţie este un Guvern paralel, a cărui unică atribuţie este recompensarea
clienţilor politici ai partidelor de dreapta.
o Dacă ar avea criterii foarte clare de performanţă, Cancelaria Primului Ministru ar trebui
să dea afară 90% dintre angajaţi.

 Oamenii de la Cancelaria Primului Ministru şi de la Cancelaria Prezidenţială sunt

plătiţi din bani publici şi sunt folosiţi de PNL, UDMR şi PD-L în campania
electorală.

15
 Mesaje - 21 octombrie 2008
Guvernul este obligat să protejeze cetăţenii de abuzurile băncilor

 Sub pretextul crizei economice, băncile au majorat dobânzile variabile cu până la

30%.
Aceste majorări nu au fost justificate total. Practic o serie de bănci au profitat de criza
economică internaţională pentru a lua bani din buzunarele românilor. Mai mult, după ce
indicatorii care au dus la majorarea dobânzilor au revenit la normal, băncile, refuză să scadă
dobânzile.
 Până în prezent Guvernul a fost total absent.
Nici primul ministru, nici ministrul de Finanţe nu s-au deranjat măcar să atragă atenţia în
mod public băncilor să renunţe la aceste practici imorale de jefuire a cetăţenilor.
Comportamentul cinic al acestor bănci şi indiferenţa Guvernului României afectează foarte mulţi
oameni. Este vorba în principal tot de oamenii cu posibilităţi reduse, care au credite de maxim
5.000 de euro şi care se văd acum în situaţia de a plăti rate mult mai mari.
 PSD solicită Guvernului să adopte public o poziţie în legătură cu abuzul pe care îl
fac băncile sub umbrela crizei economice.
Aceste abuzuri ale băncilor se datorează în parte şi vidului de autoritate pe care
guvernarea de dreapta a încurajat-o în ultimii patru ani. Statul are obligaţia să îşi protejeze
cetăţenii. Acesta trebuie să intervină inclusiv când unele instituţii afectează direct interesele
oamenilor de rând, încercând să obţină profituri uriaşe într-o manieră imorală.
 Guvernul trebuie să prezinte un plan de măsuri pentru a combate comportamentul
abuziv al băncilor.
Acest subiect a fost adus în prim plan încă de la primele semnale ale crizei economice.
De atunci Guvernul nu a făcut nimic pentru a proteja interesele celor care au credite la
bănci şi care acum sunt puşi în situaţia de a plăti în fiecare lună rate cu 30% mai mari.
 PSD solicită Guvernului să prezinte o strategie de combatere a comportamentului
abuziv al băncilor.

Marko Bela vrea ca românii din Ardeal să fie obligaţi să înveţe limba maghiară

Propunerea Iui Marko Bela este o demonstraţie de impertinenţă din partea unui
partid care a stat la guvernare pentru cea mai lungă perioadă de timp în România după
1989. Guvernul şi primul ministru nu au amendat atitudinea UDMR, deşi au avut o şedinţă
comună cu Guvernul maghiar.
- Declaraţiile sfidătoare ale Iui Marko Bela trebuie combătute energic de către Guvernul
României.
- UDMR este partenerul PNL şi ulterior al PDL-ului în Guvern, iar primul ministru are
obligaţia să se delimiteze ferm de declaraţiile lui Marko Bela.
- La şedinţa comună cu Guvernul maghiar orice lider responsabil al Executivului avea datoria
sa amendeze excesele UDMR.

Tacerea Guvernului îl face complice la atitudinea UDMR.

16
- Faptul că primul ministru nu a reacţionat la declaraţiile ipocrite ale partenerilor săi din
Guvern îl face complice la atitudinea nesimţită a liderilor UDMR.
- Primul ministru este obligat, în numele Guvernului României, să se delimiteze clar de
atitudinea UDMR.
- În caz contrar, Călin Popescu Tăriceanu se face responsabil de aceeaşi atitudine impertinentă
pe care o demonstrează Marko Bela.

17
 Constatăm cu satisfacţie că domnul Florea Crânguş nu a fost prezent doar în campania
electorală , dar a sprijinit orice activitate din judeţul Dolj. Iată că prin Fundaţia Alexandra şi prin
firma Cilas CF s-a implicat şi în construirea unor complexe sportive cum este Sala de sport din
Pisca Veche, dar şi finanţarea echipei de fotbal Avântul din Bârca, comuna natală a domnului
Florea Crânguş.
De fapt între Fundaţia Alexandra şi firma CILAS există o permanentă colaborare pozitivă
după cum am putut constat. Dăm mai jos cuvântul ziarului „Cuvântul Libertăţii” din 10
Octombrie 2008 care relatează despre acest fapt.

Cu şanse reale de susţinere a barajului de promovare pe cea de-a treia scenă fotbalistică
a ţării, Avântul Bârca s-a ales de câteva zile cu un nou sponsor, în persoana lui Florea Crânguş,
un ambiţios om de afaceri născut chiar în comuna anterior amintită.

CU UN NOU SPONSOR, BÂRCA ÎŞI IA AVÂNTUL

18
 LANSARE CALAFAT FLOREA CRÂNGUŞ
Domnule preşedinte, doamnelor, domnilor...
DRAGII MEI!

De fiecare dată când trec prin Calafat, încep să fac proiecte în minte:
cum s-ar putea dezvolta
oraşul acesta,
portul acesta,
zona aceasta,
atât de importante pentru întreaga Europă.

E poate deformaţia mea profesională, de inginer constructor...

Mă gândesc cum s-ar putea construi podul peste Dunare,
cum s-ar putea sistematiza zona,
cum ar putea creşte din punct de vedere economic,
cum s-ar putea genera noi locuri de muncă,
cum s-ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor de aici...

Şi tot aşa..

Ştiu: sunt lucruri la care vă gândiţi şi Dumneavoastră, în continuu, ca locuitori, ca oameni

legaţi de Calafat şi de această zonă.

Ştim cu toţii: este o zonă cu mare potenţial.

Doamnelor, domnilor, dragii mei,

de data asta am venit aici ca să vă propun

SĂ NE CONTINUĂM PROIECTLE ÎMPREUNĂ
chiar dacă acum par utopice...
Să nu ne mai curmăm gândurile pozitive, ci dimpotrivă, să le ducem mai departe!
Să le concretizăm.
Să le înfăptuim.
Să le transpunem în realitate.
Dacă punem laolaltă proiectele noastre, ideile noastre, voinţa noastră,

VOM REUŞI.
ÎMPREUNĂ VOM REUŞI.

Am stat de vorbă cu oameni din zona Calafatului, am vorbit cu oameni din tot colegiul Băileşti-
Calafat...
Poate că ştiţi, eu sunt de fel din Bârca şi cunosc părţile acestea... Ştiu cum au fost, cum au ajuns
şi cum ar putea deveni...

19
Oamenii îmi spun care sunt nevoile lor, oamenii vin cu idei interesante, vin cu soluţii...
Ştiţi foarte bine că oamenii de aici sunt foarte inteligenţi şi foarte practici... Numai să îi asculţi!
E de ajuns să îi asculţi pe oameni, că ei îţi dictează programul de dezvoltare. Eu zic că asta e
greşeala guvernanţilor de azi:

că nu-i ascultă îndeajuns pe oameni!

Eu i-am ascultat, şi continui s-o fac.

Am pus cap la cap problemele lor şi m-am gândit la un program care să le integreze.
E ceea ce ştiu să fac, prin meseria mea de proiectant.
Fac o listă cu problemele, văd cum se condiţionează între ele şi le găsesc soluţia comună.

Calafatul, toată zona aceasta a Dunării, sunt importante pentru infrastructura hidrologică a
întregii regiuni. Neapărat una dintre legile pe care le voi propune la Senat este un plan general,
şi mai ales la nivelul Dunării, referitor la infrastructura hidrologică...
• digurile...
• trimitere la energie,
• combaterea inundaţiilor,
• irigaţii...
• poate înainta spre agricultură şi prelucrare

Toate aceste idei mi le-au dat oamenii.

O parte dintre aceştia sunt azi aici, în mijlocul nostru. Şi ştiu că vor fi în continuare alături de
mine. Aşa cum şi ei ştiu că nu îi voi abandona; că voi fi mereu alături de ei.
Aceşti oameni au venit la mine şi mi-au zis într-o zi:
Du-te la Bucureşti, luptă pentru noi, fii senatorul nostru!
Iar eu am să-i ascult.
Să merg la Bucureşti, să lupt pentru voi, să fiu reprezentantul vostru în camera superioară a
Parlamentului României. Ca să reuşesc, însă, am nevoie de ajutorul vostru.

E ceea ce vă spun acum: AJUTAŢI-MĂ SĂ VĂ AJUT.

Vedeţi, dragii mei, eu nu sunt politician.

Nu mă pricep la politică.
Eu construiesc.
Ceea ce vă spun azi aici nu e o declaraţie politică.
E un îndemn de a construi împreună.
E o propunere de colaborare.
AJUTAŢI-MĂ SĂ VĂ AJUT.
Pe 31 noiembrie, daţi-mi votul vostru.
Vă mulţumesc!

20
 INTERVIU FLOREA CRÂNGUŞ RADIO OLTENIA

TEMA ZILEI
Tinerii din România
În uitimii ani tinerii din România sunt tot mai mult marginalizaţi.
Deşi se spune că tinerii sunt vocea societăţii de astăzi sau de mâine şi că ei trebuie să
schimbe viitorul, tinerii rămân doar un subiect de interes conjunctural sau unul cu care unele
emisiuni de televiziune încearcă să îşi ridice sporadic audienţa.
Se discută mult, teorii şi obiective generaliste fără soluţii practice, punctuale.
Realitatea, pe care de altfel o cunoaştem cu toţii, este că tinerii din ziua de azi nu-şi mai
urmează vocaţia pentru că au nevoie de siguranţă financiară, de aceea aleg calea cea mai uşoară
de a face bani.
Şi s-a văzut cum această cale este Italia sau Spania, de cele mai multe ori cu preţul
dezrădăcinării, al pierderii calităţii de părinte sau de fiu şi din păcate, uneori, chiar al vieţii.
Într-o ţară în care mai puţin de 20% dintre tinerii români îşi exercită dreptul la vot este tot mai
greu să vorbim de asumarea responsabilităţilor de cetăţean sau de o participare civică şi politică a
tinerilor.
Pentru ei pare greu să se implice şi să conştientizeze importanţa rolului pe care îl au în
societatea civilă românească.
Mulţi dintre ei preferă să se izoleze în faţa calculatorului, să ignore problemele societăţii
şi să nu creadă în instituţiile statului.

Realitatea tinerilor din România ne-o arată sondajele efectuate de institutele de

specialitate conform cărora :
- avem printre cele mai mari procente din Uniunea Europeană de tineri şomeri - de 20% ,
- 65% din tinerii de până în 30 de ani cred că ,,dacă vrei să avansezi eşti obligat să faci
ilegalităţi";
- 60-70% din locuitorii unor sate din România sunt dispuşi să migreze temporar;
-trei sferturi din tinerii români sunt nemulţumiţi de nivelul veniturilor;
- 93% dintre tineri afirmă că nu ştiu de Legea tinerilor (Legea nr.350 din 20 iulie 2006);
- 30% dintre tineri doresc să lucreze în străinătate;
- doar 20% dintre tineri se simt reprezentaţi de un partid aflat pe scena politică actuală;
-unul din 25 de tineri a consumat, cel puţin o dată în viaţă, substanţe interzise;
- mai puţin de 20 % dintre tinerii români îşi exercită dreptul la vot.

Iată ce au reuşit să facă pentru tineri până acum politicienii aflaţi la guvernare.

Unii susţin că migraţia masivă a forţei de muncă poate rezolva probleme

macroeconomice prin fluxul de bani trimişi de românii din afara ţării, sau unele sociale, prin
diminuarea şomajului.

În realitate însă, România se află în pragul unei catastrofe care se va manifesta printr-o
criză fără precedent de forţă de muncă calificată care ne va ţine în sărăcie.
Trebuie să inversăm tendinţa de fugă a creierelor spre Occident. Avem nevoie de un
program de facilităţi prin care statul şi companiile private să trimită la pregătire, în afara ţării, cel

21
puţin 10.000 de tineri pe an; tineri care să se întoarcă şi să profeseze acasă, în România.

Este necesar să oferim facilităţi fiscale pentru elitele noastre care au plecat să muncească
în străinătate şi să ajute alte ţări să progreseze. Trebuie să facem efortul de a-i readuce acasă pe
informaticienii şi inginerii noştri de vârf. Tot prin astfel de instrumente, să-i încurajăm să rămână
în ţară şi pe tinerii studenţi care se gândesc acum să plece. Bursele sunt prea mici şi trebuie
dublate pentru ca studenţii performanţi să rămână să muncească în România pentru ei şi pentru
binele acestei ţări.
Satele româneşti rămân fără tineri, mai toţi au plecat în căutare de locuri de muncă la oraş
sau în străinătate.
Casele rămân goale, pământurile nelucrate, şcolile şi căminele culturale ajung să cadă pe
cei câţiva copii şi tineri care le mai trece pragul. Jocurile şi festivităţile tradiţionale au rămas doar
amintirile bătrânilor.

Agricultorii în vârstă de sub 40 de ani reprezintă doar 10% din totalul fermierilor.
Reînnoirea generaţiei de administratori de ferme este o cerinţă acută a sectorului agricol, în
condiţiile în care tinerii fermieri de sub 40 de ani reprezintă doar 10% din totalul agricultorilor
din România.

Şi soluţii există.

Este vorba despre Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), respectiv Măsura 112
prevăzută în acesta, care are ca obiectiv general îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii
sectorului agricol prin promovarea stabilirii tinerilor în mediul rural şi prin sprijinirea proceselor
de modernizare a exploataţiei agricole.
Persoanele sub 40 de ani care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi se instalează pentru
prima dată în exploataţii agricole, în calitate de conducători ai exploataţiei sunt sprijiniţi cu o
primă de instalare de 25.000 euro pe exploataţie.
Tinerii fermieri care vor dori să se instaleze în mediul rural vor primi de la consilierii
oficiilor judeţene asistenţă tehnică de specialitate şi consiliere.

Ca orice construcţie, reconstruirea societăţii se face cu oameni bine pregătiţi. De aceea,

critică pentru succesul oricărui proiect social adresat generaţiilor prezente şi viitoare este
investiţia în capitalul uman.
Şansele de reuşită ale unui popor se măsoară în calitatea educaţiei de care are parte. Fără
tinerii plecaţi să performeze în Occident, fără tinerii care se pregătesc să plece acum din ţară şi
fără copiii bine pregătiţi care învaţă acum în şcolile ţării, proiectul social, programele de reformă
economică şi politica vor rămâne simple hărţii imposibil de pus în practică pentru că nu avem cu
cine.

22
 DISCURS TEATRUL DE PĂPUŞI

Dragii mei,

Mă bucur că aţi venit la acest spectacol, care o să-i bucure pe copii şi o să le facă
plăcere şi celor mari.
Ştiu că azi la sate sunt tot mai rare - poate chiar inexistente - ocaziile de a te bucura de
un spectacol de teatru, de a avea parte de ,,cultură".
Dar să nu uităm că teatrul de păpuşi, tradiţia măştilor şi a jocurilor sărbătoreşti s-au
născut la sat.
,,Cultura", cea care ne vine astăzi de la oraş, s-a născut şi ea la sat!
Craiova este azi renumită în lume pentru Teatrul ei Naţional.
Târgu-Jiul are acest extraordinar teatru de păpuşi, cu colectivul său talentat şi inimos.
Să nu uităm că rădăcinile acestor roade vin din întreaga regiune, din această zonă în care pe
vremuri se dansa căluşul, se mergea la colindat cu plugul...
Cei mai în vârstă îşi amintesc poate că pe vremuri aveam parte de târguri şi iarmaroace cu
distracţiile lor, cu manifestările lor populare.

Unii dintre voi ştiţi, dragii mei:

Eu sunt născut aici, peste deal, la Bârca...
Şi una dintre dorinţele mele, de om al locului, este să reînviu obiceiurile locului care au fost
pierdute, uitate, lăsate în paragină.
Să încurajez orice iniţiativă de a revigora patrimonial cultural tradiţional.

Dragii mei,

Unii dintre voi or să spună că am venit aici să vă dau circ şi pâine ca să mă votaţi.
Foarte bine: să zică.
Dacă pentru ei asta înseamnă, atât merită.
Pentru cei mai mulţi dintre voi, însă, dragii mei, eu am venit aici ca să propun să pornim
împreună la revigorarea culturii, a tradiţiilor locului, a identităţii noastre regionale.
Bucuraţi-vă în seara asta de spectacol şi gandiţi-vă la învăţămintele acestui basm, pe care
marele Creangă l-a cules tot din popor:

Dragii mei, copii, părinţi, bunici,

Să fim înţelepţi şi cuviincioşi ca fata moşului.
Să respectăm rânduiala dreaptă şi să reconstruim împreună ce s-a stricat în timp.
Iar acum, să joace păpuşile!

23
 INTERVIU FLOREA CRÂNGUŞ RADIO OLTENIA
- NR. 2 -

TEMA ZILEI
Satul românesc. Incotro?
Cu ceva timp în urmă o fundaţie non-guvernamentală a realizat un sondaj de opinie
referitor la viaţa rurală, prezentă şi mai ales viitoare, europeană, a României.
Una dintre primele concluzii, îngrijorătoare, ale acestui sondaj este lipsa de informaţii
despre Uniunea Europeană, care există în lumea satului românesc contemporan. Sătenii noştri nu
cunosc date esenţiale despre Uniune, despre structurile şi organismele sale de conducere, ce să
mai vorbim de politicile acesteia, însă cred că această aderare este foarte bună pentru ţară
noastră.

Majoritatea îşi iau informaţiile de la televizor, urmărind programele televiziunii naţionale

şi le completeaza cu alte informaţii luate în urma discuţiilor cu membrii familiei, cu colegii sau
vecinii.

Chiar şi aşa, aproape un sfert din respondenţi a declarat o totală indiferenţă faţă de
subiectul integrării, aderării şi mai ales, schimbării europene a României. Nu este o cifră
îngrijorătoare, deoarece în multe state deja membre vechi ale Uniunii, există un procent
important de oameni, în special cei care locuiesc în zone rurale, neinteresaţi de soarta nici macar
a vecinilor din satul de alături, cu atât mai puţin de cei de peste munte sau şi mai bine, de soarta
celor aflaţi la distanţă de sute sau mii de kilometri.

În ultimii ani, satul românesc a cam fost lăsat pe ultimul loc în lista priorităţilor
guvenanţilor. Decalajele de dezvoltare dintre mediul rural şi cel urban sunt mai profunde şi mai
vizibile ca oricând, pe fondul polarizării sociale accentuate. În aceste condiţii, România nu poate
evolua ca stat european!

Trebuie eliminată izolarea economică a satului românesc prin acordarea de subvenţii

sporite pentru fiecare hectar de teren cultivat şi prin investiţii masive în modernizarea
tehnologică. Tinerii fermieri trebuie sprijiniţi prin acordarea de prime de instalare şi planuri de
afaceri gratuite.
Iar proiecte şi măsuri există, cum este Măsura 112 din cadrul Programului de Dezvoltare
Rurală menită să susţină tinerii agricultori care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, momentul
aderării României la Uniunea Europeană.
Din păcate, aceste prevederi importante nu au fost puse în aplicare până acum!

Măsura menţionată îşi propune să crească numărul de tineri agricultori care încep, pentru
prima oara, o activitate agricolă ca sefi de exploataţii şi să încurajeze tinerii fermieri să realizeze
investiţii. Alocarea financiară pentru perioada 2008 - 2013 este de peste 337 milioane de euro,
din care 84 milioane de euro în anul 2008!
Agricultura din România poate ajunge una dintre cele mai puternice din Europa, având
resurse naturale care favorizează acest sector, precum şi oportunitatea absorbţiei unor fonduri
europene importante.

24
 Dar pentru aceasta este nevoie de o bună planificare şi gestionare a fondurilor!
După 20 de luni de la aderarea la Uniunea Europeană, nu am obţinut nici un leu din fondurile
europene de dezvoltare rurală şi pescuit!

Este timpul ca investitorii, români şi străini, să descopere acest pământ neutilizat dat fiind
că aproximativ 50% din oameni nu participă la circuitul economic.

De aceea, a devenit deja de o necesitate critică extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi

canalizare în toate comunele şi reabilitarea drumurilor judeţene şi comunale pentru ca satele să
poată fi integrate în circuitul economic.
Românii trebuie încurajaţi să îşi deschidă o afacere în mediul rural, prin stimularea lor cu
prime de instalare care pot fi subvenţionate de stat dar şi de Uniunea Europeană.

Un sat prosper este un sat cu o agricultură performantă iar aceasta este una dintre sursele
renaşterii noastre economice. Performanţa în agricultură înseamnă, deopotrivă, o viaţă mai bună
pentru agricultori şi lumea satului, securitate alimentară pentru toţi românii, un plus de
legitimitate şi competitivitate între statele Uniunii Europene.

Nu e timpul pierdut să mai facem o revoluţie: o revoluţie urbană în mediul rural!

25
 Expresul de Sud, 16 septembrie 2008

Fântâna Mireselor, un simbol pierdut printre mine

Fiecare aşezământ ascunde o poveste aparte. Fiecare bucăţică de pământ ,,grăieşte", prin
vocile celor care s-au bucurat de el, despre istoria şi simbolurile care, din păcate, se sting.
Bătrânii preţuiesc ceea ce, demult, a însemnat pentru ei o parte a propriei vieţi. Simple fântâni,
pentru unii, pentru alţii o picătură de cunoaştere, iar pentru cei care au ajutat la realizarea lor
totul. Fântâni din care mai izvorasc doar amintiri şi tristeţe.
Aşezarea actuală a satelor moşteneşti, Cioroiaşi, Trocheşti, Cetăţuia şi Cioroiul Nou este
atestată documentar încă din Evul Mediu. Menţionate în hrisovul domnesc, emis în timpul
domnitorului Radu Paisu, datat din 18 iunie 1537 şi redactat în cancelaria domnească de la
Târgovişte, aşezările au avut parte de o perioadă plină de istorie. Având instituţii ca şcoli şi
biserici, ridicate prin bunăvoinţa şi contribuţia cetăţenilor, ca nişte buni gospodari, care şi-au
ridicat locuinţe frumoase, înconjurate cu livezi, grădini de legume şi vii, cele patru sate s-au
dezvoltat, de-a lungul timpului, sub privirile celor care au trăit aici. Un lucru deosebit de
important pentru oamenii locului a fost ridicarea unor fântâni în ogrăzile proprii, pe domeniul
public şi la câmp, acestea însumând un total de peste 80 de fântâni, realizate într-o manieră
caracteristică zonei. Câteva dintre ele au rezistat până în zilele noastre, îngrijite fiind de oamenii
gospodari. Dezastrul a început în preajma evenimentelor din anul 1989, când acestea au fost
astupate cu pământ, bălegar, păsări şi animale moarte.
Dureros este faptul că, şi în centrul civic al celor patru sate componente, fântânile au fost
părăsite şi lăsate de izbelişte, lucru strigător la cer, o ruşine pentru locuitorii obştei, dar mai cu
seamă pentru autorităţile locale, care se fac că nu văd ceea ce se petrece. Prin aceleaşi
,,transformări" ruşinoase a trecut, recent, şi Fântâna Mireselor, din localitatea Cioroiaşi, aflată pe
artera principală a comunei, pomenită aici de către bătrânii satului, aşa cum ne relata, cu lacrimi
în ochi, unul dintre decanii de morală ai comunei Cioroiaşi, Ion Lupu, zis nea' Niţă. ,,Recent,
Fântâna Mireselor a fost pângărită sau, mai bine zis, profanată, de către un venetic căsătorit cu o
fiică a satului. Acesta a astupat-o cu pământ, bălegar şi alte gunoaie, a tăiat stâlpii de susţinere ai
acoperişului, pe care şi i-a însuşit. Cu mult timp înainte, acest lucru nu s-ar fi petrecut, deoarece
fiecare fântână era în grija cuiva, iar cele de la câmp erau păzite de păstori" povesteşte nea' Niţă,
fiu al satului, ajuns la vârsta de 90 de ani. Acum, din Fântâna Mireselor nu a mai rămas decât
jghebiţa, şi aceasta lipsită de apă...Nimeni nu s-a autosesizat..."Noi vrem să tragem un semnal de
alarmă, pe această cale, sperând că organele abilitate: primarul, Sanepidul (n.r. - Inspecţia
Sanitară de Stat -ISS), Poliţia, să realizeze că aici s-a comis un furt şi, în acelaşi timp, distrugerea
unei asemenea frumuseţi şi să ia, urgent, măsuri", mărturiseşte Paul Dănilă, profesor de istorie, în
comuna Cioroiaşi. ,,Cel care s-a pretat la asemenea acte ar trebui pedepsit exemplar şi obligat să
redea folosului public ceea ce i-a aparţinut", continuă acesta. Bătrânii satului spun că luni
dimineaţa, după terminarea nunţii, care dura mai ceva ca în basme, tradiţia era ca nuntaşii să îi
scalde pe socri cu apa rece a fântânii. De acest lucru îşi amintesc şi unele dintre miresele de
atunci, care acum au aproape vârsta unui secol. ,,Ehee... Era frumos, maică, eram tânără
atunci...erau tradiţii frumoase demult şi respect pentru ele. Mergeam la apă, că aşa se zicea, şi
socrii erau udaţi cu apă din fântână. Miresele mergeau, în ziua nunţii, cu o găletuşă, care se
umplea cu apă şi în care se aruncau bani, fiind răsturnată cu piciorul de ele. Se spunea că alunga
relele. Da' acum... «Izvoraş cu apă rece, Pe la boieraş nu mai trece»...Noi suntem bătrâni şi nu
mai avem nicio putere. Tinerii nu mai ştiu tradiţia şi nu mai vor să se intereseze de ea"

26
 Cuvântul Libertăţii, 16 Octombrie 2008

Alimentare cu apă de 14.6 miliarde lei vechi la Izvoare

După ce, în urmă cu două luni, au asistat la inaugurarea drumului care porneşte din
Galicea Mare şi se opreşte în satul Domnul Tudor, locuitorii comunei Izvoare au avut, ieri, parte
de un nou moment fericit: tăierea panglicii la sistemul de alimentare cu apă. Evenimentul nu a
trecut neobservat nici de către candidaţii PSD la Senat şi Camera Deputaţilor de pe colegiile din
zonă, respectiv Florea Crânguş şi Maria Schutz, care au fost prezenţi la faţa locului, alături de
preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Prioteasa. Dacă administraţia judeţeană a adus apă în
comună, autorităţilor locale le rămâne să rezolve o altă problemă, la fel de grea: să convingă
oamenii să se racordeze, în condiţiile în care asta costă 4,8 milioane lei vechi.

27
 Cuvântul Libertăţii, 20 Octombrie 2008

Ieri, locuitorii comunei Ciupercenii Noi, adunaţi cu mic cu mare, au sărbătorit cu fast ziua
comunei. Înainte de a-şi face apariţia oficialităţile locale, parlamentarii de Dolj şi reprezentanţii mass-
media, împreună cu localnicii s-au deconectat cu cântece de voie bună. Fanfara din localitate, aşa cum
obişnuieşte în fiecare an, a întreţinut atmosfera şi a creat aceea ambianţă specifică unei zile festive.
Oamenii îmbrăcaţi în straie de sărbătoare au profitat de frumoasa zi de toamnă pentru a petrece.
Micii sfârâiau pe grătare, berea era pusă la rece... n-a lipsit nimic pentru ca sărbătoarea să fie o reuşită.
Florea Crânguş, candidatul PSD pentru Senatul României, le-a facut un dar locuitorilor,
contribuind la aducerea unor solişti de primă mână pentru a-i încânta până seara târziu.

Mici, bere, dulciuri şi multă voie bună

Cu toate acestea, localnici nu prea aveau chef de politică, ei au avut grijă să se primenească cu
toate straiele bune, puse un an de zile, în camera de la drum. Cei mici au fost îndulciţi cu tot felul de
bunătăţi, pentru că de la un astfel de eveniment nu au putut lipsi nici comercianţii locali, care au venit cu
tot felul de produse, iar pentru copii, dulciurile au umplut tarabele. Cel mai numeros staff politic a fost al
echipei PSD, format din Florea Crânguş, candidat pentru Senatul României şi cel pentru Camera
Deputaţilor, Petre Trăistaru.
,,Pe 22 octombrie se împlinesc 117 ani de când a luat fiinţă comuna Ciupercenii Noi. În urmă cu
130 de ani s-a format satul Smârdan, după alţi 13 ani satul Ciuperceni. Şi aşa s-a născut comuna
Ciupercenii Noi de astăzi", a declarat Gheorghe Mungiu, primarul localităţii.
Tinerii au fost provocaţi la un concurs. Cei mai curajoşi au încercat să urce pe o prăjină înaltă de
10 metri. Participanţii au fost încurajaţi de prieteni. Atmosfera a devenit incendiară. Din păcate,

28
concursul s-a terminat repede pentru că al doilea concurent, pe nume Bratu Ionuţ a reuşit să smulgă bradul
din vârful stâlpului. În afară de surpriza găsită în brad, Florea Crânguş, candidat PSD la Senat pe
Colegiul Băileşti-Calafat, i-a mai făcut cadou suma de 200 de lei.

Ansamblul ,,Maria Tănase", deliciul publicului

Spectacolul a fost deschis de trupa de dansuri populare a şcolii generale din satul Ciupercenii Noi,
pregătită de dirigintele clasei a VI-a, prof. Stana Pomană. Sătenii au fost încântaţi de melodiile populare,
săltăreţe, care-i îndemnau la joc şi voie bună. Astfel, pe parcursul întregii zile, atmosfera a fost Întreţinută
de formaţia solistei Ionela Anghel, iar pe ritmurile Loredanei Groza elevele au dansat un dans ţigănesc.
Dar totuşi punctul culminant al manifestării de ieri a constat într-un recital extraordinar al
Ansamblului Maria Tănase şi al soliştilor Petrică Mîţu Stoian şi Constantin Enceanu, primit cu mare
bucurie de sătenii comunei sărbătorite. Cel care s-a oferit să sponsorizeze o parte din acest spectacol a fost
candidatul PSD la Senat, Florea Crânguş.

MAGDA ANDRIESCU

29
 Lupa, 29 octombrie 2008

Florea Crânguş, candidat pentru Senat în Colegiul Băileşti-Calafat:

,,Tineretul României trebuie încurajat!"

Reporter: În toamna lui 2008 intra în scena politicii naţionale candidatul Crânguş.
De ce să-l votăm?
Florea Crânguş: Logic vorbind, nu poţi să demonstrezi ceea ce eşti decât după ce faci ceva. Eu
o să încerc totuşi să răspund la întrebarea ta.
Unu: am avere, dar n-am ieşit din ţară... Puteam să călătoresc în jurul Pământului pe banii
mei, dar am avut mereu ceva de construit pe aici. Şi nici n-am avut în mine disperarea de a bifa
rute turistice.
Doi: pe mine nu m-a căutat niciodată poliţia. Dacă oprim trei oameni pe stradă, pe cel
puţin unul dintre ei l-a întrebat vreun poliţist de sănătate... c-a spart un geam, c-a băut o ţuică în
parc. Ei, eu nu am dat pe la poliţie decât să-mi schimb buletinul. Cel puţin din aceste doua
motive cred că sunt mai credibil decât alţii.

Reporter.: Ştiţi care sunt problemele tinerilor?

Florea Crânguş.: Să-ţi zic un lucru. Nu-mi permit să te învăţ jurnalism, dar ia-o, te rog, ca pe o
observaţie a unui martor, de care poţi tine cont sau nu. Astfel de întrebări, pe de o parte, îi
creează tânărului o gândire de asistat social. Pe de altă parte, întrebarea declanşează în
politicianul român nişte frisoane de om înţelept cum n-ai văzut. Îţi turuie şi probleme şi
rezolvări...
Revenind. Pe unul dintre şantierele în care am lucrat, sistemul era atât de bine pus la
punct, organizarea era atât de bună, încât oricine se angaja acolo, chiar dacă avea două mâini
stângi, cum se zice, se integra, iar efortul său era folosit eficient de către şantier. Ucenicul nu
avea timp să se plictisească. O bună organizare a şantierului detensiona lumea, încuraja
altruismul şi amabilităţile pe care le vezi doar pe traseele montane. Din păcate, am fost şi pe
şantiere în care am văzut oameni buni, talentaţi, pierzându-se, pentru că organizarea era strâmbă
şi nici naiba nu stătea să le canalizeze energiile. Cam asta e problema tinerilor: lipsa unei
organizări responsabile a sistemului. Mai toate celelalte derivă din asta.
,,Nu criza financiară mondială ne duce de râpă"

Reporter.: Exemplu de organizare responsabilă a sistemului...

30
Florea Crânguş.: Am o idee de care m-aş apuca mâine dacă aş fi senator. Este vorba despre
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, care urmăreşte, printre altele, să-i facă pe tineri să rămână
în mediul rural. Şi rămân acolo? Păi vor fi motivaţi s-o facă. Au sub 40 de ani? Se instalează
pentru prima oară într-o exploataţie agricolă pe care să o administreze? Mai îndeplinesc anumite
criterii de eligibilitate? Buuun. Atunci vor primi 25 de mii de euro, ca primă de instalare....

Reporter.: A mai promis cineva 25 de mii de euro, în această campanie...

Florea Crânguş.: Nu mă interesează. Pot să promită toţi orice şi să arunce orice cifre. În ce zic
eu aici e un calcul foarte simplu: dacă oamenii de la sat pleacă la oraş sau la muncă afară, tot mai
puţini se vor întoarce, pierderile vor fi mult, mult mai mari decât sumele astea de 25 de mii de
euro. Ai văzut ce spune un studiu al Ministerului Educaţiei? Că la ora actuală 1% dintre elevii de
la sat ajung la facultate. Nu din cauza crizei financiare mondiale riscăm să ne ducem de râpă, ci
pentru că se risipeşte lumea satelor...

Reporter.: Am înţeles.
Dar de ce v-ar ţine minte un tânăr care se uită când şi când la politică? Cum
credeţi că o să-şi aducă aminte de dumneavoastră la urne, dacă se va hotărî să voteze şi, să
zicem, îi treziţi la un moment dat oarece interes sau simpatie?
Florea Crânguş.: Mai în glumă, mai în serios o să-ţi răspund. Numele meu, Crânguş, vine de la
un crâng de vlăstare, nu de la o pădure de uscături.

AURELIA STOENESCU

31
Toţi candidaţii au promisiuni şi chiar soluţii pentru orăşeni. De sat se vorbeşte mult mai
puţin, şi atunci în campania electorală. Politicienii se adresează în principal alegătorului
din marile oraşe, pentru că aici sunt oamenii potenţi financiar, aici se găseşte presa care
formează curentul general de opinie şi pentru că mulţi aleşi preferă să nu-şi murdărească
pantofii umblând pe uliţele prăfuite sau desfundate.

32
Am vorbit cu unul dintre candidaţi, Florea
Crânguş, intrat în cursa pentru Senat în
Colegiul 4 Calafat - Băileşti, despre soluţiile pe
care le propune pentru satul românesc.
- Cum vi se pare satul din Oltenia, domnule
Crânguş? Sărac, trist, cu potenţial?
- Toate acestea la un loc. Şi mai găsim un
atribut: părăsit de oamenii săi, în primul rând,
dar şi de oamenii politici.
- Ce-i de făcut ca să fie încărcat de alte
atribute pozitive?
- Un prim pas a fost făcut: schimbarea
sistemului de vot. Uninominalul va schimba
lucrurile, pentru că omul care are nevoie de
voturile comunei va trebui să comunice cu lo-
cuitorii ei. Nu mai poţi să-i părăseşti pe cei
care-ţi dau puterea. Îi sfidezi pe alegători, ei te
vor pedepsi cu prima ocazie. Al doilea pas este
o guvernare social-democrată.
-De ce social-democrată?
- Pentru că un program mai coerent decât al
nostru în ceea ce priveşte renaşterea satului
românesc n-o să găsiţi. Nu e un atac politic în
ceea ce spun eu aici, ci o constatare pe care o
poţi face urmărind în paralel programele
principalelor partide.
- Toţi pot susţine că au programe coerente...
- Da, tocmai de aceea evit să discut despre ce
propun alţii şi vorbesc despre ideile mele şi ale
colegilor mei. Alegătorul trebuie să decidă.
- Idei cum ar fi...
- Voi enumera câteva. Cel mai important şi
care, practic, inglobează strategia de dezvoltare
rurală este Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală, cu facilităţile pe care le propunem
tinerilor dispuşi să se întoarcă la sat. Sunt mai
multe măsuri, printre care şi acordarea a
25.000 euro celor care se vor muta aici şi se
vor implica în administrarea unei exploataţii
agricole. Banii nu sunt atât de mulţi pe cât par,
iar rezultatele vor fi pe termen lung
miraculoase.
-Alte măsuri?
- Sunt şi alte măsuri. Mai întâi, creşterea
fondurilor UE alocate agriculturii. E o mină de
aur neexploatată. Apoi, încurajarea firmelor
din agricultură prin impozite şi taxe reduse. Şi,
să mai spun doar una, pe care o va simţi tot
omul de rând, nu doar cel de la sat, susţinerea
unei cote de 5% pentru alimentele de bază. În
multe state europene se întâmplă lucrul acesta,
numai în România s-a vrut până acum să se
facă un capitalism dur, într-o ţară cu multă
sărăcie.
DENISA GHIŢĂ
33
 Gazeta de Sud, luni 3 Noiembrie 2008

Florea Crânguş are de împărtăşit povestea comunei Bârca

Bârca, comună doljeană de câteva mii de suflete, este un loc care, la prima vedere, nu se
deosebeşte cu mult faţă de comunele României de azi.
Istoria aşezării însă îşi găseşte repere cu multe sute de ani în urmă şi inginerul constructor
Florea Crânguş, un alt om de-al locului, al cărui nume are tot mai multă rezonanţă, vrea să o
eternizeze într-o monografie.

L-am întrebat de ce o face.

“Înainte de toate, pentru că sunt ataşat de locul acesta, spune Florea Crânguş. Pentru mine
este ca o grădină care mă contaminează cu linişte. Îmi este foarte bine la Bârca şi acesta ar fi un
argument suficient. Un astfel de loc cauţi să fie îngrijit şi te mândreşti altora cu el, vrei să afle
lumea de existenţa lui. Apoi, pentru că demersul are o componenţă civică -sună foarte bizar
vorbind despre mediul rural, aşa-i? O să fac o paranteză mai întâi şi o să vă spun că într-o
localitate dintr-o ţară vestică s-a introdus ca materie în ciclul primar istoria străzilor oraşului. Un
lucru extraordinar despre care nu am auzit să se vorbească la noi. Evident că acei elevi care află
trecutul locurilor prin care trec zilnic îşi vor preţui localitatea altfel decât îşi preţuiesc restul
oamenilor propriile oraşe, oricât de civilizaţi ar fi. Dacă oamenii cu bani ar face mai puţine
pomeni, stiţi la ce fel de pomeni mă refer, nu insist, şi ar încerca astfel de eforturi recuperatoare,
am cunoaşte infinit mai multe despre cine suntem şi de unde venim, despre spaţiul în care trăim
şi, ajung la un beneficiu foarte concret, am avea mai multă grijă de spaţiul public în care trăim.
Nu cel din urmă motiv pentru care pregătesc acest studiu amplu, mai spune cel supranumit
Constructorul, este pasiunea mea pentru istoria locului, pe care mi-a transmis-o tatăl meu, el
fiind descoperitorul celui mai mare tezaur de monede române din zonă, cu piese datând de la
sfârşitul dominaţiei romane (secolele II, III d. C.)"

Florea Crânguş mai spune că lucrarea despre Bârca va avea trei volume şi că la ea
lucrează un colectiv de istorici, specializaţi în monografii: "Primul este dedicat istoriei comunei,
al doilea vorbeşte despre tradiţiile locului, iar al treilea despre personalităţile care s-au născut ori
au trăit aici. Puse cap la cap, documentele scrise, descoperirile arheologice din zonă, poveştile
bătrânilor satului şi comentariile celor trecuţi prin comună vor contura o lucrare de care va fi
mândru orice locuitor din Bârca."

34
 Gazeta de Sud, luni 3 Noiembrie 2008

Florea Crânguş: ,,În fiecare comună, sunt oameni remarcabili care pot forma
insule de civilizaţie"
Sapou
Cultura în mediul rural este o temă-cenuşăreasă. În România, problemele traiului de zi cu zi au
fost prea acute ca să lase loc culturii. Se poate face ceva pentru cultură în condiţiile actuale?
Întrebarea noastră i-o adresăm astăzi lui Florea Crânguş, candidat pentru Senat în colegiul
Calafat-Băileşti.

Reporter: De ce le trebuie oamenilor cultură la ţară, domnule Florea Crânguş?

Florea Crânguş: Atunci de ce ne trebuie învăţământ? Să rămânem doar cu cultura porumbului?
Nu cred că trebuie să existe o întrebare la ce foloseşte cultura omului de la ţară, ci la ce foloseşte
omului în general, iar la asta se răspunde de mii de ani.

Reporter.: Dumneavoastră ce i-aţi spune unuia de pe stradă care v-ar opri să vă întrebe
lucrul acesta?
Florea Crânguş: I-aş spune că un om care merge la şcoală, care mai citeşte câte ceva şi care mai
vede câte un spectacol sau un film nu va fi umilit prea uşor de autorităţi sau de alţi semeni, nu va
sări la bătaie la prima nemulţumire, ci va încerca să se înţeleagă omeneşte, nu se va plictisi în
viaţă. Dacă umbli mai mult pe la ţară ai impresia că plictiseala este unul dintre marii inamici ai
satului românesc. Săteanul nu are altă ieşire decât televizorul, adesea obositor şi cu multe
descărcări de venin, nesănătoase pentru funcţionarea noastră ca oameni normali.

Reporter.: Mai este biserica..

Florea Crânguş.: Biserica are rolul ei atât de benefic într-o comunitate rurală, dar nu poate
înlocui cultura şi oportunităţile de socializare pe care ţi le oferă aceasta. Dar, să revin, mai este
un motiv pentru care este nevoie de încurajarea culturii la ţară. Am cunoscut la viaţa mea minţi
sclipitoare la ţară, învăţători, profesori, oameni solitari care îşi petreceau vremea citind,
colecţionând diverse lucruri, gândindu-se la diverse proiecte prin care poate să ajute comunitatea
locală. Mai în fiecare comună găseşti câte un astfel de om. Însă, de cele mai multe ori, ei sunt
izolaţi şi se pierd în apatia generală. Ştiu că în campanie electorală politicienii tot caută să dea
mesaje celor mulţi, eu însă cred că trebuie să ne gândim în aceeaşi măsură la aceşti oameni
remarcabili care pot să formeze în jurul lor insule de civilizaţie sătească.

Reporter.: Dar, ca să aibă loc manifestări culturale într-o comună, este nevoie de nişte
spaţii, de o infrastructură. Or asta ar fi ultima problemă a autorităţilor locale şi a
Ministerului Culturii...
Florea Crânguş: Ministerul Culturii are pentru perioada 2007- 2010 un Program Prioritar
Naţional pentru construirea de aşezăminte culturale în mediul rural. Dar, cum se intamplă cu
multe legi la noi, de existenţa programului nu ştiu toţi cei care trebuie să-l aplice. Conform
acestuia, autorităţile din localitaţile de la sate şi din micile oraşe pot cere bani pentru construcţia
unui aşezământ de tip cămin cultural, respectiv casă de cultură, dacă nu se gaseşte un asemenea
stabiliment în localitatea lor.

35
Reporter.: Şi de ce nu se solicită asemenea proiecte?
Florea Crânguş.: Aici cred că trebuie întrebate autorităţile locale din fiecare comună, unde nu
există un cămin cultural. Fiecare are propriile motive.

Reporter.: Dar din ce ştiţi, unde este principala problemă? Este vorba doar de nişte bani
care îţi vin dacă îi ceri.
Florea Crânguş.: Problema o reprezintă, din ce mi s-a zis, una dintre cerinţele proiectului care
spune că poţi să ceri bani de cămin cultural, dacă prezinţi un plan de activitate pentru următorii
trei ani ridicării construcţiei. Asta înseamnă să vii cu un plan cu activităţile pe care vrei să le
desfăşori în respectivul spaţiu: educative, informative, culturale. Ceea ce este cât se poate de
firesc: când cineva vrea să ia un credit, trebuie să justifice folosirea banilor.

Reporter.: Deci lipsesc oamenii cu proiecte sau cu entuziasm să le conceapă?

Florea Crânguş: Oamenii sunt acolo, doar că sunt preocupaţi să-şi câştige existenţa. Şi ajungem
la chestiunea economică, la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală propus de PSD, care
încurajează persoanele de sub 40 de ani să se stabilească în mediul rural şi să administreze
exploataţii agricole. De aici pornind, se vor schimba lucrurile şi în educaţie şi în cultură.

Reporter.: Asta era urmatoarea mea intrebare. Dacă se face cultura şi pe stomacul gol.
Florea Crânguş.: Asta nu este doar întrebarea dumneavoastră. O tot auzim la toate nivelurile.
Bineînţeles că nu se poate într-o sărăcie lucie. Există, cum se ştie, un model teoretic viabil, o
piramidă a nevoilor, ce ne spune care sunt nevoile primare ale omului şi unde este aşezată cultura
în ierarhia asta. Dar putem oricând să găsim scuze dacă nu vrem să ne ţinem de şcoală, de
exemplu. Vorbeam mai sus că omul de la sat se distrează doar cu televizorul. Eu vă asigur că ar
ieşi bucuros din casă să se întâlnească cu ceilalalţi oameni la un spectacol de la căminul cultural.
Credeţi-mă că nu-mi place să mă dau exemplu pe mine, dar când eram mic nu mâncam
întotdeauna masa de prânz, însă eram numai premiant.

Reporter.: Şi dacă aceste cămine culturale vor fi transformate în cârciumi sau în discoteci,
ca multe altele de până acum?
Florea Crânguş.: Atunci ar însemna să nu mai construim nimic pentru că există pericolul
schimbării destinaţiei iniţiale. Aici intrăm deja în sfera ilicită a deturnărilor, nu mai vorbim
despre cultură, ci despre felul în care este controlată cheltuirea banului public.

Reporter: Aţi vorbit de cultură. Dumneavoastră, D-nule Florea Crânguş, cât de apropiat
aţi fost de dimensiunea asta a existenţei?
Florea Crânguş: Am învăţat limba franceză, am învăţat limba rusă, aşa am ajuns să îl citesc pe
Tolstoi în original, am o colecţie de timbre care mă încântă şi mă relaxează. Am o pasiune pentru
istorie şi îmi place să descopăr folclorul.

36
 Cuvântul Libertăţii, marţi 4 Noiembrie 2008

S-a spus adesea că în România se construiesc biserici lângă biserici. Se zice lucrul acesta
cu nedumerire, cu nemulţumire, ba chiar cu dispreţ, fără ca unii şi alţii, care işi arată astfel
împotrivirea, să se gândească că toate aceste lăcaşuri se ridică, exprimat într-un limbaj profan,
datorită unor abilităţi manageriale ale slujitorilor credinţei.
Mai mult, este vorba de locuri unde oamenii sunt îndemnaţi la iubire şi la măsură, lucruri
cât se poate de oportune în lumea noastră. Nimic nu este rău, aşadar, în înălţarea unor spaţii ale
împăcării.

Un discomfort îţi poate crea însă altceva: faptul că în timp ce unele biserici se ridică,
altele, vechi, cu o mare valoare istorică şi culturală, aproape că se prăbuşesc.
Este cazul lăcaşului ,,Ioan Gură de Aur", din comuna Cerăt, construit în secolul al XlX-
lea. O mărturie scrisă găsită la Primăria localităţii spune despre acest edificiu sfânt: Biserica a
fost clădită din cărămidă de către Popa Nică Şegărceanu, din comuna Şegarcea, în anul 1817-
1824. În prezent, fiind neîncăpătoare şi ruinată, s-a început de câţiva ani a se construi un alt lo-
cal de biserică mare şi frumos, putându-se acoperi în anii 1938.
Documentul pare să fie din acelaşi an. Dar astăzi, după 70 de ani, cladirea este tot ruină.
Birocraţia pare să fie motivul pentru care edificiul, considerat monument istoric, nu a putut fi
consolidat. Autorităţile locale spun că au existat iniţiative de refacere, dar Ministerul Culturii,
sub a cărui juristicţie este biserica, nu s-a grăbit să le demareze.

Florea Crânguş, noua speranţă a oamenilor

Oamenii mai au în comună o biserică, dar îşi dau seama ce pierdere spirituală ar însemna
pentru ei prabuşirea lăcaşului. Acum, noua lor speranţă este Florea Crânguş, constructor cu state
vechi, care s-a arătat dornic să ajute comunitatea locală în acest sens. La rândul său, inginerul
Crânguş crede că renaşterea monumentului este o chestiune de acţiune pragmatică şi de
bunăvoinţă:

,,Pragmatismul trebuie să-l arătăm noi, realizând un proiect clar de refacere care să-i
determine pe cei de la Cultură şi Culte. Bunăvoinţa va fi necesară din partea lor atunci când va fi
cazul să aloce din fondurile pentru restaurări şi renovări, dar ştiu că vom fi convingători. Cât de-
spre rolul meu aici, ar fi mai multe de spus, dar nu vreau să le zic pentru ca să nu se interpreteze
gesturile mele ca fiind electorale", a precizat Florea Crânguş.

37
 Dispariţia unei biserici, pierderea unei părţi din memorie

Biserica "loan Gură de Aur" din Cerăt nu ar fi doar un loc unde să se propovăduiască
credinţa, aşa cum a făcut-o sfântul părinte al cărui nume îl poartă, dar este un monument aparte
în regiune. Dispariţia ei ar însemna pentru noi pierderea unei părţi din memorie. Ar fi ca şi cum
ne-am trezi într-o dimineaţă şi nimeni nu şi-ar mai aminti nimic despre un anumit lucru
important din viaţa noastră.

DENISA GHŢĂ

38
Nota autorului:

Ne convingem deci că inginerul Florea Crânguş are o bogată cultură care îl îndeamnă să susţină
şi accesul la culturalizare al diferitelor categorii de populaţie (romi, oameni săraci s.a.m.d)
pentru luminarea lor şi ridicarea gradului de cunoştinţe atât teoretice cât şi practice, spre
folosul general.

Candidatul Florea Crânguş a acţionat prin toate mijloacele şi posibilităţile sale spre uşurarea
vieţii celor nevoiaşi şi a populaţiei săteşti atât prin propagarea dragostei de carte cât şi prin
donaţii pentru ridicarea unor obiective, refacerea şi construirea unor şcoli, săli de sport etc.

Domnia sa şi-a dovedit pe deplin caracterizarea ce i-a fost dată de „ Un oltean pentru România”
din titlul acestei cărţi, iar spre deosebire de alţii, a militat pentru respectarea tradiţiilor
populare, a folclorului şi a obiceiurilor săteşti, pentru revigorarea agriculturii. Nu doar prin
sfaturi ci şi prin intreprinderi şi ajutoare practice, reale.

Concluziile de mai sus se impun prin forţa argumentelor, dovezi recunoscute şi prezentate de
către organele de presă diferite, prin cele ce le veţi citi în filele care urmează. Despre varietatea
subiectelor şi diversitatea formelor de acţiune practică vă veţi convinge din cuprinsul paginilor
care urmează.

39
 Gazeta de Sud, miercuri 5 Noiembrie 2008

Florea Crânguş:

„ Facem în zadar agricultură dacă nu avem ca prioritate punerea la

punct a reţelei de diguri.”
Revitalizarea agriculturii se poate realiza doar prin cooperare. Adică o asociere .....Un tractor
trebuie să prelucreze cam 50 de ha de teren pentru a fi eficient. La 10 ha nimeni nu-şi poate
acoperi investiţia în el. Un proiect foarte important este acela al îndiguirilor zonale inundabile,
prin asta am rezolva şi problema energiei electrice. Debitele multor ape vor fi astfel preluate şi
flosite la hidrocentrale. Cea mai ieftină energie . Sătenii trebuie să devină întreprinzători, să
dezvolte afaceri, prin înfiinţarea unor centre de ţesut covoare, împletituri, olărie s.a „

Gazeta de Sud, joi 6 Noiembrie 2008

Florea Crânguş:

„Când ne-am construit, am consolidat. Când ne-am consolidat, am

verificat soliditatea construcţiilor.
Asta mi-aş dori să facem împreună, iubiţii mei doljeni, să construim, să consolidăm şi să
verificăm necontenit ceea ce clădim împreună.

Unii dintre voi ştiu că în ultimii ani m-am implicat în ajutarea acestei regiuni, cu precădere a
satului doljean, iar aceia care mi-au fost alături în această activitate de suflet, mi-au spus că pot,
că trebuie să fac mai mult pentru locul din care mă trag, pentru oamenii ale căror nevoi le
cunosc.”

„ Ai turnat fundaţia, meştere, acum înalţă restul casei!”

Am primit un mandat pe care trebuie să îl îndeplinesc.

40
 Cuvântul Libertăţii, Vineri 7 Noiembrie 2008

Florea Crânguş şi Maria Schutz le-au vorbit oamenilor în Piaţa din

Băileşti
Candidatul PSD+PC la Senat, în Colegiul Băileşti - Calafat, Florea Crânguş, şi Maria
Schutz, candidata aceleiaşi Alianţe la Camera Deputaţilor în Colegiul Băileşti, au fost, ieri,
prezenţi în Piaţa din Băileşti. Au discutat îndelung cu oamenii prezenţi la primele ore ale
dimineţii în piaţă, fie cumpărători, fie comercianţi.
Le-au fost ascultate păsurile, cele mai multe fiind de natură socială: lipsa unor condiţii de
trai decente (apă curentă, canalizare, curent electric - mai ales în cartierele cu populaţie
majoritară rromă), imposibilitatea unora de a beneficia de pensii, din cauza vechimii insuficiente
în muncă sau, în cazul altora inexistenţei acesteia.
În urmă cu o zi, cei doi candidaţi au fost chiar în trei cartiere în care locuiesc rromi.
Florea Crânguş s-a arătat impresionat de cele văzute, unei femei promiţându-i sprijinul în
vederea unei angajări pentru a-şi face vechimea necesară pensionării. S-a oferit, de asemenea, să
realizeze gratuit un proiect pentru alimentarea cu apă curentă a gospodăriilor. Cei doi au fost
înconjuraţi de oameni, pe care i-au ascultat foarte atent, iar Florea Crânguş a declarat că, după ce
va fi ales, va cere verificarea tuturor contractelor prin care au fost înstrăinate rezervele strategice
ale României (petrol, gaze, electricitate), în vederea identificării cauzelor care au condus la
creşterea preţurilor.

CRISTI PĂTRU

41
 Cuvântul Libertăţii, Sâmbătă 8 Noiembrie 2008

Florea Crânguş:” Alfabetizare în utilizarea banilor europeni şi o politică

regională coerentă”
Candidatul PSD+PC Florea Crânguş
pentru Senatul României a participat, ieri, la o
dezbatere organizată de europarlamentarii
români, la Craiova, intitulată ,,România şi
politica regională a Uniunii Europene, de la
reforma naţională la succes". Florea Crânguş, a
dezbătut împreună cu deputaţii europeni,
membri ai Grupului Socialist din cadrul
Parlamentului European, care au fost invitaţi
special în Banie pentru această acţiune, modul
în care trebuie promovată configurarea unui
profil regional al României, al relaţiilor sale cu
vecinii - politice, economice, culturale şi, nu în
ultimul rând, modul în care trebuie atrase
fondurile europene, destinate dezvoltării ţării
noastre şi, în special, a zonei de sud-vest, acolo
unde, Florea Crânguş se bate pentru un mandat
de parlamentar.
,,Zona în care ne aflăm ne permite un rol
semnificativ, dar ne pune şi în faţa unor
provocări pe măsură, pe care trebuie să ştim să
le depăşim. Politica de coeziune sau politica
regională presupune capacitatea instituţională
de a proiecta, implementa, monitoriza la
nivelul regiunii de dezvoltare, ca şi
coordonarea acestor politici la scară naţională
pe cicluri lungi, de preferat egale cu ciclurile
de finanţare europeană. În contrast cu filosofia
politicii regionale europene, în România,
Regiunile de dezvoltare şi Agenţiile de
dezvoltare regională au o funcţie exclusiv
administrativă", a mai spus Florea Crânguş.

Alianţe cu partenerii strategic

Cadididatul pesedist pentru Senatul României
Florea Crânguş a mai spus că, personal, s-a
confruntat pe parcursul anilor cu birocraţia în
ceea ce priveşte documentaţia accesării de
fonduri europene, dar şi cu lipsa de
transparenţă în ceea ce priveşte acordarea
punctajului. ,,Eu susţin consolidarea rolului

42
României în UE, ca stat activ şi implicat,
capabil să îşi apere interesele şi să alcătuiască
alianţe cu partenerii strategici, în acest scop, pe
măsura importanţei sale ca al 7-lea stat ca
marime în UE. Experienţa europeană a
ultimelor două decenii confirmă în mod clar că
acolo unde guvernele au iniţiat şi implementat
această reformă, ţările respective au avut nu
doar o creştere a capacităţii de absorbţie, dar şi
o accentuată reducere a decalajelor de
dezvoltare atât la nivel intern, cât şi comparativ
cu alte regiuni europene. Cred că ar fi foarte
indicat să înceapă o campanie efectivă de
alfabetizare în utilizarea banilor europeni", a
mai spus Florea Crânguş.
MARGA BULUGEAN

43
 Cuvântul Libertăţii, Marţi 11 Noiembrie 2008
Vizită în Piaţa din Băileşti
Ziua a început cu vizitarea Pieţei din Băileşti, localnicii
înconjurându-i pe cei doi candidaţi cu simpatie. Florea
Crânguş a mers şi s-a interesat de preţul legumelor şi al
fructelor, iar apoi a vizitat şi standurile unor vânzători care
ofereau diverse utilaje (drujbe de tăiat lemne,
motostropitoare etc). La un moment dat, s-a oprit la o
tarabă de unde a cumparat fructe, pe care le-a oferit
membrilor echipei care îl însoţeau.
Bucurii pentru copii
Următorul popas a fost la Galicea Mare; candidaţii
făcându-le copiilor din comună o bucurie imensă, pe lângă
dulciurile pe care le-au primit. Trupa ,,Pinochio" a
Teatrului de Papuşi din Tîrgu Jiu i-a încântat pe puşti, care
au umplut sala de spectacole a Căminului Cultural, cu
piesa ,,O petrecere ca-n basme". S-a râs copios, aşa cum s-
a întâmplat şi sâmbătă, când artiştii gorjeni i-au distrat pe
copiii din Galiciuica şi Giubega. Florea Crânguş a ţinut să
precizeze că micuţii meritau un astfel de cadou, fiind
cunoscut că asemenea spectacole nu s-au văzut de ani de
zile în localităţile amintite.
Duminică, 9 noiembrie, candidatul PSD+PC
pentru Senat, în Colegiul Băileşti -Calafat,
FloreaCrânguş, şi Maria Schutz, candidata
aceleiaşi alianţe politice, pentru Camera
Deputaţilor, în Colegiul Băileşti, s-au aflat în
mijlocul oamenilor din Băileşti, Galiciuica,
Galicea Mare şi satul "DomnulTudor'
(comuna Izvoare). S-au arătat deschişi
discuţiilor cu oalmenii, au ascultat doleanţele
şi le-au promis tot sprijinul.
De vorbă cu oamenii
După terminarea spectacolului, cei doi
candidaţi au luat la pas comuna, discutând cu
oamenii care le ieşeau în cale, iar la un
moment dat câteva zeci de persoane i-au
înconjurat şi le-au spus cu ce se confruntă:
lipsa locurilor de muncă, venituri mici etc.
,,Ştiu cu ce vă confruntaţi, dar vă promit, că le
vom rezolva pe toate. Aveţi oricând deschisă
uşa la mine. Vom încerca să realizăm în zona
dumneavoastră centre de recoltare a
produselor agricole şi să deschidem linii
tehnologice de procesare a acestora, astfel
fiind create locuri de muncă, fiindcă ştiu că
este mare nevoie de aşa ceva", a spus Florea
Crânguş.
La caţiva km depărtare, în satul "Domnul
Tudor", alte zeci de oameni i-au aşteptat pe
cei doi candidaţi. în general; aceleaşi
probleme, dar şi unele cu specific local, cum
ar fi lipsa apei curente. ,
,Mie nu-mi place să vorbesc mult, ci să fac,
fiindcă meseria mea este de constructor şi nu
uit că şi eu am plecat de la ţară. Am aflat de
lipsurile cu care vă confrunţi, iar introducerea
44
 apei curente este una dintre priorităţile mele şi
voi căuta să găsesc căi de rezolvare. Vă
promit că nu voi pierde contactul cu zona, iar
la dumneavoastră şi la Galicea Mare voi
deschide câte un cabinet, unde va fi un salariat
care va prelua toate problemele
dumneavoastră, iar la cel puţin două-trei
săptămâni voi veni şi voi vedea ce este de
făcut", le-a explicat Florea Crânguş.

Cântec, joc şi voie bună la Galiciuica

Seara nu se putea încheia decât în atmosferă de sărbătoare,

astfel că, în sala de festivităţi a Căminului Cultural din
Galiciuica, Florea Crânguş şi Maria Schutz le-au oferit
oamenilor, aşa cum o făcuseră şi cu o seara înainte la Gali-
cea Mare, două ore de cântec, joc şi voie bună. După
intonarea imnului electoral al PSD+PC solistul de muzică
folk, Cristian Buica, a deschis seara, interpretând câteva
cântece, care au însufleţit sala. N-a fost decât începutul,
fiindcă, urcaţi pe scenă, membrii orchestrei ,,Perla
Dunării", a Casei de Cultură a municipiului Calafat,
condusă de maestrul Emil Pondila şi interpreţii de muzică
populară, Elena Didu, Cristi Simion şi Cătălin Tănase, au
dat tonul la sârbe şi hore. S-a dansat şi s-a cântat, oamenii
ieşind chiar şi în faţa Căminului Cultural, pentru a încinge
horele şi sârbele. Cei doi candidaţi au jucat împreună cu
spectatorii, cei care nu-i mai lăsau să plece din mijlocul lor.
Practic doreau să-i ţină cât mai mult pe lângă ei. CRISTI PĂTRU

45
46
 Gazeta de Sud, miercuri 12 Noiembrie 2008

Florea Crânguş şi Maria Schutz, alături de oamenii din Măceşu de Sus şi

Goicea
Pentru locuitorii celor două comune, ziua de ieri a fost una deosebită pentru că oaspeţi de
seamă le-au călcat pragul. Florea Crânguş, candidatul PSD pentru Senatul României şi Maria
Schutz, pentru Camera Deputaţilor, au luat la pas cele două localităţi. Au mers din poartă în
poartă, iar oamenii i-au primit cu simpatie şi cu speranţa că cei doi vor putea face ceva pentru a
schimba faţa localităţilor.

Cei doi candidaţi sunt din partea locului, de partea oamenilor. Ei le-au vorbit oamenilor
despre Legea arendării terenurilor nr.16/1994. Prin Legea nr.223 din 31 mai 2006. Legea
arendării a fost modificată în ceea ce priveşte contractarea arendării care prevede obligaţia
arendaşului de a face dovada achitării tuturor angajamentelor din contract.

Gazeta de Sud, joi 13 Noiembrie 2008

Florea Crânguş face o sală de sport la Giurgiţa

Candidatul PSD a obţinut finanţarea necesară ridicării construcţiei şi a dotat Casa de
Ajutor Reciproc.
Bani sunt-a declarat candidatul-dar trebuie făcut un proiect serios, dar până acum nu s-a
găsit nimeni să se implice că sala de sport ar fi fost ridicată de mult timp.
Satele pierd aspectele culturale, tradiţionale. Sătenii au uitat de hora satului la Căminul
Cultural, de biblioteca locală.
Pensiile sunt foarte mici, în general ţăranii nu au mijloace pentru a face o agricultură
performantă. Suprafeţele agricole rămân în mare parte nefolosite. Creşterea animalelor nu este
profitabilă. Viaţa la ţară a devenit tot mai grea. Parlamentul nu a dat cele mai potrivite legi
pentru dezvoltarea satului. Vom propune în Parlament să se voteze o Lege a satului românesc,
care să înlăture toate greutăţile actuale.

Gazeta de Sud, miercuri 12 Noiembrie 2008

Campania electorală, faza de rupt afişe. Răutatea unor oameni politici.

Panouri sfârtecate, bannere furate, afişe rupte. Acesta este rezultatul campaniei electorale
de gherilă duse, se pare, de PD-L în judeţul Dolj.
Astfel, sâmbătă dimineaţa, Marian Miricel, şeful echipei de campanie a PSD+PC din
Perişor, le-a arătat poliţiştilor din comună că afişe electorale pânzate de mari dimensiuni, în care
erau reprezentaţi Florea Crânguş -candidatul PSD+PC, la Senat, în colegiul Băileşti - Calafat, şi
Maria Schutz, candidata aceleiaşi alianţe, în Colegiul Băileşti, la Camera Deputaţilor, au fost

47
sfârtecate cu un obiect tăietor. Tot la Perişor, un alt panou al alianţei a dispărut pur şi simplu,
rămânând doar capsele în care a fost prins.
În plus, afişele PSD+PC şi cele ale PNL din mai multe locuri din colegiu sunt rupte de pe
stâlpi, în timp ce materialele PD-L par să nu-i inspire pe vandali şi se păstrează la fel de intacte.
Întâmplări similare au avut loc la Lipovu, unde două bannere ale PSD, de 6 metri lungime, au
fost furate.'"
Ce înţelege electoratul din toată această poveste? Că nişte oameni mari, care au pretenţia
că pot rezolva responsabil nevoile alegătorilor, se poartă ca nişte huligani ai stadioanelor şi
distrug tot ce înseamnă simboluri ale echipei adverse.
Ca urmare a actelor amintite aici, PSD a depus plângeri la poliţie pentru comiterea
infracţiunilor de furt calificat şi de distrugere, dar în cele din urmă publicul va decide cine sunt
cei care merită investiţi să diriguiască treburile publice.
Toate aceste se întampla în timp ce PSD îşi pune afişele şi celelalte materiale de
campanie în locurile pentru care a obţinut aprobare, iar în întreg Colegiul Băileşti-Calafat sunt
doar două maşini ale partidului, ai căror şoferi distribuie materiale electorate. Şi aici
reprezentanţii PD-L se remarcă prin numeroasele vehicule cu care sunt prezenţi în teritoriu şi
care, în câteva rânduri, au împiedicat echipele PSD să-şi facă treaba.

Florea Crânguş: ,,Bogăţia trece, dar oamenii să rămână”

CandidatuI PSD+PC, la Senat, pe Colegiul Băileşti - Calafat, Florea Crânguş, s-a aflat,
marţi dimineaţa, împreună cu Petre Trăistaru, candidatul aceleiaşi alianţe, în Colegiul Calafat, la
Camera Deputaţilor, în Piaţa din comuna Seaca de Câmp, unde a discutat cu oamenii aflaţi la
cumpărături, care i-au spus că o duc greu, cea mai gravă problemă cu care se confruntă fiind
pensiile mici ale foştilor lucrători la CAP. ,,Ştiu dificultăţile, fiindcă şi mama mea este în această
situaţie. Voi lupta ca de la anul pensiile să fie dublate, fiindcă nu este normal să fie atât de mici
în comparaţie cu cele de stat. ", a spus Florea Crânguş. Apoi, candidatul PSD+PC s-a deplasat la
Giurgiţa, însoţit de această dată de Maria Schutz, candidata alianţei, pe Colegiul Băileşti, la
Camera Deputaţilor.
Câteva zeci de personae i-au aşteptat pe cei doi. ,,Voi promova o iniţiativă legislativă,
prin care fiecare familie să aibă dreptul la 3mc de lemne pentru încălzire, dar la preţul de la
pădure, fără adaosurile puse de comercianţi. Eu când promit ceva mă ţin de cuvânt.
Bogăţia trece, dar omenii trebuie să rămână!
Nu vreau să-mi fie ruşine să mă uit în ochii oamenilor", a precizat Florea Crânguş.
Şi are dreptate, deoarece, când a promis că va dota cu aparatură Casa de Ajutor Reciproc din
zonă, s-a ţinut de cuvânt. Acum, are un alt proiect în derulare. ,,Mi-am dorit să ridic o sală de
sport în zonă, fiindcă mi-am adus aminte de copilăria mea, când alergam prin noroaie. Am ales
comuna dumneavoastră, iar în foarte scurt timp vor începe lucrările de construire", le-a spus
Florea Crânguş localnicilor.

48
CRISTI PĂTRU

49
 Cuvântul Libertăţii, vineri, 14 noiembrie 2008

Ieri, candidatul pentru Senat, în Colegiul

Băileşti - Calafat, din partea PSD+PC,
Florea Crânguş, a fost, alături de colega
de alianţă Maria Schutz, candidată la
Camera Deputaţilor, în mijlocul
oamenilor din comunele Lipov, Dranic şi
Cerăt.
Copiii din prima localitate au avut parte
de un spectacol, susţinut de trupa
,,Pinochio" a Şcolii Populare de Artă din
Târgu Jiu. Micuţii s-au distrat la
reprezentaţia artiştilor gorjeni, care au
pus în scenă un spectacol de teatru de
păpuşi. Apoi candidaţii s-au deplasat în
Dranic.
Până la începerea spectacolului, Florea
Crânguş şi Maria Schutz au mers şi au
vorbit cu oamenii din comună.
Florea Crânguş a mers pe uliţele
comunei, mai ales în satul Padea, unde a
discutat deschis cu localnicii, fiindcă ,,aşa
trebuie făcut. Fiecare are problemele lui
şi," dacă nu stai să le asculţi, degeaba
mergi printre ei".
Când s-a dat semnalul de începere a
spectacolului, câteva zeci de persoane din
Dranic au ţinut să fie prezente şi nu au
pregetat să se încingă la hore şi sârbe, dar
mai aveau o dorinţă: langa ei să fie şi cei
doi candidaţi. Cerere aprobată ad-hoc,
Florea Crânguş şi Maria -Schutz jucând
cu sârg lângă oamenii locului.
Însă, surpriza, plăcută, a venit mai târziu,
la Cerăt. Cu aproximativ o oră şi
jumătate înainte de începerea concertului
de muzică folk şi muzică populară, sute

50
de oameni s-au strâns în faţa Căminului
Cultural din localitate, aşteptându-i pe cei
doi. Era pentru ei un fel de sărbătoare,
fiindcă de mult nu mai avuseseră parte de
aşa ceva.
,,Sunt impresionat de ceea ce am văzut.
Aceşti oameni merită aşa ceva. Provin
din lumea satului şi ştiu ce înseamnă
pentru cei de la ţară un asemenea
spectacol şi mă bucur împreună cu ei", a
spus Florea Crânguş.
CRISTI PĂTRU

51
 Cuvântul Libertăţii, joi 20 Noiembrie 2008

Reprezentanţii PSD luaţi la bătaie de adversarii PD-L

Campania electorală portocalie a depăşit orice limită a bunului simţ.
La Galicea Mare sediul PSD a fost devastat, s-au spart geamurile, s-au aruncat cu tot felul
de corpuri contondente, iar una dintre reprezentantele partidului a fost agresată.
Suspecţii au fugit şi au fost prinşi la Radovan. Nici aici scandalul nu a luat sfârşit, deoarece
acţiunea a fost sprijinită de şeful Postului de Poliţie din comună, un tip care interpreteaza legea
după bunul plac.

Au fost clipe de coşmar.

În jurul orei 18.30, miercuri, sediul PSD din Galicea Mare a fost luat cu asalt de
reprezentanţii PD-L.
Cel mai bine povesteşte una dintre victime, Otilia Balica: “ Stăteam liniştită şi m-am
pomenit cu caţiva baieţi intrând în forţă peste mine. Au spart uşa, au înjurat, şi abia am scăpat
să nu fiu bătută. Am identificat doi indivizi, dar aceştia au fugit. Tremur şi acum, după ce am
scăpat. Este incredibil ce se poate întâmpla. Unul dintre cei care m-au agresat este ……, aşa se
recomandă el, care este foarte agresiv. Din câte ştiu, agresorii au fost prinşi . De fapt ei sunt
acum acolo să dea declaraţii. Cred că dacă nu era seful meu, o puteam păţi mai rău”

Poliţistul comunei Radovan, avocat al suspecţilor

La Radovan, în faţa Postului de Poliţie, lume multă. Oamenii doresc să li se facă dreptate
şi vinovaţii să fie traşi la răspundere, legal. Pe scările Postului, un neică nimeni, principalul
suspect, alde Isidor, cică şi Răducan, de la PD-L, dădea din mâini cu dispreţ: Să nu mai faceţi
poze că n-aveţi voie, ia să vedem ce-o ieşi, suntem convinşi că apare ceva. Nu de alta, dar cel
care trebuia să asigure ordinea publică în comună, şeful Postului de Poliţie se comporta ca un fel
de căpetenie a localităţii. Am mai fotografiat ceva: o maşină marca “Renault Megane” cu nr Dj-
07-EVP aflată chiar în curtea Poliţiei din Radovan, implicate în accidentul de miercuri. Aceeaşi
maşină despre care se vorbeşte că ar fi dus oameni care să îi agreseze pe reprezentanţii PSD, cei
care îşi făceau datoria şi amplasau anunţurile publicitare.

Florea Crânguş, candidatul pentru Senat al PSD+PC în Colegiul Băileşti-Calafat.

: “ N-am atacat pe nimeni!”
Ceea ce s-a întamplat la Galicea Mare, cu finalitate la Radovan, depaşeşte orice limită. Nu
credeam că se poate ajunge la aşa ceva. Nu-mi vine să cred. Mi se pare că nu se dă dovadă de
fair-play, ca să folosesc un termen sportiv. Atât eu, cât şi colega mea, Maria Schutz, ne-am făcut
datoria şi n-am atacat pe nimeni. De aici încolo, legea să dicteze, noi am depus plângeri penale”.

Gazeta de Sud, Joi 27 Noiembrie 2008

52
 Florea Crânguş: Ne trebuie o vocaţie a zidirii
L-am întâlnit pe Florea Crânguş, candidat la Senat pentru Colegiul Calafat-Băileşti, pe
uliţa satului său natal, Bârca. De aici am legat o discuţie despre viaţa sa, despre viaţa la tară,
despre meseria de constructor şi despre ce se poate face ca satul românesc să renască.
Reporter: Ce vă leagă de locurile în care aţi copilărit, domnule Crânguş?
Florea Crânguş: Păi, dacă am copilărit, mă leagă foarte multe lucruri. De la vârsta de câţiva ani,
la care mi-am dat seama de universul în care trăiesc cu familia mea, şi până la 20 de ani, mi s-au
întâmplat toate lucrurile prin care trece un copil şi un adolescent. Aici am făcut ştrengăriile de
şcolar, aici am priceput multe lucruri despre viaţă, aici am învăţat să cunosc oamenii, aici m-am
îndrăgostit prima dată, aici sunt toate pentru mine. Aici este casa mea. De fiecare dată când vin
aici revăd fragmente din filmul vieţii mele.

Reporter: Când aţi plecat din Bârca întâia oară, pentru mai mult timp?
Florea Crânguş: Acum 45 de ani aproape, când în 1965 am plecat la facultate, la Bucureşti.
Perioada s-a lungit pentru că după şcoală am fost repartizat în ţară şi, cum era pe vremea aceea,
când nu aveai de ales, a trebuit să mă duc la locul de muncă pe care l-am primit. M-am întors
adesea, la părinţii mei, la concetăţenii mei care-mi sunt atât de dragi.

Reporter: De ce aţi plecat tocmai la Bucureşti?

Florea Crânguş: Eu eram foarte bun la matematică. Mergeam la olimpiade şi rezolvam
probleme din Gazeta Matematică a Liceului din Bârca, dacă mai ştie cineva azi de publicaţia asta
care a ajutat atât de mult la ridicarea elevului român în trecut. Am dat la Matematică, dar n-am
intrat. M-am orientat atunci spre Construcţii şi am reuşit.

Reporter: De ce la Construcţii?
Flore Crânguş: Bunicul meu de aici era un fel de meşter al satului, de îţi ridica o casă de la
fundaţie şi, cum se zice azi, până la cheie. Eu mă duceam şi îl ajutam, împreună cu taică-meu.
Aşa că am pornirea asta din familie, deşi eu pe atunci nu ştiam.

Reporter: După facultate?

Florea Crânguş: Am primit post la Braşov. M-au repartizat la Institutul Proiect Braşov, la
,,Atelierul 3 Rezistenţă", cum ii spunea. Am stat puţin acolo pentru că nu aveam casă aşa că am
plecat pe şantier, unde muncitorilor li se dădeau case. Am lucrat acolo până în 1980. Am trecut
apoi ca şef de atelier la Uzina Tractorul, am lucrat şi în proiectare şi în execuţie. Aveam nişte
maiştri veniţi din alte timpuri, meseriaşi cum greu mai găseşti azi, dar nu-ţi arătau cum să faci o
treabă sau alta până nu citeai toate normativele şi standardele pe care ţi le spuneau ei. Te
îndrumau mai mult şi o făceau bine. Ca să aveţi o idee, în construcţii sunt vreo 3600 de standarde
şi vreo 340 de normative. Am ajuns acum să le ştiu pe toate, dar după câţi ani?

Reporter: Când v-ati făcut propria firmă de construcţii?

Florea Crânguş: La două luni după decembrie "89. De atunci lucrez doar cu firme în care am
investit eu, iar din 2003 am o firmă care este numai a mea şi care merge foarte bine, suntem în
topul companiilor din judeţul Braşov. Meseria asta este foarte frumoasă şi complicată, dar tocmai
de aia e frumoasă pentru că rezultatul muncii îl obţii după un efort serios. În plus, la sfârşit ai o

53
mare satisfacţie că poţi să pipăi ceea ce ai obţinut şi nimeni nu poate să conteste, dacă ţi-ai făcut
bine treaba, că eşti un constructor, şi în sensul concret al cuvântului, dar şi în sens filosofic. Casa
nu este doar un acoperiş, ci este viaţa noastră, cuib în care trăim, ne transformăm, iubim, ne
perpetuăm şi murim. Iar constructorul oferă cadrul existenţei noastre.

Reporter: Unde aţi construit?

Florea Crânguş: În multe judeţe, sunt prea multe ca să le enumăr. Am fost executant de
construcţii şi acum proiectant. În momentul acesta am vreo 20 de proiecte aflate în construcţie şi
pe care le urmăresc atent.

Reporter: Care este cel mai important proiect realizat?

Florea Crânguş: Toate sunt foarte importante. Vă spun fără nicio reţinere. Şi aşa gândesc şi
oamenii mei. Chiar discutam odată cu un coleg angajat la mine şi zicea şi el că toate sunt la fel
de importante, că nu poate să facă vreo diferenţă, că e vorba de campus şcolar, de sală de sport,
de bazin de înot.

Reporter: Mai pot să răzbată românii în meseria lor aici în ţară, cum aţi făcut-o
dumneavoastră?
Florea Crânguş: Sigur că pot şi chiar dacă nu au toate condiţiile acum, pentru asta mă bat: să le
aibă. Dar contează foarte mult să-ţi faci meseria pentru care te-ai pregătit în şcoală, de orice nivel
ar fi ea. Adică poţi să reuşeşti şi dacă schimbi domeniul, în sensul că poţi să faci bani dintr-o
afacere pentru că ai avut inspiraţie sau ai prins o nişă bună. Dar produsele cele mai de calitate le
obţii când faci toată viaţa ceea ce ai început pe băncile şcolii. Doar aşa ajungem să ne
perfecţionăm. Continuând cu tenacitate pe o cale. Nu vorbesc de domeniile care la un moment
dat nu mai au căutare şi atunci trebuie să te reorientezi, pentru că ele sunt excepţii.
Vorbesc deci despre inocularea prin educaţie a unei vocaţii a zidirii, precum cea a Meşterului
Manole, dacă vreţi, căruia construcţia i se ruina, iar el o relua cu credinţa că va izbândi.
Reporter: Cum aţi lăsat Bârca şi cum aţi
găsit-o? Sunt diferenţe?
Florea Crânguş: Daa. Din păcate, diferenţa e
foarte mare şi nu în bine. Am lăsat nişte
oameni vrednici şi în putere şi am găsit nişte
moşi. Şi când zic ,,moşi", o spun cu afecţiune,
cum se spune pe la noi când vorbeşti despre
nişte oameni în vârstă care-ţi sunt dragi:
,,moşule", ,,moşule". Uitaţi-vă la uliţa asta pe
care o vedem aici. Era foarte îngrijită, dar
acum, dacă sunt numai bătrâni pe aici,
altminteri gospodari, ei nu mai pot face faţă
treburilor de zi cu zi, nu mai pot îngriji satul ca
altădată.

Florea Crânguş împreună cu mama în curtea

casei părinteşti din Bârca

54
Reporter: De ce credeţi că tinerii au plecat la oraş?
Florea Crânguş: În trecut, explicaţia era industrializarea masivă a oraşelor şi cine să muncească
în fabrici dacă nu tinerii? Acum văd că acest lucru s-a păstrat, iar explicaţia este oarecum
asemănătoare: România trăieşte doar prin câteva mari oraşe ale sale. Acolo se vehiculează
capitalul aducător, pentru unii, de prosperitate. În plus, viaţa la oraş este mai uşoară pentru că
învârţi un robinet şi ai gaze, ai apă curentă, ai căldură. Aici la ţară, femeile sparg lemne, fac
focul, frământă pâine. Eu am apucat timpuri când mama făcea stofă pentru a-mi croi haine. Aşa
erau vremurile atunci. Eu nu mă plâng de ele, dar numai părinţii noştri ştiu cum au dus-o.

Reporter: Deci soluţia ar fi întoarcerea tinerilor. Cum vă gândiţi dumneavoastră că aceştia

să fie aduşi înapoi?
Florea Crânguş: În primul rând, ca să-i motivăm să se întoarcă, trebuie să creăm aici locuri de
muncă atractive. A doua treabă: trebuie toate utilităţile de care pomeneam aici. Nu seduci pe
nimeni oferindu-i veceul în fundul curţii. Ei ar prefera să nu mai fie umiliţi la munci peste mări şi
zări, aici le-ar fi mai bine, dar trebuie să le ofere cineva aceste lucruri. Şi apoi trebuie să vedem
ce le mai trebuie. Asta va face parte şi din sarcina mea de parlamentar. De fapt asta trebuie să
facă un ales în parlament. Să identifice permanent nevoile oamenilor care l-au ales, nu o dată la
patru ani, pentru că trebuinţele noastre se actualizează mereu şi mereu. Odată aduşi aici tinerii, se
va mai caştiga ceva extraordinar de important: păstrarea tradiţiilor. Nici nu ne dăm seama ce
pierdem odată cu risipirea obiceiurilor noastre. Astea sunt lucruri de care îţi dai seama din avion,
cum s-ar zice, adică la mulţi ani distanţă după ce ele nu mai sunt sau mai sunt doar în muzee.
Mai găseşti încercări de păstrare a tradiţiilor doar prin şcolile de la sate, dar omul care pleacă la
oraş uită de ele.

Reporter: Deci ce se poate face pentru păstrarea acestor obiceiuri?

Florea Crânguş: Cum ziceam, mai întâi prin stabilizarea acestor tineri. Dar mai este ceva şi
ajungem la o altă chestiune. Cine pot să transmită cel mai bine tradiţiile? Învăţătorii şi profesorii
care sunt de-ai locului. Dacă ei nu există, sunt aduşi de pe unde se găseşte, chiar de la oraş, care
vin, predau, poate că îşi fac treaba bine, dar se întorc la locul lor. Ce vreau să spun cu asta? Că
obiceiurile se păstrează cu implicare sufletească. Deci cei care cresc în satul ăsta şi se duc la oraş
să facă şcoală trebuie să aibă motive să se întoarcă. Eu am prins învăţători şi profesori care erau
de aici, care ştiau de la bătrânii noştri obiceiul pământului. Un exemplu care mi-e la îndemână e
mama mea. Dânsa făcea parte dintr-un ansamblu de dansuri a comunei şi s-a dus prin toată ţara
cu această echipă.

Reporter: Care erau obiceiurile reprezentative ale satului Bârca?

Florea Crânguş: Erau multe. Uite la Rusalii. Era o sărbătoare mare. Tot satul era îmbrăcat în
costume naţionale, mergeau în centru, se juca hora satului sau căluşul. Vorbesc de copilaria mea,
sfârşitul anilor 50. Vă daţi seama ce însemnă asta pentru coeziunea comunităţii? Acolo se
cunoşteau tinerii, acolo se priveau altfel decât ca nişte simpli trecători, se legau relaţii. Era, ca să
dau un exemplu, poate puţin frivol, cum fac astăzi firmele aşa-numitele team-buildinguri,
întâlniri care urmăresc să crească legăturile într-un grup de lucru. Dar să revenim. Mai era un
obicei aparte: felul în care se organizau nunţile. Venea mireasa, îşi aducea zestrea, o vedea tot
satul. Nunta ţinea trei zile. Deşi nu erau multe mâncăruri cum sunt azi, lumea avea resurse să se
distreze întruna în astea trei zile. Veneau lăutari din zona, care ştiau să dea pe arcuş cântecul

55
locului. Am mai găsit acum câţiva pe care vreau să-i angajez pentru o activitate.

Reporter: Alte tradiţii?

Florea Crânguş: Ce să mai spun? De Sfântul Dumitru, se încheiau muncile câmpului. Se
strângeau toţi de pe uliţa asta, făceau un foc mare, puneau un berbec la frigare, fiecare cu găleata
de zaibăr în faţă şi cu arsenalul ăsta se cânta şi se juca până dimineaţa. Comunitatea era unită. De
Anul Nou, obiceiul se numea ,,Moaşa". Era apoi un Pluguşor cum nu mai vezi azi. Veneau
colindătorii cu plugul cu patru boi şi trăgeau brazde. Ce mai era? Se făcea clacă. Se strângeau
femeile, torceau, spuneau glume... Erau multe, multe tradiţii pe care nu le mai vezi acum.

Reporter: Dincolo de tradiţii, ne vine o întrebare mai aproape de noi: Cine are grijă de
bătrâni?
Florea Crânguş: Cine? Nimeni. Sunt mulţi bătrâni care nu mai au pe nimeni şi cade casa pe ei.
Mă tot gândesc să fac pentru ei un loc pentru socializare. Ce viaţă e asta în care stai toata ziua în
casă ori ieşi până la poartă şi nu vorbeşti mai cu nimeni. Ne alterăm demnitatea de oameni, în
sensul că ajungem, din cauza neputinţei fizice şi a sărăciei, să nu mai îndeplinim toate funcţiile
pe care le are fiinţa umană, una dintre ele fiind relaţionarea cu semenii, de când se naşte şi până
moare. Viaţa noastră nu este organizată pentru toate vârstele, ci doar pentru cele care aduc profit.
Pe timpuri, fiecare bătrân îşi păstra un copil pe lângă el. Fiul sau fiica primea pământul şi avea
grijă de părintele său. Dar avea din ce să trăiască şi uneori îi era mai bine decât la oraş. După ce
oamenii nu au mai avut pământ, nimic nu i-a mai legat pe tineri de locul natal. Acum abia a
început să reînvie un cult pentru proprietate, dar nu şi unul pentru cultivarea pământului. E o
nuanţă aici. Acum omul vrea să acumuleze, să aibă acolo pus deoparte, poate o scoate bani buni
cândva din proprietăţi. Atunci omul voia pământ ca să-l cultive, să scoată rod din el, era o ruşine
să nu-ţi lucrezi lotul, să-l laşi în paragină şi să aştepţi un client ca un samsar de vite. Se crea, cum

56
să zic, o legătură subtilă, care depăşeşte puterea noastră de înţelegere, între proprietar şi pământ.

Reporter: Şi dumneavoastră cum vreţi să schimbaţi aceste lucruri pentru că nu e treabă

uşoară?
Florea Crânguş: Nu e deloc uşoară. Mai întâi, asta am făcut luna asta şi voi continua să o fac:
să-i întreb chiar pe oameni ce idei au pentru rezolvarea problemelor. Că mulţi au propuneri bune,
am văzut, dar n-a stat nimeni să-i asculte. Vreau înainte de toate să-i fac să simtă civilizaţia.
Uitaţi-vă aici în sat cum bagă unii paie ca să se încălzească. Deci n-au lemne, n-au apă curentă,
apa pe care o au nu ştii dacă îndeplineşte toate normele de igienă, ce să mai vorbim de
canalizare? E ceva de neimaginat la momentul ăsta. E drept că schimbările astea nu le poţi face
prea uşor şi pentru că oamenii au o mentalitate şi nu vor să iasă din ea. Aceşti olteni sunt foarte
isteţi şi dacă le arăţi cum e mai bine pentru ei vor prinde repede. Casele sunt frumoase, după cum
vezi, dar sunt neîngrijite şi asta pentru că zona asta cu colegiul Calafat-Băileşti este cea mai
neglijată din Dolj, Doljul la rândul său fiind un judeţ de problemele căruia nu prea se aude la
centru.

57
 Cuvântul Libertăţii, Vineri 21 Noiembrie 2008

Oamenii din Lipova şi Rodovan au avut posibilitatea, miercuri, să asiste la spectacolele

susţinute de Cristi Buică, Taraful “Perla Dunării” din Calafat şi cântăreţii de muzică populară
Elena Didu, Cristi Simion şi Cătălin Tănase. Reprezentaţiile artiştilor au fost posibile datorită
candidaţilor PSD Florea Crânguş la Senat, pe colegiul Băileşti-Calafat şi Maria Schutz, la
Camera Deputaţilor.
În comuna Lipova sala de spectacole a fost arhiplină, iar oamenii, indiferent de vârstă, s-
au prins în hore şi sârbe alături de cei doi candidaţi, cărora le-au promis tot sprijinul.
La Radovan, spectacolul a fost ţinut în aer liber. Cei din localitate aflaseră de incidentele
de la Galicea Mare şi au ţinut să fie aproape de cei doi în care au încredere. N-a contat nici frigul
de afară, fiindcă oamenii au arătat că sunt alături de Florea Crânguş şi Maria Schutz. “ Vă
mulţumesc pentru prezenţa Dvs alături de noi. Nu vă lăsaţi amăgiţi de cele promise de alţii şi fiţi
lângă noi! Să arătăm că ducem o campanie decentă, fără violenţă”, le-a spus Florea Crânguş.

58
 Oferta politică a candidaţilor PSD+PC la Parlamentul României
Colegiul Băileşti-Calafat

Din partea locului, de partea oamenilor

În 1998 am intrat în politică. Am ales Partidul Social Democrat, pentru că mă simt
aproape de oameni, de dorinţele lor; iar doctrina social-democrată mi s-a părut a corespunde
perfect cu dorinţa mea de implicare în viaţa socială.
Cu timpul, la îndemnul oamenilor din judeţ, am ajuns la concluzia că pot face mai mult
pentru cetăţenii Doljului. După o ucenicie politică de 10 ani, am decis să candidez pentru înalta
demnitate de senator în Parlamentul României, sâ imi reprezint conjudeţenii, oameni de care
m-am simţit mereu legat.
Viaţa şi cariera m-au calificat să-i ajut pe oameni; să duc la capăt proiectele validate de
cetăţeni. Faţă de Doljul meu natal şi oamenii lui, mă simt dator să fac ceea ce am făcut
mereu: să construiesc. Astăzi, la un nivel superior.
Viziunea mea din prezent, proiectele mele de viitor - toate poartă amprenta programului
politic al Partidului Social Democrat.

Crânguş Florea
PSD
Candidat Senator
Colegiul Băileşti-Calafat

Doljenii ştiu ce vor: trebuie doar să-i ascultăm

De-a lungul timpului, m-am implicat în numeroase iniţiative ale Partidului Social
Democrat. La nivelul organizaţiei de femei, am reuşit să concretizăm multe iniţiative în
favoarea celor mai săraci dintre semenii noştri, cu precădere în favoarea copiilor.
În prezent, sunt consilier judeţean de Dolj şi, în această calitate, nu contenesc să ţin
legătura cu oamenii din judeţ.
Multe dintre problemele ţării s-ar putea rezolva, dacă reprezentanţii noştri i-ar asculta cu
mai mare atenţie pe cei care i-au mandatat să îi reprezinte. Permanenta consultare cu
oamenii e o obligaţie şi o vocaţie a politicianului social-democrat. Viaţa profesională m-a
deprins să destelenesc, să răsădesc şi apoi să culeg roadele. Este ceea ce ştiu să fac mai bine. E
ceea ce aş vrea să facem împreună, în anii care urmează.

Schutz Maria
Consilier judeţean PSD Dolj
Candidat Deputat Colegiul Băileşti

M-am implicat, sub steagul Partidului Social Democrat, într-o activitate neobosită,
îndreptată spre cetăţeni, în beneficiul lor. I-am avut alături pe calafeteni în timpul mandatului de
primar al municipiului. Împreună am avut împliniri de care acum ne bucurăm şi suntem mândri.
Acum e timpul să trecem la stadiul superior. Acum e timpul să conlucrăm, la nivel de colegiu,
pentru propăşirea acestei regiuni de importanţă naţională. Ne aşteaptă provocări importante, la
care programul de dezvoltare propus de PSD are un răspuns viabil.

59
 Tocmai, pentru că Doljul de Sud este o zonă vitala pentru România în context european,
merită să se dezvolte conform unei viziuni social-democrate moderne, europene.

Trăistaru Mihai
PSD
Candidat Deputat Colegiul Calafat

60
 1. Venituri mai mari pentru cetăţenii Doljului

 Salariul minim corelat cu valoarea coşului de consum

Vom propune corelarea salariului minim brut pe ţară cu valoarea coşului minim de
consum. În acest fel, vom creşte salariul minim până la valoarea de 1.000 RON.

 Corelarea creşterii pensiilor cu evoluţia inflaţiei

PSD s-a luptat şi a reuşit să majoreze pensiile, dar costurile vieţii devin tot mai ridicate cu
fiecare zi. În aceste condiţii, este nevoie de corelarea majorării pensiilor cu evoluţia preţurilor,
astfel încât puterea de cumpărare a pensionarilor să fie cu adevărat protejată. Vom crea un Fond
de solidaritate socială din profitul marilor companii, pentru susţinerea majorării pensiilor. Vom
acorda cea de-a 13-a pensie şi vom dubla pensiile pentru agricultori.

 Devansarea etapei a doua de creştere a pensiilor

PSD a impus în Parlament majorarea pensiilor cu 50% şi s-a luptat pentru devansarea
primei tranşe a acestei creşteri. În ciuda eforturilor noastre, scumpirea alimentelor şi a întreţinerii
a dus la înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru majoritatea pensionarilor. Partidul nostru susţine
devansarea celei de-a doua etape a creşterii pensiilor, astfel încât pensionarii să poată face faţă
costurilor tot mai ridicate ale vieţii. Alianţa PSD+PC va dubla pensiile agricultorilor şi va
promova includerea în sistemul public de pensii a lucrătorilor la CAP. Vom majora pensiile cu
50% pentru grupa I de muncă şi cu 50% pentru grupa a ll-a de muncă.

 Programul social în energie

Vom introduce un tarif social la consumul de energie electrică: 60 kWh. Populaţia trebuie
să beneficieze de producţia de energie ieftină a României în procent de 100%, nu doar de 16%,
ca în prezent. Propunem un fond social pentru finanţarea programului de reabilitare termică a
blocurilor.

 Un TVA mai just

Susţinem reducerea TVA la 5% pentru alimente de bază, concomitent cu creşterea TVA
la produse de lux la 25%.

 Formare profesională, locuri de muncă mai sigure

Vom sprijini angajarea tinerilor, seniorilor şi femeilor. Vom acorda reduceri fiscale
pentru primul an de activitate profesională. În sprijinul găsirii primei slujbe, vom introduce
măsura efectuării unui stagiu în întreprindere pentru absolvenţii facultăţilor.

 Reducerea nedreptăţii sociale şi favorizarea mobilităţii

Vom asigura deschiderea largă la concurenţă a profesiilor reglementate, concomitent cu
păstrarea criteriilor de calitate a serviciilor. Vom încuraja mobilitatea geografică. Propunem
măsuri active de asistenţă socială, prin revederea formelor de acordare a venitului minim
garantat; precum şi raţionalizarea asistenţei socială şi o atenţie sporită persoanelor cu handicap.

 Întărirea dialogului social

61
 Vom acorda o importanţă sporită convenţiilor colective. Vom revedea întregul pachet de
legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă şi vom susţine
retragerea guvernului din Consiliul Economic şi Social.

2. Acces la educaţie şi sănătate de calitate

Sistemul de educaţie va fi redresat prin programe şcolare care:
 să formeze generaţii capabile de inovare permanentă;
 să genereze competenţe-cheie, competenţe profesionale şi dezvoltare personală;
 să permită integrarea rapidă pe piaţa muncii.
Adecvarea sistemului de evaluare prin:
 elaborarea unor standarde naţionale de evaluare;
 verificarea continuă pe baza standardelor naţionale de evaluare.
 evaluarea stadială a formării competenţelor-cheie şi a celor profesionale;
Modernizarea infrastructure şcolare, dotarea cu mijloace didactice moderne
 construirea de şcoli, creşe şi grădiniţe noi;
 asigurarea condiţiilor sanitare corespunzătoare în şcoli;
 acces la internet şi dotare informatică modernă în şcoli;
 manuale cu conţinuturi adecvate;
 o bibliotecă în fiecare şcoală;
 construirea de cămine moderne, capabile să satisfacă necesităţile crescânde.
Resurse umane
 burse sociale pentru asigurarea egalităţii de acces la educaţie pentru tot învăţământul
obligatoriu;
 remotivarea personalului din învăţământ prin salarii corespunzătoare performanţelor şi
prin susţinerea formării continue;
 consolidarea statulului social al cadrului didactic;
 susţinerea performanţelor şcolare şi universitare prin înfiinţarea şi dezvoltarea centrelor
de performanţă;
 burse pentru studenţi la nivelul salariului minim pe economie.
Cercetare ştiinţifică
 realizarea unor poli de excelenţă în învăţământul superior şi în cercetare ştiinţifică;
 înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice în parteneriat public-privat;
 susţinerea tinerilor cercetători pentru cariere de succes în cercetare;
 integrarea cercetării româneşti în Aria Europeană a Cercetării Ştiinţifice.
Pactul Naţional pentru Sănătate
Alianţa PSD+PC Îşi va asuma Pactul Naţional pentru Sănătate în calitate de iniţiator.
Începând cu 2009, vom aloca 6% din PIB, astfel încât în maximum două cicluri
electorale infrastructura din sistemul sanitar să fie compatibilă cu standardele UE.
 Sănătate de calitate pentru toţi
Vom aproba o strategie naţională de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadă de
minim 8 ani. Vom garanta accesul tuturor oamenilor la servicii medicale şi la
medicamente.
Una dintre priorităţi este redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural.

62
  Vom elimina plafoanele la medicamente din farmacii.
 Medicamente compensate şi gratuite pentru persoane cu venituri reduse.
 Medicii români trebuie să rămână în ţară
Trebuie să creştem veniturile salariale ale profesioniştilor din sistem. Vom asigura
participarea personalului sanitar la programe de educaţie continuă garantate de stat. În scopul
păstrării cadrelor medicale în spitalele româneşti, vom introduce un spor de fidelitate pentru cei
care continuă să lucreze în sistem. Este necesară introducerea unor standarde de calitate pentru
toate nivelurile sistemului sanitar.
 Programul Naţional de Investiţii în Sănătate
Dezvoltarea unui Program Naţional de Investiţii ar permite aderarea infrastructurii
sanitare la standardele europene în maxim opt ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.
Urmărim înfiinţarea de centre multifuncţionale în mediul rural.
 Asistenţa medicală de urgenţă şi pre-spitalicească
 Asistenţa medicală spitalicească.
Un obiectiv prioritar este asistenţa medicală pentru persoanele defavorizate şi pentru
persoanele în vârstă.
- Asistenţa medicală recuperatorie a persoanelor cu dizabilităţi.

3. O economie dinamică pentru o zonă în ascensiune

 Creştere economică medie de 6%

Obiectivul strategic al Alianţei PSD+PC este obţinerea unui ritm mediu anual de creştere
economică de 6%, în condiţiile unei inflaţii reduse şi deficite sustenabile.
Principalele motoare ale progresului economic vor fi creşterea productivităţii şi
investiţiile în infrastructuri fizice şi comunicaţii.
Vom promova o strategie coerentă de stimulare a exporturilor, ce va servi obiectivului
de echilibrare a balanţei externe, concomitent cu atingerea unui ritm de creştere economică
ridicat. De asemenea, vom adopta măsuri netarifare pentru calmarea importurilor.

 Mediu de afaceri stabil, predictibil, prietenos

Mediul de afaceri are nevoie de un cadru legislativ stabil, simplu, coerent şi predictibil.
Alianţa PSD+PC se angajează la o reducere continuă a barierelor la intrarea şi ieşirea
de pe piaţă.
Printre priorităţile noastre pentru anii 2008-2012 sunt stabilitatea şi transparenţa
legislativă, claritatea reglementărilor, eliminarea surselor de corupţie în administraţie,
eficientizarea sistemului de autorizare şi înregistrare a firmelor, întărirea disciplinei financiare şi
implementarea cadrului legal creat pentru evidenţierea cazierului fiscal.
De asemenea, vom urmări dezvoltarea dialogului activ dintre Guvern şi factorii de interes
din mediul de afaceri.
Pentru creşterea stabilităţii şi predictibilităţii mediului de afaceri vom propune ca orice
modificare a Codului Fiscal să fie realizată numai după consultarea partenerilor sociali.
Propunem îmbunătăţirea procedurilor şi reglementărilor privind falimentul şi, îndeosebi,
reducerea duratei medii de soluţionare a cazurilor.
Avem în vedere introducerea sistemului de contabilitate, armonizat cu Directivele
Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate la toate societăţile care
îndeplinesc anumite criterii de mărime.

63
  Dezvoltare de durată plus reducerea poverii fiscale
Prin creştere economică constantă, distribuită echitabil social, asigurăm bunăstarea pe
termen lung.
Alianţa PSD+PC propune reformarea sistemului fiscal-bugetar. România are astăzi
nevoie de un sistem de impozitare menit să aducă bunăstare pentru toţi cetăţenii şi nu doar pentru
o categorie restrânsă şi privilegiată.
Pe de-o parte, reforma veniturilor bugetare presupune aplicarea unor cote diferenţiate de
impozitare a veniturilor din salarii.
Vom urmări scăderea impozitului pe dividende, dar vom milita pentru creşterea
impozitului pe tranzacţiile imobiliare.

 Bugete multianuale
Reforma cheltuielilor publice presupune creşterea eficienţei cheltuirii banului public şi a
transparenţei bugetare. Este nevoie de introducerea programării bugetare multianuale şi
elaborarea unui plan de raţionalizare a cheltuielilor bugetare.
Noi promovăm introducerea unui sistem de evaluare anuală a performanţelor instituţiilor
publice în cheltuirea fondurilor bugetare.

 Susţinerea cercetării, inovării şi formării profesionale

Avem în vedere neimpozitarea profitului reinvestit în active productive şi formare profesională,
precum şi în cercetare şi dezvoltare. Vom milita în continuare pentru alocarea a 1,5% din PIB
pentru cercetare şi dezvoltare.
 Rambursarea TVA într-un timp mai scurt
Înfiinţarea firmei într-o ora
Vom reduce la jumătate cheltuielile determinate de birocraţie şi fiscalitate, prin
desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi simplificarea cadrului legislativ.
 Scut fiscal
Vom crea un ,,scut fiscal", prin calcularea limitei maxime de suportabilitate a taxelor şi
impozitelor pentru IMM şi aplicarea regimului diferenţiat faţă de companiile mari.
 Fond de risc pentru IMM-uri
Ne propunem înfiinţarea unui fond de risc, destinat finanţării societăţilor nou înfiinţate în
primii 3 ani de funcţionare, precum şi tranzacţionarea pe bursă a creanţelor bancare
asupra IMM-urilor.
 CEC - banca pentru IMM-uri
Statul se va implica pentru susţinerea dezvoltării IMM-urilor, asigurarea fondurilor necesare
cofinanţării pentru programele comunitare şi internaţionale.
 Fond de promovare
Vom crea un fond destinat promovării capitalului românesc pe pieţele externe, regionale şi
internaţionale.
 Eximbank
Vom asigura creşterea capitalizării Eximbank pentru a garanta contracte de execuţie
complexe, precum şi pentru sprijinirea exportatorilor.
 Adoptarea Actului Unic de Control
Propunem îmbunătăţirea modalităţilor de efectuare şi corelare a activităţilor de inspecţie
şi control economic în vederea evitării paralelismelor, creşterii rolului preventiv şi

64
educaţional, concomitent cu reducerea caracterului punitiv al acestora. O altă preocupare majoră
a noastră este îmbunătăţirea accesului-IMM-urilor la finanţare europeană prin pregătirea şi
instruirea companiilor româneşti şi a instituţiilor publice în vederea participării
constante la programele comunitare şi construirea unui portal pentru promovarea tendinţelor
economiei digitate în dezvoltarea afacerilor.
 Mobilitatea forţei de muncă
Vom asigura oferirea unei indemnizaţii pentru persoanele care aleg să lucreze departe
de domiciliu.
 Program multianual de promovare a turismului
 Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene
Urmărim absorbţia maximă a fondurilor europene şi distribute echitabile a banilor europeni
înspre proiecte publice de care să beneficieze un număr cât mai mare de oameni. De asemenea,
ne propunem asigurarea co-finanţării pentru comunităţile mici.
-Pactul pentru Euro
Propunem un pact politic pentru aderarea României la Zona Euro. Prin aplicarea unei politici
macroeconomice consistente, garantăm pentru perioada 2009-2012 creşterea capacităţii
României de a îndeplini criteriile de convergenţă prevăzute în Tratatul de la Maastricht, necesare
aderării ţării noastre la Mecanismul European al Ratelor de Schimb în 2012 şi la Zona Euro, în
2014.

4. Agricultură performantă
Subvenţii
 1.500 lei/ha cultivat
- 50% din preţul motorinei
- 1.000 lei/ha subvenţie pentru plata diferenţelor de tarif la irigaţii
- 50% din preţul de achiziţie al tractoarelor, utilajelor agricole şi echipamentelor de
irigaţii
- 15% din preţul pentru 400.000 tone carne în viu, livrată anual
- 860 lei/cap vită/an, pentru vitele cu producţie de peste 3.700 litri/an
- 250 lei/ha pentru creşterea calităţii producţiei obţinute pe pajişti

Programe naţionale pe patru ani

 Program pentru asigurare reţelei de apă şi canalizare pentru toate comunele, finanţat din
fonduri europene, naţionale şi locale
 Program naţional pentru modernizarea sistemului de îmbunătăţiri funciare
 Program de investiţii în spaţiul rural (pentru proiecte de dezvoltare rurală şi pescuit)
 Reducerea TVA la 5% pentru produsele alimentare de bază, în vederea menţinerii
preţurilor la un nivel acceptabil
Încurajarea tinerilor fermieri
 Ajutor de instalare de 25.000 euro
 Subvenţionarea a 65% din costurile proiectelor de micro-întreprinderi şi pensiuni turistice
 Acoperirea a 30% din creditele pentru producţie
 Asigurarea de planuri de afaceri gratuite
Sprijinirea constituirii asociaţiilor de producători
65
  3 390.000 Euro pentru o perioadă de 5 ani pentru constituirea şi administrarea
Grupurilor de producători recunoscute oficial

Să scoatem satul românesc din uitare

 Asigurarea condiţiilor decente de viaţă pentru populaţia din mediul rural;
 Asigurarea de servicii medicate şi de învăţământ de calitate
 Asigurarea transportului şcolar gratuit pentru copii
 Cursuri gratuite pentru fermieri
 Dublarea pensiilor fermierilor şi îmbunătăţirea legislaţiei privind sistemul public de
pensii pentru agricultori
 O mai bună gestionare a programelor de protecţie socială

Pescuit şi acvacultură
 Adaptarea la nevoile interne a celor cinci Programe Sectoriale de pescuit şi
acvacultură, în vederea accesării integrate a celor 307 milioane euro din fonduri comunitare şi
naţionale destinate acestui sector
 Acoperirea a 40% din valoarea proiectelor pentru creşterea capacităţii şi modernizarea
flotei de pescuit, activităţi de procesare şi comercializare
-înfiinţarea a 10 centre de debarcare a peştelui

Silviicultura
-înfiinţarea de perdele de protecţie
-împăduriri periodice
-Producerea de puieţi forestieri
-Susţinerea asociaţiilor de proprietari privaţi de pădure
-Înfiinţarea de unităţi speciale de jandarmi pentru paza pădurilor

Dezvoltarea zonelor defavorizate

 Modernizarea infrastructurii şi a căilor de acces, serviciilor şi dotărilor pentru locuitorii
din zonele defavorizate
 Dezvoltarea agroturismului şi turismului montan
 Păstrarea echilibrului ecologic
- Conservarea şi valorificarea tradiţiilor locale

5. Investiţii în infrastructură, modenizare rurală şi urbană

- Zone metropolitane
Vom susţine introducerea conceptului de zonă metropolitană pentru regenerare urbană
şi dezvoltare rurală.
 Facilităţi sportive
Vom construi terenuri, săli de sport şi bazine de înot.
 Programul naţional de modernizare a oraşelor mici şi mijlocii
 Modernizarea căii ferate
 Modernizarea capacităţilor portuare de pe Dunare

66
  Deschiderea lucrărilor la poduri noi peste Dunăre, cu o prioritate aparte pentru
Calafat-Vidin;
 Modernizarea satului românesc prin realizarea programului naţional de dezvoltare a
infrastructurii rurale:
- Programul de electrificare rurală;
- Programul de înfiinţare, extindere, modernizare şi reabilitare a sistemului de alimentare cu
apă, a reţelelor de canalizare şi a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale la sate;
- Programul de reabilitare, asfaltare, întreţinere şi modernizare a reţelei de drumuri comunale;
- Programul de reabilitare şi întreţinere a căminelor şi bibliotecilor comunale;
- Programul "Biserica, centrul spiritual al comunităţii".

6. Reforma statului şi reducerea birocraţiei

- Reforma administraţiei publice
Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor statului, accelerarea procesului de
descentralizare şi dezvoltare economică şi socială la nivel local şi regional. Întărirea
mecanismului de formulare, evaluare şi implementare a politicilor publice. Generalizarea
ghişeului unic. Regândirea modului de utilizare a registrelor de proprietate imobiliară şi a
afacerilor.
Reducerea taxelor aferente operaţiunilor de carte funciară şi intabulare.
 Viziune pe termen lung cu privire la managementul cheltuielilor publice.
 Încurajarea unui stat strateg şi eficient
 Dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice
 Stimularea performanţelor administraţiei publice
 Valorizarea agenţilor publici
Modificarea sistemului de remunerare a agenţilor publici, pe baza unor indicatori de
performanţă;
Modificarea progresivă a modului de recrutare şi a managementului carierei funcţionarilor
publici.

 Guvernare transparentă
Vom introduce un cod de conduită şi transparenţă pentru demnitari. Vom propune o
nouă lege a CES-ului şi vom încuraja instituţionalizarea dialogului cu partenerii sociali.
Un guvern eficient, integritate şi transparenţă în actul guvernării, o nouă lege a
accesului la informaţiile publice.

 Descentralizare şi subsidiaritate
Vom introduce descentralizarea reală şi efectivă, nu numai a obligaţiilor, ci şi a resurselor în
domeniile sănătăţii publice, educaţiei şi învăţământului, ordinii publice, protecţiei mediului,
amenajării teritoriului şi serviciilor comunale.
Vom susţine informatizarea totală a serviciilor publice şi a instituţiilor administraţiei
centrale şi locale.

 O nouă lege a finanţării partidelor politice

67
România are nevoie de o nouă lege a finanţării partidelor politice, care să corespundă
sistemului de vot uninominal introdus de Alianţa PSD+PC pentru alegerea parlamentarilor şi a
preşedinţilor de consilii judeţene.

 Reforma Constituţiei
Odată cu aderarea la UE si NATO, România a intrat într-o nouă etapă istorică a dezvoltării sale.
Ţara noastră are nevoie de un nou cadru constituţional, adecvat contextului integrării comunitare
şi capabil să răspundă provocărilor începutului de secol XXI. Alianţa PSD+PC propune
instaurarea unei noi Republici în România, o Republică europeană şi modenă.
Susţinem formarea unui Forum Constituţional care să pună în dezbatere opţiunile fundamentale
pentru o nouă Republică. Avem nevoie de refacerea echilibrului între principalele Puteri
ale statului.
Noi garantăm respectarea drepturilor fundamentale, precum şi introducerea unor noi drepturi
destinate asigurării bunăstării sociale.

 Reforma Parlamentului
Unul dintre obiectivele fundamentale ale guvernării va fi reclădirea încrederii cetăţenilor în
instituţia Parlamentului. Un stat democratic nu poate funcţiona cu un for legislativ lipsit de
sprijin popular şi ignorat de celelalte institute publice. Alianţa noastră a înţeles nevoia de
schimbare a cetăţenilor şi a făcut un prim pas pentru reforma clasei politice şi a instituţiilor
politice prin introducerea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor.

7. Justiţie egală pentru toţi românii

 În vederea asigurării stabilităţii sistemului legislativ, al clarificării modului de aplicare a

legii şi implicit al reducerii numărului de litigii, se impune modificarea Legii 24/2000
privind normele de tehnică legislative, astfel încât:
- să se stabilească expres ierarhia actelor normative;
- să se detalieze modul de aplicare şi interpretare legislative în cazul confilictului în timp al
normelor ori a conflictului între norme superioare şi inferioare;
- să se stabilească, în mod neîndoielnic, limitele atribuţiilor de reglementare ale organelor
administraţiei publice central sau locale.

 Guvernarea social-democrată îşi propune în perioada 2008 - 2012 modificarea

prevederilor constituţional referitoare la ordonanţele de urgenţă şi precizarea foarte clară
a regimului juridic aplicabil acestui tip de act normativ, astfel meat să nu mai rămână loc
pentru interpretări şi folosiri abuzive în vederea slujirii unor interese private.

 Guvernarea social-democrată îşi propune promovarea de urgenţă a noilor Coduri,

Esenţiale pentru funcţionarea normală a justiţei, respectiv Codul Civil, Codul Penal şi Codul de
Procedură Penală. Dezideratul indiscutabil va fi promovarea de urgenţă a acestor coduri, fapt
care va determina modificarea substanţială a actului de justiţie.

 Perioada 2008 - 2012 va reprezenta perioada în care, prin finalizarea în linii generate

68
a privatizării, dar şi prin actul de justiţie, drepturile de proprietate vor fi clarificate.
Numeroasele litigii patrimoniale care afectează în prezent capacitatea productivă a economiei
vor fi soluţionate cu rapiditate, astfel încât la orizontul anului 2012 dreptul de proprietate să
nu mai fie o cauză a conflictelor din societate. În acest scop, legile de funcţionare a
Fondului Participanţiilor Statului, ca entitate căreia i s-a transmis fără nicio logică obligaţiile
legate de despăgubirile acordate foştilor proprietari, va trebui modificată semnificativ, întrucât
actualmente Fondul Proprietatea nu are aplicabilitate practică, fiind doar un mod de gestionare
iresponsabilă a avuţiei naţionale, precum şi a intereselor individuale ale fiecărei persoane
indrituite la obţinerea de despăgubiri.

 Partea integrantă a programului, consolidarea sistemului democratic se va realiza, în

principal, prin:
- desfăşurarea activităţii instituţiilor statului pe temeiul principiilor statului de drept şi al
prevederilor Constituţiei;
- depolitizarea şi democratizarea actului de justiţie;
- un parteneriat real între Guvern şi reprezentanţii autentici ai societăţii civile;
- transparenţa actului de guvernare, consultarea cetăţenilor în procesul de decizie la nivel
central şi local, pentru crearea unui parteneriat real între stat şi cetăţean;
- creşterea eficienţei actului de guvernare în interesul cetăţeanului;
- stabilitatea legislativă şi continuarea armonizării legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii
Europene, cu luarea în considerare a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg.

 În perioada 2008 - 2012, este necesară abrogarea acelor prevederi introduse de puterea de
dreapta care limitează rolul CSM şi subordonează procurorii puterii executive, măsuri
obligatorii menite să consolideze puterea judecătorească şi să îmbunătăţească semnificativ, actul
de justiţie.

 În vederea consolidării statutului corpului de magistraţi se vor asigura:

-întărirea independenţei şi integrităţii magistraţilor judecători şi procurori;
- consolidarea Consiliului Suprem al Magistraturii; întărirea rolului de garant al independenţei
sistemului judiciar;
- eliminara intervenţiei politicului în administrarea justiţiei;
- creşterea răspunderii magistraţilor judecători - administrativă şi materială - faţă de actul de
justiţie;
- perfecţionarea şi specializarea magistraţilor;
- evaluarea şi promovarea corectă a magistraţilor;
- clarificarea şi perfecţionarea sistemului de salarizare al magistraţilor.

 Pentru reducerea duratei proceselor, se vor avea în vedere următoarele:

- reglementarea, pentru prima dată în legislaţia română, a unei acţiuni în justiţie prin care
orice justiţiabil, care are sau a avut un proces, să se poată plânge împotriva duratei excesive a
acestuia;
- restructurarea instanţelor prin reducerea volumului de cauze pe magistrat, precum
şi generalizarea procedurilor de mediere; în acelaşi timp, se va urmări ca prin utilizarea
procedurilor de mediere să se ajungă la rezolvarea amiabilă a situaţiilor conflictuale,
fără a se apleca la instanţa de judecată.

69
  Răspunzând sesizărilor făcute de către cetăţeni asupra disfuncţionalităţilor din justiţie,
guvernul social-democrat va asigura:
- promovarea noului Cod de Procedure Civilă;
- perfecţionarea legii nr 188/2000 privind executorii judecătoreşti;
- creşterea numărului de executori judecătoreşti şi perfecţionarea lor profesională;
- generalizarea sistemului informatic de distribuire a cauzelor de judecată.
 În perioada 2008 - 2012 va continua înfiinţarea instanţelor specializate, reglementate de
altfel tot de către guvernarea social-democrată în perioada 2001-2004, a căror înfiinţare
pe scară largă a fost în mod evident neglijată de către alianţa de dreapta.

 Vom acţiona ferm pentru eliminarea deficienţelor de acordare a asistenţei judiciare

gratuite.
 Începând cu anul 2008, se vor face eforturi susţinute ca România să ajungă să
dispună la sfârşitul guvernării de necesarul de înalţi funcţionari publici şi funcţionari publici
specializaţi în administrarea eficientă a serviciilor statului român.

 Prin cooperarea cu organizaţiile societăţii civile se vor testa integritatea şi rezistenţa la

corupţie a parlamentarilor, membrilor guvernului şi a reprezentanţilor partidelor politice
în administraţia publică centrală şi locală.

 În perioada 2005-2008, s-a înregistrat un regres major în administrarea actului de

justiţie, pe de o parte din cauza unor reglementări complet nedemocratice care au urmărit
subordonarea justiţiei politicului în scopul folosirii sistemului judiciar ca armă în lupta pentru
putere, iar pe de altă parte din cauza absenţei totale a măsurilor de administrare a instanţelor pe
fondul instabilităţii în funcţie a miniştrilor de justiţie ori a conflictului între aceştia şi primul-
ministru ori Şeful statului. În perioada 2008-2012 se va acţiona pentru redresarea acestei situaţii:
- dezvoltarea calităţii managementului şi a structurilor manageriale la nivelul instanţelor
şi parchetelor;
- întărirea capacităţii auditului intern;
- creşterea numărului de posturi finanţate de la bugetul de stat şi din resurse proprii;
- asigurarea securităţii personale şi a familiilor magistraţilor;
- consolidarea independenţei magistraţilor;
- crearea de complete de judecată specializate în cazuri de corupţie;
- stabilirea unor principii directoare în procesul de deliberare şi motivare a hotărârilor
judecătoreşti, în scopul evitării suspiciunilor de parţialitate;
- elaborarea unui sistem eficient de rezolvare a sesizărilor împotriva comportamentului abuziv
al magistraţilor.

8. Investim în tineri şi familia tânără

 Egalitatea de şanse şi susţinerea familiei

Noi susţinem crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind
egalitatea de şanse pe piaţa muncii, finanţat prin fonduri structurale. Românii care

70
lucrează în străinătate şi familiile lor ramase în ţară au nevoie de un sprijin consistent
din partea statului român.

 Niciun tânăr fără loc de muncă

- facilităţi fiscale (scutiri şi diminuări) de impozite pentru angajatorii care angajează tineri;
- angajatorii să fie scutiţi de plata impozitului pentru salariaţii studenţi, angajaţii part-time pe
durata facultăţii;
- acordarea unei subvenţii anuale pentru cine asigură prima slujbă celor sub 25 de ani, precum şi
pentru cei care au angajat studenţi;
- "prima" de primul job pentru tinerii care provin din mediul rural sau din familii cu venituri
modeste.

 Acces la educaţie pentru tinerii din mediul rural

- burse sociale pentru copiii/tinerii din mediul rural care provin din familii cu venituri salariale
medii, începând din clasa I şi până la terminarea studiilor;
- burse sociale pentru copiii/tinerii din mediul rural care doresc să continue studiile liceale şi
sunt nevoiţi pentru aceasta să meargă într-o altă localitate;
- bursele sociale trebuie să acopere cheltuielile de masă, rechizite şi cazare, necesare tânărului
pentru o lună de studiu.

 Studenţii români - studenţi europeni

- bursele de studii pentru studenţi trebuie să acopere cheltuielile de cazare şi masă lunare
necesare pentru un student, cuantumul bursei fiind stabilit împreună cu organizaţiile studenţeşti
naţionale;
- firmele înfiinţate de către studenţi vor fi scutite de plata taxelor de înfiinţare şi, de asemenea,
de plata impozitului pentru primul an de activitate precum şi reducerea cu 50% a impozitului
pentru al doilea an de activitate.

 Prima ta casă
- O poţi avea printr-un amplu proiect social realizat de un guvern social-democrat:
- un milion de locuinţe în 10 ani vor asigura necesarul locativ al tinerelor familii şi vor diminua
drastic emigrarea tinerilor în vestul Europei;
- preţul de achiziţie al acestor locuinţe va fi mult diminuat, prin implicarea autorităţilor locale
(primărie, consiliul judeţean) şi a guvernului social-democrat, astfel încât să ducă preţul
de cost pentru apartamentele cu 2 camere sub 30.000 euro;
- guvernarea PSD-PC va oferi "primă de instalare în casă nouă" în valoare de 1.000 euro.

 Familia tânără şi primul copil

 Începând din 2009, vom mări alocaţiile familiale cu 50% şi vom creşte numărul de
familii beneficiare (în prezent, avem peste un milion de familii monoparentale). În scopul
încurajării învăţământului în familiile cu venituri reduse, am decis dublarea valorii pachetului de
rechizite şcolare oferite copiilor la începutul anului. De asemenea, vom promova un program
naţional pentru vacanţe - "Prima mea vacanţă" - destinat elevilor proveniţi din familii cu venituri
mici.
 Acordarea unei burse sociale la nivelul salariului minim pentru copiii care provin din
familii cu posibilităţi financiare reduse.

71
  Susţinem acordarea unei alocaţii de 200 de lei pentru creşterea copilului până la 18
ani. De asemenea, vom majora veniturile familiei prin creşterea indemnizaţiei de naştere şi
construirea în parteneriat public privat a mii de locuri în creşe şi grădiniţe, la standarde europene;
reabilitarea integrală a infrastructurii şcolare, construirea de creşe şi grădiniţe, construirea de noi
campusuri şcolare.

9. Eficienţa energetică şi protecţia mediului

 Programul România - lider regional în domeniul energiei

Alianţa noastră urmăreşte stimularea concurenţei prin:
- dezvoltarea şi liberalizarea pieţei de energie electrică, conform prevederilor din Roadmap-ul
sectorului energetic;
- dezvoltarea instituţională şi întărirea rolului Operatorului comercial al pieţei de energie
electrică;
- crearea Observatorului Energetic Naţional cu atribuţii de supraveghere a evoluţiilor privind
producţia şi consumul de energie şi de calculare a indicatorilor energetici.
De asemenea, propunem realizarea de parteneriate public-private pentru investiţii şi exploatare.
Vom reduce impactul centralelor termoelectrice cu funcţionare pe carbine asupra mediului
înconjurător prin montarea instalaţiilor de desulfurare. Avem în vedere şi reducerea dependenţei
de importul de gaze naturale şi petrol dintr-o singura sursă şi creşterea capacităţii de
înmagazinare a gazelor naturale.

 Programul Energia regenerabilă

Susţinem elaborarea unui program special de sprijinire a IMM-urilor şi gospodăriilor care doresc
să utilizeze energii alternative. De pe ultimul loc în Europa în materie de utilizare a resurselor
energetice regenerabile, noi ne propunem să aducem România pe unul din primele locuri în acest
domeniu.
Un accent deosebit se va pune pe stimularea utilizării energiei solare în sudul ţării şi pe
programul de utilizare a bioenergiei.

 Continuarea accelerată a programului de energie nuclear

 Apă şi canalizare în toate localităţile

Vom susţine îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei prin creşterea gradului de acces
la apă potabilă şi salubrizare, prin finalizarea la nivel naţional a tuturor lucrărilor de
alimentare cu apă şi canalizare.

 Combaterea efectelor calamităţilor naturale

Promovăm reducerea riscului de inundaţii prin măsuri preventive, prin îndiguiri şi împăduriri în
zonele vulnerabile. Este nevoie de investiţii pentru dotarea instituţiilor publice cu responsabilităţi
în combaterea efectelor calamităţilor naturale. Vom susţine limitarea şi prevenirea efectelor
negative ale schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

72
  Dezvoltare durabilă
Vom susţine realizarea unui program naţional pentru dezvoltarea durabilă a zonei Dunăre - Delta
Dunării - Litoralul Mării Negre.

 Program naţional de împăduriri

Ne angajăm ca în următorii ani să împădurim 1 milion de hectare.

 Protecţia solului
Susţinem protecţia solului ca primă resursă strategică a României, alături de fondul forestier,
care trebuie să crească la 34% până în 2030. Noi considerăm protecţia solului ca un instrument
complex de prevenire a eroziunii sociale şi economice. Propunem turism ecologic şi
balneoclimateric la scară naţională, beneficiind de servicii de calitate, industrie ecologică bazată
pe tehnologii înalte, dezvoltate în parteneriat cu ţările avansate şi producerea de hrană ecologică
suficientă şi competitivă.

10.Românie influentă şi respectată în lume

 Consolidarea rolului României în UE

Alianţa noastră susţine consolidarea rolului României în UE, ca stat activ şi implicat, capabil să
îşi apere interesele şi să alcătuiască alianţe cu parteneri strategici în acest scop, pe măsura
importanţei sale ca a 7-lea stat ca mărime al Uniunii. România se află într-o poziţie din care
poate influenţa semnificativ decizii la nivelul UE şi trebuie să-şi utilizeze la maximum acest
potenţial pentru realizarea intereselor proprii.

 România - un nou profil regional

Promovăm configurarea unui profil regional al României, al relaţiilor sale cu vecinii -
politice, economice, culturale. Zona în care ne aflăm ne permite un rol semnificativ, dar
ne pune şi în faţa unor provocări pe măsură, pe care trebuie să ştim să le depăşim.

 Sprijin instituţional pentru românii din afara graniţelor

Statul român are o datorie atât morală faţă de românii plecaţi la muncă în afara graniţelor ţării,
cât şi financiară, având în vedere contribuţia crucială a acestora la creşterea economică a
României. Pentru a le putea reprezenta în mod optim interesele, vom înfiinţa o agenţie în
subordinea prim-ministrului care să asigure coordonarea politicilor sectoriale care îi privesc.
Vom aloca un buget separat activităţii consulare din MAE şi vom înfiinţa un fond de urgenţă
pentru sprijinirea celor aflaţi în situaţii dificile.

 Eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români

Vom depune eforturi pentru a convinge statele care încă menţin restricţii pe piaţa muncii pentru
cetăţenii români să renunţe la acestea. În acelaşi timp, însă, vom elabora măsuri de sprijin (pentru
cumpărarea/construcţia unei locuinţe, pentru deschiderea unei afaceri), spre a facilita revenirea în
ţară a celor care doresc să o facă, în vederea reducerii deficitului de forţă de muncă autohton.
Trebuie să încurajăm revenirea în ţară a elitelor româneşti şi a tinerilor cu performanţe
academice şi profesionale recunoscute.

73
  Protejarea identităţii culturale pentru minorităţile româneşti
Alianţa noastră se preocupă de asigurarea drepturilor comunităţilor româneşti vechi din
statele vecine. Vom asigura recunoaşterea vlahilor şi aromânilor drept minoritate română.
Vom acorda sprijin pentru iniţiativele culturale, pentru finanţarea instituţiilor de cult şi
culturale, pentru învăţământul în limba materna, vom acorda burse de studii, vom susţine prin
toate mijloacele păstrarea identităţii culturale.

 Recâştigarea mândriei naţionale

Ne propunem ca obiectiv major al guvernării reclădirea încrederii cetăţenilor României în
ţara lor şi în valorile naţionale. Nu vom putea avea o ţară respectată în Europa şi în
lume, atât timp cât noi nu respectăm naţiunea din care facem parte. Vrem recâştigarea
mândriei naţionale, astfel încât fiecare român trebuie să fie mândru de ţara sa şi de semenii săi.

 Promovarea patrimoniului cultural naţional

Avem în vedere sprijinirea creaţiei naţionale, protejarea patrimoniului cultural naţional,
legiferarea statutului artistului în Romînia, în concordanţă cu recomandările UNESCO
şi normele Uniunii Europene.

 Imaginea României în străinătate

Nu mai putem accepta ca alţii să creioneze imaginea ţării noastre, în timp ce autorităţile
române se mulţumesc să răspundă tardiv şi ineficient. Vom susţine lansarea unui amplu
program în parteneriat public-privat pentru refacerea şi promovarea imaginii României
în străinătate.

 Casa României
Propunem regândirea prezenţei externe a României prin reorganizarea reţelelor culturale,
comerciale şi de promovare a afacerilor, precum şi a catedrelor, în cadrul conceptului "Casa
României".

Crânguş Florea
Candidat PSD pentru Senat
Colegiul 4 Băileşti-Calafat

Iată deci, iubite cititor, că nu fără temei am dat acest titlu cărţii: “Un oltean pentru
Români”
Oricine se convinge de viziunea şi strategia fostului candidat, poate vedea ce forţă de proiectare
a viitorului deţine Florea Crânguş şi ce gândire de ridicare a Ţării are acest om, acest deosebit
patriot.

74
 Noi sperăm ca în viitoarea legislatură Florea Crânguş să candideze din nou şi suntem
siguri că votând în cunoştinţă de cauză, candidatul o să ajungă la locul potrivit, acolo în
Parlament, pentru binele tuturor românilor.

Gazeta de Sud, marţi 25 Noiembrie 2008

Florea Crânguş: “Trei milioane de săteni trebuie să înceapă să producă organizat şi eficient”

“Voi veni în colegiul meu, Calafat-Băileşti, să discut cu oamenii, să mă dedic lor şi să văd cum îi
pot ajuta.”

Sâmbătă şi duminică candidaţii PSD-PL au fost prezenţi în mai multe localităţi din acest colegiu
şi au stat de vorbă cu alegătorii.

“Vreau să vă oferim o viaţă mai bună.”

Duminica a început cu reprezentaţiile artiştilor din Tg. Jiu susţinute în comuna Piscu Vechi şi în
satul Piscul Nou şi în comuna Seaca de Câmp.

Apoi în satul Smârdan, comuna Ciupercenii Noi, toate oferite de Florea Crânguş.

După masă a urmat în comuna Afumaţi unde Florea Crânguş a fost susţinut de Maria Schutz şi
dânsa candidată pentru Camera Deputaţilor din Parlament.

Seara de duminică s-a încheiat la Băileşti, în sala de spectacole a Casei de Cultură ”Amza Pelea”
unde sute de oameni au umplut până la refuz sala. Timp de două ore s-a cântat şi s-a jucat
olteneşte.

Gazeta de Sud, luni 17 Noiembrie 2008

Florea Crânguş: “Vreau să dau ceva înapoi lumii din care provin.”

Florea Crânguş a arătat că este alături de cei mulţi şi că n-a uitat de unde a plecat. “Nu mă pricep
foarte mult la politică, dar ştiu să construiesc, de aceea candidez, să fac ceva pentru Dvs. Sunt
probleme de rezolvat pentru bătrâni, copii, rromi. Uitaţi-vă în pieţe că sunt multe produse din
import, aşa ceva nu se poate. Doljul producea cereal cât să ţină patru ţari, iar acum de abia de
ţine pe el. Ne-am gândit să dăm subvenţii, să ne luptam pentru copii să meargă la şcoală.”

Întreaga sală i-a scandat numele candidatului şi l-au aplaudat.

75
PSD doreşte să reducă impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru toţi cei care nu reuşesc să
câştige salariul mediu pe economie.

Vom introduce un tarif social la consumul de energie electrică, 60Kw. Acesta va duce la
reducerea preţului cu 33% faţă de valoarea actuală.

TVA redus la alimente la 5 %.

Crearea de locuri de muncă prin lansarea unor proiecte de investiţii de către Stat. Reduceri
fiscale pentru primul an de activitate cu 100% în primele 5 luni şi cu 50% în următoarele 6 luni.

Guvernul PSD va investi în infrastructură, în educaţie şi în sănătate.

CEC-ul va deveni bancă pentru IMM-uri.

Acordarea de ajutoare de stat pentru subvenţionarea de dobânda la creditele IMM până la

200.000 euro.

Nu vom creşte impozitele decât pentru cei foarte bogati.

Vom creşte impozitul pe tranzacţii spectaculoase.

Deci iată o sumă de măsuri benefice pentru viaţa sătenilor şi a tuturor locuitorilor.

RADIO CRAIOVA, Ştirile Zilei, 6 Noiembrie, 13:15

Stire 1
Florea Crânguş, candidatul PSD pentru Senatul României pe Colegiul Calafat-Băileşti, a oferit
astăzi două piese de teatru copiilor din municipiul Calafat. Sala Casei de Cultură din Calafat s-a

76
dovedit neîncăpătoare pentru copiii care au venit în număr mare să se bucure de cele două
spectacole. Teatrul de papuşi de stat din Vidin a prezentat piesa "Circul păpuşilor". Muzica
spectacolului este compusă de Dan Vana.
Copiii au mulţumit lui Florea Crânguş pentru sponsorizarea acestor spectacole de excepţie.

Stire 2
Florea Crânguş, candidatul Alianţei PSD+PC pentru Senat în colegiul Băileşti-Calafat alături de
Maria Schutz, candidat pentru Camera Deputaţilor în colegiul Băileşti au fost prezenţi aseară în
municipiul Băileşti. Au fost vizitate trei cartiere locuite preponderent de familii de rromi. Când
au auzit despre cine este vorba, oamenii s-au strâns în jurul candidaţilor şi le-au spus păsurile.
Problemele sunt grave: lipsa curentului electric în locuinţe, inexistenţa, pentru mulţi dintre ei, a
posibilităţilor de a primi o pensie, deoarece n-au lucrat sau nu au vechimea necesară. Florea
Crânguş s-a arătat impresionat de cele văzute şi le-a promis sprijinul. M-a impresionat foarte
mult ceea ce am văzut. « Am întâlnit o persoană care a fost trecută în şomaj cu trei luni înainte
de pensionare. O voi angaja şi o voi ajuta să poată ieşi la pensie. În acelaşi timp, voi face un
proiect gratuit pentru alimentarea cu apă potabilă a cartierelor în care nu există aşa ceva », a spus
Florea Crânguş, care a mai precizat că sunt probleme care îşi pot găsi rezolvarea, dacă există
voinţă.

Stire 3
Candidaţii Alianţei PSD+PC pentru Parlamentul României pe Colegiul Calafat îşi lansează astăzi
candidatura. Florea Crânguş şi Petre Trăistaru îi invită pe toţi membrii şi simpatizanţii PSD şi PC
la Casa de Cultură din municipiul Calafat la lansare. Evenimentul va avea loc începând cu ora
17.00.

ŞTIRI COLEGIUL CALAFAT-BĂILEŞTI, 9 Noiembrie, 9:15

Florea Crânguş şi Maria Schutz, candidaţii Alianţei PSD+PC pentru Parlamentul României pe
Colegiul Băileşti au oferit astăzi bucurie copiilor din comunele Galiciuica şi Giubega.
Florea Crânguş şi Maria Schutz i-au invitat pe copii la două spectacole de teatru de păpuşi. Cei
mici au fost impresionaţi de păpuşarii de la Teatrul Pinochio din Tg Jiu.
Căminele culturale din cele două comune s-au dovedit neîncăpătoare pentru copiii şi părinţii
veniţi să-i vadă pe păpuşari. Prichindeii au trăit cu intensitate povestea « Fata moşului şi fata
babei ». La finalul fiecărui spectacol, candidaţii PSD au oferit dulciuri celor mici.
Candidaţii Alianţei PSD+PC pe colegiul Băileşti, Florea Crânguş şi Maria Schutz, îi invită în
această seară, pe toţi locuitorii coumnei Galicea Mare la un spectacol de muzică populară şi
muzică folk.
Spectacolul « Votează voia bună » va fi susţinut de interpreţii Cătălin Tănase, Elena Dinu şi
Cristi Simion, Taraful « Perla Dunării » şi folkistul Cristian Buica. Spectacolul se va desfăşura la
Căminul Cultural din Galicea Mare începând cu ora 19.00.

77
Ştiri Colegiul Calafat-Băileşti , 09 nov, ora 13:00

Florea Crânguş şi Maria Schutz, candidaţii Alianţei PSD+PC pentru Parlamentul României pe
Colegiul Băileşti îi invită astăzi pe toţi copiii din comuna Galicea Mare la un spectacol de teatru
de păpuşi.
Spectacolul «Fata moşului şi fata babei», susţinut de Teatrul Pinochio din Tg Jiu va fi prezentat
pe scena Căminului Cultural din Galicea Mare, începând cu ora 14.00. Candidaţii Alianţei
PSD+PC pe colegiul Băileşti, Florea Crânguş şi Maria Schutz, au oferit aseară locuitorilor
comunei un spectacol de muzică populară şi muzică folk.
Spectacolul « Votează voia bună » a fost susţinut de interpreţii Cătălin Tănase, Elena Dinu şi
Cristi Simion, Taraful « Perla Dunării » şi folkistul Cristian Buica. Sala Căminului cultural din
Galicea Mare s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulţimea de copii, tineri şi bătrâni care au fost
prezenţi la eveniment. Florea Crânguş şi Maria Schutz s-au prins în horă alături de galicenii care
au încins o petrecere de zile mari.

Ştiri Colegiul Calafat-Băileşti, 10 nov, Ora 9.30

Seria de spectacole oferite de candidaţii PSD pentru colegiul Băileşti-Calafat, Florea Crânguş şi
Maria Schutz, locuitorilor din Dolj, a continuat ieri la Giubega la ora 16.00 şi la Galiciuica, la
ora 19.00.
Concertul « Votează voia bună » a fost susţinut de interpreţii de muzică populară Cătălin Tănase,
Elena Dinu şi Cristi Simion, Taraful « Perla Dunării » şi folkistul Cristian Buica.
Locuitorii din cele două comune s-au adunat cu mic cu mare pentru a petrece o zi de neuitat.

78
 MESAJELE ZILEI

 Respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind amânarea majorării

salariilor profesorilor

Votul de astăzi din Senat este în primul rând un triumf al bunului simţ în faţa unui
Guvern cinic şi iresponsabil.
 Măcar în al 12-lea ceas primul-ministru trebuie să renunţe la nepăsarea ce a caracterizat
aceşti patru ani de guvernare de dreapta şi să recunoască un fapt: majorarea salariilor
profesorilor este necesară, este legală şi este posibilă.

Până când Guvernul nu va majora salariile profesorilor, PSD va avea un singur

mesaj pentru Puterea de dreapta: nu vă mai bateţi joc de profesori şi aplicaţi legea!
 Guvernul este obligat să acorde profesorilor salariile majorate începând cu
data de 1 octombrie.
 Primul ministru a generat o dezbatere inutilă legată de majorarea salariilor profesorilor şi
din cauza acestei încăpăţânări infantile profesorii nu îşi primesc acum banii.

PSD a demonstrat astăzi că a ales calea cea dreaptă pentru a bloca un abuz al
guvernării de dreapta.
 Cea mai bună metodă de a corecta comportamentul iresponsabil al Guvernului a fost cea
aleasă de PSD: invalidarea în Parlament a Ordonanţei Guvernului.
 Dacă rămâneau în baza moţiunii PD-L, profesorii aveau parte numai de dezbateri
televizate şi de discursuri ipocrite.
 Votul de astăzi arată încă odată imaginea clară a scenei politice din România: PSD
este un partid al proiectelor serioase şi un partid consecvent, în timp ce PNL şi PD-
L sunt principalii generatori de instabilitate.

Creşterea economică de care a vorbit premierul s-a făcut inclusiv pe spatele

profesorilor.
 Nu facem astăzi decât să eliminăm această nedreptate şi să le dăm profesorilor salariile pe
care le merită.
 Nu sunt luaţi bani din altă parte ca să fie daţi profesorilor. Banii sunt deja în bugetul
Educaţiei, iar utilizarea lor pentru creşterea salariilor este un gest just şi echitabil atât din
punct de vedere social, cât şi din punct de vedere economic.

 Moţiunea PD-L

Unii colegi din PD-L au un comportament şmecheresc.

 O minciună, indiferent de cât de des e repetată, nu se transformă în adevăr.
 Adevărul este că PD-L a avut doi miniştri la învăţământ. Adevărul este că miniştrii PD-L
nu au făcut nimic pentru ca profesorii să aibă salarii decente.

79
 Moţiunea de cenzură a PD-L este un foc de artificii. După ce PSD a reuşit să
majoreze salariile profesorilor, cei de la PD-L vor să arate că şi lor le pasă.

Nu putem discuta foarte mult de demersul PD-L. O propunere neserioasă a primit

un răspuns pe măsură.
 În fiecare zi a campaniei cei de la PD-L mai depăşesc câte o barieră a ipocriziei.
 Când zgomotul va ţine locul proiectelor, atunci să pretindă PD-L că este un partid serios.
Până atunci, este doar un partid coagulat din trădări şi cu vocaţia scandalului adânc
înfiptă în doctrină.

 Pe 30 noiembrie se va produce o schimbare din temelii

Pe 30 noiembrie România se va afla la o răscruce de drumuri.

 Fie continuă pe drumul tot mai sigur câtre criză şi nedreptate socială; pe calea
capitalismului liberal care îi face pe săraci mai săraci, iar pe bogaţi, mai bogaţi; pe
drumul eşecului din educaţie, sănătate, infrastructură şi economie; pe drumul unui stat
slab, incapabil să îşi apere cetăţenii;

Fie alege o nouă cale, a unui stat puternic, a unei guvernări stabile, competente şi serioase.

Pe 30 noiembrie românii aleg mai mult decât un partid sau altul, o majoritate sau alta, un
premier sau altul. Pe 30 noiembrie românii aleg calea pe care vom merge cu toţii în
următorii 4 ani.
 Ne-am convins ce are de oferit guvernarea de dreapta şi în perioada 1996-2000 şi în
perioada 2004-2004. Scandal, intrigi şi lipsă de competenţă.
 PSD este partidul stabilităţii economice şi al echilibrului social şi singurul care poate
aduce acea schimbare din temelii de care România are nevoie.

Încă 4 ani de guvernare a dreptei nu ar însemna decât aceeaşi Mărie cu altă pălărie.
 PNL şi PD-L au acelaşi program de guvernare, croit printre lacrimile lui Traian Băsescu
în 2004. Cele două partide sunt în continuare la Putere împreună, mai ales la nivel local.

Nici PNL, nici PD-L nu sunt interesate de schimbare. Singurul lor obiectiv este rotirea
cadrelor şi redirecţionarea robinetelor cu bani publici.
 România are nevoie de o schimbare din temelii. Lipsa de competenţă şi lipsa de interes au
falimentat Educaţia, Sănătatea, protecţia socială, iar acum pune pe butuci economiă.
România se află în pragul unei crize profunde, pe care guvernarea de dreapta o priveşte
pasivă.
 Dacă România nu vrea să înceapă o recesiune economică gravă, are nevoie de schimbare.
Iar schimbarea o poate aduce numai PSD.
 Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au adus politica scandalului în stradă

În aceste zile putem vedea adevăratele ,,roade" ale guvernării Băsescu-Tăriceanu:

dezbaterea politică se duce cu capete sparte şi cu arme de foc.

80
  Puterea de dreapta este responsabilă pentru cea mai gravă escaladare a violenţei în
politică din ultimii 20 de ani.
 Ce vedem pe străzile din România acum este ce au semănat preşedintele şi primul
ministru în ultimii 4 ani: ură, scandal şi învrăjbire.
 Prin aceste incidente, România s-a întors în timp cu 70 de ani. Aceste cazuri sunt demne
de anii 1938, nu 2008.

Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu au provocat însă un fenomen mai grav
decât luptele de stradă şi focuri de armă: au reuşit să îndepărteze tinerii de politică.
 După 4 ani de certuri şi scandaluri, cuvântul de ordine este lehamitea.
 Tinerii evită să se implice în politică din cauza acestei culturi a scandalului pe care o
cultivă preşedintele şi premierul.
 În acest fel riscăm ca acei tineri care au de oferit societăţii mai mult decât bâte şi pumni
să refuze din start orice implicare politică.

În ceea ce ne priveşte, PSD condamnă cu fermitate aceste practici şi acest mod de a

înţelege politica.
 Dacă nu ai ce oferi oamenilor, poţi găsi două soluţii:
1) Fie te transformi în partidul trompetă şi furi proiectele altora, cum face PD-L, 2)
2) Fie dai cu pumnul, cum fac PNL şi PNG.

 Stolojan, un prim-ministru pentru alte vremuri

Theodor Stolojan şi-a atins apogeul carierei înainte de 1989. Theodor Stolojan are 65 de
ani şi a fost premierul României acum 20 de ani. Un premier din trecut poate fi o soluţie
pentru viitorul acestei ţări.
 Theodor Stolojan are o problemă importantă de stabilitate - atât politică, dar mai
ales emoţională.
 Theodor Stolojan a fost tehnocrat, apoi a sărit în tabăra lui Ion Iliescu. De aici a sărit în
barca PNL. Şi-a făcut apoi propriul partid şi a sărit în altă barcă, cea a PD-L. Este în
primul rând o problemă de consecvenţi cu sine însuşi.
 Dacă va fi pus premier, nu putem avea garanţia că Theodor Stolojan nu se va simţi din
nou ameninţat şi persecutat. Stolojan nu poate fi un premier al stabilităţii şi al
echilibrului, pentru că nu este un om al stabilităţii şi echilibrului.

 Reacţie la declaraţiile lui Emil Boc

Context:
Emil Boc a declarat că Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu s-au înţeles să
blocheze moţiunea de cenzură a PSD, umilind astfel Parlamentul şi dovedind adevărul
sloganului PDL "Ei cu ei. Noi cu voi". Sursa /Mediafax

Mesaje:
o Declaraţiile lui Emil Boc nu sunt altceva decât un ţipăt isteric al unui om disperat.
Disperarea l-a împins la cele mai gogonate minciuni pe care le-am auzit până acum într-o
campanie electorală.

81
o Emil Boc nu a reuşit să amâne alegerile şi probabil că va plăti cu capul acest eşec.
o Nu cred că pe Emil Boc îl mai prind alegerile în funcţia de preşedinte PDL.
o Eşecul moţiunii este eşecul PD-L, care nu a reuşit să-şi mobilizeze nici măcar proprii
parlamentarii. Este o dovadă în plus că nici măcar senatorii şi deputaţii democrat-liberali nu au
crezut în această moţiune.

Iată că din cele arătate mai înainte ne putem convinge despre implicarea candidatului
Florea Crânguş în lupta politică şi electorală. Candidatul combate vorbăria goală, susţinerea
unor neadevăruri ori falsitatea tezelor şi demagogia lor.
Prin activitatea sa electorală a atras atenţia alegătorilor să nu se lase influenţaţi de cei
ce urmăresc să-I manipuleze, ca astfel să nu-i sprijine pe cei nemeritoşi şi neaveniţi.
Activitatea candidatului Crânguş a fost cu adevărat o cinstită operă de călăuzire şi
luminare.

Mesaje Plan anticriză

82
1. Caracterul crizei
- Criză a capitalismului neo-liberal.
- Criza statului minimal.
- România riscă să redevină o ţară bogată cu oameni săraci.
- PSD nu vede în actuala criză sfârşitul capitalismului sau o înfrângere a forţelor pieţei libere în
faţa reglementărilor agresive.
- Lecţia actualei crize nu ţine de guvernanţa activă care ia locul guvernanţei pasive. Este lecţia
guvernanţei inteligente, a statului care îşi asumă datoria de a fi activ în economie, dar care ştie să
fie activ acolo unde trebuie, cât trebuie şi cum trebuie.

2. Criza externă se suprapune peste criza internă

A. Guvernele PNL-PDL au generat aceste dezechilibre, prin lipsă de viziune în domeniul

macroeconomic şi prin politicile economice inconsecvente.

În ultimii 4 ani am avut:

- creştere economică bazată pe consum (vezi reducerea ritmului de creştere de la 8,5% în 2008
la 4,5% în 2009),
- creştere economică ce sărăceşte (peste 140.000 români au îngroşat rândurile săracilor în
perioada 2005-2008).
- guvernarea de dreapta a promovat creşterea economică pentru clientela politică, o creştere
economică care polarizează (300 cei mai bogaţi români au acumulat averi de 30 miliarde euro şi
4 milioane de români trăiesc sub pragul de sărăcie) şi o creştere pe datorie (datoria externă pe
termen scurt a României a crescut de 3 ori în ultimii 4 ani).
- Nu în ultimul rând, creşterea economică din România s-a bazat pe import (deficitul balanţei
comerciale a crescut de 4 ori în ultimii 3 ani, de la 5 miliarde de euro în 2004, la 21 de miliarde
în 2007).

B. Mixul inadecvat de politici economice din ultimii 4 ani a condus la creşterea

vulnerabilităţilor şi a expus România la riscuri crescute.

- România a devenit dependentă de finanţarea din străinătate şi acum aceasta este din ce în ce
mai scumpă.
- Eroarea strategică de a creşte deficitul bugetar în anii de expansiune, în loc să folosească
această ocazie pentru a face economii. România are deficitul extern de 14% din PIB, în timp ce
ţări care sunt considerate în plina criză au deficite mult mai mici: Ungaria 5,5% din PIB,
Danemarca (care este în recesiune) are excedent de 1,3%, iar Spania (în recesiune) - 9,8%.

C. Risipa banilor publici

83
- Practica unor cheltuieli bugetare masive făcute pe ultima sută de metri nu mai constituie o
noutate (aproximativ 3 miliarde de euro cheltuiţi în fiecare an în luna decembrie - 2005, 2006 şi
2007).
- Cele 3-4 rectificări bugetare pe an reflectă incompetenţa în alcătuirea proiecţiei bugetare.
- Nu a fost introdusă programarea bugetară multianuală, aşa cum cere Uniunea Europeană.
- Există iresponsabilitate în privinţa cheltuirii banilor publici. Ministerele nu reuşesc să aloce pe
proiecte mai mult de 40% din cheltuielile de capital alocate de la buget.
- Guvernarea de dreapta a minţit permanent românii privind creşterea cheltuielilor
alocate infrastructurii: în bugetul pe 2007 s-a luat în considerare o alocare de 6,6% din PIB. În
realitate a fost 3,7% din PIB, deci 3,5 miliarde de euro necheltuite pentru infrastructură.
- Fundamentarea bugetelor publice pe date reale nu există. Ca urmare a acestor politici
inconsistente, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB în 2009, ajungând - conform prognozei
Comisiei Europene - la 3,4% din PIB.

D. România este "sufocată" de numărul mare de taxe şi impozite.

E. Guvernul PNL-PDL a reuşit contraperformanţa de a nu absorbi niciun euro din

fondurile structurale şi de coeziune de la Uniunea Europeană, ratând astfel şansa creşterii
convergenţei reale.
 România este singura ţară debitor net la UE, dintre statele nou membre.
 Fiecare român a dat din buzunarul propriu 5 milioane de lei vechi la bugetul UE şi nu a
beneficiat de nimic de la UE.
 În condiţiile actualei crize, guvernarea de dreapta este cu atât mai iresponsabilă, deoarece
finanţarea europeană devine cea mai ieftină.

Planul de măsuri anticriză

1. Proteiarea puterii de cumpărare a populaţiei

 PSD doreşte să le ofere românilor servicii publice mai eficiente - fără a le mări
impozitele. Reducem rata impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru cei 3,1 milioane de români
care, sub actuala guvernare, nu reuşesc să câştige salariul mediu pe economie.
 Programul social în energie. Vom introduce un tarif social la consumul de energie
electrică - 60Kwh. Susţinem modificarea costului de energie electrică astfel încât
populaţia să beneficieze de producţia de energie ieftină a României în procent de
100% şi nu doar de 16% cât beneficiază în prezent.
Această modificare va duce la reducerea preţului cu 33% faţă de valoarea actuală.
 TVA redus la alimente. Susţinem reducerea TVA la 5% pentru alimente de bază,
concomitent cu creşterea TVA la produse de lux la 25%.
 Protecţia economiilor depozitate în sistemul bancar. Garantarea integrală a
depozitelor populaţiei ar fi un pas esenţial pentru creşterea încrederii în bănci.

84
 2. Prevenirea şomajului şi crearea de locuri de muncă

 Crearea de locuri de muncă prin lansarea, de către stat, a unor proiecte de investiţii
strategice. Astfel de proiecte ar viza infrastructurile, dezvoltarea rurală şi creşterea
capacităţii instituţiilor administrative.

 Programul < 25 de ani > 45 de ani.

-Astfel, pentru persoanele cu vârstă mai mică de 25 de ani şi mai mare de 45 de ani, propunem
taxe 0 pentru fiecare angajat; angajatorii să fie scutiţi de plata impozitului pentru salariaţii
studenţi angajaţi part-time pe durata facultăţii.
-"prima" de primul job pentru tinerii care provin din mediul rural sau din familii cu venituri
modeste.

 Formarea profesională. Reduceri fiscale pentru primul an de activitate profesională

(100% în primele 6 luni şi 50% în următoarele 6 luni), un sprijin accentuat pentru găsirea
primei slujbe şi vom introduce măsura efectuării unui an de stagiu în intreprindere înainte
de master, 6 luni înainte de licenţă.

 Programul Naţional de Formare Permanentă. Programul va oferi 5 milioane de ore de

educaţie cetăţenilor de vârstă postşcolară care doresc să-şi sporească nivelul de cunoştinţe
generale şi profesionale.

 Extinderea rolului agenţiile ANOFM din fiecare judeţ. Ele trebuie să identifice şi să dea
locuri de muncă pentru şomeri. Domeniile cele mai afectate vor fi cel imobiliar, de textile
şi construcţia de mobilă. Aici vom organiza (mai ales în judeţele grav afectate precum
Iaşi, Mureş, Cluj şi Tulcea) lunar burse de locuri de muncă pentru a aduce împreună
cererea cu oferta.

 Notificarea Comisiei Europene în legătură cu problemele sociale grave, astfel încât să

accepte acordarea de ajutoare de stat către zonele grav afectate.

3. Prudenţă macroeconomică, cheltuieli bugetare, management companii de

stat, bugetare multianuală

o Proiecţie bugetară multianuală. Vom avea bugete mai transparente, cu planificări multi-anuale
pentru ca pieţele financiare şi sectorul privat să ştie la ce să se aştepte din partea guvernului.
Vom planifica pe termen mediu şi lung programul de emisiune al titlurilor de stat în aşa fel încât
să accesăm pieţele de capital la momentele cele mai oportune, evitând să plătim dobânzi prea
mari fiindcă ne-am trezit prea târziu.

85
o Eliminarea risipei banilor publici. În primii săi 2 ani de mandat, guvernarea PSD+PC va
reduce cu 2% cheltuielile din buget care nu produc rezultate concrete, care reprezintă o risipă a
banului public.
o Vom reduce numărul agenţiilor de supraveghere ale mai multor industrii, tocmai pentru a
spori transparenţa şi eficienţa mediului de reglementare.
o Stimularea investiţiilor publice şi dezvoltarea infrastructurii. Guvernul PSD va investi în
infrastructură, în educaţie, în sănătate. Putem face aceste lucruri datorită disciplinei sporite în
cheltuieli, precum şi a măsurilor de echilibrare ale bazei de impozitare - de exemplu, scăderea
TVA pe anumite produse de bază va fi însoţită de creşterea TVA pe articole de lux. Starea
deplorabilă a infrastructurii frânează creşterea economică şi condamnă România la
subdezvoltare. De aceea ne angajăm să construim 1.000 de kilometri de autostrăzi, să construim
centuri ocolitoare în marile oraşe, să modernizăm 1.000 de kilometri de cale ferată.
o Introducem criterii de performanţă pentru managementul companiilor de stat.

4 Crearea unui mediu de afaceri prietenos. Stimularea IMM-urilor

 Single Control Act

 Înjumătăţim numărul impozitelor şi taxelor fiscale şi parafiscale.
 Reducem la jumătate diversele cheltuieli şi avize care sunt necesare acum pentru
constituirea de noi firme.
 Fond de Garantare a IMM-urilor
 CEC va deveni bancă pentru IMM-uri
 Fond de ajutorare a firmelor exportatoare
 Acordarea de ajutoare de stat pentru subvenţionarea de dobândă la creditele
IMM (clauza de minimis, până la 200.000 de euro)

5. Stimularea investirii şi economisirii

o Propunem eliminarea impozitului pe dobânzi la depozitele persoanelor fizice şi a

intreprinderilor mici şi mijlocii.

6. Reglementare ANRE / ANRG / Consiliul Concurenţei, Protecţia

Consumatorului

 Monitorizarea creşterii preţurilor la utilităţi de către ANRE /ANRG

 Revederea şi activarea Consiliului Concurenţei. Înasprirea controlului şi a sancţiunilor
împotriva acordurilor care ar putea permite controlul pieţei financiare de către bănci
sau care ar crea o poziţie dominantă în favoarea acestora în raporturile cu clienţii.

7. Dialog Social: un nou CES

86
o Realizarea unui acord cu sindicatele având ca obiect un moratoriu asupra conflictelor de
muncă deschise.
o Intensificarea şi instituţionalizarea negocierilor tripartite guvern-patronat- sindicate,
trebuie consolidat rolul şi acţiunea concretă a Consiliului Economic şi Social şi trebuie acordate
puteri speciale de intervenţie pentru Avocatul Poporului.
o Propunem o Comisie Naţională pentru Echilibrul Salarial ar constitui o măsură urgenţă
într-un program social-democrat.

8. Rolul statului şi investiţiile guvernamentale: desfiinţare Fond Proprietatea

9. Stopare privatizări strategice şi a achiziţiilor publice neesenţiale (inclusiv

amânarea avioanelor de luptă pentru după criză)

10. Acţiuni externe

o România va susţine ideea unei Guvernări economice europene, a creării unui post de Comisar
european pentru economie şi fiscalitate care să fie vicepreşedinte al Comisiei Europene şi
preşedinte al ECOFIN
o Înfiinţarea unei autorităţi europene de control al pieţelor financiare şi a constituirii unui fond
european pentru combaterea crizelor financiare şi efecturarea de investiţii strategice.
o Vrem să folosim puterea grupului PSE în Parlament pentru a uşura modalităţile de absorbţie a
fondurilor europene pentru România, dat fiind că e o situaţie de criză.

Surse de finanţare a Planului Anticriză

o Resursele financiare pentru implementarea Planului Anticriză sunt de patru tipuri: resurse din
bugetul statului, din împrumuturi atrase (de la BERD, BEI, BM etc), din parteneriate public
privat şi din fonduri europene.
o Proiecţia multianuală a surselor de finanţare de la bugetul de stat este concepută pe 2 scenarii:
unui optimist, cu creştere economică de 6%, şi unui pesimist, cu creştere economică de 4,5%.

Banii de la buget vor fi cheltuiţi eficient până la ultimul bănuţ. Vom inventa un tar
al transparenţei bugetare.

 Vom face economii guvernamentale, stopând risipa. Vreau reducerea

cheltuielilor administrative cu 2% din PIB în primii 2 ani şi cu 1% în următorii 2 ani.
 Nu creştem impozitele decât pentru cei foarte bogaţi. Creştem impozitul pe tranzacţii
imobiliare speculative, concomitent cu impozitarea superioară a averilor afişate, ceea ce
aduce un plus de 0,5% din PIB.

87
 Mai bună colectare a veniturilor bugetare, concomitent cu o impozitare superioară a
veniturilor excepţionale, respectiv trecerea la impozitarea forfetară pentru anumite
activităţi economice, ceea ce aduce un plus de_2,1% din PIB.
 Creşterea performanţelor intreprinderilor publice şi majorarea contribuţiei acestora la
suplimentarea veniturilor bugetare, ceea ce aduce un plus de 0,5% din PIB.
 Revederea modului de aşezare şi colectare a accizelor, reducerea evaziunii fiscale, ceea
ce aduce un plus de 0,5% din PIB.

Mesaje

88
 Ecoul declaraţiilor lui Traian Băsescu

 Traian Băsescu este disperat pentru că pierde alegerile şi pentru că nu a reuşit să amâne
alegerile.
 Preşedintele va reuşi să transforme România într-un Congo. A anunţat că este dispus să
arunce ţara în criză.
 Dacă a greşit numindu-l pe actualul premier, nu există niciun motiv pentru care Traian
Băsescu să nu greşească încă o dată.
 Cea mai importantă declaraţie a preşedintelui este că Theodor Stolojan nu va fi premier.
 Declaraţiile lui Traian Băsescu accentuează instabilitatea economică.
 Regula de aur a democraţiei este simplă şi clară: majoritatea guvernează.

Ordonanţa Guvernului

 Călin Popescu Tăriceanu ignoră orice logică instituţională şi constituţională dând

ordonanţe peste ordonanţe.
 În problema salariilor, guvernul nu este ,,nici cu peştii în oală şi nici cu cozile afară": a
refuzat timp de mai bine de o lună creşterea salariilor pentru ca brusc să fie de acord cu o
majorare de 28%.
 Noua ordonanţa este o continuare a strategiei premierului de a amâna cu orice preţ
intrarea în vigoare a legii pentru salarii.

Planuri anticriză PDL

 Theodor Stolojan nu a fost capabil să conducă un guvern acum 20 de ani. Nu va fi capabil

să o facă nici acum.
 PDL nu are niciun plan de evitare a crizei şi nici nu este capabil să formuleze unul: PDL
este la fel de vinovat pentru situaţia actuală ca şi PNL
 Theodor Stolojan are aproape 70 de ani. Este prizonierul gândirii economice din anii
'80 şi este incapabil să gestioneze o criză.

Planul de modificare a Constituţiei

 Traian Băsescu vrea o Constituţie numai pentru el însuşi, vrea mai multă putere şi să
conducă absolut tot în România
 Traian Băsescu este tot mai mult orbit de putere. Ideea modificării Constituţiei este doar
un mijloc pentru instaurarea unui regim autocratic
 Modificarea Constituţiei nu este nici urgentă şi nici importantă în acest moment. Pe
fondul actualei crize, discuţia despre modificarea Constituţiei este total inoportună.

Criza economică

89
  În timp ce numărul şomerilor creşte exponenţial, preşedintele şi premierul continuă
guvernarea iresponsabilă a ultimilor patru ani
 Este nevoie de un guvern solid care să vină cât mai rapid şi să termine cu scandalurile de
pe scena politică.

Mesaje – l5 octombrie 2008

 Scandalul între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria (întreruperea unei şedinţe a

CSAT, refuzul preşedintelui de a dezbate punctele de pe ordinea de zi, lansarea
unor acuzaţii de o gravitate extremă atât de către preşedintele Băsescu, cât şi de
către premierul Tăriceanu)

 Am asistat ieri la zbaterile de sfârşit ale puterii portocalii.

Marţi am avut încă o dată demonstraţia faptului că puterea portocalie este un regim al
instabilităţii şi al iresponsabilităţii generalizate.
Suspendarea şedinţei de guvern, suspendarea şedinţei CSAT şi declaraţiile făcute de
Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu demonstrează iresponsabilitatea totală a puterii
portocalii.
Când România are nevoie de stabilitate şi responsabilitate, premierul şi preşedintele intră
iarăşi într-o sarabandă a înjurăturilor şi a acuzaţiilor.
De patru ani de zile, acest circ ordinar spulberă imaginea de ţară europeană, pune în
pericol stabilitatea instituţională şi, în cele din urmă, afectează bunul trai al fiecărui român.

 În mai puţin de trei ore, preşedintele şi premierul au reuşit să detoneze trei

probleme extrem de grave. În orice ţară normală, fiecare dintre acestea ar fi fost
motiv suficient pentru demisia preşedintelui şi a premierului.

În primul rând, avem tunul de sute de milioane de euro pentru maşinile poliţiei.
 Să nu ne amăgim, problema de fond a preşedintelui este că banii nu au intrat în
buzunarele cui trebuie. Mă îndoiesc că am fi ştiut vreodată de acest contract dacă la
conducerea Ministerului de Interne ar fi fost vreunul din membrii PD-L
 Sunt zeci şi sute de contracte asemănătoare despre care preşedintele nu suflă niciun
cuvânt. Începând de la contractele de asfaltări din Bucureşti şi din ţară şi terminând cu
achiziţiile de sute de milioane de euro făcute de instituţiile statului în ultimii patru ani.
 Este evident că Traian Băsescu a ştiut din timp despre acest contract. Este evident că ar fi
putut să-l prevină, ce a făcut însă Traian Băsescu? Dintr-un evident interes de imagine, a
aşteptat să fie semnat contractul şi abia apoi a ieşit public să-l denunţe.
 Pentru că a păstrat tăcerea asupra acestui contract şi pentru că nu l-a oprit la timp, Traian
Băsescu este complice şi la acest tun al Guvernului.
 Mă întreb despre câte astfel de contracte ştie preşedintele şi aşteaptă momentul oportun
pentru a-şi face imagine.

90
  Furtul de sute de milioane de euro şi complicitatea preşedintelui arată încă o dată că
puterea portocalie trebuie să plece de la conducerea ţării.

Cea de-a doua problemă este raportul despre care a vorbit ministrul de interne. Cristian David a
spus că l-a înaintat DNA, DNA spune că nu l-a primit. Cineva minte în această chestiune şi
trebuie să vedem cine.
o Îi solicit premierului să elucideze această chestiune în cel mai scurt timp şi să ia
măsurile care se impun, mergând până la demiterea celor responsabili.
o Solicit de asemenea DNA să precizeze dacă a primit vreo sesizare privitoare la aceste
achiziţii şi de când este datată.
o Cei care au minţit ieri trebuie să-şi ia bagajele şi să plece din funcţia pe care o ocupă.

Cea de-a treia problemă este afirmaţia extrem de gravă făcută de Călin Popescu Tăriceanu în
legătură cu o presupusa declaraţie a preşedintelui despre interesele Rusiei".
o Preşedintele Traian Băsescu are obligaţia de a elucida această problemă. Nu este
admisibil ca preşedintele şi premierul să se joace cu vorbele într-un context internaţional atât de
sensibil.
o Nu este suficient că ne paşte o criză economică de proporţii, nu este suficient că avem
la graniţele României conflicte deschise. Iată că vin acum preşedintele şi premierul să spele cele
mai murdare rufe ale puterii portocalii în văzul comuniţii internaţionale.

În plină criză economică şi cu un conflict deschis la graniţele ţării preşedintele şi premierul

se ocupă de circ şi de scandaluri.
 Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu se joacă în continuare de-a liderii politici şi se
comportă ca doi copii de clasa a doua.
 Este absolut halucinant ce se întâmplă. Cei doi se joacă într-o manieră iresponsabilă cu
siguranţa naţională şi cu interesele românilor.
 Aceasta este adevărata măsură a guvernării de dreapta: un clan de afacerişti cu interese
meschine, care se bat pentru taxarea maşinilor şi schimbarea bordurilor.

Ceea ce este însă cel mai important este că tot ieri am vazut de fapt unde sunt banii pentru
pensionari, pentru profesori, pentru medici, pentru autostrăzi.

 Banii românilor sunt în buzunarele clientelei politice a PNL şi a PD-L. Sute şi mii de
milioane de euro din bugetul de stat sunt drenaţi sistematic prin contracte de achiziţii,
prin salariile enorme din aparatul guvernamental
 Ştim acum de ce în patru ani de zile s-au făcut doar 5 km de autostradă, ştim de ce
românii o duc mai rău, ştim de ce nu sunt bani nici pentru spitale, nici pentru şcoli, nici
pentru case destinate tinerilor.

Bugetul de stat este câmpul de luptă pe care se înfruntă căpuşele portocalii.

91
Ar fi un gest de minimă decenţă din partea Guvernuiui să renunţe la plângerea pe care au
depus-o la Curtea Constituţională - În legătură cu legea pentru profesori.
 Măcar în al 12-lea ceas Guvernul trebuie să renunţe la minciuni şi la dispreţul faţă de
oamenii de rând. Există o lege votată în Parlament, există fonduri în bugetul de stat, iar
obligaţia Guvernului este să majoreze salariile profesoriior. Mai mult nu avem ce discuta.
Guvernul trebuie să îşi facă treaba.

Autorul acestei cărţi mai arată că:

S-a dovedit cu prisosinţă din partea candidatului pentru Senat din partea PSD că direcţia
în care merg atât preşedintele Băsescu cât şi Guvernul este catastrofală, că aceştia duc o luptă
împotriva populaţiei, că prin politica lor duşmănoasă vor duce ţara de râpă.

Rezultatele practice ale politicilor duse de către aceştia se văd, se simt şi marea
majoritate a populaţiei o dezaprobă.

În perioada electorală reprezentanţii PSD şi ai opoziţiei au arătăt consecinţele clare ale

politicii duse de către putere şi PDL trăgând un semnal de alarmă.

Mesaje - 16 octombrie 2008

92
  Guvernarea de dreapta se ocupă de inginerii economice în loc să mărească salariile
 Decizia adoptată de Curtea Constituţională nu lasă loc interpretărilor:
salariile profesorilor trebuie majorate.
o Mingea este acum în terenul preşedintelui României, care are datoria să promulge legea.
o PSD îi aminteşte preşedintelui că a promis că va promulga legea pentru majorarea salariilor
profesorilor şi îi cere să îşi respecte cuvântul dat.
 Există fonduri în bugetul de stat pentru majorarea salariilor profesorilor. Guvernul
este obligat să aplice legea votată în Parlament, nu să caute pretexte şi false motive
de îngrijorare, cum a făcut până acum.
o România nu mai are timp de surprinderile premierului. Premierul a fost surpins în 2004, când a
fost propus pentru funcţie şi surprins a rămas pe toată durata mandatului.
o Guvernul României trebuie să aplice legi şi să găsească soluţii pentru ca românii să o ducă mai
bine. Nu să experimenteze stări contemplative.
• Avem miniştri care uită să aducă documente la o şedinţă de Guvern, care uită dacă au depus sau
nu sesizări la DNA, care una votează şi alta declară la televiziuni.
 Guvernul are obligaţia să majoreze salariile în sistemul sanitar şi să instituie venitul
minim garantat.
o Creşterea economică poate susţine majorarea salariilor din sistemul sanitar şi asigurarea unui
venit minim garantat pentru fiecare român.
o Medicii merită să primească mai mulţi bani pentru munca pe care o depun. PSD va susţine
majorarea salariilor pentru personalul din sistemul sanitar.
o Am iniţiat Pactul Naţional pentru Educaţie şi ne-am ţinut de cuvânt cu majorarea
salariilor profesorilor. Am propus pactul Naţional pentru Sănătate şi vom mări salariile
personalului din sistemul sanitar.
 Există bani la bugetul de stat. Guvernarea de dreapta nu este în stare să îi distribuie corect
şi echitabil.
o Am avut creştere economică. Cu ce s-au ales oamenii obişnuiţi?
• o bună parte dintre români trebuie să trăiască cu 100, 50 sau chiar3 (!) lei pe luna;
• profesorii stau în stradă pentru a cere un drept care le revine prin lege;
• şcolile sunt un pericol pentru copii;
• medicii pleacă din România;
• spitalele stau să se dărâme, iar dispensarele dispar unul după altul;
• pensionarii se calcă în picioare la cozi la medicamente;
• siguranţa naţională este pusă în pericol de iresponsabilitatea preşedintelui şi a premierului;
• dar peste toate acestea, avem 5 noi km de autostradă în 4 ani;
o Aşa a ştiut guvernarea de dreapta să profite de creşterea economică.
o Atât au putut să facă pentru români, printre sutele de tunuri, de scandaluri, certuri şi înjurături.
 Banii pentru profesori, pentru pensionari, pentru medici şi pentru autostrăzi se
regăsesc în tunurile Guvernului şi incompetenţa miniştrilor.
o Banii dumneavostră sunt la Fondul Proprietatea, sunt în salariile de zeci de mii de euro ale
directorilor de la stat, sunt în Loganurile lui Blaga şi David şi în bordurile lui Videanu.
o Tăriceanu şi Stolojan vor să ne explice după 4 ani de guvernare de dreapta de ce economia nu
susţine creşterea salariilor şi a pensiilor.

93
• PNL şi PD-L să ne explice întâi de ce statul român plăteşte salarii de 700 de milioane de lei
vechi pe lună unui om care stă degeaba la Fondul Proprietatea şi după aceea să dea lecţii de
economie.
 Fondul Proprietatea este o inginerie prin care guvernarea de dreapta sustrage bani
de la companii de stat şi îi dirijează în buzunarele clienţilor politici.
o Adevăratul obiectiv al Fondului Proprietatea nu este despăgubirea foştilor proprietari, ci
îmbogăţirea căpuşelor susţinute de puterea portocalie.
• Dacă Fondul Proprietatea ar fi fost listat la bursă, numai în ultimele 9 luni valoarea acţiunilor
ar fi scăzut de patru ori. Este clar că în acest fel nu se poate vorbi despre despăgubiri, ci numai
despre inşelătorii.
o Activele totale ale Fondului Proprietatea se ridică la peste 4 miliarde de euro.
• Asta înseamnă acţiuni la societăţi precum Petrom, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transgaz,
Romgaz, Complexele Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova şi multe altele. Un total de 88 de
companii la care statul român are diverse participaţii.
• În total, Fondul Proprietatea - şi implicit viitorul administrator al acestuia - controlează peste
90% din sistemul energetic din România.
 Guvernarea de dreapta a creat un mamut în care a adunat toate participaţiile statului la
companiile profitabile şi prin care dirijează sume enorme către diverse zone.
 Pentru că aceste fonduri nu intră în bugetul de stat, nu pot fi folosite pentru salarii,
pentru pensii sau pentru investiţii în infrastructure.
 Guvernarea portocalie se plânge că nu are bani de salarii în timp ce protejează o
gaşcă de afacerişti care parazitează bugetul statului.
 La fel s-a întâmplat şi cu maşinile cumpărate de Vasile Blaga şi Cristian David la
Ministerul de Interne.
 Pentru că a instaurat haosul în economie, a declanşat o criză socială şi a pus
România într-o poziţie defavorabilă pe plan extern, guvernarea de dreapta trebuie
să plece.
o Avem nevoie de stabilitate şi competenţă în Executiv. Puterea portocalie nu a fost în stare să
asigure nici una, nici alta.
o Pe 30 noiembrie se va termina cu bătaia de joc la care România a fost supusă timp de patru
ani de către guvernanţii de dreapta.

94
 Mesaje - 23 octombrie 2008
 Bugetul pe anul 2008

Bugetul pe 2009 trebuie elaborat de către viitorului Guvern. Actualul Executiv nu are
susţinere politică şi este viciat de implicarea în campania electorală.
• Obiectivul actualului Guvern nu este de a crea un buget realist şi eficient pentru 2009.
Scopul Executivului este de a sprijini candidaţii PNL şi UDMR în campania electorală şi de a
pune la cale ultimele tunuri ale guvernării de dreapta.
În propunerile bugetare pentru 2009 Guvernul nu a inclus nicio măsură anti-criză.
• Guvernul nu are nicio strategie pentru combaterea crizei economice, fapt demonstrat
şi de discuţiile despre buget.
• Valul de criză economică va atinge în mod cert şi România. Este o reacţie în lanţ de care nu
vom putea să ne ascundem.
• Guvernul trebuie să prevină această criză inclusiv prin măsuri bugetare. Ori, din aceast punct
de vedere, bugetul propus de Guvern pentru 2009 este complet nerealist.

După 30 noiembrie vom avea cu siguranţă un guvern de stânga. Avem nevoie de un buget
de stânga.
• Viitorul Guvern trebuie să lucreze după o schemă bugetară proprie, pentru a-şi pune în
practică programul de guvernare.
• Politica fiscală şi bugetară a guvernării de dreapta s-a dovedit falimentară. Viitorul Guvern nu
trebuie virusat şi împovărat de un buget croit pe criterii electorale.
Dezbaterile referitoare la proiectul de buget sunt doar un gest de imagine al Guvernului.
• Guvernul încearcă să joace din nou cartea responsabilităţii. Acesta este singurul obiectiv
pentru care a impus dezbaterile pentru buget.
• Nu mai există timpul necesar pentru ca actualul Parlament să voteze Legea Bugetului pe
2009.
Prin acest gest, Guvernul vrea să devieze atenţia opiniei publice de la ultimul mare tun al
guvernării de dreapta: crearea unui mamut energetic, subordonat clientelei politice a puterii de
dreapta.

 Lipsa de oameni a PD-L

Listele de candidaţi depuse de partidele de dreapta arată lipsa acută de profesionşti, atât în
tabăra liberală, cât şi în cea democrată.
. PD-L demonstrează încă o dată că este un partid ipocrit. Pe listele democrat-liberalilor apar
traseisti politici, oameni controversaţi şi politicieni care şi-au găsit un loc călduţ tocmai în
partidul pe care l-au criticat ani de zile.
• Theodor Stolojan şi Emil Boc sunt cei care au girat lista de candidaţi daimatieni a PD-L.
• PNL a propus drept candidaţi foarte mulţi şefi din instituţiile publice. Din acest motiv, o mare
parte din campania PNL va fi plătită din bani publici. Practic, în loc să-şi facă treaba în funcţiile
în care au fost numiţi, candidaţii liberali vor face campanie pe banii românilor.
• În luna noiembrie, România nu va mai fi guvernată. Aproape toţi miniştrii actualului cabinet
intră în concediu pentru a face campanie.

95
 Mesaje - 24 octombrie 2008
 Întâlnirea prşedintelui cu sindicatele din învăţământ

În relaţia cu profesorii, Traian Băsescu a procedat cu acelaşi dezinteres ca şi Călin Popescu

Tăriceanu.
• Traian Băsescu i-a chemat la Cotroceni pe liderii sindicali în ultima zi din termenul legal în
care preşedintele era obligat să anunţe decizia privitoare la promulgarea sau nepromulgarea legii.
• Un astfel de gest nu poate fi catalogat decât ca indiferenţă şi dezinteres faţă de problemele
românilor.
• Această lege nu a fost adoptată peste noapte. Proiectul era în Parlament de foarte mult timp,
iar preşedintele, ca şi premierul, ar fi avut timp suficient pentru a discuta cu liderii sindicali.
• Traian Băsescu mai întâi a luat decizia şi abia apoi i-a chemat la discuţii pe liderii sindicali.
Încă o dată, puterea de dreapta a demonstrat că nu este deschisă dialogului şi nu este aptă
să întreţină o relaţie de colaborare cu sindicatele.
• Astăzi, profesorii au fost chemaţi la discuţii pentru a fi transformaţi în ţapi
ispăşitori pentru incompetenţa şi indolenţa guvernanţilor de dreapta.
Ar fi interesant să vedem care a fost conţinutul corespondenţei între preşedinte şi premier.
• Liderii sindicali au declarat că premierul a transmis informaţii eronate privitoare la
impactul pe care l-ar avea creşterea salariilor.

 Preşedintele Băsescu a promulqat Legea

PSD a demonstrat încă o dată că, şi de pe băncile Opoziţiei, poate să îndrepte nedreptăţile
făcute de guvernanţii PNL si PD-L.
. PSD este partidul stabilităţii economice şi al echilibrului social. Prin creşterea salariilor
profesorilor am reuşit să facem încă un pas pe calea echităţii sociale.
Traian Băsescu a încercat să transforme promulgarea acestei legi într-un exerciţiu de
imagine.
• Românii însă nu mai pot fi păcăliţi. Oamenii ştiu că, timp de patru ani, Traian Băsescu a
ignorat Învăţământul. Ştiu că preşedintele a plagiat Pactul pentru educaţie propus de PSD.
• Cert este că preşedintele rămâne cu demagogia, iar profesorii cu salarii corecte, ceea ce este
cel mai important.
Traian Băsescu nu a fost în situaţia de a lua o decizie. ci de a parafa o hotărâre a
Parlamentului, hotărâre susţinută şi votată de parlamentarii PSD.
• Legea are girul Parlamentului, are girul Curţii Constituţional. Traian Băsescu nu a avut nicio
cale de întors. ştim că, la fel cum a făcut cu pensiile, preşedintele a promulgat această lege
strâmbând din nas. Nu a dorit creşterea salariilor pentru profesori, dar nu a avut incotro.

 Întâlnire Traian Băsescu - preşedintele Ungariei

Preşedintele României a comemorat Ziua Naţională a Ungariei la Miercurea Ciuc, în timp

ce liderul UDMR făcea declaraţii antiromâneşti şi sfida Constituţia Românei.

96
• Traian Băsescu era obligat să adopte o poziţie tranşantă faţă de declaraţiile sfidătoare
ale lui Marko Bela, care vrea ca limba maghiară sş fie obligatorie în şcolile din
Transilvania.
• Nici Guvernul şi nici preşedintele nu au reacţionat la o poziţie provocatoare a UDMR.
Guvernarea de dreapta refuză să amendeze declaraţiile lui Marko Bela din cauza unor
interese politice evidente.
• Şi PNL şi PD-L au ajuns să cerşească mila UDMR.

Prin indiferenţa pe care o manifestă, atât preşedintele cât şi premierul încurajează o

exprimare extremistă a liderilor UDMR.
• Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu s-au lansat într-o competiţie pentru apropierea de
UDMR. Atât PNL cât şi PD-L vizează o alianţă cu UDMR după alegeri şi de aceea nu
amendează declaraţiile lui Marko Bela.
Preşedintele şi premierul sunt datori să lase interesele electorale şi să se comporte ca doi
oameni de stat responsabili.
• Poziţia UDMR trebuie să primească un răspuns ferm din parte instituţiilor statului român.
Până în prezent numai PSD a luat poziţie, partidele de dreapta fiind prea ocupate cu negocierile
cu UDMR.

97
 Mesaje - 27 octombrie 2008
 Legea salarizării profesorilor

Guvernul trebuie să aplice Legea salarizării profesorilor. Aşa cum orice lege este
obligatorie pentru cetăţeni, trebuie să fie obligatorie şi pentru Guvern, în caz contrar s-ar ajunge
la situaţia în care ţara ar deveni neguvernabilă.
Aplicarea acestei legi nu este o favoare pe care Guvernul o face profesorilor, ci un gest de
dreptate pentru sistemul de Învăţământ.
Dacă Guvernul nu va aplica Legea majorării salariilor profesorilor, PSD va iniţia toate
demersurile constituţionale şi parlamentare necesare.
Emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă de către Guvern pentru blocarea majorării salariilor
profesorilor este total nepotrivită, care ar demonstra că instituţiile statului nu se mai respectă
reciproc.
PSD va mobiliza Parlamentul, pentru respingerea imediată a acestei Ordonanţe de
Urgenţă.
Există resursele necesare creşterii salariale. Aceasta este o creştere care se încadrează în
cei 6% din PIB, promovată încă din 2004 de PSD.

În anul 2004, s-a promovat prin lege finanţarea educaţiei cu 6% din PIB. Din
păcate, în ianuarie 2005, Guvernul Tăriceanu a prorogat termenul de aplicare până la 1
ianuarie 2008. În 2007, bugetul educaţiei a ajuns 5,2% din PIB, în urma grevei prelungite a
cadrelor didactice. La sfârşitul anului bugetar a rămas o sumă neabsorbită de investiţiile în
infrastructură de 4.000 de miliarde de lei. În anul 2007, înainte de trimiterea în Parlament
a Legii Bugetului, a fost lansată iniţiativa care prevedea creşterea salarială de 50%.
Resursele necesare rezultau din diferenţa de 0,8% din PIB generată de creşterea finanţării
la 6% din PIB, din sumele neabsorbite de infrastructură şi din creşterea PIB (în 2008 mai
mare decât în 2007).

• Pentru anul bugetar 2008 :

PIB 440 mid
Bugetul educaţiei (6%PIB) 26,4 mid
Salariile personalului didactic 9,81 mid
Ponderea salariilor în bugetul educaţiei 37.5%
Promulgarea Legii atrage după sine plata suplimentară, din bugetul educaţiei alocat pe
2008, a sumei de 0,816 mid lei.

• Pentru anul bugetar 2009:

PIB 546,8 mid
Bugetul educaţiei (6%PlB) 32,808 mid
Salarii personal didactic 14,73 mid
Ponderea salariilor în bugetul educaţiei 44,9%

Rezultă o diferenţă determinată de creşterea salariilor de 4,9 mid, din care 60% se întorc
înapoi la Bugetul de Stat prin impozite şi contribuţiile angajatului şi angajatorului.

98
Diferenţa efectivă este de 2 mid. Creşterile salariale se înscriu în Bugetul de 6% din PIB
acordat prin Lege educaţiei.

Şi PNL şi PDL au avut patru ani la dispoziţie pentru mărirea salariilor

profesorilor; nu au făcut însă nimic, iar acum se laudă cu promisiuni; PSD a presat pentru
mărirea pensiilor şi a impus în Parlament mărirea salariilor profesorilor; fără PSD, aceste
teme ar fi rămas neimportante pentru cei care au format sau formează guvernul.

Guvernarea de dreapta prăduieşte bugetul de stat

 Guvernul nu găseşte soluţii pentru creşterea salariilor pentru că se ocupă numai de

tunuri şi inginerii financiare.

o Principala grijă a guvernării de dreapta a fost să îşi instaleze oamenii în funcţii bine plătite la
stat şi să pună la cale cele mai mari tunuri din istoria recentă a României.
■ Şi Fondul Proprietatea, şi Compania Energetică nu sunt gândite pentru a aduce
beneficii foştilor proprietari sau consumatorilor casnici. Sunt afaceri prin care guvernarea de
dreapta a deturnat fonduri de la companiile de stat către clientela de partid.

o Guvernul nu a fost interesat de creşterea nivelului de trai şi de repartizarea echitabilă a creşterii

economice. Din acest motiv, de creşterea economică au beneficiat numai cei bogaţi şi foarte
bogaţi.

o 500 de oameni din România deţin 25% din averea ţării. Aceştia au prosperat şi s-au
îmbogăţit, în timp ce numărul românilor foarte săraci a crescut cu 140.000 în ultimii patru
ani. Acestea sunt adevăratele rezultate ale guvernării de dreapta.

Tunuri ale guvernării de dreapta

o Privatizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, cea mai mai nouă excrocherie a
Guvernului.
o Acest fond de garantare a devenit în ultimii ani un intrument de manevră pentru firmele agreate
de guvernarea portocalie. În loc să sprijine dezvoltarea sectorului IMM-urilor, Fondul de
Garantare foloseţte banii statului pentru inginerii fianciare.
■ Ar fi interesant să aflăm de ce tocmai la începutul crizei economice această instituţie
de stat a plasat aproape 10 milioane de euro în Fonduri mutuale listate pe bursă.
o Mai mult, în aceste zile se pregăteşte privatizarea Fondului Naţional de Garantare a
Creditelor pentru IMM-uri.
■ Este o grabă suspectă a celor de la guvernare, care în ultimele zile de la Palatul
Victoria vor să scape de acest Fond, construit cu bani de la bugetul de stat.
• După nenumăratele afaceri suspecte, actualul Guvern nu mai are prezumţia de
bună intenţie. De aceea, considerăm că privatizarea Fondului de Garantare, dacă este
oportună, trebuie să fie făcută de viitorul Guvern.

99
  Compania Energetică, Fondul Proprietatea II

Guvernul vrea să folosească aceeaşi reţetă ca în cazului Fondului Proprietatea

pentru a da sistemul energetic românesc pe mâna unor ,,baieţi deştepţi".
Prin reunirea tuturor companiilor într-un mamut estegetic se creează un sistem de
devalizare a companiilor de stat.
Înfiinţarea Companiei Energetice este doar primul pas al acestei inginerii liberale. În
schemă urmează privatizarea, care se va face tot în beneficiul clienţilor politici.
■ În momentul în care economia modială este în criză, orice om raţional îşi dă seama că nu este
momentul pentru a creea un asemenea mamut şi pentru a privatiza întregul sistem energetic al
unui stat.
■ Scopurile sunt în mod evident altele şi nu sunt în niciun caz în beneficiul cetăţenilor.
PSD a anunţat deja că va contesta la Curtea Constituţională înfiinţarea Companiei
Energetice. Această afacere suspectă trebuie oprită până când nu este prea târziu şi actualul
Guvern trebuie amendat pentru dispreţul cu care tratează oamenii de rând.

 Fondul Proprietatea, o ,,conductă" liberală prin care se prăduieşte bugetul de stat

Acest Fond este o invenţie a guvernării de dreapta, creat doar pentru a dirija fonduri care
trebuiau să ajungă la bugetul de stat către clientela politică. Obiectivul Fondului Proprietatea nu
este despăgubirea foştilor proprietari, ci îmbogăţirea căpuşelor susţinute de puterea portocalie.
Activele totale ale Fondului Proprietatea se ridică la peste 4 miliarde de euro. Fondul
deţine cele mai valoroase participaţii ale statului român în diverse companiii.
■ Printre acestea se numără Petrom, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transgaz,
Romgaz, Complexele Energetice Turceni, Rovinari si Craiova şi multe altele. Sunt în total 8
dintre cele mai valoroase companii din România. În total, Fondul Proprietatea - şi
implicit viitorul administrator al acestuia - controlează peste 90% din sistemul energetic
din România.
Dacă Fondul Proprietatea ar fi fost listat la bursă, numai în ultimele 9 luni valoarea
acţiunilor ar fi scăzut de patru ori. Este clar că în acest fel nu se poate vorbi despre despăgubiri,
ci numai despre înşelătorii.
În acest moment Fondul este manevrat pentru a servi interesele unor apropiaţi ai PNL. Se
aşteaptă ca foştii proprietari să primească acţiuni, pentru ca acestea să fie cumpărate înainte de
listarea la bursă de către anumiţi oameni. Se vânează profituri de milioane de euro. Sunt bani
care ar trebui să intre în bugetul de stat şi folosiţi pentru creşterea salariilor, a pensiilor, pentru
infrastructură.
• Dar în loc să fie folosiţi în beneficiul cetăţenilor sunt făcuţi dispăruţi de clienţii
politici ai guvernării de dreapta.
• Din acest motiv actualul Guvern nu găseşte bani pentru salarii şi nu a
reuşit să facă decât 5 km de autostradă în 4 ani.

100
 Mesaje - 28 octombrie 2008
 Moţiunea PD-L este praf în ochii românilor

Orice om de bun simţ îşi dă seama că această moţiune de cenzură nu produce niciun
efect. Actualul Guvern oricum pleacă la 30 noiembrie.
Ce face PD-L prin această moţiune este o demonstraţie de ipocrizie. După ce a fost în
fruntea Ministerului Educaţiei pentru doi ani, acum îşi dă seama că profesorii au nevoie de salarii
mai mari.
o Moţiunea de cenzură a PD-L este o declaraţie de dragoste mincinoasă faţă de profesori şi nu un
mijloc prin care se încearcă majorarea salariilor profesorilor.
■ Această atitudine sfidătoare o întrece numai Radu Berceanu, care după ce a fost
ministrul Transporturilor apare şi spune că nu s-au construit decât 5 Km de autostradă.
o Emil Boc vrea să ştergă cu buretele anii în care PD a croit, altături de PNL, această guvernare
falimentară de dreapta. Este o înşelătorie ieftină la care PSD nu va lua parte.

Această moţiune de cenzură nu le măreşte salariile profesorilor.

 Dacă se va depune acum o moţiune de cenzură cel mult se va genera o dezbatere de
presă. În plan instituţional efectele sunt ZERO!
 Şi, cel mai important, printr-o moţiune de cenzură nu putem determina Guvernul să
crească salariile profesorilor.
 Din acest motiv, demersul PD-L este unul ipocrit, cu obiective de imagine. Tot din acest
motiv PSD nu poate susţine o moţiune mincinoasă.

 Demersurile PSD în sprijinul profesorilor

Dacă Guvenul va emite o Ordonanţă prin care va bloca sau va amâna majorarea salariilor
profesorilor, PSD va convoca Parlamentul pentru a invalida de urgenţă Ordonanţa.

o Acesta este mijlocul prin care putem bloca o acţiune imorală şi cinică a Guvernului împotriva
profesorilor. Nu printr-o moţiune lipsită de mijloace ferme de constrângere.
o Acest Guvern trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că aceste măsuri sociale - cum sunt
creşterea pensiilor sau a salariilor - sunt absolut necesare. Trebuie să îi aducem cu picioarele pe
pământ, pentru că din concediile de pe Coasta de Azur nu se pot cunoaşte nevoile pensionalilor
şi ale profesorilor.

Din punctul de vedere al PSD, Legea majorării salariilor este în vigoare de la 1 octombrie
2008. Această lege va produce efecte, indiferent ce tertipuri încearcă să găsească
guvernanţii.

o Prima decizie a viitorului Guvern PSD va fi să acorde retroactiv majorarea salariilor pentru
profesori de la data de 1 octombrie 2008.

101
o Dacă acest Guvern va refuză în continuare să majoreze salariile, după alegeri Guvernul PSD va
îndrepta această atitudine nesimţită a guvernării de dreapta.
o Profesorii trebuie să ştie, că indiferent de ce va decide actualul Guvern, PSD se va asigura că
vor primi salariile majorate cu 50%, începând de la 1 octombrie. Chiar dacă banii vor veni puţin
mai târziu.

102
 Mesaje - 30 octombrie 2008

 Moţiunea PD-L - PRM

Moţiunea de cenzură PD-L PRM este o abureală electorală.

• Adevăratul obiectiv al acestei moţiuni de cenzură este amânarea alegerilor parlamentare.
PD-L este într-o continuă scădere în sondaje, PRM riscă să nu intre în Parlament, iar amânarea
alegerilor este singura speranţă a celor două partide.

Adevărata moţiune de cenzură va fi votul din 30 noiembrie

• Orice moţiune depusă cu câteva săptămâni înainte de alegeri este inutilă şi are doar scop
electoral.

Moţiunea de cenzură PD-L PRM nu este soluţia pentru a creşte salariile profesorilor.
• Adevărata soluţie pentru majorarea salariilor cadrelor didactice este respingerea în Parlament
a Ordonanţei emise de Guvern pentru amânarea aplicării legii.
. Aceasta este soluţia PSD şi este singura variantă pentru ca legea să se aplice neîntârziat.

Obiectivul PSD este creşterea salariilor mici din Învăţământ şi, ulterior, din toate
domeniile bugetare.
• Vrem ca învăţătorii de la sate, educatorii şi profesorii de şcoală generală şi liceu să aibă un
salariu decent.
• Vrem de asemenea să nu existe decalaje foarte mari între pragul minim şi maxim de
salarizare din educaţie şi în general din instituţiile bugetare.
• În acest moment, în sistemul public sunt salarii de 70 de ori mai mari decât salariile mici pe
care le primesc anumite categorii de bugetari.

 Criza economică

Scandalurile neîntrerupte dintre PD-L şi PNL au slăbit economia românească.

• Războiul dintre palate este una dintre cauzele care agravează criza economică în care intră
România.
Criza economică înseamnă sărăcirea populaţiei.
• Obligaţia guvernului este de a proteja în primul rând categoriile vulnerabile.
• Oamenii săraci sunt primii care plătesc preţul crizei, al incompetenţei,
iresponsabilităţii şi instabilităţii acestei guvernări de dreapta.
PSD este singurul partid care are soluţia ieşirii din criză.
• PSD va scoate România din criză imediat ce va prelua guvernarea, mai precis în
2009.
PSD are un plan cu măsuri concrete pentru ieşirea din criză, ci şi oamenii profesionişti care să le
aplice şi să scoată România din criză.
• Am demonstrat până acum că putem asigura stabilitate economică şi echilibru social.
• Cheia ieşirii din criză este să păstrăm locurile de muncă pentru români.

103
 Mesaje - 31 octombrie 2008

 Declaraţii Traian Băsescu

În 2004 Preşedintele a deturnat votul românilor şi am văzut cu toţii la ce s-a ajuns. Patru
ani de certuri şi scandaluri, în care românii au sărăcit.
• O coaliţie croită pe genunchi de Traian Băsescu în 2004 a îngenuncheat România.
• Traian Băsescu a dat României o guvernare care ia bani de la cei săraci şi îi bagă în
buzunarele celor bogaţi.

După alegerile din 30 noiembrie Traian Băsescu are obligaţia de a respecta Constituţia şi
de a propune un premier de la partidul care va caştiga alegerile.
• Traian Băsescu trebuie să propună un premier care să se bazeze pe o majoritate
în Parlament.
• Preşedintele României are, constituţional, opţiunea desemnării premierului, în urma
consultării cu partidele intrate în Parlament, dar respectarea majorităţii parlamentare care se
formează după alegeri este obligatorie.
• Raţiunea prevederii constituţionale care îl obligă pe şeful statului să se consulte cu
partidele parlamentare pentru desemnarea unui premier, în eventualitatea în care niciun partid nu
obţine majoritatea absolută, este tocmai identificarea unei majorităţi parlamentare pe care o pot
forma partidele.
• Constituţia nu trebuie interpretată în funcţie de afinităţile politice. Şeful statului este
garantul Constituţiei şi trebuie să vegheze la respectarea acesteia.

România are nevoie de un Guvern de stânga.

• După patru ani de dezmăţ de dreapta, România trebuie să se înscrie din nou pe drumul cel
bun.
• La fel ca în anul 2000, PSD are responsabilitatea de a redresa România după o guvernare
confuză şi ineficientă de dreapta.
• Traian Băsescu are obligaţia de a respecta dorinţa românilor. Iar dorinţa românilor este
ca PSD să vină la guvernare.
• Când urnele vorbesc, şi Băsescu ar trebui să tacă!

 Atacuri PD-L la adresa PSD

• PD-L nu vrea o schimbare reală în România, vrea doar să înlocuiască PNL la

guvernare.
• PD-L este disperat pentru că ştie că va pierde alegerile. Toate declaraţiile şi acţiunile
din ultima vreme ale PD-L arată panica şi disperarea unor oameni care vor cu orice preţ la
guvernare.
• PD-L nu poate propune românilor un alt program de guvernare decât cel pe care l-au
avut în 2004.

104
 • PD-L este co-autor al programului de guvernare al Alianţei D.A. şi, în consecinţă,
poartă vina pentru situaţia în care se află acum România.
• Liderii democraţi au aceeaşi viziune asupra rezolvării crizei economice ca şi
colegii lor de la PNL.
• PD-L este pregătit să pompeze bani în marile companii, lăsându-i la urmă pe oamenii
obişnuiţi şi pe micii întreprinzători. PSD consideră că trebuie susţinuţi în primul rând oamenii
obişnuiţi.
• Aceasta nu este doar o soluţie socială, ci este singura soluţie economică viabilă.
Stabilitatea economică nu poate fi asigurată decât prin echilibru social.
• PD-L este în continuare la Putere, alături de PNL.
• Traian Băsescu este de facto preşedintele PD-L.
• În structurile deconcentrate sunt în continuare foarte mulţi membri PD-L.
. Nici Vasile Blaga şi nici Adriean Videanu nu sunt în măsură să dea lecţii de moralitate
românilor.
• Toţi ştim care este adevăratul motiv pentru care PD-L a fost ocolit de DNA până
acum.
• Majoritatea liderilor PD-L au fost părtaşi la drenarea banilor publici timp de aproape 3
ani de zile. Banii pentru infrastructură, pentru mediu, agricultură şi educaţie au fost pe mâinile
celor care astăzi strigă ,,hoţii!"
• PSD are cel mai bun program de guvernare şi cei mai buni specialişti.
• Programul de guvernare a fost lansat în dezbatere publică încă din timpul verii, a fost
aprobat la Congres şi va fi pus în aplicare imediat după 30 noiembrie.
• PSD este singurul partid care, prin oamenii şi soluţiile propuse, poate scoate România
din criză.

105
 Mesaje - 3 noiembrie 2008
 Criza economică loveşte România în primăvară

Actualii guvernanţi se comportă după principiul ,,după noi potopul"

 Acesta este motivul pentru care Guvernul nu prezintă nicio soluţie pentru evitarea marilor
probleme economice care se anunţă.
 Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu inventează ţinte false pentru a distrage
atenţia publicului de la criza economică ce se apropie. Aceasta este explicaţia temelor pe
care le aruncă pe piaţă Preşedinţia şi Guvernul, teme care nu au legătură cu adevăratele
probleme ale populaţiei.

Singura soluţie pe care o iau în calcul atât Călin Popescu Tăriceanu cât şi Theodor Stolojan
este să pompeze bani în marile companii.
o Aceasta este viziunea economică de dreapta, viziune pe care o împărtăşesc cei doi.
o PNL şi PD-L consideră că această criză trebuie suportată de oamenii obişnuiţi. Acesta
este motivul pentru care guvernul refuză să crească salariile profesorilor.

Puterea de dreapta este incapabila să prezinte un plan adecvat de măsuri pentru a preveni
această criză.
 Deşi semnalele certe ale apropierii crizei există de mai bine de două luni, Guvernul nu s-a
preocupat de acest subiect.
 În schimb, a încercat să arunce vina propriei incompetenţe asupra profesorilor şi a
pensionarilor.

PSD este singurul partid capabil să scoată România din criză.

 Prin oamenii pe care îi are şi prin măsurile propuse, PSD este capabil să asigure
stabilitate economică şi echilibru social.

Dacă Guvernul PNL nu poate să dea salarii pentru profesori este problema lui. PSD vrea şi
poate să majoreze salariile bugetarilor cu venituri reduse.
 PSD este singurul partid care poate asigura creşterea veniturilor pentru toţi românii şi o
va face după 30 noiembrie.
o Varujan Vosganian are mult tupeu ca să vorbească de programul de guvernare al PNL
pentru următorii patru ani. După ce actuala guvernare a eşuat lamentabil şi nu a putut să crească
nivelul de trai şi puterea de cumpărare a românilor, Varujan Vosganian ar trebui să tacă.

 Greve în Învăţământ

Grevele sunt rezultatul refuzului sistematic al Guvernului de a discuta cu

sindicatele.
 În ultimii patru ani, sindicatele au fost tratate cu indiferenţă şi cu aroganţă de guvernanţii
PD-L şi PNL.

106
  Dacă ar fi arătat o minimă deschidere spre dialog, ar fi putut fi evitate grevele din
Învăţământ şi din întregul sector bugetar.

Guvernul este responsabil de declanşarea grevei profesorilor. Tot Guvernul este obligat să
rezolve criză.
 Refuzul Guvernului de a respecta legea (de mărire a salariilor pentru profesori) este cu
mult mai grav decât grevele pe care le-au anunţat sindicatele.
 Refuzul Guvernului de a respecta legea crează un precedent periculos ce trebuie
sancţionat foarte dur, inclusiv prin mişcări de protest din partea sindicatelor.

Încăpăţânarea guvernanţilor poate duce la blocarea anului şcolar şi la oprirea

activităţii în sistemele de bază ale sectorului bugetar.
 În ciuda solicitărilor venite şi din partea PSD şi din partea sindicatelor,
guvernul a rămas indiferent la problemele salariaţilor din sectorul bugetar.

Soluţia propusă de PSD este elaborarea în regim de urgenţă a legii de salarizare a

bugetarilor.
o PNL trage de timp şi refuză rezolvarea acestei restanţe grave a guvernării portocalii.
o În cazul în care PNL va folosi în continuare comisia de elaborare legii de salarizare a
bugetarilor doar ca paravan electoral, PSD se va retrage de la discuţii.

Legea de salarizare a bugetarilor ar trebui să aibă ca prim obiectiv creşterea salariilor mici
şi foarte mici din sistem.
o PSD consideră că o lege de salarizare a bugetarilor ar trebui în primul rând să
micşoreze drastic decalajul dintre salariile mari şi salariile mici din sistemul bugetar.

 Compania energetică

• PSD va desfiinţa compania energetică imediat după ce va ajunge la guvernare.

107
 BULETIN ELECTORAL nr. 6 / 3.11.2008
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a participat, duminică, 2 noiembrie 2008, la lansarea
candidaţilor organizaţiei PSD Vâlcea pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008.
Festivitatea de lansare a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Râmnicu
Vâlcea, în prezenţa catorva sute de membri şi simpatizanţi.
"La locale s-a schimbat cursul istoriei. PSD a revenit în forţă. Mai avem o lună până când
românii vor decide în ce ţară vor să trăiască", şi-a început discursul Mircea Geoană. "Alegerile
din 30 noiembrie sunt diferite pentru că se desfăşoară în contextul crizei economice, dar şi al
crizei sociale din România", a precizat liderul social-democrat.
Preşedintele PSD a continuat prezentând viitoarea guvernare a Alianţei PSD + PC drept
singura alternativă la ultimii 4 ani de scandal şi incompetenţă guvernamentală. "După 4 ani,
românii au dreptate să nu mai aibă încredere în cei care au guvernat. Opţiunea pe care o veţi face
nu va avea drept consecinţă doar revenirea PSD la guvernare, ci şi o serie de schimbări în
România. Pe 30 noiembrie vom decide nu doar un guvern PSD, ci vom opta pentru o guvernare
competentă!", a continuat Mircea Geoană. Liderul PSD a subliniat diferenţele dintre viziunea
social-democrată despre viitoarea guvernare a ţării, şi aceea a contracandidaţilor: "Călin Popescu
Tăriceanu şi Theodor Stolojan spun că trebuie să le fie bine doar acelor 300 de milionari ai
României, şi dacă aceia o duc bine, atunci o vor duce bine şi alţii. Greşit! Acest capitalism cinic
nu mai este adevărat în România. Prosperitatea se construieşte de jos în sus!".
"Nu trebuie să alegem între pensii şi subvenţii, între salarii pentru tineri sau locuri de
muncă bine plătite pentru celelalte categorii de muncitori. Guvernanţii de dreapta nu au fost în
stare să atragă banii europeni în ultimii 4 ani, dar în acest timp România îşi plăteşte datoriile
câtre UE. Din banii noştri plătim autostrăzi şi spitale în Germania şi Austria, în timp ce
infrastructura ţării noastre este la pământ", a spus Mircea Geoană.
Subiectul salarizării şi cel al impozitării diferenţiate au fost abordate în continuare de
preşedintele PSD, acesta prezentând şi trei obligaţii imediate pentru viitorul guvern. "E nevoie de
o analiză a cheltuielilor guvernamentale. Prima obligaţie a viitorului guvern este să reducă
numărul de agenţii guvernamentale, a locurilor călduţe pentru clientelă politică. A doua obligaţie
este de a atrage investiţii din fonduri UE. A treia obligaţie este de a sprijini Intreprinderile Mici
şi Mijlocii. Planul PSD este de a transforma CEC-ul într-o bancă destinată sprijinirii IMM-
urilor", a precizat liderul social-democrat.
Mircea Geoană şi-a continuat discursul într-o notă optimistă în ceea ce priveşte şansele
PSD şi PC de a forma viitorul guvern după alegerile din 30 noiembrie: "Guvernul PSD este o
oportunitate pentru România. Suntem singurul partid care are echipa potrivită. Venirea PSD la
guvernare nu e un capriciu. Vom caştiga alegerile la un scor zdrobitor. Mai e doar o lună! Se va
termina cu 4 ani de guvenare de dreapta. Ne-au arătat ce pot, sau mai bine zis ce NU pot. E un
moment de cumpănă în care, după 30 noiembrie, le vom spune celor care au fost la putere <Să vă
fie ruşine!>. ,,Vom face un scor de-o să rămână muţi şi cei de la Cotroceni şi cei de la Palatul
Victoria!", a încheiat Mircea Geoană.
Preşedintele PSD Vâlcea, Ion Calea, a fost cel care a prezentat candidaţii PSD pentru
Camera Deputaţilor - Dumitru Tarasenie, Aurel Vlădoiu, Sorin Ghiţă, Remus Grigorescu, Vasile
Bleotu şi Constantin Mazilu - şi pentru Senat - Ştefan Praia, Laurenţiu Coca şi Constantin Pârvu.
Ion Calea, care este şi preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, şi-a exprimat încrederea faţă de
şansele social-democraţilor vâlceni de a câştiga cel mai mare număr de parlamentari pe plan

108
local, cerându-le acestora ca "după ce vor fi aleşi în Sfatul Ţării, să pună umărul la dezvoltarea
economico-socială a judeţului pe care îl reprezintă în calitate de vâlceni get-beget".
Lansarea candidaţilor PSD Vâlcea pentru alegerile parlamentare s-a încheiat cu un concert
susţinut de cântăreaţa Ana Lesko şi de formaţia Voltaj în faţa a câteva sute de oameni.

3 noiembrie 2008
PSD - Membru PES
Sos. Kiseleff, Nr.10, Sector 1, Bucureşti
Telefon/Fax +40 (21) 408.41.90, E-mail: presa@psd.ro

109
 BULETIN ELECTORAL nr. 7/3.11.2008
În premieră pentru românii din Belgia, Organizaţia Social Democraţilor Români din
Bruxelles organizează o întâlnire-dezbatere cu candidaţii social-democraţi pentru Parlamentul
României. Evenimentul va avea loc miercuri, 12 noiembrie 2008, cu începere de la ora 18:30 şi
este găzduit de sediul central al Partidului Socialist din Belgia (Boulevard de I'Empereur nr. 13,
1000 Bruxelles).
La dezbatere vor participa Secretarul General al Partidului Socialiştilor Europeni, Philip
Cordery, candidatul PSD pentru Senat în Colegiul Europa-Asia, Marian Mocanu, candidatul PSD
pentru Camera Deputatâţilor în Colegiul UE, Marian Popescu, reprezentanţi ai PSD şi ai
Partidului Socialist din Belgia.

3 noiembrie 2008

PSD - Membra PES

Sos. Kiseleff, Nr.10, Sector 1, Bucureşti
Telefon/Fax +40 (21) 408.41.90, E-mail: presa@psd.ro

110
 Mesaje - 6 noiembrie 2008

 Creşterea economică & echilibrul macro-economic

Imprudenţa macroeconomică începută în 2005 şi lipsa cronică de colaborare a

guvernului cu BNR au caracterizat guvernarea de dreapta din ultimii 4 ani.
o În 2004, România a înregistrat o rată de creştere de 8,7%, cu un deficit bugetar de
numai 1,5% faţă de 3,3% astăzi, cu un deficit de cont curent de numai 8,7% faţă de aproape 15%
cât este astăzi şi cu un deficit comercial 'de trei ori mai mic decât cel pe care îl are astăzi
România sau o datorie externă de 4 ori mai mică decât cea pe care o are astăzi România.
o PSD va face tot ce este nevoie ca să păstreze un ritm corect de creştere economică în
România şi nu vom pune în pericol sub nicio formă echilibrele macro-economice ale acestei ţări.
o Din punct de vedere al motoarelor de creştere economică, PSD doreşte trecerea de la
o creştere bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii publice. Este obligatoriu să
lansăm cel mai ambiţios program de investiţii publice şi în parteneriat public-privat şi cu atragere
de fonduri europene din istoria recentă a României.
o PSD consideră că este o obligaţie să investim masiv în infrastructurile
fizice şi virtuale ale României.

Din punctul nostru de vedere, bugetul multianual este o condiţie obligatorie.

o Trebuie să ştie orice om de afaceri, român sau străin, orice comunitate judeţeană sau
locală din România, care este graficul de investiţii şi pe ce se poate baza sectorul privat şi
sectorul neguvernamental din punct de vedere al credibilităţii şi al investiţiilor publice în
următorii 2-3 ani. Pentru proiectele europene vom asigura o predictibilitate de cofinanţare
de 4 ani, pe întregul ciclu politic.
o Este necesară o verificare mai drastică a eficacităţii cheltuirii banului public în
România. Considerăm că România are astăzi rezervă numai pentru o mai eficientă şi mai
transparentă cheltuire a banului public, o rezervă de peste 2% din PIB. Asta înseamnă câteva
miliarde de euro care pot fi disponibilizaţi doar prin disciplină, prudenţă şi transparenţă.
o În guvernul PSD vom introduce o poziţie ministerială pentru un stat al transparenţei, un
ministru care să vegheze la eficacitatea banilor publici. Nu mai putem permite ca România să
irosească resurse din banii şi din contribuţiile şi taxele şi impozitele de la contribuabili.
o Un viceprim-ministru va trebui să se ocupe de problematica arbitrajului inter-
instituţional cu privire la politicile europene şi la coordonarea activităţii de implementare
disciplinată. România trebuie să-şi propună să cheltuiască cei 32 de milioane de euro pe care îi
avem încă la dispoziţie din partea Uniunii Europene până în 2013, într-o proporţie cât mai mare
cu putinţă.

111
  Dezvoltarea durabilă a României

Avem un plan extrem de ambiţios de dezvoltare a mediului rural, inclusiv prin

diversificarea activităţilor economice
o România este astăzi ca un motor de 12 cilindri în V în care nu funcţionează decât 4
cilindri. Oraşele mici şi mijlocii nu există din punct de vedere economic, iar mediul rural este
exclus din circuitul investiţiilor.
o Trebuie să revoluţionăm productivitatea muncii şi să depunem un efort sistematic de
creştere a competitivităţii, astfel încât România să nu fie condamnată la periferia Europei. Nu
putem continua să exportăm forţă de muncă ieftină şi să importăm produse de înaltă
valoare adăugată.

România este ţara cea mai puţin eficientă din punct de vedere energetic din Europa.
o România consumă, în medie, cu 4,2 până la 4,8 ori mai multă energie electrică pe
unitatea de timp, pe unitatea de produs finit. Este obligatoriu să investim, pe lângă infrastructuri,
în energie plus protecţia mediului.

Din punct de vedere al investiţiilor publice, vom acorda o importanţă deosebită

investiţiilor în educaţie şi în sănătate şi vom considera formarea permanentă a resurselor
umane un obiectiv de grad zero.
o România are un deficit de forţă de muncă, dar şi de calificare a forţei de muncă, în
sensul specializării sau super-specializării, pe care trebuie să îl depăşim.

Vom continua să avem o politică salarială de creştere, precum şi de creştere a

pensiilor, în special pentru cei cu venituri mici şi cei cu pensii mici.
o Dacă vrem o ţară cu un echilibru social - trebuie să avem curajul să spunem că vom
limita salariile mari din sectorul public şi pensiile mari şi vom acorda sprijin suplimentar celor cu
salarii şi pensii mici.
o Nu vom avea o ţară competitivă economic fără profesori bine plătiţi, fără o naţiune
sănătoasă, cu acces la sănătate. Este o ruşine ca întreaga elită a acestei ţări să aleagă să meargă
pentru operaţii în capitalele învecinăte.

 Politica fiscală

Din punct de vedere al politicii fiscale, România trebuie să continue o politică fiscală
moderată, deşi avem nevoie de mai multe resurse pentru investiţii publice.
o România are nevoie de un pachet de stimulente de creştere economică, de aceea
impozitul pe profit va fi la o cotă de 16%, cum este astăzi, iar la impozitul pe venit vom veni cu
o cotă regresivă, cu 10% pentru cei cu venituri mai mici, iar în ceea ce priveşte impozitul pe
averile deosebite, vom găsi un model cu două trepte de impozitare.
o Nu va exista posibilitatea de modificare a Codului Fiscal decât o dată pe an, după o
dezbatere transparentă. Nu vom mai permite modificare de Cod Fiscal prin Ordonanţa de
Urgenţă. Cu un buget bine calibrat, nu este nevoie de trei, patru rectificări bugetare pe an.

112
 o Vom proceda la un mecanism de deductibilităţi fiscale în care vom încerca să dirijăm
resursele societăţii către domenii pe care noi le considerăm a fi importante pentru dezvoltare. În
proiectul de Cod Fiscal pe care va trebui să îl dezbatem împreună vom insista pentru
deductibilităţi totale pentru cercetare, dezvoltare, inovare.
o Avem în programul nostru de guvernare o lege inspirată dintr-o lege americană, ,,Actul Unic
de Control" -în România va exista un singur act de control preventiv pe an, nu vom mai permite
ca diverse instituţii ale statului să vină şi să hărţuiască omul de afaceri sau firma mai mică sau
mai mare. Vom insista ca acest control să se facă o dată pe an, la o dată anunţată, pentru că nu
este normal ca oricine să vină să bată la uşă şi să ceară contribuţii sociale mai puţin transparenţe.

România este într-un moment de mare cumpănă. De aceea este nevoie de PSD, un
partid care are şi competenţa, şi echilibrul de a gestiona situaţii complicate.

113
 Mesaje - 12 noiembrie 2008

 Noua OUG pentru profesori

Pentru noi, ecuaţia este foarte simplă: avem o lege. Legile nu se discută, se aplică
• Noua ordonanţă a Guvernului este o încercare disperată de a amâna aplicarea
legii de majorare a salariilor pentru profesori.

Guvernul a intrat într-un dezmăţ legislativ emitând ordonanţe peste ordonanţe

• În nicio ţară din lumea civilizată un guvern nu dă ordonanţe peste ordonanţe pentru a
bloca legi votate de Parlament.
• Suntem într-o situaţie absurdă: mai întâi guvernul dă o ordonanţă prin care blochează
o lege. Parlamentul începe procedurile pentru respingerea ordonanţei. Iar Guvernul vine cu o
nouă ordonanţă pentru anularea ordonanţei aflate deja în curs de anulare la Parlament.
• Câlin Popescu Tăriceanu guvernează cu o iresponsabilitate ieşită din comun.
Practic Parlamentul şi Curtea Constituţională se vor pronunţa asupra unei ordonanţe care deja nu
mai există.

Deja nu mai este o discuţie despre sume, ci este o discuţie despre principiile de
guvernare
• Este inacceptabil ca un guvern să-şi bată joc de toate instituţiile statului doar pentru a ieşi
dintr-o situaţie în care singur a intrat.

Călin Popescu Tăriceanu face promisiuni în numele viitorului guvern deşi nu a fost
capabil să-şi respecte propriile promisiuni
• Păcăleala de 1 aprilie a devenit pacăleală de 1 martie. O creştere de salarii de 28% alocată
în două transe este o minciună şi un siretlic electoral al PNL.

Discuţia despre salariile profesorilor nu este o discuţie despre viitor. Este o discuţie
despre creşterile votate în Parlament, creşteri care trebuie să intre în vigoare cu începere
de la 1 octombrie.
• Nu vrem soluţii mincinoase din partea actualului guvern, vrem ca profesorii să-şi primească
salariile mărite încă din acest an.

Prin votul de luni din Senat, PSD a reuşit să scoată încă o data Guvernul din
nepăsare.
 S-a confirmat astfel că PSD şi-a asumat opţiunea corectă şi utilă, aceea de vota pentru
aplicarea legii şi nu pentru votarea moţiunii PD-L - PRM. .
 Am scos guvernul din nepăsare, însă nu suntem deloc mulţumiţi de anunţul Guvernului şi
de mascarada noii ordonanţe.

PSD va presa în continuare Guvernul până va găsi şi restul de bani pentru

profesori.
 Aşa cum s-au găsit subit fondurile pentru o creştere de 28%, sunt convins că se vor găsi şi
restul până la 50%.

114
Aşteptăm să vedem textul ordonanţei şi vom acţiona cu mijloacele parlamentare
pe care le avem la dispoziţie.
 Dacă va fi nevoie, vom respinge şi cea de-a doua ordonanţă. Însă, ceea ce trebuie să fie
foarte clar este că PSD îşi păstrează punctul de vedere în privinţa salariilor pentru
profesori.
 Imediat ce va ajunge la guvernare, PSD va abroga toate ordonanţele şi va aloca
profesorilor salariile majorate cu începere de la 1 octbmbrie 2008.

 Traian Băsescu

■=> În colegiile în care Traian Băsescu are susţinere electorală, atitudinea trebuie să fie
reţinută, subiectul trebuie ignorat, dus în derizoriu. Atacul trebuie să fie mai mult la
adresa PD-L decât la Traian Băsescu
• Traian Băsescu începe să fie orbit de putere şi vede conspiraţii peste tot în jurul lui.
• PSD vrea stabilitate economică şi instituţională. Este de datoria preşedintelui să
colaboreze pentru a avea această stabilitate şi pentru a evita un haos generalizat şi o criză
devastatoare în primăvara anului viitor.
• Regula de aur a democraţiei este foarte simplă: majoritatea asigură guvernarea.

■=> În colegiile în care Traian Băsescu nu are susţinere electorală preşedintele poate fi
criticat
• Traian Băsescu a intrat în panică pentru că ştie că va pierde alegerile din 2009.
Declaraţiile sale sunt declaraţiile unui preşedinte disperat căruia îi fuge pământul de sub picioare
şi care ştie că alegerile din 30 noiembrie vor fi începutul sfârşitului pentru el personal.

Comploturile şi conspiraţiile universale sunt doar în mintea agitată a preşedintelui

Băsescu.
• Obiectivul nostru este să avem stabilitate economică, să avem stabilitate instituţională, să
dăm României un guvern puternic şi să scoatem România din criză.

Luni seara la emisiunea "Naşul", am avut confirmarea că Traian Băsescu este cel care a
dat comanda câtre PD-L şi PRM pentru amânarea alegerilor
Visul preăedintelui era să dărâme actualul guvern, să numească un premier servil şi să
organizeze alegeri în primăvară pentru a fi sigur că cei de la PD-L, colegii săi de partid, vor ieşi
câştigători.

Planul lui Traian Băsescu a fost dejucat, alegerile nu vor fi amânate, iar preşedintele a
intrat în panică.
Acesta este singurul motiv al declaraţiilor disperate făcute aseară.
Traian Băsescu are în acest moment o singură obsesie: să numească premierul după bunul
său plac şi să nu ţină cont de votul de pe 30 noiembrie

115
Oricât de mult ar încerca, acest lucru nu se va întâmpla, pentru că regula de aur a democraţiei
este simplă: majoritatea asigură guvernarea.
• Poporul decide cine guvernează ţara. Traian Băsescu poate să numească pe cine vrea el,
Parlamentul ales de popor votează premierul, Guvernul şi programul de guvernare.

Traian Băsescu trebuie să înţeleagă faptul că pe 30 noiembrie nu este vorba nici despre un
premier sau altul, nici despre un partid sau altul. Este vorba despre stabilitate economică,
despre echilibru social şi despre repunerea României pe drumul cel bun. În plină criză
internaţională, România nu are nevoie de un guvern-marionetă a lui Traian Băsescu, ci de un
guvern stabil şi competent!

Traian Băsescu are de făcut pe 30 noiembrie o alegere extrem de importantă: Preşedintele

are de ales între stabilitate şi instabilitate, între consens şi conflict în politică.

116
 Florea Crânguş a inaugurat şantierul sălii de sport din Piscu Vechi

Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Piscu Vechi va avea în curând o sală de sport nouă şi
modernă.
Ieri, pe terenul de sport al şcolii, copii din clasa I-a se aflau la ora de Educaţie Fizică.
Ascultau indicaţiile profesorului de specialitate şi efectuau exerciţiile fizice comandate. Era frig,
dar prichindeii nu ţineau cont de temperatura de afară. Din fericire nu vor mai îndura foarte mult
timp vitregiile naturii, deoarece în curând vor avea o sală de gimnastică numai a lor.
Ieri, în prezenţa reprezentanţilor constructorului, candidatul PSD-PC la Senat,
Florea Crânguş, a bătut primul ţăruş al viitorului şantier. În calitate de consultant al Companiei
Naţionale de Investiţii pentru acest proiect, Florea Crânguş a identificat terenul şi a semnat
procesul-verbal de predare-primire a amplasamentului între CNI şi Constructor.
“ Este o sală de 25x17m în valoare de 15 miliarde de lei vechi, pentru cei aproape 400 de elevi.
Copiii aveau nevoie de ea şi cred că este spaţiu chiar şi pentru bazin de înot” a declarat Florea
Crânguş.
Prezent la acţiune, Cristian Toma, primarul comunei Piscu Vechi, l-a completat pe acesta:
“ Aici va fi în curând o bază sportivă ultra-modernă, cu terenuri de tenis, fotbal, cu toate
utilităţile, care vor fi asigurate de către Consiliul Local. Este vorba de un proiect de 700.000
euro, din fonduri europene.”
Cuvântul Libertăţii, 15 Noiembrie 2008

117
 Mesaje Planul anticriză - 13 noiembrie 2008
 Principiile planului de salvare a României:

• O economie stabilă trebuie fundamentată pe principiile stângii, ale statului activ,

implicat şi puternic.
• Fundamentele economice neoliberale au generat criza mondială. În acest moment, statul
minimal a fost infirmat de efectele devastatoare ale crizei.

• Guvernarea PSD are de luptat împotriva celor două cauze ale crizei:
• În primul rând trebuie să corecteze erorile majore făcute de actuala guvernare (creştere
bazată pe consum, risipă a banilor publici, deficit de cont curent, fiscalitate excesivă, lipsă de
absorbţie a banilor publici).
• În al doilea rând, trebuie să ia măsuri similare celor care se iau în acest moment la
nivel mondial (investiţii publice masive, protejarea categoriilor vulnerabile, păstrarea
locurilor de muncă existente, menţinerea puterii de cumpărare pentru salariile mici).

• Criza nu trebuie să fie plătită din buzunarul cetăţenilor obişnuiţi.

• Ideea că, pe timp de criză, cei săraci trebuie să strângă cureaua este o idee anacronică
şi ineficientă economic.
Pe timp de criză, trebuie protejaţi cei de la baza piramidei sociale şi nu cei de la vârful
acesteia. Salvarea pe timp de criză vine de jos în sus şi nu de sus în jos.

 Măsuri concrete pentru ieşirea din criză

• Păstrarea locurilor de muncă şi a puterii de cumpărare

• Investiţii publice masive în infrastructură pentru locuri de muncă
• Programul social în energie (reducere cu 33% a facturii)
• TVA scăzut la alimente, creşterea TVA pentru lux
• Reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru 3,1 milioane români cu salariu
sub media pe economie

• Stoparea risipei banului public

. Desfiinţarea Fondului Proprietatea
. Stoparea privatizărilor şi a achiziilor costisitoare
• Bugetarea multianuală

• Protejarea micilor întreprinzători

• Scăderea la jumătate a numărului de taxe
• Subvenţionarea dobânzii la creditele pentru IMM-uri
• Fond de ajutorare a firmelor care exportă
• Fondul de garantare a IMM-urilor şi CEC bancă pentru IMM-uri

• Stimularea economisirii
• Garantarea integrala a depozitelor populaţiei
• Eliminarea impozitului pe dobânzile depozitelor persoanelor fizice şi pentru IMM-uri.

118
• Dialog şi colaborare
• Dialog social în plan intern şi acord cu sindicatele
• Sprijin eropean pentru accelerarea absorbţiei de fonduri europene
• Reactivarea Consiliului Economic şi Social
• Strângerea relaţiilor şi demersuri la nivel european:înfiinţarea unei autorităţi europene
de control a pieţelor financiare şi a unui fond european de combatere a efectelor crizei

 Resurse financiare

• Pilonii de finanţare a planului de salvare a României sunt bugetul de stat, fonduri

europene, parteneriatele public-privat şi împrumuturile externe.

 Criza economică loveşte România

• Criza economică devine pe zi ce trece un pericol tot mai mare pentru România.
• Din cauza Guvernului, care nu a intervenit pentru a preveni efectele crizei
internaţionale, aceasta atacă fundamentele economiei româneşti.

• Criza afectează în prezent exact acele sectoare care au funcţionat şi au asigurat creşterea
economică în ultimii ani. Dacă nu vom asigura în cel mai scurt timp o guvernare competentă
şi stabilă, efectele crizei economice vor fi devastatoare pe termen lung.

• Anul viitor vom cunoaşte o reducere drastică a numărului de angajaţi.

• Industria constructoare de maşini este deja într-o situaţie critică, iar anul viitor ar
putea aduce disponibilizarea unui număr important de angajaţi.
. Industria siderurgică este blocată, pentru că piaţa externă este blocată. De asemenea ne
putem aştepta la un număr important de disponibilizăţi în 2009.
• Mai multe unităţi din industria alimentară au anunţat deja că îşi închid porţile.
. Sectorul constructor este în regres, iar piaţa imobiliară este blocată.
• Serviciile vor cunoaşte în perioada următoare un declin foarte accentuat.
• Foarte multe firme româneşti se vor afla în pragul falimentului, pentru că nu îşi vor
putea asigura nevoile de creditare din cauza blocajului bancar.

• La toate acestea se vor adăuga şi câteva sute de mii de români care se vor întoarce din
Europa Occidentală, pentru că nu vor mai găsi locuri de muncă nici acolo.
• Astfel, în 2009 am putea aiunge la peste un milion de şomeri, cifră pe care
bugetul de asigurări sociale nu o poate susţine în momentul de faţă.
• Pentru a combate efectele crizei economice, România va avea nevoie în 2009 de peste 40
de miliarde de dolari. În contextul actualei crize şi a evaluărilor recente extrem de
pesimiste, va fi foarte greu să găsim aceşti bani.
• De aceea avem nevoie de o guvernare stabilă şi competentă, care să poată administra
eficient România pe durata acestei crize economice.
• Avem nevoie de măsuri de protecţie socială şi de crearea urgentă de locuri de muncă,
ceea ce guvernarea de dreapta nu a reuşit să facă în ultimii patru ani.

119
 Interviu Gazeta de Sud, 25 Noiembrie 2008
Florea Crânguş: Trei milioane de săteni trebuie să înceapă să producă organizat şi eficient

O nouă întâlnire cu Florea Crânguş, candidatul alianţei PSD+PC la Senat, în colegiul Băileşti, ne
dezvăluie o nouă latură a personalităţii domniei sale. Ceea ce nu prea auzim din gura altor
politicieni, o aflăm de la Florea Crânguş: crede că nimeni nu trebuie nici să-şi propuna şi nici să
promită că va salva lumea, ci doar o insulă. Iar insula sa, pentru care se va bate, este cea a
satului, în general, şi a satului doljean, în special.

Reporter: De ce spuneţi că nu mergem bine când premierul Tăriceanu zice că economia

duduie?
Florea Crânguş.: Dacă nu trăiam în România aş fi crezut că ţara a ajuns vreun tigru al Europei,
cum e Singapore pentru Asia: Nu poţi să turui ca o flaşnetă stricată că economia duduie atâta
vreme cât PIB-ul naţional îl aduni doar din câteva mari oraşe. În rest, suntem o ţară de găuri
negre, de parcă la noi ar fi eşuat experimentul acela cu acceleratorul de particule. Sau, cum se
spunea într-un mesaj al partidului nostru, avem un motor cu 12 cilindri din care funcţionează
doar patru. Să fim serioşi, e sărbătoare în oraşele mici şi mijlocii când vine vreun investitor, iar la
sate investiţia străină este de domeniul fanteziei. Dar ce vorbesc eu în metafore? Vino, domnule
premier la sat, intră în curţile oamenilor care muncesc de dimineaţă până seara ca să-şi hrănească
familia şi o să ţi se facă ruşine să spui vorbele astea?

Reporter: Dar sunt şi atâtea comunităţi de oameni înstăriţi la ţară...

Florea Crânguş: Ascultaţi, vă rog, ce vă spun. Dacă românii nu munceau pe brand în Spania şi
Italia, iar cei din Vestul ţării în Ungaria, satul românesc putea să-şi pună lacătul, la cum a fost
administrată agricultura în anii aceştia. Deja mi se pare un lucru lipsit de decenţă să-ţi asumi
succesele economiei pe truda departe de casă a atâtor oameni. Că nimeni n-a plecat de plăcere.

Reporter: Şi de unde începem? Chiar dumneavoastră spuneaţi într-un alt interviu că am

crescut economia pe capitalul strâin, iar acum acest capital n-o să mai vină pentru că din
cauza crizei nici ei nu mai au de unde să bage bani în alte ţări.
Florea Crânguş: Preşedintele Mircea Geoană arată pe baza unor studii făcute de finanţişti din
partidul nostru că putem economisi cel puţin 2% din Produsul Intern Brut. Asta înseamnă că, în
prezent, la PIB-ul nostru cam doua miliarde şi jumătate de euro se duc pe apa sâmbetei. De aici
începem.
Şi se mai ştie că România consumă de aproape 5 ori mai multă energie decât trebuie pe unitatea
de produs. Suntem cheltuitorii Europei la capitolul ăsta. Investim în infrastructură energetică şi o
să simţim şi profitul. Sau, altă sursă de economii, pe care nu ar avea nimeni curajul să v-o spună
în campanie electorală: limitarea pensiilor mari şi a salariilor mari din sectorul public .
Vedeţi ce investitori buni pot fi românii dacă se chivernisesc? Şi, credeţi-mă, acesta este unul din
motivele pentru care m-am hotărât să candidez. Când văd că lucrurile nu merg din cauza risipei
în primul rând, în timp ce oamenii se spetesc fără folos, nu mai pot să stau deoparte, să fiu
simplu membru cotizant al unui partid.

120
Reporter: Nu poţi sa redresezi o economie doar evitând risipa.
Florea Crânguş: Bineînţeles că nu. Deşi să ne gândim cum ar fi să facă azi la noi o investiţie de
2,5 miliarde de euro. Păi, ar fi prima pagină a tuturor ziarelor. Ar inviora un municipiu de
mărimea Drobetei Turnu Severin, să zicem. Mai sunt şi alte elemente care pot aduce bani fără
cheltuieli: organizarea, planurile de investiţii. Mesajele PSD arată că dacă orice om de afaceri, ca
este el român sau străin, poate afla uşor graficul de investiţii altfel va veni să bage bani. Nu o va
mai face cu sentimentul că se duce într-un haos. Pentru sectorul privat trebuie să se ştie cu 2-3
ani înainte care sunt investiţiile publice, iar pentru proiectele europene PSD va asigura o
predictibilitate de cofinanţare de patru ani, pe întregul ciclu politic.

Reporter: Dar industria noastră se pune pe picioare cu investiţii serioase.

Florea Crânguş: Stimate domn, eu candidez la Dolj. Nu mi-am propus să schimb faţa acestei
ţări, nu mi-am propus proiecte grandioase de refacere a industriei naţionale. Asta o va face un
întreg partid. Fără falsă modestie, eu am planuri mai umile. Eu vreau ca agricultura Doljului să
înflorească, vreau ca doljeanul să aibă cui să-i spună păsurile şi să se poată baza pe mine. Ce am
făcut în această campanie electorală, de am mers din sat în sat şi am stat de vorbă cu oameni, asta
voi face şi în continuare. Voi veni în colegiul meu, Calafat-Băileşti, să discut cu oamenii, să mă
dedic lor şi să văd cum îi pot ajuta. Să vă spun ceva: dacă îţi propui să salvezi lumea, o să eşuezi
cu totul şi nu o să ajuţi pe nimeni. Dacă vrei să faci bine unei insule, iar insula mea este Doljul cu
oamenii lui, ai şanse mari de reuşită. Eu pot să vă răspund la întrebările despre industrie şi despre
marile proiecte de reabilitare a economiei naţionale, dar ar însemna să povestesc din programul
PSD-ului. În plus, să stăm strâmb şi să judecăm drept: s-ar putea ca pe oltenii noştri să nu-i
intereseze ce vrea partidul să facă pentru Suceava, atâta vreme cât ei nu pot să-şi vândă recolta
pe care o ţin în bătătură. Cred că ei ar vrea să audă de la mine ce avem de gând pentru mediul
rural. Am sau nu dreptate?

Reporter: Atunci să ne apropiem de lumea satului prin profesori? Odată ajunşi la

guvernare le veţi da creşterea de 50%?
Florea Crânguş: Bineînţeles că doar noi am propus-o şi am fost singurii avocaţi reali, nu avocaţi
de campanie electorală ca alte partide.

Reporter: Dar după profesori vor urma medicii, funcţionarii publici, poliţiştii. Unde ne
oprim?
Florea Crânguş: După profesori nu vor urma alte categorii, ci negocieri cu fiecare categorie în
parte. Iar mă duceţi în probleme de macroeconomie, dar vă răspund. Nu ne doare gura să
promitem, să zicem că dăm la toţi ce se cere, dar populismul nu ne caracterizează. Ne aşezăm la
masa negocierilor şi vedem ce poate primi fiecare, în funcţie şi de contractele colective de
muncă. Nimic nu se poate face arbitrar, aşa cum ne dau impresia promisiunile destul de
nesăbuite de campanie.

121
Reporter: Şi de ce tocmai profesorii?
Florea Crânguş: N-am spus că doar profesorii, dar ei vor primi în mod cert această mărire
conform votului din Parlament. Iar la ceilalţi vor fi negocieri, cum ziceam, care vor stabili cât
este mărirea salarială ce se impune. Dar am spus-o de atâtea ori: de la educaţie începem totul.
Vrem să ridicăm lumea satului? Pornim atunci de la aducerea unor profesori pe care să-i
motivăm să rămână aici. La fel şi cu medicii. Toate aceste măsuri trebuie luate în cadrul unui
program amplu şi el se numeşte Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, propus de PSD, care
încurajează persoanele de sub 40 de ani să se stabilească în mediul rural şi să administreze
exploataţii agricole. Ştiţi câţi oameni ar vrea să părăsească oraşele astea îmbâcsite şi să vină să-şi
traiască viaţa la ţară? Şi sunt foarte mulţi tineri printre ei. Au moştenit case sau terenuri şi le ţin
doar ca să crească preţul. Sau, cei care îşi permit, îşi fac case de vacanţă, dar nu vin să se
stabilească aici decât odată pensionaţi.

Reporter: Şi de ce spuneţi că doar PSD este adevăratul avocat al acestei măsuri?

Florea Crânguş: Pentru că noi am propus-o, noi am votat-o şi noi am susţinut-o permanent. Eu
pot să vă spun şi de ce alte partide pretind că susţin la această măsură, dar aşa cum nu am atacat
până acum pe nimeni, n-o s-o fac nici acum. Întreb numai atât: Dacă domnul Vosganian avea
argumente împotriva măsurii, de ce nu a venit să le spună? Este o practică uzuală ca atunci când
un ministru are argumente împotriva unui act normativ din sfera sa de competenţă, să vină şi să
şi le expună în plen. Nu l-a văzut nimeni pe acolo, dar liberalii au votat în corpore legea propusă
de noi.

Reporter: Ce alte măsuri mai aveţi în plan pentru satul românesc? Pentru agricultură, de
exemplu?
Florea Crânguş: Sunt cele pentru care m-am angajat în faţa oamenilor la fiecare întâlnire pe
care am avut în vizitele din această campanie. Anume, crearea unor centre de depozitare a
produselor agricole ca să nu mai apelăm la importuri după ce se încheie sezonul. Dacă tot omul
poate să-şi pună la păstrat în pivniţă rodul muncii sale, de ce statul e un prost gospodar? Apoi,
am mai zis-o, creşterea animalelor, care înseamnă şi ceea ce facem cu ele, adică asigurarea
procesării laptelui, a cărnii, a pieilor. Trebuie să se meargă pe ideea prelucrării produselor
animale la nivel local, în mici afaceri, la fiecare 7-10 producatori....Mai sunt irigaţiile o mare
problemă şi o repet de câte ori am ocazia. Domnule, chiar aşa ne-am smintit să nu ne dăm seama
cât de importantă e refacerea totală a sistemului de irigaţii? Unde nu sunt canale, punem tuburi.
Oamenii să plătească energia de irigat, iar apa să le fie dată pe gratis.

Reporter: Dar cu pensionarii de la CAP care este soluţia? Aici chiar trebuie băgaţi bani...
Florea Crânguş: Trebuie. Şi noi avem în vedere ca din 2010 aceştia să fie introduşi în sistemul
public de pensii, deci să fie apreciaţi ca pensionarii de la oraş.

Reporter: Ce câştigă România din toate acestea?

Florea Crânguş: Câştigă trei milioane de oameni care vor produce eficient şi organizat, nu ca
acum şi mai câştigă lumea bogată de tradiţii a satului românesc. Atunci când vom putea munci

122
mai mulţi dintre noi la ţară, vom fi un popor mult mai puţin stresat, ne vom da bineţe pe stradă
mai senini şi ne va păsa mai mult de semeni. Nu văd ieşirea României din situaţia în care este
fără o înflorire a satului românesc.

Eşecul guvernării în agricultură

Anul trecut, Guvernul nu a prevăzut fonduri pentru producătorii agricoli. Doar la
presiunea PSD, după moţiunea simplă depusă în luna iunie 2007, s-au acordat anumite sume de
bani pentru înfiinţarea culturilor de grâu, orz şi rapiţă! Tot în urma presiunilor PSD, guvernanţii
au acceptat să majoreze plafonul rezervei de grâu de panificaţie cu 400.000 de tone. Cu toate
acestea, stocul este insuficient pentru reglarea pieţei, fiind necesară stocarea unei cantităţi de cel
puţin 2 milioane de tone. Subliniez că, la ora actuală, nu este asigurată depozitarea recoltei de
grâu, iar preţurile oferite pentru agricultori sunt foarte mici, sub 0,4 lei / kilogram.
Deşi culturile de porumb şi floarea-soarelui au început să fie compromise de secetă, nu s-
au luat măsuri pentru acordarea sumelor destinate irigaţiilor, fiind consumate, până în prezent,
numai 28% din fondurile anuale destinate acestui sector.
Subvenţiile acordate în acest an reprezintă sub 50% din volumul anual!

V-am prezentat doar câteva exemple care ilustrează nepăsarea şi efecul guvernării de
dreapta în domeniul agriculturii.

Marţi, 16 septembrie 2008, Senatul a adoptat moţiunea simplă privind agricultura, depusă
de PSD. A fost singura modalitate de a acorda o ultimă şansă agricultorilor români!
PSD solicită acordarea în cel mai scurt timp a unui sprijin financiar de 7 milioane lei
vechi la hectar, pentru asigurarea necesarului de motorină, seminţe, pesticide şi îngrăşăminte
pentru culturile agricole din această toamnă.
Guvernul a declarat că dispune în acest moment de suma de 6.200.000 lei vechi la hectar.
Apreciem că guvernanţii trebuie să găsească diferenţa până la 7 milioane lei vechi, sprijin
financiar la hectar pentru agricultura românească!
De asemenea, cerem Guvernului asigurarea depozitării recoltei de grâu din acest an.
PSD solicită acordarea a cel puţin 4% din Produsul Intern Brut pentru agricultură,
pe anul 2009. Această măsură este şi primul punct din Oferta de guvernare a PSD în domeniul
agriculturii. Guvernul PSD va ridica nivelul subvenţiilor agricultoriior români la 15 milioane lei
vechi la hectar!

123
 ŢĂRĂNIMEA ROMÂNIEI - REALITATE MILENARĂ ÎN PROFUNDĂ SCHIMBARE

Ţărănimea pe care încercăm s-o analizăm cu mijloacele demografiei este cea

contemporană, mai exact din ultimele trei decenii, aşa cum a fost ea ,,fotografiată" mai cu seamă
la recensământul din 1977. Această imagine surprinde un moment dintr-o îndelungată evoluţie a
unei realităţi care nu este nici omogenă, nici unică şi nici conservatoare. Satul românesc s-a
caracterizat, de-a lungul istoriei, printr-o mare diversitate, pe care încearcă s-o sistematizeze
diferite tipologii mai vechi şi mai noi. Caracteristici geografice, sociale, economice, culturale o
diferenţiază şi, uneori, destul de bine marcat, şi totuşi, peste deosebirile şi variaţiile acestea,
satul şi ţărănimea au câteva trăsături fundamentale comune care le conferă o fizionomie aparte:
atestă unitatea şi permanenţa acestei realităţi pe pământul pe care 1-a aşezat istoria şi pe care 1-a
apărat în decursul timpului. Ceea ce interesează pe demograf ca şi pe etnograf când se apleacă
asupra acestei realităţi este modelul cultural ţărănesc, cu un rol hotărâtor în istoria poporului
român, de o mare forţă încă în prezent.

,,Întreaga istorie pune în evidenţă faptul că ţărănimea a fost clasa care, vreme
îndelungată, a dus pe umerii ei greul bătăliilor pentru păstrarea şi afirmarea fiinţei poporului
român, pentru dezvoltarea naţiunii noastre, pentru libertate, neatârnare şi o viaţă mai bună,
pentru transformarea revoluţionară a societăţii."

,,În ciuda atâtor furtuni ale istoriei, ţărănimea a asigurat permanenţa neclintită a poporului
nostru pe aceste meleaguri, păstrând, totodată, comoara limbii şi culturii naţionale şi înaltele
virtuţi ale spiritului popular. Ea a fost mult timp principala făuritoare a bunurilor materiale şi
spirituale, clasa care, prin munca ei îndârjită, a făcut să renască de atâtea ori, din cenuşă şi ruină,
ţara distrusă şi prădată de cotropitori. Sensibilitatea şi înţelepciunea ţărănimii noastre şi-au găsit
expresia nu numai în bogăţia artei populare, de o mare frumuseţe, profunzime şi originalitate, ci
şi într-un cod moral superior, în care sînt înscrise, la loc de frunte, cinstea şi omenia, dragostea
de muncă şi de natură, dârzenia şi neînfricarea în faţa greutăţilor, vitejia şi eroismul."

Din această caracterizare se pot desprinde câteva trăsături fundamentale pentru

înţelegerea modelului cultural românesc şi printre care figurează cinstea şi omenia, dragostea de
muncă şi de natură, sensibilitatea şi înţelepciunea, pe care le vom găsi şi în comportamentul
ţăranului faţă de principalele evenimente ale vieţii — naştere, căsătorie, moarte, familie,
dragostea pentru copii, respectul faţă de bătrâni, probleme ce interesează în cel mai înalt grad pe
demograful contemporan, ajutat de etnograf.

Despre trăsăturile ţăranului român — aşa cum am mai arătat — s-a scris mult.
Este explicabilă şi divergenţa de opinii în ce priveşte satul şi ţăranul român. ,,Spaţiul
mioritic", ,,matricea stilistică" şi alte categorii ale filozofiei culturale, aplicate de L. Blaga
(1937), au fost contestate şi criticate de sociologi (Stahl, 1981 si 1983).
Într-o lucrare recentă consacrată satului (Badescu, 1981) se afirmă că cele două forme
comportamentale ale psihologiei sociale ţărăneşti sunt cooperarea şi ospitalitatea, la care se
adaugă generozitatea şi toleranţa. Spre deosebire de egocentrismul caracteristic populaţiei de

124
la oraşe, ca expresie a individualismului, satul are ceea ce se numeşte ,,personalitate
comunitară", sistemul normativ, alcătuit din cutume, datini şi obiceiuri, ca şi sistemul de
valorizare socială al ţăranului, diferă esenţial de cel al orăşeanului. După acelaşi autor ,,Cultura
satului are funcţii complexe. Manifestările culturale au calitatea de a funcţiona ca procese de
valorizare socială a ocupaţiilor săteşti, a momentelor importante din viaţa satului naşterea,
creşterea şi socializarea, căsătoria, moartea etc."
Astăzi, treptat, se elaborează şi se consolidează un model cultural nou, în cadrul căruia
vor persista o serie de trăsături ale modelului ţărănesc şi deci ale "modelului demografic
caracterizat - cum am mai spus — prin propensiune faţă de căsătorie, familie şi maternitate, ceea
ce interesează în mare măsură pentru aprecierea evoluţiei ulterioare a tendinţelor demografice
din România.

Dacă populaţia rurală poate fi caracterizată şi din punct de vedere al fenomenelor

demografice, în schimb pentru ţărănime acest lucru este cu neputinţă întrucât statistica oficială
nu furnizează informaţii privind natalitatea, nupţialitatea, mortalitatea ţărănimii. De aceea
caracterizarea ţărănimii o vom face mai ales sub aspect social-economic, rămânând ca unii indici
demografici ai populaţiei rurale să fie consideraţi valabili cu rezervele necesare şi pentru
ţărănime.

Aceştia se vor afirma cu siguranţă în perioada următoare, ne spune Florea Crânguş.

125
 Gazeta de Sud, Vineri 21 Noiembrie 2008

Candidatul PSD la Senat, în colegiul Calafat-Băileşti, Florea Crânguş, este un personaj

aparte. Este social-democrat, dar ezită să vorbească despre oprirea consumului. În plină
campanie electorală, când politicienii români par să nu fi auzit de criza economică mondială,
Crânguş nu ezită să vorbească despre nevoia adaptării discursului electoral la situaţia de
criză. Şi, nu în ultimul rând, el vrea să ajungă în Parlament, dar preţuieşte mai mult eticheta
de “Constructorul” care i s-a lipit de-a lungul timpului.

Reporter: Cum gestionăm criza, domnule Florea Crânguş?

Florea Crânguş: Stimate domn, m-am mai uitat şi pe la alţi candidaţi, cât am prins puţin şi pe la
televiziuni, dar n-am văzut pe cineva să-şi adapteze strategia şi promisiunile pentru starea de criză pe care
totuşi o traversăm. Nu. Toţi zic una şi bună: să dăm, să creştem salarii şi pensii. Sunt de accord, dar
trebuie să spui de unde îi dai. Să spui că economia gestionată de puterea de dreapta se bazează foarte mult
pe capitalul străin, care capital străin, în noile condiţii, nu va mai veni spre România. Deci trebuie să
găseşti alte resurse. Dar politicienii profită că lumea nu este atentă la lucrurile acestea şi promit câte în
lună şi în stele, fără să aibă un astfel de program economic.

Rep: Şi dumneavoastră nu promiteţi?

FC: Promit, dar am în spate un program solid al PSD, aşa cum nu vezi la alţii. Dar nu stau să-l invoc de
fiecare dată pentru că nu stă omul de pe stradă să asculte planuri economice alambicate.

Rep: Şi prin ce vă deosebiţi de ceilalţi?

FC: Imediat vă spun, dar înainte am un comentariu. Ştiţi cine promite cel mai mult? Cel care nu a condus
în viaţa lui un şantier, o întreprindere serioasă. Acolo înveţi că resursele sunt limitate şi că nu poţi să

126
arunci cu bani. Şi mai înveţi că dacă eşti atent cu oamenii, dacă ei văd în tine un partener, nu un vătaf, vor
înţelege situaţiile dificile.

Rep: Şi, revenind, prin ce vă deosebiţi?

FC: De xemplu: se tot spune că PSD-ul dă mai mult decât ne permitem, că este mână spartă sau că este
preocupat doar de oamenii săraci. Ba am auzit pe careva să ne compare cu Crucea Roşie, cum ar veni că
avem grijă doar de răniţi şi restul să se descurce. Dar luăm acum mesajele partidului nostru. Ştiţi ce se
spune într-unul din aceste texte? Vă citez:”PSD doreşte trecerea de la o creştere bazată pe consum la o
creştere bazată pe investiţii publice. Este obligatoriu să lansăm cel mai ambiţios program de investiţii
publice în parteneriat public-privat şi cu atragere de fonduri europene din istoria recentă a României. “Cu
alte cuvinte, trebuie să venim noi, social-democraţii, de stânga, apropiaţi de mase, ca să oprim consumul
ăsta fără cap şi coadă, consumul artificial.. Aşa se zice că dreapta trebuie să sporească forţa principalilor
actori din economie, iar stânga să vină la putere şi să distribuie bogaţia. Şi prin alternanţa asta se menţine
un echilibru şi ţara merge înainte. Dar după patru ani în care banul public s-a prăpădit cum nu vă puteţi
închipui, în care toată lumea a consumat dar s-a produs puţin, ce putem noi să facem decât să venim cu
proiecte de stopare a creşterii bazate pe consum?
Să-mi fie iertat, dar care mai e zona de competenţă partidelor de dreapta, care au condus România în
ultimii patru ani?

Rep: Şi de unde veţi începe cu investiţiile?

FC: În situaţia în care se află Doljul acum trebuie să te dai peste cap să acorzi atenţie investiţiilor în
educaţie şi sănătate. Degeaba faci mari planuri de afaceri, dacă n-o să ai oamenii sănătoşi, în primul rând
şi, calificaţi profesional.

Rep: Şi o ultimă întrebare. După ce veţi fi ales în Parlament, veţi fi senatorul Crânguş sau inginerul
Crânguş? Cum veţi…..?
FC: Mă iertaţi, dar aici lucrurile sunt simple. Eu nu sunt senator de profesie, ci inginer constructor. M-a
strigat unul odata “Constructore”, mi s-a lipit eticheta asta şi aşa vreau să fiu ţinut minte, indiferent de
funcţiile pe care le voi avea. Putem compara Parlamentul cu cineva care îţi crează condiţiile să ridici, dar
spitalul sau podul nu le poţi face decât cu un inginer constructor. Or eu vreau să ajung în Senat ca să fac
legi, deoarece să construiesc pentru concetăţenii mei ştiu cum şi unde.

127
 DESPRE FUNDAŢIA ALEXANDRA

Aşa cum am arătat în primele pagini ale acestei carti, domnul Crânguş Florea este
preşedintele fondator al Fundaţiei “Alexandra”.
Firma CILAS CF SRL funcţionează sub egida acestei prestigioase fundaţii.
Fundaţia “Alexandra” are sediul în Sânpetru, str. Meschendorfer nr.359, Judeţul Braşov
şi are câteva filiale în unele judeţe din ţară.
Fundaţia “Alexandra” urmăreşte cultivarea şi promovarea valorilor culturii naţionale şi
universale cât şi acţiuni umanitare prin organizarea de manifestări culturale, ştiinţifice şi de
învăţământ.

128
 Deasemenea fundaţia iniţiază, sprijină şi organizează simpozioane, sesiuni şi conferinţe
pe probleme majore ale societăţii româneşti.
Printre cele mai recente proiecte dezvoltate de fundaţie se numără “ Programul pentru
dezvoltarea rurală”prin care se urmăreşte antrenarea factorilor decizionali la nivel local şi
central într-un amplu proces de “revitalizare” a satului românesc.
Fundaţia “Alexandra” s-a implicat pentru ajutarea zonelor care au suferit de pe urma
inundaţiilor, dând ajutor umanitar celor afectaţi şi contribuind în bună măsură la construirea
locuinţelor în locul celor distruse de inundaţii.
Fundaţia “Alexandra” în colaborare cu Asociaţia “AVE” a etnicilor români din Bulgaria şi
“APLOMB” din Calafat, a organizat întâlnirile ţinute recent la Calafat sub egida Congresului
Internaţional al Românilor din Balcani. Manifestarea este la a doua ediţie.
La manifestare au fost prezenţi reprezentanţii comunităţilor româneşti din Bulgaria şi
Serbia.
Românii din Serbia şi Bulgaria luptă ca termenul de “vlah” să fie considerat în Europa
sinonim celui de “român” şi pentru asta au nevoie de sprijinul autorităţilor române. Aceasta
este concluzia întâlnirilor ţinute luni, 18 şi marţi,19 Noiembrie 2008 la Calafat.
La finalul manifestării, unul dintre participanţi, Zaviza Zurz, vicepreşedintele Consiliului
Naţional al Minorităţilor Române din Serbia a declarat:
“ Nu există nici o colaborare între noi şi statul român. Dacă nu era Fundaţia “Alexandra” al cărei
preşedinte Florea Crânguş s-a implicat, nici acest congres nu se putea ţine.”

129
 Iată deci alte merite ale domnului Florea Crânguş, nemaivorbind de realizările sale în
domeniul proiectării şi ridicării construcţiilor, în cele 22 de judeţe din ţară, unde are filiale şi
susţinere.
Candidatul PSD-PC, Florea Crânguş, a participat la o dezbatere organizată şi de
europarlamentarii români la Craiova cu tema “România şi politica regională a Uniunii Europene,
de la reforma naţională la succes.”
Florea Crânguş a dezbătut împreună cu deputaţii europeni, membri ai Grupului Socialist
din cadrul Parlamentului European, modul în care trebuie promovată configurarea unui profil
regional al României cu vecinii. Relaţiile politice, culturale şi modul cum fondurile europene vor
fi folosite pentru dezvoltarea ţării. Deasemenea s-a dezbătut şi tema unor alianţe între
parteneri strategici, pentru consolidarea rolului României în UE, ca stat activ şi implicat, capabil
să îşi apere interesele pentru reducerea decalajelor de dezvoltare şi alfabetizarea în utilizarea
banilor europeni. Tema iniţiată şi susţinută de către candidatul Florea Crânguş.

Sursa : Cuvântul Libertăţii, 21 Noiembrie 2008, articol de Cristi Pătru

CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL ROMÂNILOR DIN BALCANI

Calafat - Ed.a ll-a

Tema: Românii de la sud de Dunăre şi legislaţia Europeană

Perioada: 17-18 Nov 2008
Locul: Muzeul de Artă, Casa de Cultură, Hotel "Panoramic"

130
Scop: Să conştientizeze clasa politică românească, direct şi prin intermediul mass-madia, de
responsabilitatea pe care o are faţă de etnicii români din ţările învecinate.
Obiective:
• Mediatizarea situaţiei românilor sud-dunăreni
• Redactarea unei Declaraţii de Solidaritate cu preotul Boian Alexandrovici
• Stabilirea locului şi organizatorilor viitoarei ediţii a congresului.
• Prezentarea unor cărţi, reviste, lucrări, obiceiuri şi tradiţii importante pentru românii sud-
dunăreni

Organizatori:
• Fundaţia "Alexandra"
• A.P.L.O.M.B. Calafat
• Asociaţia Etnicilor Români din Bulgaria - AVE

Prezentare succintă a situaţiei actuate a românilor sud-dunăreni

Românii sud-dunăreni trăiesc, în marea lor majoritate, în Bulgaria şi Serbia, în regiunea
Vidin (Valea Timocului - Bulgaria) există 32 de localităţi, din care 2 oraşe (Vidin şi Bregovo), în
care majoritari sunt românii. În plus, pe malul Dunării, de la Oreahovo până la Silistra, sunt
inşirate foarte multe localităţi de români. Numărul acestora este mult mai mare în Serbia(peste
300.000). (vezi ,,Analiza...")
Deşi în ambele ţări există multe asociaţii şi federaţii (poate prea multe) ale românilor sau
vlahilor ( 7-8 în Bulgaria, mult mai multe în Serbia) românii nu sunt recunoscuţi ca minoritate şi
nu beneficiază de drepturile lor legale. Mai mult, în numeroase cazuri autorităţile încearcă să
împiedice activităţile specifice unor ONG-uri etnice, care au ca principal scop păstrarea limbii,
tradiţiilor şi obiceiurilor moştenite din strămoşi, de multe ori încălcând flagrant legislaţia
europeană dar şi pe cea a ţării respective. Se continuă astfel politica brutală de asimilare forţată a
minorităţilor care a fost dusă în perioada comunismului şi chiar înainte de ea. În ultimul timp cei
interesaţi să împiedice accesul la drepturile legale ale etnicilor români lansează teoria
vlahismului, prin care încearcă să acrediteze ideea că vlahii şi românii sunt două popoare diferite.
Dar pentru că nu există o ţară ,,Vlahia" şi nici o limba vlahă" minoritatea nu poate fi recunoscută
oficial. Situaţia este aproape dramatică în Serbia, unde există mari diferenţe între drepturile
românilor din Voievodina şi a celor din Valea Timocului.
La 1 Oct. 2008 Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a luat în
dezbatere raportul privind respectarea drepturilor minorităţii româneşti în Serbia. Această
dezbatere a fost blocată deja de două ori, în sesiunile din lunile aprilie şi iunie de către deputaţii
sârbi, însă amendamentele sârbe au fost respinse. Delegaţia Belgradului ar fi dorit să amâne
această dezbatere pentru ianuarie 2009 -la aproape un an de la publicarea raportului alcătuit de
deputatul german Jurgen Herrmann cu privire la drepturile românilor din Voivodina şi Valea
Timocului. Neputând amâna dezbaterea din plenul APCE, deputaţii sârbi au depus mai multe
amendamente prin care au încercat să îi transforme pe românii din Valea Timocului în "vlahi".

"Românii şi vlahii"

131
 Iniţiatorul monitorizării drepturilor românilor din Valea Timocului, deputatul basarabean
Vlad Cubreacov, a declarat că delegaţia sârbă la APCE a difuzat un memoriu în care regretă
"identificarea minorităţii române cu minoritatea vlahă".
Disputa "români versus vlahi" - apărută după Primul Razboi Mondial în condiţiile în care
Belgradul a încercat să-i transforme pe românii din Valea Timocului într-un popor nou - s-a
transformat în prezent dintr-o dezbatere istorico-lingvistică în argumentaţie politică la nivel
internaţional. Deputatul german Jurgen Hermann a alcătuit pentru APCE, la începutul acestui an,
un raport în care a folosit expresia "vlahi/români" cu referire la românii care locuiesc în Serbia
de nord-vest. Şeful delegaţiei sârbe la APCE, Milos Aligrudici, a depus o serie de amendamente
la Raportul Herrmann prin care a cerut modificarea sintagmei "vlahi/români" în "vlahi şi
români". Trebuie menţionat faptul că Milos Aligrudici face parte din Partidul Democrat din
Serbia- acelaşi partid din care face parte preşedintele sârb Boris Tadici. Traian Băsescu şi Boris
Tadici au avut trei întâlniri în ultimul an - de fiecare dată cei doi şefi de stat făcând declaraţii
publice în care au subliniat bunele relaţii dintre România şi Serbia.
Milos Aligrudici a cerut ca paragraful în care se cere Serbiei să respecte drepturile
românilor din Valea Timocului de a folosi limba maternă în administraţia locală, mass-media şi
şcoală să fie modificat astfel încât aceste drepturi să fie acordate "minorităţilor române şi vlahe".

Fără biserică românească

Raportul Herrmann a cerut ca Biserica Ortodoxă Sârbă să permită funcţionarea bisericii
cu slujba religioasă în limba română - iar deputatul Milos Aligrudici a cerut eliminarea acestui
paragraf din Raportul Herrmann.
Mai mult, cu o zi înainte de discutarea în cadrul APCE a Raportului Herrmann, Biserica
Ortodoxă Sârbă a continuat să-l hărţuiască pe preotul Boian Alexandrovici. Episcopia Sârbă din
Timoc l-a somat pe Boian Alexandrovici să se prezinte în data de 6 octombrie în faţa
Tribunalului Bisericesc de la Zaicear, pentru vina de a sluji în limba română şi pentru că a
construit o biserică ce ţine de Biserica Ortodoxă Română.

Parlamentari români care au trădat interesele româneşti la Strasbourg

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat miercuri Rezoluţia 1632
(2008) privind ,,Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din
Serbia", însotită de Recomandarea 1845 (2008). A fost un vot istoric, în care autorităţilor sârbe li
se recomandă o serie de măsuri privind respectarea drepturilor fundamentale ale minorităţii
române din Serbia, şi în special ale celei din Timoc. Sârbii au încercat pe toate căile să facă la
Strasbourg din vlahii din Timoc un popor diferit din cel român.

Au reuşit să introducă această confuzie chiar cu ajutorul reprezentanţilor României la

APCE care au trădat astfel interesele românilor din Timoc şi ale României. Amendamentul 17,
propus de sârbi în frunte cu Milos Aligrudici, în care se introduce idea că vlahii nu sunt români, a
fost adoptat cu 21 de voturi în favoare şi 19 împotrivă. Unul din cele două voturi care au făcut ca
în textul rezoluţiei finale să apară distincţia dintre vlahi şi romani a fost dat chiar de un
parlamentar român -Cornelia Cazacu (PD-L), supleantul lui Radu Berceanu(PD-L) la APCE.
Din cei 10 reprezentanţi ai României la APCE, patru au lipsit la această sesiune: Relu Fenechiu
(PNL), Ilie Ilaşcu(RomâniaMare), Cezar Florin Preda( PD-L) şi Mihai Tudose(PSD). Nu au

132
fost nici măcar supleanţii lor. De remarcat faptul că fără votul Comeliei Cazacu amendamentul
sârbesc ar fi fost eliminat conform regulamentului APCE. Gestul celor cinci parlamentari din
România vine încă odată să confirme iresponsabilitatea clasei politice din România în ceea ce
priveşte servirea intereselor româneşti. Majoritatea manevrelor delegaţiei sârbe au eşuat însă. Şi
de data aceasta cel care a făcut toate eforturile pentru a apăra drepturile vlahilor ca parte a
minorităţii române a fost deputatul Vlad Cubreacov din Basarabia. Cubreacov este de fapt cel
care a atras atenţia la Consiliul Europei asupra violării drepturilor românilor din Timoc, într-un
proiect de rezoluţie depus în 2005. Sârbii au încercat să elimine echivalenţa ,,vlah/român" chiar
din titlul rezoluţiei şi din toate punctele acesteia, dar fără succes. În Rezoluţia finală a rămas
varinta ,,vlah/român" la punctul 23.16, unde APCE invită autorităţile sârbe "să ia măsurile
necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului,
Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor
materna şi să le ofere acestora mijloacele să ţină servicii religioase în această limbă".

Rezoluţia 1632 (2008)

1. Adunarea parlamentară ia notă că societaţile europene de astăzi sunt în esenţa lor
multiculturale şi multietnice.

2. Adunarea apără cu tărie diversitatea culturală, a cărei importanţă este subliniată în

multiple instrumente ale Consiliului Europei şi în mod particular în Convenţia-cadru pentru
protecţia minorităţilor naţionale (STCE nr. 157) şi în Carta europeană a limbilor regionale sau
minoritare (STCE nr. 148).

3. Diversitatea nu trebuie percepută ca o ameninţare, ci ca o sursă de îmbogăţire. Ea trebuie

respectată şi apărată ca o componentă de bază a oricărei societăţi democratice. Or, respectarea
principiilor în materie de drepturi ale omului, preeminenta dreptului şi democraţia constituie cea
mai bună garanţie a respectării diversităţii.

4. Serbia, ca şi orice regiune din Balcani, este una din ţările cele mai multiculturale ale
Europei. Ea trebuie să releve provocările inerente oricărei societăţi multiculturale, veghind la
promovarea unei viziuni asupra societăţii bazate pe respectarea diversităţii, combătând totodată
orice formă de intoleranţă şi de discriminare.

5. Această regiune, inciusiv Serbia, rămâne marcată de tensiuni interetnice. Astăzi se mai
înregistrează în Serbia incidente cu caracter etnic variabile ca nivel şi intensitate.

6. Adunarea subliniază ca dialogul intercultural şi respectarea diversităţii culturilor

constituie garanţii ale păcii şi ale stabilităţii pe termen lung în regiune.
7. În timp ce incidentele cu caracter etnic sunt în prezent puţin numeroase în provincia
sârbă Voievodina, provincie caracterizată printr-un amestec etnic dintre cele mai pronunţate în
ţară, trebuie constatat că în anul 2004 - perioadă marcată de incidente interetnice numeroase şi
alarmante - autorităţile au reacţionat cu prea multă/nulta întârziere.

133
8. Adunarea îndeamnă cu insistenţă autorităţile sârbe să reacţioneze întotdeauna cu multă
promptitudine şi hotărâre împotriva oricărei violenţe interetnice.

9. Adunarea se felicită constatând adoptarea unui număr de iniţiative lăudabile, între care
şi "pachetul" legislativ din anul 2002 şi noua Constituţie sârbă din 2006, în favoarea
drepturilor minorităţilor naţionale şi încurajează autorităţile să-şi continue eforturile în acest
sens.

10. În această privinţă Adunarea constată cu multă satisfacţie că după ultimele alegeri a fost
restabilită funcţia de ministru pentru drepturile omului şi drepturile minorităţilor şi că
reprezentanţii minorităţilor fac parte din guvernul de coaliţie ocupând funcţii ministeriale.

11. Aceste eforturi vor trebui conjugate de către autorităţile statului, instituţiile
religioase precum şi mass-media printr-o politică a comunicării, în vederea promovării spiritului
de toleranţă, a dialogului intercultural şi a combaterii discriminării.

12. Adunarea se felicită să constate că un proiect de lege privind combaterea discriminării

a fost pregătit şi prezentat spre comentare Comisiei de la Veneţia. Adoptarea rapidă şi
aplicarea acestei legi sunt deosebit de importante pentru a preveni discriminările ulterioare
îndreptate împotriva minorităţilor naţionale.

13. Adunarea consideră că mediatorul poate şi trebuie să joace un rol important în acest
sens. Ea se felicită aşadar în legătură cu îndelung aşteptata desemnare, la 29 iunie 2007, a unui
mediator al Republici Serbia.

14. Între altele, autorităţile trebuie să-şi continue eforturile în vederea sporirii încrederii
minorităţilor faţă de reprezentanţii autorităţilor şi pentru a combate prejudecăţile faţă de
minorităţi, prejudecăţi care pot să persiste în sânul forţelor de ordine şi a puterii judecătoreşti.
Adunarea se felicită în legătură cu existenţa unui program privind creşterea reprezentării
membrilor minorităţilor în rândul forţelor de ordine şi a puterii judecătoreşti, şi în special privind
punerea în aplicare a unei forţe de poliţie multietnice în sudul Serbiei. Ea încurajează autorităţile
să extindă şi să aplice această iniţiativă în alte regiuni şi mai cu seamă în Voievodina.

15. Adunarea este totuşi îngrijorată să constate mari lacune în ceea ce priveşte punerea în
aplicare a drepturilor minorităţilor. Autorităţilor naţionale, regionale şi locale le revine
răspunderea unei depline şi complete puneri în aplicare a prevederilor legale pertinente.

16. Anumite prevederi legale sunt defectuoase de mai mulţi ani, ceea ce împiedică o
exploatare cât mai bună posibil, în beneficiul membrilor minorităţilor, a potenţialului oferit de
cadrul legislativ dezvoltat în anul 2002.

17. Adunarea consideră că aceste lacune ale legislaţiei pun la indoială credibilitatea şi
voinţa politică a autorităţilor în materie de drepturi ale minorităţilor şi nu sunt prielnice
consolidării încrederii membrilor minorităţilor naţionale în autorităţi.

134
18. Mai mult, Adunarea este îngrijorată să constate divergenţele de la o regiune la alta în
ceea ce priveşte punerea în aplicare şi accesul efectiv al membrilor minorităţilor la drepturile lor.
Adunarea constată în special că membrii minorităţilor naţionale din estul Serbiei sunt într-o
situaţie categoric mai puţin favorabilă decât cei din Voievodina.

19. Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile
din jurul minorităţilor româna şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3
al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare
privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.

20. Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valaha din estul Serbiei
să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru
păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt
răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.

21. Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei

prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi
organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o
definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă
parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă
Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă
efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.

22. În sfârşit, conştienţa de faptul că cooperarea dintre statul de reşedinţă şi statul înrudit,
prin intermediul acordurilor bilaterale, prezintă un interes real în scopul garantării stabilităţii în
Europa, Adunarea cheamă autorităţile sârbe să-şi intensifice relaţiile de bună vecinătate cu
statele înrudite (România, Ungaria, Croaţia şi «fosta republică iugoslavă a Macedoniei»)
aplicând integral acordurile bilaterale semnate de acestea.

23. Prin urmare, Adunarea invită autorităţile competente ale Republicii Serbia :

23.1. să acorde o atenţie sporită plângerilor privind violenţa interetnică şi să

reacţioneze cu promptitudine, hotărâre şi eficienţă la acestea, mai cu seamă prin anchete
ale poliţiei şi printr-o urmărire penală eficientă;
23.2. să vegheze asupra punerii efective în aplicare a legislaţiei în materie de drepturi
ale minorităţilor şi în special a legilor adoptate în anul 2002;
23.3. să aloce cât de repede posibil fonduri pentru promovarea socială, economică,
culturală şi pentru dezvoltarea generală a minorităţilor naţionale, alocare
prevăzută de articolul 20 din legea-cadru din anul 2002 privind protecţia drepturilor şi
libertăţilor minorităţilor naţionale;
23.4. să adopte neîntârziat o lege privind combaterea discriminării, ţinând cont de
remarcile formulate de Comisia de la Veneţia;
23.5. să adopte în regim prioritar textele legislative privind alegerea şi finanţarea
Consiliilor naţionale pentru minorităţile naţionale, ţinând cont de comentariile experţilor
Consiliului Europei pe marginea proiectului de lege privind alegerile;

135
 23.6. să definească cu mai multă precizie competenţele şi obligaţiile Consiliilor
naţionale pentru minorităţile naţionale, dotându-le cu fondurile necesare realizării
misiunilor lor;
23.7. să introducă un mecanism de control din partea Consiliilor naţionale pentru
minorităţi a actelor executivului în materie de drepturi ale minorităţilor;
23.8. să convoace reuniuni mai numeroase şi cu o mai mare regularitate ale
Consiliului naţional pentru minorităţile naţionale;
23.9. să prevadă desemnarea unui mediator adjunct însărcinat cu problemele ce ţin
de drepturile minorităţilor;
23.10. recunoscând progresele marcate de dispoziţiile noii Constitute în această
privinţă, să consolideze în continuare stabilitatea bugetelor provinciilor autonome;
23.11. să ia măsuri pozitive în favoarea persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor
şi să vegheze asupra eradicării oricărei discriminări împotriva membrilor lor;
23.12. să-ţi intensifice eforturile pentru dezvoltarea iniţiativelor privind promovarea
spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural;
23.13. să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să
predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;
23.14. să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;
23.15. să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea
efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în
administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând
integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislate în vigoare în acest domeniu;
23.16. să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în
estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi
la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora mijloacele de a-şi să
ţină servicii religioase în această limbă;
23.17. să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul
Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;
23.18. să prevadă excepţiile de la procedurile de privatizare în domeniul presei în
favoarea presei în limbile minoritare în scopul de a asigura viabilitatea acesteia;

24. Adunarea cheamă de asemenea Serbia şi statele înrudite vizate să convoace cât mai
repede posibil Comisiile interguvernamentale mixte prevăzute de acordurile bilaterale privind
cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale încheiate de acestea.

25. Adunarea invită Comisia să pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor

membre ale Consiliului Europei (Comisia de monitorizare) să ia în considerare îndeaproape
propunerile cuprinse în această rezoluţie în cadrul dialogului sau cu autorităţile sârbe.

136
Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române
din Serbia

Recomandarea 1845 (2008)[2]

1. Adunarea parlamentară, referindu-se la Rezoluţia sa 1632 (2008) privind situaţia

minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia, invită Comitetul
de Ministri să ţină cont, în cadrul monitorizării sale regulate, de recomandările pe care li le-a
adresat autorităţilor sârbe în respectiva rezoluţie şi să ţina cont de acestea în cadrul următorului
său ciclu de monitorizare în virtutea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale.

2. Adunarea le recomandă de asemenea Comitetului de Miniştri şi autorităţilor sârbe să

prevadă lansarea unor noi programe de asistenţă cu ţintă fixă în vederea sprijinirii elaborarii unor
planuri de acţiune concrete privind promovarea spiritului de toleranţă şi a dialogului intercultural
şi în special privind sporirea încrederii minorităţilor în instituţiile statului şi pentru combaterea
prejudecăţilor îndreptate împotriva minorităţilor care pot să mai persiste în sânul forţelor de
ordine şi al puterii judecătoreşti.

[1] Dezbătută de către Adunarea Parlamentară la 1 octombrie 2008 (cea de-a 33-a şedinţă) (a se
vedea DOC. 11528, Raportul Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului, raportor dl Herrmann).
Text adoptat de Adunare la 1 octombrie 2008. A se vedea Recomandarea 1845 (2008).
[2] Dezbătută de către Adunarea Parlamentară la 1 octombrie 2008 (cea de-a 33-a şedinţă) (a se
vedea DOC. 11528, Raportul Comisiei Juridice şi Drepturi ale Omului, raportor dl Herrmann).
Text adoptat de Adunare la 1 octombrie 2008.

137
 INTERVENŢIA LUI VLAD CUBREACOV

Domnule Preşedinte, stimaţii mei colegi,

Ca autor al proiectului de Rezoluţie intitulat ,,Violarea drepturilor omului în cazul

minorităţii naţionale române din Serbia" din 17 octombrie 2005 m-am interesat îndeaproape de
situaţia acestei minorităţi autohtone care locuieşte în 154 de comune române şi 48 de comune
mixte între Dunăre, Timoc şi Morava din Serbia orientală. Subliniez din capul locului că
iniţiativa mea se referea strict la minoritatea română din Serbia, după cum rezultă şi din titlul cât
se poate de clar al excelentului raport pregătit de dl Jurgen Herrmann.

Membrii acestei minorităţi se autoidentifică invariabil în propria lor limbă cu endonimul

Rumâni, iar unii din ei folosesc, doar atunci când vorbesc în sârbă, şi exonimul Vlahi. Vlah
înseamnă Român, după cum Deutch, Tedesco, Neamţ, Allemand înseamnă German. Numele de
Vlah şi de Român desemnează aceeaşi realitate etnica. Aceşti termeni sunt sinonimi şi nu sunt
nicidecum opozabili. Spun aceasta în cunoştinţă de cauză, pentru că limba acestei minorităţi din
Serbia este limba mea maternă şi pentru că eu însumi sunt Român, şi, dacă vreţi, dragi colegi
sârbi - Vlah.

Nu există în Serbia de răsărit o minoritate română aparte şi o altă minoritate vlaha aparte.
Iată de ce raportorul nostru, dl Jurgen Herrmann vorbeşte despre o singură minoritate care este
definită prin doi termeni echivalenţi semantic şi uniţi prin bară oblică. Asemenea cazuri de
paralelism terminologic sunt multiple în Europa: Unguri/Maghiari, Greci/Elini, Basci/Euskeri,
Finlandezi/Suomalaiseti, Armeni/Hay, Georgieni/Gruzini, Albanezi/Skiptari, Olandezi/Dutch,
Evrei/Yehudim etc.

Această confuzie terminologică artificială a fost introdusă din exteriorul comunităţii

române de către autorităţile Serbiei după al doilea Război mondial. Până atunci autorităţile sârbe
au vorbit întotdeauna doar de Români. Scopul acestei opoziţii artificiale dintre termenii Român şi
Vlah este dezbinarea minorităţii române din Serbia de răsărit şi impiedicarea unei părţi a acestei
minorităţi de a se bucura de beneficiile articolului 3 al Convenţiei cadru privind protecţia
minorităţilor naţionale.

Ce îi lipseşte minorităţii române din Serbia de răsărit pentru a fi şi a se simţi o minoritate

europeană respectată şi protejată?

Această minoritate, de altfel majoritara în Serbia de răsărit are nevoie de grădiniţe şi şcoli
cu învăţământ în limba maternă, de dreptul de a se organiza liber bisericeşte şi de dreptul de a
avea slujba în limba sa maternă, de presă scrisă şi audiovizuală în limba sa maternă, de sprijin
financiar din partea statului pentru asociaţiile sale culturale, de relaţii libere cu Statul înrudit.
Este vorba de drepturi elementare care astăzi nu îi sunt nici garantate şi nici asigurate.

Am arătat şi cu alte ocazii, în acest emiciclu, că preoţii şi credincioşii Bisericii Ortodoxe

Române din Serbia de răsărit sunt supuşi persecuţiilor. A se vedea cazul preotului Bojan
Aleksandrovic din Malainita, comuna Negotin, iar Episcopia Dacia Felix, precum şi

138
protopopiatul Dacia Ripensis subordonate Patriarhiei Române nu sunt recunoscute oficial de
autorităţile sârbe, ceea ce contravine valorilor şi normelor prevăzute de Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţei CEDO. Comisia de la Veneţia a calificat Legea
sârbă despre cultele religioase drept discriminatorie în raport cu minorităţile locale.

Stimaţi colegi, sper ca Adunarea noastră va urma direcţia înţeleaptă trasată de dl

Herrmann in chestiunea termenilor de identificare a minorităţii române din Serbia şi va evita
orice abordare speculativă sau formală. (Aplauze)

139
ŞI CU TOATE ACESTEA.....
În pofida Rezoluţiei şi recomandării APCE, Serbia continuă prigoana bisericii româneşti
din Timoc

Malainita, Timoc, Serbia duminică, 12 octombrie 2008

Autorităţile administrative ale oraşului Negotin şi reprezentanţii Episcopiei Timocului fac

eforturi disperate să împiedice construirea, la Malainita, a celei de-a două biserici româneşti a
cărei temelie a fost turnată în 8 martie 2008.
Pastorul Protopopiatului Dacia Ripensis, Boian Alexandrovici, a declarat sâmbătă pentru
Agerpres, că presiunile la care este supusă sistematic Biserica Românească din Timoc,
demonstrează că autorităţile sârbe nu sunt interesate de respectarea drepturilor celor peste
300.000 de români de a beneficia de slujbe religioase în limba română şi a avea primele lor
biserici, transmite Romanian Global News. Cu toată intervenţia PF Daniel şi a Sinodului BOR,
PS Justin, Episcopul de Timoc a obţinut caterisirea preotului român. Omul nu a "greşit" doar că a
dorit să ţină slujbele şi predicile în limba enoriaşilor săi, în limba română. Cum preotul Boian
Alexandrovici ( nu recunoaşte autoritatea episcopului sârb ci numai pe cea a Patriarhiei Române,
el a refuzat să meargă în faţa Tribunalului bisericesc şi să se apere... aşa că treabă acuzatorilor a
mers ca unsă. Trebuie reamintit că Boian Alexandrovici a fost condamnat de tribunalul din
Negotin la un an de închisoare, cu suspendare pentru construirea primei biserici româneşti în
Valea Timocului.

Analiză: Românii timoceni din Serbia şi Bulgaria

În Bulgaria şi Serbia, state învecinate României, la graniţa de sud-vest, în regiunea

Timocului, există importante comunităţi de români, cărora, în ultimile două secole, le-a fost
refuzată identitatea românească. De-a lungul vremii au existat preocupări în rândul scriitorilor şi
cercetătorilor români, privind istoria, limba şi etnografia acestor comunităţi aflate pe teritoriul
celor două state învecinate. Oficial, românii din acest areal sunt catalogaţi ca fiind vlahi care
vorbesc limba vlahă, fără a avea legătură cu românii sau limba română. Originea românilor de
lângă Dunăre este considerată, de către sârbi şi bulgari, ca fiind diferită de cea românească. În
fapt, până de curând românii erau consideraţi bulgari, respectiv sârbi. Ei nu au astăzi dreptul la
şcoală şi biserică în limba română. Trebuie spus că slavii designează această populaţie cu
denumirea de vlahi, imprimându-le în unele cazuri conştiinţă de vlahi, dar românii se
autoidentifică cu etnonimul de rumâni.
În Bulgaria, românii trăiesc în satele din valea Dunării, pe un areal întins de la Silistra
spre Lorn şi compact în Timoc (aproximativ 30000). Există şi comunităţi de aromâni răsfirate în
partea de sud-est a Bulgariei. În Serbia românii trăiesc în Voivodina (unde au toate drepturile
recunoscute), dar şi în masă compactă în Timoc (asociaţiile româneşti aproximează numărul lor
între 250.000-300.000), majoritari în 154 sate, 10 oraşe şi în 46 sate cu populaţie mixtă. Nefiind
socotiţi români, reprezentanţii statelor respective nu consideră că ar trebui respectată o
reciprocitate culturală, stipulată de tratatele şi acordurile diplomatice bilaterale încheiate de
reprezentanţii guvernelor României şi Bulgariei, respectiv Serbiei. Românii din Timoc nu se
bucură de nici un fel de drepturi lingvistice, educaţionale, culturale specifice minorităţilor.

140
 Situaţia religioasă cunoaşte o nouă abordare în Bulgaria. În urmă cu un an (28 martie
2007), o delegaţie a asociaţiilor româneşti în frunte cu preotul Valentin Gheorghief din Rabovo,
au obţinut de la mitropolitul Vidinului, Domitian, permisiunea de a oficia liturghia în limba
română. Preoţii din satele româneşti nu au început a sluji în limba română, pentru "a nu se pune
rău" totuşi cu acest ierarh ("vladica"), ceea ce arată faptul că Biserica Ortodoxă Bulgară nu mai
poate îngrădi drepturile bisericeşti ale românilor, dar nici nu vede cu ochi buni introducerea
limbii româneşti în bisericile bulgare. S-a evitat însă repetarea cazului de la Malainita.
Binecuvântarea arhierească este prea recentă pentru a fi vizibile schimbări semnificative.
Există biserici unde, în afara slujbei, datorită faptului că bătrânii vorbesc româneşte,
preotul, în cazul în care este român, vorbeşte la spovedanie în limba română.
Situaţia bisericească este dificilă în Timocul sârbesc. Încă din 1899 s-a dat o directivă a
episcopului sârb Melentie Vuici, prin care se dădeau la botez copiilor doar nume sârbeşti afişate
în uşa bisericii pe o listă. Preoţii nu au putut să mai slujească în limba română, fiind aduşi preoţi
sârbi. În zilele nostre, în satul Malainita, situat la 15 km de oraşul Negotin, preotul Boian
Alexandrovici, care a construit în anii 2003-2005, pe proprietatea sa, o mică biserică unde a
început să slujească în limba română, a fost judecat şi condamnat, într-un proces penal, la trei
luni cu suspendare şi obligat să demoleze biserica. Această măsură nu a fost însă aplicată.
Episcopul sârb Justin a declanşat o prigoană împotriva preotului român, astfel că Boian
Alexandrovici a fost nevoit să refuze jurisdicţia canonică a Bisericii Ortodoxe Sârbe, solicitând şi
primind binecuvântare de la Biserica Ortodoxă Româna. În luna martie a fost decorat de
preşedintele Romaniei cu ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, ca mai apoi, în
septembrie, să fie caterisit de Biserica Ortodoxa Sârbă, într-un gest fără precedent întrucât
preotul Boian Alexandrovici aparţine Bisericii Ortodoxe Române.
Nu există, în Timoc (Serbia şi Bulgaria) periodice în limba română. Românii cunosc
limba română din familie şi nu au mers la şcoală, neştiind să scrie şi să citească în limba română.
Urmăresc în schimb programele de televiziune şi radio transmise în România, mai ales ştiri şi
divertisment. Obiceiurile, tradiţiile şi performarea acestora în cadrul unor festivaluri folclorice
sunt apreciate mai ales de către tinerii din mediul rural. În unele sate s-au alcătuit formaţii
artistice care au reuşit, prin intermediul asociaţiilor, şi să meargă la festivaluri folclorice la Vidin,
la Negotin şi în oraşe din România.
Datorită localizării compacte şi a numărului mare de români în Serbia, se obsevă o
activitate politică intensă. Românii au descoperit faptul că reprezintă o pondere importantă în
electoratul ţării şi, după mai multe alianţe cu partidele politice sârbeşti, din care au ieşit
nemulţumiţi, au realizat o alianţă din zece organizaţii româneşti, numită ,,Românii uniţi din
Serbia - dr. Predrag Balasevici" care va merge la alegerile locale şi parlamentare. Alianţa
reuneşte Partia Democrată a Rumânilor din Serbia -(PDRS) cu sediul la Bor, Partia Democrată a
Vlahilor (rumânilor) -(PDV(R)) cu sediul la Negotin, Rumâni Serbiei Democrate (RDS) cu
sediul la Cuceva, Societatea Românilor - Valahilor "Traian" (SR-V "Traian") din
Cladova, Comunitatea Rumânilor Paul Matei (CR Paul Matei) din Petrovat pe Mlava, Asociaţia
pentru Cultura Vlahilor - Românilor Curcubeul (Curcubeul) din Zaicer, Initiativa culturală
Românească (ICR) din Jagobita, Asociaţia pentru Cultura Vlahilor - Românilor Ariadnae Filum
(AF) din Bor, Asociaţia pentru Limba, Cultura şi Religia a Rumânilor de pe Valea Moravei
(ARVM) din Ciupria şi Federaţia Românilor din Serbia (FRS) cu sediul la Negotin.
Prin implicarea politică, românii au reuşit să aibă consilieri locali în Timoc. Liderul Partidei
Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS), Predrag Balasevic, a fost desemnat preşedinte al
Consiliului Local (CL) din comuna Bor, cea mai mare localitate din Timoc.

141
 De curând, 14.02.2008, raportorul german Jurgen Herrmann a depus la Adunarea
Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) un raport (documentul 11528) privind nerespectarea
drepturilor românilor din Serbia. Raportul face referire la standardele duble aplicate de
autorităţile sârbeşti în cazul comunităţii româneşti din Voivodina şi a celei din Timoc. Se
reitereaza principiul enunţat în art. 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale
şi reafirma că orice tentativă de impunere a unei identităţi unei persoane, sau unui grup de
persoane, este inadmisibilă. De asemenea, Adunarea Parlamentară îşi ,,exprimă uimirea privind
influenţa covârşitoare a Bisericii Ortodoxe Sârbe în cazul recunoaşterii altor biserici şi/sau
comunităţi religioase. Adunarea invită autorităţile sârbe să dea importanţă acestei chestiuni şi să
suprime referinţele la canoanele unei Biserici în raport cu alte Biserici sau comunităţi religioase".
Se recomandă înfiinţarea de şcoli bilingve, tratament egal faţă de minorităţi, suprimarea
diferenţelor regionale în tratamentul faţă de minorităţi, asigurarea mijloacelor tehnice pentru
recepţionarea programelor de radio/tv in limba română, adoptarea unei legi a discriminării s.a.
În momentul ratificării acestui document, la 1.10.2008, unii parlamentari europeni din
România au înţeles să absenteze de la adoptarea rezoluţiei 1632 şi, mai grav, un senator român,
Cornelia Cazacu a votat împotriva identificării în textul documentului a vlahilor cu românii^
acreditând ideea că este vorba de două etnii diferite: cea vlahă şi cea română. Cum şi un copil de
clasa a IV-a ştie că vlahii-valahii sunt români, Ţara Românească numindu-se vreme îndelungată
şi Walahia, ca spaţiul de etnogeneză al românismului este atât la nord cât şi la sud de Dunăre,
votul senatorului român, slujbaş al statului român şi delegat şef reprezintă interesele naţiunii
române, nu poate fi calificat decât ca trădător. Este greu de crezut că nu a ştiut despre ce este
vorba în această rezoluţie, privând în acest fel comunitatea românească din zona Timocului de o
recunoaştere clară a propriei identităţi.

142
 Cuvânt de încheiere

Am urmărit presa, am urmărit comunicatele şi relatările din presă, de la radio şi TV.

Dar partea care m-a impresionat cel mai mult la acest om, care m-a făcut să-l admir, a
fost hotărârea sa de a lupta mai departe pentru cinste şi adevăr. S-a convins că în Campania
electorală a luptat înconjurat şi de mulţi oameni versatili (în sens negativ) adică unii care şi-au
schimbat atitudinea şi convingerile sub influenţa (negativă bineînţeles) a unor interese strâmbe,
materiale, şi nu patriotice sau morale.
A învăţat cum să deosebească oamenii din preajma sa, a văzut cum unii dintre ei pot fi
manipulaţi, a văzut desigur şi faţa necinstită a unora dintre ei.
Deci pentru Domnul Crânguş, Campania electorală a mai constituit o ocazie de a vedea
mai departe, de a ţine minte, de a învăţa, aşa cum toată viaţa lui de până acum a învăţat.
Dovadă a celor afirmate de mine mai sus, este şi faptul că, acum când mă aflu la încheierea
acestei cărţi, eroul nostru se află plecat la examenul de doctorat.
Omul cât trăieşte, tot învaţă!
Să-i urăm success!

Se va întoarce de la doctorat biruitor, sunt sigur, îşi va continua activitatea profesională

pe o treaptă mai înaltă a calităţii şi va fi în continuare un om deosebit, un om generos aşa cum a
dovedit-o, iar eu cred că după priceperea şi meritele sale va fi apreciat şi va fi chiar lider dacă nu
politic, unul deosebit în activitatea de construcţii, pentru binele tuturor românilor, adică Un
Oltean pentru România, aşa cum am zis în titlul cărţii.
Convingerea mea se întăreşte tot mai mult, mai ales că, pe lângă faptul că l-am cunoscut
personal pe d-l Dr.ing Crânguş Florea, am văzut relatările presei, am ascultat relatările
oamenilor care au lucrat sau lucrează cu dânsul şi pot să declar că acest om îl consider o
personalitate, demnă de a fi înscrisă în cartea personalităţilor contemporane din ţara noastră.
Un oltean pentru România, un mare patriot!

Nicolae Dărăbanţ
Braşov, 2011

143