Reabilitare medicală

2015

Revista profesioniștilor din Sănătate

Societatea Română de Reabilitare Medicală

în context european și internațional 6
4

Recuperare posttraumatică
la Călimaneşti – Căciulata 20
x

Publicaţie adresată 
cadrelor medicale

Tratmentul cu Coxibi
la pacienții cu leziuni vertebromedulare 24x
 Sumar

10
Societatea Română de Reabilitare Medicală
în context european și internațional 6
Terapia ocupațională azi,
în România şi în lume 10
Terapia ocupaţională în asistenţa
medicală a pacientului cu patologie
reumatismală a genunchiului
12

Reumabloc® – Anti-inflamatorii
naturale și sigure 14

12 Recuperare posttraumatică
la Călimaneşti – Căciulata 20
Tratmentul cu Coxibi la pacienții
cu leziuni vertebromedulare 24
Managementul osteoartritei
– antiinflamatoare naturale sau chimice? 26

Reabilitarea pulmonară în România 30

20 Artroza - o problemă
de sănătate publică 32

Citeşte revista în format digital

Editor ISSN 2286-6498
Calea Rahovei, nr. 266-268,
Sector 5, Bucureşti,
Electromagnetica Business Park,
Corp 60, et. 1, cam. 19
Tel: 021.321.61.23
e-mail: redactie@finwatch.ro

www.revistamedicalmarket.ro
4
 Articole de specialitate

Societatea Română de Reabilitare Medicală

în context european și internațional
În calitatea sa de reprezentantă oficială a comunităţii medi-
cilor specialişti din România, Societatea Română de Re-
abilitare Medicală este membră, cu drepturi depline în or-
ganisme internaţionale şi europene ce promovează speci-
alitatea şi trasează direcţiile de dezvoltare pentru practica
profesională, educaţia academică şi cercetarea ştiinţifică din
domeniu. Dintre acestea aș menționa, Societatea Europeană
de Medicină Fizică şi Reabilitare (ESPRM), Societatea
Internațională de Medicină Fizică și Reabilitare (ISPRM) şi
Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti (UEMS), cea mai
mare şi cea mai veche organizatie medicală din Europa, ce
reprezintă asociațiile profesionale ale medicilor specialiști
din 37 de țări din Uniunea Europeană şi ţările asociate, adică
peste 1,6 milioane de medici din toate specialităţile medi-
cale. Activităţile de promovare şi dezvoltare a specialităţii
desfăşurate de cele 3 organizaţii se suprapun şi confluează
în mare parte, fapt consfințit de angajamente anuale de co-
laborare, având la bază obiective şi principii comune.
Dr. Daiana Popa Conf. dr. Adrian Bighea
Secretar General SRRM
al UEMS este apararea şi promovarea
intereselor profesionale ale medicilor
specialiști la nivel european.
Cercetarea științifică și educația au
fost în mod tradițional, strâns legate
de Societatea Europeană de Medicină
Fizică și Reabilitare, ESPRM (Euro-
pean Society of Physical and Rehabi-
litation Medicine), care face parte din
Federația Europeană a Societatilor
științifice naționale și ISPRM (Interna-
tional Society of Physical and Rehabi-
litation Medicine) organizație umbrelă,
care funcționează ca agenție globală
de promovarea a Reabilitării Medicale
la nivel mondial, în strânsă colaborare
cu OMS și ONU. ESPRM este respon-
sabilă de organizarea și găzduirea con-
greselor europene anuale, dar și de dez-
voltarea într-un mod cât mai unitar a
specialității la nivel european., trasând
direcțiile de dezvoltare ale practicii,
educației și cercetării de specialitate.
În Europa, fiecare stat membru
este responsabil pentru organizarea
formării profesionale a medicilor. în
acest scop există programe nationa-
le de formare, centre de formare şi de
evaluare natională a competenţelor
medicale, cu scopul de a oferi medici-
lor posibilitatea unei instruiri adecvate,
atât teoretică cât și practică, ceea ce va
Președinte SRRM
asigura calitatea îngrijirilor de sănătate
pentru toți cetătenii europeni. De aceea
UEMS s-a angajat sa contribuie la îm-

U
EMS este strâns legată de insti-
tutiile europene (Comisia Euro-
peană, Parlamentul European)
precum şi de alte organizații re-
levante, cum este Organizația Mondială
a Sănătății, implicate în conștientizarea
nevoilor şi aşteptărilor profesionişti-
lor din sănătate, în special a medicilor
din diferite specialități, inclusiv speci-
alitatea de Reabilitare Medicală. Prin
documentele oficiale adoptate, UEMS
stabileste standarde de înaltă calitate
în practica îngrijirilor de sănătate, care
sunt apoi transmise autorităților şi in-
stituţiilor UE, precum și asociațiilor
medicale naționale, încurajând și sti-
mulând implementarea recomandările
sale. Unul dintre obiectivele principal
bunătăţirea și uniformizarea pregătirii
medicilor specialiști la nivel european
prin dezvoltarea de standarde europe-
ne în diferite discipline medicale. Res-
ponsabil cu aceste activități este Con-
siliul secțiunii de Reabilitare Medicală
din cadrul UEMS, ale cărui principale
responsabilități sunt: armonizarea for-
mării specialiștilor de RM în Europa
prin elaborare unor standarde europe-

6 www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate
ne de pregatire și redactarea unor ghi-
duri de curiculă, atât la nivel de licență
cât și la nivel postuniversitar, certifi-
carea specialiştilor prin examinare şi
echivalarea diplomelor, certificarea for-
matorilor în domeniul RM, certificare/
recertificarea centrelor de formare în
domeniul RM, acreditarea Congreselor
Europene și a programelor de Educație
Medicală Continuă.
Ambele organisme europene, UEMS
și ESPRM, își aduc contribuția la elabo-
rarea unor standarde paneuropene în
sfera serviciilor de reabilitare cu ajutorul
unor autorități specializate, cum este Co-
misia de Acreditare a Serviciilor de Rea-
bilitare (CARF – Commission on Accre-
ditation of Rehabilitation Facilities). Di-
ferite documente au fost create pentru a
reflecta practica clinică de reabilitare din
diferitele state membre UEMS, în pre-
zent fiind în curs de finalizare două stu-
dii pilot privind stadardele de practică în
asistența ambulatorie și spitalicească din
domeniul reabilitării medicale.
Un alt punct important al activității
UEMS, în care SRRM este implicată ac-
tiv, îl reprezintă colaborarea cu organis-
me internaționale implicate în politicile
pentru sănătate, cum este Organizația
Mondială a Sănătății. în cele mai recente
documente OMS se statuează faptul că
Reabilitarea este una dintre cele patru
strategii principale de sănătate. Raportul
Mondial al Dizabilității identifică defici-
tele din cadrul serviciilor de reabilitare
ca fiind o barieră importantă în calea
incluziunii depline a persoanelor cu
dizabilități în societate. Pentru a depăși
aceste deficite din sistemele naționale
și / sau regionale de reabilitare și de a
construi servicii de reabilitare medicală
de calitate, este esențial să se definească
criterii uniforme și un limbaj larg ac-
ceptat pentru descrierea și clasificarea
acestor servicii. Actualmente, un grup
de experți UEMS, ESPRM și ISPRM
sunt implicați în crearea unui sistem
unitar de clasificare a serviciilor de re-
abilitare medicală, în raport cu nevoile
pacienților și gradul de complexitate a
dizabilității (International classificati-
on system for service organisations for
health related rehabilitation - ICSO-R),
sistem care va permite o mai judicioasă
alocare a resurselor financiare, echipa-
8 www.revistamedicalmarket.ro
mentelor și resursei umane, în vederea
creșterii calității și eficienței serviciilor
de reabilitare medicală.
Tot în cadrul UEMS funcționează și
un Comitet de Afaceri Clinice care are
în centru activității calitatea îngrijilor
medicale din domeniul reabilitării.
Acest comitet a emis mai multe
documente de poziție pentru a pro-
mova îmbunătățirea calității servici-
ilor în specialitatea noastră. În 2004,
Secțiunea de Reabilitare Medicală din
cadrul UEMS a decis să instituie un sis-
tem european de acreditare a progra-
melor de îngrijire în reabiltare. După o
fază preliminară de studiu, mai multe
programe de reabilitare pentru diferite
condiții medicale au fost acreditate de
către un juriu european de experți. în
cadrul ficărui program sunt descrise
problemele medicale specifice pentru
fiecare tip de patologie abordat, meto-
dele specifice de reabilitare, serviciile
conexe, resursele umane necesare în
echipa multidisciplinară şi rolul speci-
fic al specialiștilor de RM.
Redactarea unui program de îngri-
jiri de reabilitare înseamnă descrierea
practicii de specialitate de zi cu zi într-
un cadru structurat, care va permite o
mai bună înțelegere a obiectivelor și
naturii fiecărei intervenții terapeutice.
Programele de îngrijiri din domeniul
RM pot acomoda principiile generale
din ghiduri și protocoale la nevoile și
specificul local din fiecare țară. Același
comitet lucrează în prezent la docu-
mentul de poziție care definește drep-
turile pacienților aflați în servicii de
reabilitare medicală.
La nivelul structurilor UEMS
funcționează și un Comitet de Practi-
că Profesională al cărui scop este acela
de a asigura cele mai bune standarde
în practica profesională de Reabilitare
Medicală în întreaga Europă. Acestea
includ accesul echitabil al persoanelor
cu dizabilități și boli cronice la servi-
cii de RM, precum și descrierea unor
standarde profesionale comparabile
în UE, o condiție prealabilă pentru li-
bera circulație a medicilor specialiști.
Principalul obiectiv al Comitetului de
Practică Profesională este descrierea și
dezvoltarea domeniilor de competență
ale specialiștilor de RM din Europa.
Noțiunea de domeniu de competență
(Field of Competence) este un termen
generic care descrie expertiza, aptitu-
dinile și profesionalismul specialiștilor
RM, precum și modul de cooperare și
interacțiune cu alte specialități şi alte
categorii de cadre medicale. Pentru a
îndeplini planul de acțiune, Comitetul
de Practica Profesională pregătește o
serie de lucrări care descriu domeniile
de competență pentru diferite condiții
medicale dizabilitante, lucrări ce vor fi
publicate în Revista Europeană de Re-
abilitare Medicală și vor fi parte a unui
nou Ebook ce va putea fi consultat pe
site-ul SRRM.
Comitetul de Practica Profesionala
a contribuit la Cartea albă a Medicinii
Fizice şi Reabilitării în Europa care a
fost publicat în 2007 și care se află în
prezent în curs de actualizare și reedita-
re. Aceasta carte descrie nevoia de rea-
bilitare în Europa, rolul și competențele
specialistului în medicina fizica şi rea-
bilitare.
Dintre cele mai recente proiecte de
pe agenda UEMS, în care sunt implicați
nemijlocit și delegații SRRM aș
menționa un nou proiect de colaborare
cu OMS, coordonat de prof. Cristoph
Gutenbrunner și prof. Gerold Stucki,
care își propune descrierea conceptua-
lă a strategiei de reabilitare în acord cu
clasificarea ICF, bazată pe activitate și
participare, precum și proiectul „Me-
dicina Bazată pe Dovezi în Reabilitarea
Medicală”, coordonat de prof. Stefano
Negrini de la Universitatea din Brescia.
ESPRM împreună cu European Journal
of Physical and Rehabilitation Medici-
ne și UEMS, în colaborare cu Baza de
Date Cochrane, o rețea globală inde-
pendentă de cercetători, profesioniști și
pacienți din peste 130 de țări, au creat,
în Martie 2014, un Comitet științific de
Medicină Bazată pe Dovezi în Reabili-
tarea Medicală. Scopul ei este acela de a
pune la dispoziție informație credibilă
despre sănătate și reabilitare, liberă de
orice conflict de interese, bazată mai
ales pe recenzii sistematice. Obiectivul
acestui comitet este realizarea unui do-
meniu Cochrane în Reabilitarea Medi-
cală care să creeze premizele unei baze
de date cu recenzii sistematice de inte-
res în domeniul reabilitării medicale.
 Articole de specialitate

Terapia ocupațională azi,

în România şi în lume
La scurt timp după anul 1990 terapia ocupațională a câștigat
o mare simpatie și apreciere în cadrul serviciilor de protecție
și asistență socială, ca urmare a procesului de transformare a
orfelinatelor din țară și a dezinstituționalizării, proces sprijinit
de numeroși terapeuți ocupaționali internaționali veniți prin
organizații caritabile sau umanitare din întreaga lume, pen-
tru a susține procesul de reintegrare a copiilor cu dizabiliăți.
întreaga lume. În aceste ţări, asociaţiile pro-
fesionale au un caracter liberal şi non-guver-
namental, fiind investite de către guvernele
Mirela Burllau, naţionale cu autoritatea de reglementare, re-
preşedinte APTOR prezentare şi juridiscţie profesională.
Profesia de «Terapeut Ocupaţional /
Occupational Therapist» s-a dezvoltat la
începutul anilor 1900 în America de Nord.
Dispunând de o fundamentare unică de
cunoştinţe medicale, ştiinţe ocupaţionale
Daiana Popa, şi angajament social, profesia a evoluat în
preşedinte onorific APTOR toată această perioadă de timp, contribuind
permanent la promovarea sănătăţii şi susţi-
nerii bunăstării persoanelor cu dizabilităţi,
constituită în 1952, reprezintă acum vocea
a peste 73 de organizaţii profesionale mem-
bre, conectate internaţional, printre care şi
România, şi are statutul de Organizaţie Non-
Guvernamentală în cadrul O.M.S. de peste
50 de ani. WFOT promovează ştiinţa terapiei
ocupaţionale prin: elaborarea Codului Etic;
stabilirea şi aprobarea standardelor minime
pentru educaţie, a programelor educaţionale
de dezvoltare profesională continuă şi dez-
voltare profesională internaţională; elabora-
rea ghidurilor de practică profesională şi a
strategiei community-based rehabilitation,
în colaborare cu OMS şi Naţiunile Unite.
3) C.O.T.E.C. - «Consiliul Terapeuţilor
Ocupaţionali din Ţările Europene» (www.
cotec-europe.org), constituit în 1986, nu-
mără 29 de asociaţii profesionale membre,
printre obiectivele sale principale fiind: co-
lectarea şi diseminarea informaţiilor, statis-
ticilor cu privire la numărul absolvenţilor, al
locurilor de muncă ocupate, nivelul de pre-
gătire educaţională şi emergenţa sferelor de
practică în Europa.
4) E.N.O.T.H.E. - «Reţeaua Europeană

A
cești specialiști încep să promoveze
terapia ocupațională în țara noastră,
punînd-o în aplicare în diversele sec-
toare ce abordează persoanele “cu han-
dicap”. Ca urmare, îi găsim în școli speciale,
spitale și centre de reabilitare, ONG-uri, centre
de plasament și instituții de îngrijire socială.
Rezultatul muncii lor se regăsește în
prezent în ONG-uri și instituțiile / cen-
trele medico-sociale pentru persoanele cu
dizabilități, ce includ terapia ocupatională
printre serviciile lor.
Contextul internaţional
Terapia Ocupaţională este o profesie re-
glementată în aproape 90% din Statele Mem-
bre ale Uniunii Europene (www.cotec-euro-
pe.org/eng/627) şi în majoritatea ţărilor din
a vârstnicilor, a celor cu tulburări de comu-
nicare, precum şi a celor dependente de un
sistem de sprijin sau protecţie socială.
Această ocupaţie există şi este pozi-
ţionată legal, încă din anul 1958, în gru-
pa „Specialiştilor din domeniul profe-
siilor aliate Sănătăţii”, potrivit ISCO-88
(O.N.U.) şi ISCO-88-COM (Comunitatea
Economică Europeană), la codul2269.
Organizaţiile internaţionale stabilite
să reprezinte şi să dezvolte profesia de te-
rapie ocupaţională, sunt:
1) A.O.T.A. - «American Occupati-
onal Therapy Association», (www.aota.
org), constituită în 1917 şi C.A.O.T. -
«Canadian Association of Occupational
Therapists», (www.caot.ca), constituită în
1926, pe continentul american.
2) W.F.O.T. - «World Federation of
Occupational Therapists» (www.wfot.org),
de Terapie Ocupaţională în Învăţământul
Superior», fondată în 1995 la iniţiativa CO-
TEC. Are 190 de asociaţii membre din 46 de
ţări, printre care şi România. (www.enothe.
eu). Scopul său principal constă în unificarea
programelor educaţionale în terapie ocupaţi-
onală la nivel european, în strînsă legătură cu
procesul de la Bologna, contribuind la: imple-
mentarea competenţelor la nivel curricular şi
ciclu de studii, folosirea sistemului de credite
europene transferabile, utilizarea sistemului
de asigurare şi monitorizare a calităţii.
Profesia dispune de un mecanism de
audit la nivel internaţional, standardele
minime pentru educaţie fiind elaborate
şi aprobate de către World Federation of
Occupational Therapists (WFOT). Stabili-
rea noilor programe educaţionale în terapie
ocupaţională în ţări fără tradiţie academică
în acest domeniu precum şi sprijinirea că-

10 www.revistamedicalmarket.ro

tre un nivel superior a programelor exis-
tente reprezintă principala responsabilitate
a W.F.O.T., recunoscută atât de către OMS
cât şi de Naţiunile Unite.
În Europa există la momentul actual şi
lucrează 124 723 de terapeuţi ocupaţionali,
ceea ce reprezintă o medie de 30 de tera-
peuţi ocupaţionali la 100 000 de locuitori.
Aceştia studiază în cele aproximativ 400
de instituţii de învăţământ, care oferă pro-
grame de licenţă în terapia ocupaţională.
Dintre aceste instituţii, 278 au un program
educaţional de licenţă conform „standar-
delor minime pentru educaţie”, stability şi
aprobat de W.F.O.T. Standardele profesio-
nale stabilite de WFOT sînt acceptate de
13 guverne din cele 27 de ţări membre UE.
12 state membre UE recunosc în mod of-
ficial şi au o lege ce reglementează profesia
de terapeut ocupaţional.
În ţările dezvoltate şi cu tradiţie, terapia
ocupaţională este o profesie distinctă, care
necesită studii superioare, ghidată fiind de
standarde internaţionale pentru educaţie
şi practică, valori etice şi creşterea calităţii,
elaborate şi coordonate de către Federa-
ţia Mondială a Terapeuţilor Ocupaţionali
(World Federation of Occupational Thera-
pists, WFOT). Cele mai multe dintre facul-
tăţile de terapie ocupaţională din univer-
sităţi sînt incluse în domeniile Sănătate şi
Ştiinţe / Studii Sociale. În general, studiile
academice de terapie ocupaţională fac parte
din domeniul „Allied Health Professions”,
domeniu care în România nu există, deşi
este prevăzut în declaraţia de la Bologna.
Contextul naţional
După anul 2000, când tot mai mulți
clinicieni (medici, psihologi, asistenți so-
ciali, fizio-kinetoterapeuți) sunt chemați și
implicați în reabilitarea și integrarea persoa-
nelor cu dizabilități, necesitatea profesiei de
terapeut ocupațional, similară ca educație
țărilor europene cu tradiție, devine, sau
ar trebui să devină o preocupare şi pentru
universitățile din România.
La aproximativ 70 de ani de la prima
şcoală de terapie ocupaţională din Europa
(1930 – UK. Dorset House School of Occu-
pational Therapy în Bristol) şi la 80 ani de
la prima şcoală legitimată medical în SUA
(1920 - Philadelphia School), Universitatea
de Vest din Timişoara, Facultatea de Socio-
logie şi Psihologie, departamentul de Asis-
tenţă Socială, în parteneriat cu ENOTHE
începe în anul 2003 primul şi singurul pro-
gram post-universitar de specializare în tera-
pie ocupaţională, derulat prin programul CE
«Socrates, Leonardo da Vinci and Youth»,
care implementează primul curriculum
în Terapie Ocupaţională, la nivel de studii
post-universitare. Contractat de Universi-
tatea Hogeschool van Amsterdam, Olanda,
proiectul se derulează și se finalizează cu
ajutorul universităților partenere: Univer-
sitatea din Oradea, Universitatea „Vasile
Alecsandri” din Bacău, Universitatea „Angel
Kanchev“ din Ruse (BG) și Universitatea de
Științe din Pécs (HU). Rezultatul proiec-
tului constă în apariția primei generații de
terapeuți ocupaționali cu pregătire academi-
că în România, Bulgaria și Ungaria (www.
ri.uvt.ro/programe/programe-europene/al-
te-programe europene/enothe).
Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Ba-
cău, Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Spor-
tului şi Sănătăţii, departamentul de Kinetote-
rapie şi Terapie Ocupaţională începe în anul
2010 primul program de licenţă în terapie
ocupaţională în cadrul unui proiect strate-
gic finanţat prin programul POSDRU 2007
– 2013. (www.teoro.ub.ro). Proiectul implică
încă două spaţii academice româneşti şi anu-
me Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba
Iulia, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale,
Departamentul de Ştiinţe Sociale şi Univer-
sitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe, De-
partamentul de Psihologie.
Introducerea specializării de „Terapie
ocupaţională”, în domeniul „Psihologie” în
oferta de studii de licenţă a acestor facultăţi
de Ştiinte/Studii sociale, respectiv de Ştiinţe
ale Mişcării şi Sportului are loc în baza unor
acte normative, modificate sau înlocuite suc-
cesiv (de la HG nr. 635/ 2008, până la HG nr.
493/ 2013), programul de studii fiind inclus
în tabelul celor autorizate sau acreditate pro-
vizoriu. Ca urmare, primii terapeuţi ocupa-
ţionali din România cu pregătire academică,
dornici să profeseze există, profesia de tera-
peut ocupaţional fiind consacrată legal, indi-
rect, prin introducerea şi poziţionarea acestei
ocupaţii, în anul 2011, în cadrul Clasificării
Ocupaţiilor din România – C.O.R., în gru-
pa de bază aparţinând „Specialiştilor în do-
meniul juridic, social şi cultural”. La aceştia
se adăugă cetăţeni străini din alte state care,
avînd diplomă de studii în terapie ocupaţi-
onală, ar dori să profeseze în România, în
contextual libertăţii de stabilire şi al siste-
Articole de specialitate
mului general de recunoaştere al calificărilor
profesionale.
Asociația Profesională a Terapeuților
Ocupaționali din România /APTOR se con-
stituie în anul 2010, la inițiativa a 6 membri,
participanți în cadrul proiectului FPYP-
DEE. După racordarea sa la organizațiile
profesionale internaţionale, ENOTHE
(2011) şi WFOT (2012), Asociația de-
vine vocea oficială a profesiei de terapie
ocupațională în cadrul acestor organizații.
Anii 2013 – 2014 ne permit dezvoltarea pe
plan intern a unei comunități profesionale
inter/-naționale, prin conectarea spațiului
academic cu activitatea de pionierat a
terapeuților ocupaționali internaționali,
ce încă activează în cadrul ONG-urilor
și instituțiilor publice pentru persoanele
cu dizabilități din țară. Acestă comunita-
te inter/-națională ne sprijină în demara-
rea «programului de educație continuă»,
începînd cu acest an 2015, destinat noii
generații de terapeuți ocupaționali aflați pe
piața de muncă a serviciilor sociale din țară.
Concluzie
Protecţia publică a consumatorului de
servicii de terapie ocupaţională precum
şi egalitatea de şanse pe piaţa muncii prin
recunoaşterea mutuală a profesiei de te-
rapeut ocupaţional în cadrul profesiilor şi
ocupaţiilor din domeniul de îngrijire a să-
nătăţii, este o necesitate stringentă pentru
România secolului XXI, întrucât reglemen-
tarea legislativă serveşte drept standard al
profesionalismului şi responsabilităţii tera-
peuţilor ocupaţionali faţă de societate.
În ciuda persistenței confuziilor, diver-
genţelor şi decalajelor cu privire la ce este
terapia ocupaţională și rolul terapeutului
ocupațional în echipa multidisciplinară,
existența în universitățile românești a pro-
gramelor de licență în terapie ocupațională,
precum şi constituirea unei asociaţii pro-
fesionale partenere la organismele inter-
naţionale de profil, reprezintă un pas im-
portant pentru dezvoltarea profesiei, a ser-
viciilor de sănătate și asistență socială din
țara noastră, concomitent cu racordarea
la standardele profesionale şi educaționale
din țările cu tradiție.
1. www.terapieocupationala.ro
2. www.wfot.org/Membership/
CountryandOrganisationProfiles.aspx
Reabilitare medicală 11
 Articole de specialitate

Terapia ocupaţională în asistenţa

medicală a pacientului cu patologie
reumatismală a genunchiului
Articulaţie intermediară a membrului inferior, genunchiul paţionale care va trebui refăcută /
readaptată.
deţine un rol important atât în statică şi mers cât şi în Au fost descrise trei aspecte co-
diferitele activităţi zilnice ale oricărui individ (profesionale, relate cu noţiunea de performanţă
ocupaţională:
recreaţionale, de tip ADL, transferurile etc.) indiferent de •• ariile (domeniile) de performanţă
vârsta acestuia. - activităţi practice, recreaţionale,
lucrative şi ocupaţii care presupun
Mondiale a Terapeuţilor Ocupaţio- activităţi de tip ADL-uri, I-ADL-uri;
nali/ WFOT, 2010), în timp ce AOTA •• componentele de performanţă:
Rodica Trăistaru, (American Occupational Therapy ▶▶ senzori-motorie - senzorială (ste-
UMF din Craiova Association) defineşte terapia ocupa- reognozia, kinestezia, răspunsul
ţională ca fiind „forma de tratament la durere), neuro-musculosche-
care foloseşte activităţi şi metode spe- letală (amplitudinea de mişca-

Î
ntreaga asistenţă medicală, mul-
tidisciplinară, a pacientului cu
un genunchi disfuncţional are
ca scop final independenţa fizi-
că a acestuia, posibilă doar în con-
textul obţinerii celor trei deziderate
ale oricărei patologii a genunchiului:
indoloritatea, stabilitatea şi mobilita-
tea, cu creşterea indicelui de calitate
a vieţii sale. Asistenţa medicală este
complexă, cuprinzând: măsuri edu-
caţionale şi igieno-dietetice, măsuri
farmacologice şi nonfarmacologice.
Acestea din urmă sunt grupate în
nonchirurgicale şi chirurgicale. Din
categoria măsurilor nonchirurgicale,
majoritatea aparţine recuperării me-
dicale şi aspectelor conexe, respectiv
terapia ocupaţională şi ortezarea –
protezarea.
„Terapia ocupaţională este o pro-
fesie de îngrijire a sănătăţii centrată-
pe-client, preocupată de promovarea
sănătăţii şi bunăstării oamenilor prin
intermediul ocupaţiei şi a activită-
ţilor zilnice” (Definiţia Federaţiei
cifice pentru a dezvolta, ameliora sau
reface capacitatea de a desfăşura acti-
vităţile necesare vieţii individului, de
a compensa disfuncţii şi de a limita
deficienţe fizice ”.
Conceptele cu care „operează”
terapia ocupaţională, indiferent
de tipul de patologie, sunt:
•• ocupaţiile - activităţi practice de
tipul autoîngrijirea, munca, edu-
caţia, activităţile derulate în timpul
liber (jocuri, sporturi, activităţi so-
ciale), activităţi care dau sens vieţii
pacientului
•• modelul (componenta) de per-
formanţă ocupaţională caracteri-
zat prin două categorii de scheme
- comportamentale învăţate şi de
mişcare. Dezvoltarea performan-
ţei ocupaţionale este condiţionată
de dezvoltarea neuropsihică şi de
funcţiile integrative (psihosociale,
senzorimotorii, cognitive). Oricare
dintre aceste funcţii poate fi per-
turbată la pacientul cu afecţiune a
genunchiului, având impact nega-
tiv direct asupra performanţei ocu-
re, forţa şi rezistenţa musculară,
diferenţierea stânga – dreapta,
controlul postural) şi motorie
(controlul motor, praxia, coordo-
narea motorie fină, dexteritatea,
integrarea vizual-motorie),
▶▶ cognitivă (memoria, secvenţiali-
tate, operaţiile spaţiale),
▶▶ abilităţi psihosociale şi psihologi-
ce (interesele, succesul lucrativ);
•• contextul de realizare a perfor-
manţei - factorii de mediu, socio-
culturali în care se formează, defini-
tivează, derulează viaţa pacientului,
statusul prezent cu disfuncţionali-
tate, variate condiţii existenţiale co-
relate cu starea de sănătate, inclusiv
aspectele temporare.
Abordarea pacientului cu suferin-
ţa genunchiului, în terapia ocupaţi-
onală, se face din punct de vedere al
modelului de performanţă, apreciat
la patru categorii de pacienţi, indife-
rent de tipul de patologie, şi anume:
pacientul cu disfuncţie fizică , paci-
entul copil, pacientul vârstnic şi paci-
entul cu boală mintală.

12 www.revistamedicalmarket.ro

Terapia ocupaţională se înca-
drează în modalităţile terapeutice
nonchirurgicale şi nonfarmacologice
performate la pacientul cu suferinţa
genunchiului, alături de celelalte mo-
dalităţi din această categorie: măsuri
educaţionale, dietoterapie, modalităţi
fizicale (electroterapie, termoterapie,
kinetoterapie, masaj), terapie ocupa-
ţională şi terapii alternative.
La pacientul cu suferinţă reuma-
tismală a genunchiului, programul
de terapie ocupaţională nu depinde
de tipul de afecţiune ci de consecin-
ţele clinico-funcţionale, mai exact de
disfuncţia generată. Rol deosebit în
alcătuirea programului îl deţin aspec-
tele generale ale pacientului: greuta-
tea, profesiunea exercitată, prezenta
automatismelor gestuale nefavorabile
şi abordarea completă: biomecanică
(mecanismele deformării articulare,
studiul în lanţ cinematic), senzorial
motorie (etapele educaţiei gestuale)
şi aprecierea ADL şi I-ADL-uri.
Programul de terapie ocupa-
ţională, aplicat după stabilirea
„scopului final” şi a ariilor de per-
formanţă la pacientul respectiv,
este structurat în mai multe stadii:
•• stadiul 1 – sunt alese şi performate
metodele adjuvante, premergătoare
activităţilor practice (exerciţiile fi-
zice, tehnicile de facilitare şi inhi-
biţie, posturările, stimularea senzo-
rială, proceduri de electroterapie şi
/ sau termoterapie şi masaj); tera-
peutul ocupaţional va realiza eva-
luarea funcţională a pacientului, cu
aprecierea componentelor perfor-
manţei ocupaţionale;
•• stadiul 2 – alegerea şi performarea
metodelor, instalaţiilor facilitatoa-
re, a echipamentelor speciale care
pregătesc şi stimulează derularea
activităţilor practice; la pacientul
cu suferinţă a genunchiului sunt
deosebit de utile skating boards, si-
mulatoare de activităţi profesiona-
le, scaunul cu rotile, ajutoare pen-
tru mers, îmbrăcăminte specială,
alte sisteme de asistare;
•• stadiul 3 – alegerea şi performarea
Articole de specialitate
activităţilor practice, derulate în
contextul performanţei ocupaţio-
nale; pacientul va derula activităţi
cotidiene (igiena, îmbrăcatul, tran-
sferurile, comunicarea), diferite
meserii, jocuri, sporturi, activităţi
profesionale, activităţi educaţiona-
le; terapeutul ocupaţional va trebui
să cunoască condiţiile necesare a
fi îndeplinite de oricare activitate
practică (terapeutică);
•• stadiul 4 – realizarea / exprimarea
performanţei ocupaţionale, avân-
du-se în vedere obţinerea unui ni-
vel maxim de independenţă pentru
pacientul cu suferinţă a genunchiu-
lui. Abordarea de revenire a paci-
entului la „abilitate” (reabilitare),
la maximul posibil al capacităţii
fizice, intelectuale, sociale, profe-
sionale şi economică este bazată
pe activităţi practice (terapeutice)
şi măsuri prin care pacientul este
deprins să trăiască cu disfuncţiile
sale, disfuncţii reziduale compen-
sate, cât mai independent.
Prin activităţile cuprinse în
programul de terapie ocupaţio-
nală se urmăreşte asigurarea sta-
bilităţii articulaţiei genunchiului
în condiţii de indoloritate şi com-
pensarea deficitului funcţional
cu / fără mijloacele ajutătoare
de mers, în condiţiile promovării
motivaţiei pozitive a pacientului.
Sunt recomandate:
•• ortezele de stabilitate şi de corecţie;
•• activităţi lucrative, artizanale cu
pacientul poziţionat în şezând (îm-
pletitul, ţesutul, cusutul la maşina
de cusut clasică, olăritul - pedalare
la roata olarului), ulterior cu pa-
cientul în ortostatism (tâmplăria
- dulgheria la banc de lucru cu pe-
dală, în cursul căreia este promova-
tă stabilitatea tuturor articulaţiilor
membrului inferior, în diferitele
planuri de mişcare – folosirea rin-
delei solicită grupele musculare din
plan sagital, iar fierăstrăului pe cele
din plan frontal);
•• activităţi de tip ADL pentru edu-
caţia gestuală, antrenamentul acti-
vităţilor vieţii cotidiene, adoptarea
poziţiilor corecte şezând şi decubit
pentru repausul funcţional (sunt
indicate scaunele reglabile, adapta-
bile care permit unghiuri funcţio-
nale la nivelul articulaţiilor mem-
brului inferior, repausul periodic în
cursul zilei în decubit ventral), ac-
ceptarea şi folosirea corectă a mij-
loacelor ajutătoare de mers (scaun,
cadru, baston, cârjă).
Când pacientul prezintă un defi-
cit de flexie, cu impact negativ asupra
derulării activităţilor cotidiene, sunt
necesare compensări de tipul bare de
susţinere, adaptări ale mijloacelor din
gospodărie (mătura flexibilă, mijloa-
ce casnice flexibile).
Se recomandă şi adaptarea obiec-
telor de îmbrăcăminte precum şi
„motorizarea” diferitelor obiecte de
mobilier pentru a reduce efortul de-
plasării lor (masa pe rotile, găleata
rulantă). Trebuie să-i explice pacien-
tului importanţa deprinderii princi-
piilor de protecţie articulară, aspecte
obligatorii pentru educaţia gestuală:
•• evitarea activităţilor care nu pot fi
oprite brusc şi care necesită un efort
deosebit pentru reluarea corectă,
•• folosirea celei mai corecte / antial-
gice posturi, cu evitarea poziţiilor
care favorizează deformările arti-
culare şi a celor care menţin articu-
laţiile în poziţii fixe,
•• controlul greutăţii pentru stresul
articular,
•• folosirea articulaţiei în planul său
anatomic cel mai stabil şi cel mai
funcţional,
•• “respectarea durerii” - activitate al-
gogenă se opreşte şi se va alege al-
ternativa optimă.
Prin programul de terapie ocu-
paţională la pacientul cu disfuncţie
a genunchiului se asigură o indepen-
denţă a pacientului cu disponibilita-
tea optimă de derulare a activităţilor
cotidiene. Totdeauna, programul de
terapie ocupaţională va fi structurat,
cu obiective bine stabilite şi individu-
alizate, adaptate mediului de viaţă şi
muncă pentru pacientul respectiv.
Reabilitare medicală 13
 Articole de specialitate

Reumabloc® – Anti-inflamatorii naturale și sigure

Gama completă ce gestionează eficient durerea
Formula naturală şi sigură pentru ameliorarea durerii articulare și musculare

American Foundation of Pain estimează că aproximativ 70% din populaţia glob- •• extract de Mentha Piperita 2%
ului suferă de dureri cronice, toate „tratate”cu o multitudine de medicamente, în •• ulei de Eucalyptus Globulus 1%
special din categoria numită AINS. Aceste medicamente sunt concepute pentru •• ulei de Boswellia Serrata 0,5%
•• extract de Capsicum Oleoresin 0,1 %
a inhiba activitatea a ceea ce este cunoscut ca enzima COX2, un factor major în COMPOZIŢIA REUMABLOC Liniment
durere. Această enzimă este responsabilă pentru producerea de prostaglandine, Galangal oil (Alpinia Galanga) 2%
care induc durere și inflamație. Cassia/Cinnamon

D
in nefericire, odată cu stoparea durerii, admi-
nistrarea de anti-inflamatorii nesteroidiene
impactează asupra stomacului, a ficatului şi a
rinichilor şi poate creşte riscul de atac de cord
şi accident vascular cerebral.
„Lasă hrana să-ţi fie
medicament.” – Hipocrates
Una dintre cele mai eficiente și cu efect foarte
puternic anti-inflamator natural este curcumina,
compusul bioactiv extras din rădăcina de Turme-
ric. Curcumina s-a dovedit științific a fi extrem
de eficientă în ameliorarea durerii. Ca și AINS,
Curcumina inhibă COX2 dar spre deosebire de
AINS, aceasta nu face acest lucru în mod selectiv.
Curcumina impactează activitatea altor factori
cheie în inflamație, incluzând NF-kappaB, factori
de transcripție PPAR gamma, și 5-LOX. Prin in-
hibarea activității tuturor acestor aspecte ale infla-
maţiei, Curcumina oferă activitate mult superioară
anti-inflamatoriilor nesteroidiene.
Rădăcina de ghimbir conține un număr semni-
ficativ de compuşi bioactivi în ceea ce priveşte redu-
cerea durerii. Ghimbirul conține o proteină numită
zingibain, care calmează durerea din artrită prin
reducerea inflamaţiei. Rădăcina de ghimbir conţine
şi alţi compuşi, cu rol puternic antioxidant, compuşi
activi - agenți anti-inflamatorii - ce contribuie la re-
ducerea radicalilor liberi. Având în vedere că oxida-
rea şi inflamaţia sunt două procese comune tuturor
bolilor cronice degenerative, ghimbirul poate juca
un rol-cheie în reducerea riscului de îmbolnăvire.
Extractul de Boswellia Serrata - studiu dublu-
orb, placebo controlat demonstrează administrarea
extractului de Boswellia în combinație cu Turmeric
(Curcuma Longa) pentru o durată de 3 luni, duce
la reducerea semnificativă a scorului de durere
(p<0.01) și a scorului de dizabilitate (p<0.05). Ad-
ministrarea de Boswellia în reumatismul articular
contribuie la reducerea dozei de antiinflamatoare
nesteroidiene la administrarea pe termen lung.
Extractul de Vitex Negundo - puternic antiin-
flamator și analgezic natural. Studiile clinice atestă
faptul că acționează asupra tuturor etapelor pro-
cesului inflamator, blocând metabolismul acidului
oil (Cinnamomum
arahidonic prin inhibarea activității lipooxigenazei
zeylanicum) 5%
și antagonizează efectul radicalilor liberi produși în Wintergreen
urma metabolismului acidului arahidonic. Extractul oil (Gaultheria
de Vitex inhibă ciclooxigenaza la nivelul țesuturilor fragrantissima) 15%
periferice, intervenind în mecanismul de transducție Boswellia oil
de la nivelul nociceptorilor aferenți primari. (Frankincenseoil)
Ulei de Wintergreen (Gaultheria Fragrantissi- (Boswellia serrata) 12%
ma)- Salcie de Himalaya are proprietăţi antiinfla- Cajuput oil (Melaleuca
matoare şi antialgice, calmarea durerilor articulare; leucadendron.) 3%
Uleiul esenţial de Wintergreen este compus în pro- Clove oil (Syzygium
porţie de 99% din salicilat de metil, având aceleaşi aromaticum) 2%
proprietăţi ca şi aspirina. Acest compus natural Menthol (Mentha piperita) 3%
special face din uleiul esenţial de salcie de Hima- Ginger oil (Zingiber officinale) 1%
laya un ulei foarte apreciat în aromaterapie şi me- Camphor (Cinnamomum camphora ) 3%
dicina sportivă- tendinită, muşchi obosiţi, crampe,
dureri reumatice; în prepararea uleiurilor de masaj Indicaţii:
destinate pregătirii musculaturii pentru efort şi •• boli reumatismale
pentru calmarea durerilor şi eliminarea acidului
•• dureri musculare
lactic acumulat în ţesutul muscular după efort;
•• recuperare medicală
•• medicina sportivă ( menţinerea condiţiei
Extractul de Capsicum fizice sau situaţii patologice: afecţiuni ale
oleoresin ţesuturilor moi periferice, leziuni muscu-
Compoziţie: Caroteni (β-caroten, capsorubi- lare şi tendinoase, accidente osteoarticu-
nă, capsantină, zeaxantină, luteină, criptoxantină), lare, afecţiuni ale nervilor periferici)
capsaicină lipide, vitamine liposolubile,enzime, REUMABLOC - INDICAŢII TERAPEUTICE
uleiuri eterice, capsaicina, minerale. •• Reumatism articular acut
Proprietăţi: Extractul din ardei iute se utilizea- •• Osteoartrită, artroză
ză ca principiu activ în preparate dermo-cosmetice •• Sinovite, spondilite anchilozante
cu rol revulsiv și analgezic. •• Dureri musculare
COMPOZIŢIA REUMABLOC CAPSULE: POSOLOGIE REUMABLOC® CAPSULE
Extracte de: •• 1-2 capsule de 2 ori pe zi. Capsulele se
•• Boswellia înghit întregi, cu o cantitate suficientă de
Serrata 200 mg apă. Reumabloc® capsule nu prezintă efec-
•• Curcuma Longa te adverse.
100 mg POSOLOGIE REUMABLOC®GEL
•• Vitex Negundo •• Gelul se aplică de două ori pe zi pe supra-
50 mg feţele cutanate corespunzătoare articulaţi-
•• Zingiber Officinalis 25 m ilor inflamate.
COMPOZIŢIA REUMABLOC GEL: POSOLOGIE REUMABLOC®Liniment ulei
•• ulei de Gaultheria Fragrantissima 8% •• Reumabloc Liniment se aplică extern, în
•• ulei de strat subțire (aproximativ 1 ml ulei) de
Cedrus 2-3 ori pe zi, la nivelul zonelor afectate.
Deodara 4% •• Pentru a favoriza absorbția cutanată a uleiu-
•• extract de Cinnamomum Camphora 4% lui se efectuează un masaj ușor și prelungit.

14 www.revistamedicalmarket.ro
 Declarația
Declarația ESA
ESA privind
privind noua
noua recomandare
recomandare de de siguranță
siguranță emisă
emisă de
de
Declarația ESA privind
Agenția noua recomandare
Europeană pentru de siguranță emisă de
Medicamente
Agenția Europeană pentru Medicamente
Agenția
(EMA; Declarația PRACEuropeană pentru
din iunie 2013 Medicamente
și Declarația CMDh din iunie 2013)
(EMA; Declarația PRAC din iunie 2013 și Declarația CMDh din iunie 2013)
rația ESA privind (EMA; Declarația
Declarația
noua ESAPRAC
recomandare
privinddinnoua
de iunierecomandare
2013emisă
siguranță și Declarația CMDh din
dede siguranță iuniede
emisă 2013)
Agenția
Bruxelles, Europeană
9 decembrie 2013 pentru
Agenția
Medicamente
Europeană pentru Medicamente
; Declarația PRAC
Bruxelles, din
(EMA;
iunie
9 decembrie Declarația
2013 și Declarația
2013
Bruxelles, 9 decembrie 2013
PRAC dinCMDh
iunie 2013
din iunie
și Declarația
2013) CMDh din iunie 2013)
Diclofenacul este unul dintre cele mai utilizate medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) din Europa. În unele țări, aceste două alerte
Diclofenacul
privind siguranța esteauunul dintre multă
provocat cele mai utilizateînmedicamente
confuzie rândul medicilor, antiinflamatoare nesteroidiene
iar în unele instituții (AINS)odin
s-a introdus Europa. privind
interdicție În uneleutilizarea
țări, aceste două alerte
diclofenacului.
Diclofenacul
privind
Volumul siguranța este
considerabilauunul dedintre
provocat cele
datemultăși omai utilizateînmedicamente
confuzie
metaanaliză rândul antiinflamatoare
medicilor,
desfășurată în iar în unele
prezent nesteroidiene
au instituții
conduss-a (AINS)odin
la introdus
declarații Europa.
interdicție
clare În unele
privind
privind țări,cardiovasculare
aceste
utilizarea
riscurile două alerte
diclofenacului.
ale
e 2013 privindBruxelles,
Volumul siguranța
considerabil
diclofenacului au naproxenului).
(și9 ale provocat
de date
decembrie 2013multă
și oÎnconfuzie
metaanaliză
consecință, în rândul medicilor,
desfășurată
EMA a iar
emis oînalertă în privind
prezentuneleau instituții
conduss-a
siguranța. laÎnintrodus
schimb,odatele
declarații interdicție
clare privind
privind
privind utilizarea
riscurile
efectele diclofenacului.
cardiovasculare
secundare grave ale
ale
Volumul
altor AINS considerabil
diclofenacului sunt(și prea de date
ale naproxenului).
puțin și oÎnmetaanaliză
convingătoare consecință,
sau prea desfășurată
EMA a emis
puțin oînalertă
numeroase prezent au siguranța.
privind
pentru condus
a permite laÎnavertismente
declarații clare
schimb, datele privind riscurile
privind efectele
individuale. cardiovasculare
Pentrusecundare grave
toți inhibitorii ale
COX,
diclofenacului
ul dintre cele mai utilizate
altor AINS
avertismentul sunt(șinivel
Diclofenacul
la aleeste
medicamente
prea naproxenului).
unul
puțin
de Înde
antiinflamatoare
dintre cele
convingătoare
clasă emis consecință,
mai nesteroidiene
utilizate
EMA sau
se prea EMA
aplică a emis
medicamente
(AINS)
puțin
încă din o alertăÎnprivind
antiinflamatoare
Europa.
numeroase
nemodificat. unele
pentru
Toate siguranța.
nesteroidiene
țări, aceste
arecomandările
permite Înavertismente
două schimb,
(AINS)
alerte datele Înprivind
dindeclarațiile
și Europa. unele efectele
țări,
individuale.
actuale aceste
Pentru
se secundare
bazea-două
toți zăalerte grave
inhibitorii ale
COX,
pe observații
rovocat multă confuzie
altor privindîn
AINS siguranța
rândul medicilor,
au provocat
iar emis
în multă
unele confuzie
instituții
ses-a
înprea
rândul
introdus
medicilor,
o numeroase
interdicție
iar în privind
unele instituții
utilizareas-a
diclofenacului.
introdus oșiinterdicție privind utilizarea diclofenacului.
rezultate în sunt
avertismentul urma prea
la nivel puțin
de
utilizării de convingătoare
clasăAINS în de
doze EMA sau
mari șiaplică puțin
pentru încă nemodificat.
perioade lungi pentru
deToate
timp. arecomandările
permite avertismente individuale.
declarațiile actuale Pentru
se bazea-toți ză
inhibitorii COX,
pe observații
de date și rezultate
o metaanaliză
Volumul
avertismentul
în urmaconsiderabil
desfășurată
la nivel de
în AINS
de clasă
utilizării de prezent
date
emisși de
în au
o metaanaliză
doze condus
EMA mariseși laaplică
declarații
desfășurată
pentru încă clare
în privind
prezent
lungi riscurile
nemodificat.
perioade deau condus
Toate
timp. cardiovasculare
la declarații și
recomandările ale
clare privind riscurile
declarațiile actualecardiovasculare
se bazea- ză pe ale observații
aproxenului). În consecință,
diclofenacului
EMA (și
a emis
ale naproxenului).
o alertă privind
În siguranța.
consecință, În EMA
schimb,
a
rezultate în urma utilizării de AINS în doze mari și pentru perioade lungi de timp. emis
datele
o alertă
privind
privind
efectele
siguranța.
secundare
În schimb,
grave ale
datele privind efectele secundare grave ale
puțin convingătoarealtor
sauAINS
preasunt
puțin
prea
numeroase
puțin convingătoare
pentru a permite
sau preaavertismente
puțin numeroase
individuale.
pentru
Pentru
a permite
toți inhibitorii
avertismente
COX, individuale. Pentru toți inhibitorii COX,
Context:
de clasă emis de EMA
avertismentul
se aplică la
încă
nivel
nemodificat.
de clasă emis Toate
derecomandările
EMA se aplicășiîncă
declarațiile
nemodificat.
actuale
Toate
Pentru
se bazea-
practica
recomandările
noastră zilnică:
ză pe observații
și declarațiile actuale se bazea- ză pe observații
Context:
• EMA
ării de AINS în dozea emis
rezultate un
mari și în avertisment
pentru
urmaperioade la
utilizării de nivel
lungi
AINS de
de în clasă
timp. de medicamente pentru
doze mari și pentru perioade lungi de timp.
Pentru
• Înainte practica
de a noastră
prescrie zilnică:
diclofenac (sau orice alt AINS), trebuie să fie
Context:
• EMA
AINS adin emis un avertisment
cauza unei ușoare la nivel
creșteri de clasă de medicamente
a numărului de evenimente pentru Pentru
luate înpractica
• Înainte de a prescrie
considerare noastră diclofenac
următoarelezilnică: (sau orice alt AINS), trebuie să fie
contraindicații:
• EMA
AINS adin
emis
tromboembolice un avertisment
cauza unei ușoare
(EMA 2005, la EMA
nivel
creșteri de
2006, clasă de medicamente
a numărului
EMA 2012)dela evenimente
pacienții pentru cu • Înainte
luate înde a prescrie următoarele
considerare diclofenac (sau orice alt AINS), trebuie să fie
contraindicații:
AINS Context:
din
tromboembolice cauza unei
(EMA ușoare
2005, creșteri
EMA Pentru
2006, a practica
numărului
EMA 2012) noastră
dela evenimente
pacienții zilnică:
cu • luate
Pentru La practica
pacienții
în care prezintă
noastră
considerare zilnică:
următoarele factoricontraindicații:
de risc de dezvoltare a unor
boli cardiace sau circulatorii preexistente sau la cei cu factori pre- •alt LaAINS),pacienții care
tromboembolice
sment la nivel de clasă
•cardiace
EMAde medicamente (EMA 2005, EMA 2006, EMA
saudela2012) lacreier,
pacienții cu (sau orice evenimente vascularefieprezintă majore factori
(precum de riscfumatul,
de dezvoltare
să fie a unor
hipertensiunea
boli
existenți deariscemis
sau de uncirculatorii
avertisment
pentru preexistente
evenimente la nivel
vasculare •deÎnainte
clasă
majore a cei
prescrie
medicamente
(inimă, cu diclofenac
factori pentru
pre-
vase). • Înainte
• arterială,
de a trebuie
Laînpacienții
evenimente
prescrie
care
sădiclofenac
vasculare prezintă
(sau
majore
orice
factori(precum
alt AINS),
de riscfumatul,
trebuie
de dezvoltare a unor
hipertensiunea
ei ușoare creșteri a numărului
AINS
boli cardiace
existenți din
de risc saucauza
de evenimente
decirculatoriiunei
evenimente ușoare creșteri
preexistente
vasculare luatea în
saude
majore considerare
numărului
la(inimă, de
cei cucreier, următoarele
evenimente
factori pre- contraindicații:
luate considerare hipercolesterolemie,
următoarele diabet
contraindicații: zaharat), prescrierea
Aceste evenimente au apărut la 8 din2006, 1000 utilizatori de vase).
AINS. evenimentehipercolesterolemie,
arterială, vasculare majore (precum
diabet să fumatul,
zaharat), hipertensiunea
prescrierea
A 2005, EMA existenți
2006, EMA
Aceste
tromboembolice
2012) la
de risc de evenimente
evenimente
pacienții
(EMA 2005,
cu EMA
vasculare EMA
majore 2012)
de (inimă,
la pacienții
care creier,
cu
vase). diclofenacului (sau a altui AINS) trebuie înceapă doar după o
Acest boli
culatorii preexistente avertisment
sau cardiace
la cei cu sau laaunivel
factori
apărut la
pre-de clasă
circulatorii
8 din • este
preexistente
1000
La pacienții
deja utilizatori
sau lainclus
cei cu în
prezintăde AINS.
versiunile
factori
factori de •risc
pre-
Laarterială,
depacienții
dezvoltare
diclofenacului
care aprezintă
unor factori de risc
hipercolesterolemie,
(saumajorea altui(precum
AINS) trebuie
de dezvoltare
diabet zaharat),
săhipertensiunea
a unor
înceapă doar prescrierea
după o
Aceste
Acest evenimente
avertisment laau apărut
nivel de la 8
clasă din 1000
evenimente
este dejade utilizatori
vasculare
inclus în de AINS.
majore
versiunile (precum analiză
evenimente
fumatul, atentă.
hipertensiunea
vasculare fumatul,
actuale
venimente vasculare ale informațiilor
majore
existenți (inimă,
de risc creier, referitoare
de evenimente
vase). la produsmajore
vasculare pentru(inimă,diferitecreier,AINS. vase). diclofenacului
analiză hipercolesterolemie,
atentă. (sau a altui AINS) trebuie să înceapă doar după o
Acest avertisment ladenivel de clasă arterială,
este dejadehipercolesterolemie,
inclus în AINS.
versiunile diabet arterială,
• zaharat), prescriereadiclofenaculuidiabet zaharat),
în cazulprescrierea
au apărut la 8 actuale
din 1000 ale
Acestedeinformațiilor
utilizatori
evenimente referitoare
AINS.
au apărut la
la produs
8 din 1000pentru diferite
utilizatori de AINS. Administrarea
analiză atentă. (la fel ca tuturor inhibitorilor
• actuale
În funcție ale de raportul referitoare
informațiilor dintre inhibiția laclasă
produs COX 1 și diferite
diclofenacului
pentru inhibiția
(sau aAINS. COX
altui AINS) 2, trebuie diclofenacului
să înceapă doar
• Administrarea (sau dupăa altuio AINS) trebuie
diclofenacului săca
(lalafelcea înceapă
în cazul doar după o
tuturor inhibitorilor
a nivel de clasă este
• fiecare
În funcție Acest
deja avertisment
inclus
de are raportulîn versiunile
la nivel
dintre de
inhibițiaanaliză este deja
COXnumeroase inclus
1 și inhibiția în versiunile
COX 2, COX) trebuie să fie începută mai scăzută doză posibilă
AINS efecte secundare mai atentă. fie la nivel analiză
COX)atentă.
• Administrarea trebuie diclofenacului
să fie începută (lalafel ceaca în posibilă.
mai cazul
scăzută tuturor dozăinhibitorilor
posibilă
or referitoare•laÎnprodus actuale
funcție
fiecare
pentru
AINS de ale
diferite
informațiilor
raportul
are
AINS.
efecte
referitoare
dintre inhibiția
secundare
la produs
COX
mai
pentru
1 și
numeroase
diferite
inhibiția AINS.
fie COX
la nivel2, pentru cea mai scurtă perioadă de timp
cardio-/cerebrovascular, fie la nivel •gastrointestinal. Administrarea diclofenacului (la fel ca în COX)
pentru
• Administrarea
cazul trebuie
tuturor cea mai săscurtă
inhibitorilor
diclofenacului fie începută
(la fel calaînde
perioadă ceatimp
cazul mai scăzută
posibilă.
tuturor doză posibilă
inhibitorilor
fiecare
tul dintre inhibiția • În AINS
COX funcție
cardio-/cerebrovascular, are
de efecte
1 și inhibiția raportul
COXfie secundare
2,
dintre
la nivel inhibiția maiCOX numeroase
gastrointestinal. 1 și inhibiția fie COXla nivel2, • scăzută
Tratamentul tuturor pacienților
• Utilizarea naproxenului lanivel
cealasecundare
mai COX) trebuie să fie începută la cea mai COX) pentru trebuie cea
doză sămai scurtă
posibilă
fie începută perioadă
la cea mai decare
timpprimesc
scăzută posibilă. în mod regulat
doză posibilă
ecte secundare maifiecare
numeroase
cardio-/cerebrovascular,AINS are fie laefecte fie nivelridicată maidoză
gastrointestinal.
pentru cea
zilnică fie
numeroase
mai scurtă
(și exclusiv
la nivel
perioadă de timp • diclofenac
pentru Tratamentul
posibilă. cea mai tuturor
trebuie
scurtă să
perioadăpacienților
fie analizat
de timp care
cu primesc
atenție
posibilă. la în mod regulat
următoarea vizită
• Utilizarea
cular, fie la nivel naproxenului
lagastrointestinal.
această doză) determină
cardio-/cerebrovascular, la ceafieun mai ridicată
risc
la nivel ușordoză mai zilnică
gastrointestinal. scăzut(șideexclusiv eveni- • programată.
Tratamentul tuturor
diclofenac trebuie să pacienților
fie analizat care cu atențieprimesc în mod regulat
la următoarea vizită
• Utilizarea
la această naproxenului
doză) determină la cea mai
un ridicată
risc • ușor doză
mai
Tratamentul zilnică
scăzut
tuturor (șide exclusiv
eveni-
pacienților care • primesc
Tratamentul în mod tuturorregulatpacienților care primesc în mod regulat
ului la cea mai mente
ridicată cardiovasculare
• Utilizarea
doză zilnică naproxenului
(și exclusiv tromboembolice,
la cea mai ridicatădar doză unzilnică
risc crescut
(și exclusiv de diclofenac
programată. trebuie să fie analizat cu atenție la următoarea vizită
la această
mente
efecte doză) gastrointestinale.
cardiovasculare determină un risc diclofenac
tromboembolice, ușordar maiun scăzut
trebuie
risc să defie eveni-
crescut analizat
de cu atenție diclofenac la următoarea
trebuie să vizită
fie analizat cu atenție la următoarea vizită
etermină un risc ușorlasecundare
această
mai scăzut doză) de determină
eveni- un risc ușor mai scăzut de eveni- programată.
mente cardiovasculare programată. programată.
efectemente
are tromboembolice, secundare crescuttromboembolice,
risc gastrointestinale.
dar uncardiovasculare detromboembolice,dar dar un un risc crescutde
risc crescut de
Diclofenac:
astrointestinale. efecteefecte secundaresecundare gastrointestinale.
gastrointestinale. Acest avertisment se aplică în cazul diclofenacului aplicat siste-
Diclofenac:
• ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DICLOFENACUL, BENEFICIUL ESTE mic,Acest nu șiavertisment
aplicațiilor topice, se aplică în cazul
precum diclofenacului aplicat siste-
unguentele.
Diclofenac:
• ÎN
ÎN MOD Diclofenac:
CEEA CE PRIVEȘTE
CLAR MAI MARE DICLOFENACUL,
DECÂT Acest RISCURILE. BENEFICIUL
avertisment NICIO se aplică ESTE
AUTO- mic,Acest
în cazul diclofenacului
Acest nu șiavertisment
aplicațiilor
avertisment
aplicat se
siste- se aplică
topice,
aplică în diclofenacului
precum
în cazul cazul diclofenacului
unguentele. aplicat siste- aplicat siste-
• ÎN
EȘTE DICLOFENACUL,RITATE • ÎN PUBLICĂ
CEEA
MOD CE
CEEA
CLAR PRIVEȘTE
BENEFICIUL
CE MAI PRIVEȘTE
SAU ESTE
MARE DICLOFENACUL,
DICLOFENACUL,
DECÂT
GUVERNAMENTALĂ mic,RISCURILE. BENEFICIUL
BENEFICIUL
NUNICIO
nu și aplicațiilor topice,
A SOLICITAT ESTE
ESTE
AUTO-precum unguentele.
mic, mic,nu și nuaplicațiilor
și aplicațiilor topice, topice,
precum precum
unguentele. unguentele. PREDOMINANT
I MARE DECÂT RISCURILE.
ÎN PUBLICĂ
MOD CLAR
NICIO MAI
AUTO- MARE DECÂT RISCURILE. NICIO AUTO- ÎN REZUMAT, ESA SUBLINIAZĂ BENEFICIUL
ÎN
RITATEMOD
O INTERDICȚIE CLAR MAI SAU
ASUPRA MARE DECÂT
GUVERNAMENTALĂ
DICLOFENACULUI. RISCURILE. NUNICIOA SOLICITAT AUTO-
SAU GUVERNAMENTALĂ RITATE NUPUBLICĂ
A SOLICITAT ALÎN REZUMAT, ESA SUBLINIAZĂ
DICLOFENACULUI SAU BENEFICIUL BENEFICIUL PREDOMINANT
AL INHIBITORILOR COX, ÎN SPE-
RITATE
O PUBLICĂ
INTERDICȚIE SAUSAU
ASUPRA GUVERNAMENTALĂ
GUVERNAMENTALĂ
DICLOFENACULUI. ÎN REZUMAT, NUESA
NU AA SOLICITAT
SOLICITAT
SUBLINIAZĂ BENEFICIUL ÎN ÎN
AL
REZUMAT, PREDOMINANT
REZUMAT,
DICLOFENACULUI
ESA ESA SUBLINIAZĂ
SUBLINIAZĂ
SAU AL BENEFICIUL
INHIBITORILOR
PREDOMINANT PREDOMINANT
COX, ÎN SPE-
• Diclofenacul
SUPRA DICLOFENACULUI. O are
INTERDICȚIE un raport
ASUPRA COX 1: COX
DICLOFENACULUI.
AL 2 (1:50)
DICLOFENACULUI similar inhibitorilor
SAU AL INHIBITORILOR
AL CIAL ÎN
DICLOFENACULUI COX, CADRULÎN SPE- SAU UNUI AL REGIM
INHIBITORILOR TERAPEUTICCOX, ÎN ANALGEZIC
SPE-
O INTERDICȚIE ASUPRA DICLOFENACULUI. AL DICLOFENACULUI
CIAL ÎN CADRUL UNUI SAUREGIM ALniciodată
INHIBITORILOR
TERAPEUTIC COX, ÎN SPE-
ANALGEZIC
• Diclofenacul
COX 2
aport COX 1: COX•2Diclofenacul precum are
(1:50) similarare un raport
Celecoxib;
inhibitorilor COX prin 1: COX
urmare
CIAL 2 (1:50)
ÎN determină
CADRUL
un raport COX 1: COX 2 (1:50) similar inhibitorilor similar inhibitorilor
unUNUI risc de
REGIM MULTIMODAL.
TERAPEUTIC
CIAL ÎN CADRULANALGEZIC Nu
UNUI s-a solicitat
REGIM TERAPEUTIC o interdicție
ANALGEZIC generală cu
• Diclofenacul
COX 2 determină
precum are un raport
Celecoxib; COX 1: COX
prinprinurmare 2 (1:50)
determinăsimilar
Nu s-a inhibitorilor
un risc de
solicitat deniciodată CIAL
MULTIMODAL.
privire ÎN
la CADRUL
diclofenac.
o interdicție generală Nu s-a cuNu s-aUNUI
Totuși, REGIM
solicitat
o niciodată
metaanaliză TERAPEUTIC
o
solicitat niciodată o interdicție generală cua interdicție
confirmat ANALGEZIC
generală cu
contraindi-
elecoxib; prin evenimente
urmareCOX 2cardiovasculare
precum un risc de majore
Celecoxib; care este
MULTIMODAL.
urmare similar
determină inhibitorilor
un risc MULTIMODAL.
COX
evenimente 2 precum Celecoxib;
cardiovasculare prin
majore urmarecare
privire la determină
este similar
diclofenac. un risc
inhibitorilor
Totuși, o de
metaanaliză MULTIMODAL.
privire
cațiile
privirea la
deja
confirmat
la diclofenac.
diclofenac. Nu
binecunoscute
contraindi-
Totuși,s-a o solicitat
Totuși, și o niciodată
metaanaliză
recomandarea
metaanaliză a oainterdicție
confirmat confirmat
de siguranță,
contraindi- generală
acesteacu
contraindi-
asculare majore COX 2 (plus 3 evenimente, ceea ce înseamnă în total 11
care evenimente
este similar cardiovasculare
inhibitorilor majore care este similar inhibitorilor
venimente, ceea evenimente
COX 2înseamnă
ceCOX (plus cardiovasculare
2la(plus3 înevenimente,
3total
evenimente,
11 majoreceea ceea care
cațiile este
deja
cece înseamnă similar
binecunoscute
înseamnă inhibitorilor
în traditional și
total 11 recomandarea
11 privire
cațiile
cațiile de deja la
deja diclofenac.
siguranță, binecunoscute
binecunoscute
acestea Totuși,
și și o
recomandarea metaanaliză
recomandarea
fiind deja prezente în versiunile actuale ale informațiilor referitoare la de a confirmat
de
siguranță, siguranță,
acestea contraindi-
acestea
evenimente 1000 de utilizatori de AINS; Coxib andîn total
COX
de utilizatori evenimente
de AINS; 2Trialists’
(plus
evenimente
Coxib 3Collaboration,
and
la 1000 laevenimente,
1000
traditionalde utilizatori
de utilizatori ceeade fiind ce
deAINS;dejaînseamnă
AINS; prezente
Coxib and
Coxib înînversiunile
and total 11
traditional
traditional actuale ale fiindcațiile
fiind
dejadeja
informațiilor
produs deja
prezente
pentru binecunoscute
prezente
referitoare
în
AINS, înlaversiunile
versiunile
în special și recomandarea
actuale actuale
ale informațiilor
diclofenac: de
ale informațiilorsiguranță,
referitoare la acestea
referitoare la
NSAID Lancet, 2013).
aboration, Lancet, 2013).
evenimente
NSAID NSAID Trialists’
la 1000
Trialists’ Collaboration,
de utilizatori
Collaboration,
produs
Lancet,
de AINS;
Lancet,
pentru
2013).
2013).
AINS,
Coxib and traditionalîn special diclofenac: fiind
produs
produs deja
pentru prezente
pentruAINS, în
AINS, în versiunile
special
în special actuale
diclofenac:diclofenac: ale informațiilor referitoare la
• NSAID
AceastăTrialists’
observație a determinatLancet,
Collaboration, EMA să2013). publice actuala recoman- produs
Fiecare pentru
prescriereAINS, aîn special
medicamentului diclofenac: trebuie să fie analizată atent
a determinat EMA să • Această
publice actuala
observație
• dare
Această de observație
siguranță arecoman-
privind
a determinat EMA
determinat
utilizarea EMA săsăpublice
Fiecare
diclofenacului
publice actuala
prescriere
actuala
pentru
recoman-
aurmătoarele
medicamentului
recoman- trebuie
Fiecare să fie
Fiecare
prescriere
analizatăaatent
prescriere
medicamentului trebuie să fie analizată atent
a medicamentului trebuieale săacesteia
fie analizată atent
vind utilizarea diclofenacului
• dare
Această dare depentru
siguranță
observație următoarele
a privind
determinat utilizarea
EMA diclofenacului
pentru
să publice pentru
fiecarepentru
persoană
actuala următoarele
și riscurile personale
recoman- pentru
pentru alefiecarefiecare
acesteia șipersoană
persoană trebuie și riscurile
și riscurile personale personale
ale acesteia și trebuie și trebuie
de
ecte secundarecontraindicații
siguranță privind
sau efecte utilizarea
secundare diclofenacului
deja binecunoscute: următoarele
insuficiență Fiecare
pentru prescriere
fiecare persoană a medicamentului
și riscurile trebuie
personale săacesteia
ale fie analizată atent
deja binecunoscute:
dare
contraindicații
de siguranță
sau
insuficiență
privind
efecte secundare
utilizarea să deja
diclofenacului
binecunoscute:
înceapă de la
pentru cea insuficiență
mai
următoarele scăzută doză să să
posibilă înceapă
înceapă și de
pentru de
la cea la
cel cea
mai
mai mai
scăzută scăzută
doză doză
posibilă posibilă
și pentru mai și cel
șicelpentru trebuie
mai
sa NYHA II-IV),contraindicații
cardiacă
boală cardiacăstabilită sau efecte
(clasa
ischemică,
stabilită NYHA
(clasa secundare
boală NYHA II-IV), deja
boală
II-IV), boală
scurt
binecunoscute:
cardiacă
cardiacăde
interval
ischemică,
ischemică,
timp
insuficiență
boală Nu sescurt
boală
posibil. pentru
să
scurt înceapă
încurajează fiecare
interval
interval depersoană
de la cea
de
prescrierea
timp timp mai șiposibil.
posibil. riscurile
scăzută
Nu se personale
Nudoză se
încurajează aleprescrierea
posibilă
încurajeazăacesteia
și pentru și cel
trebuie
mai
prescrierea
contraindicații
cardiacă
arterială stabilită
periferică sau efecte
(clasa
sau sau NYHA
boală secundareII-IV), deja
boală
cerebrovasculară. binecunoscute:
cardiacă ischemică, insuficiență
boală să înceapă de la
u boală cerebrovasculară. arterială periferică boală cerebrovasculară.
automată a inhibitorilor COX pentru probleme scurt
automată
automată interval
legate a decea
inhibitorilor
a inhibitorilor
de durere. timp
COX maiCOX scăzută
posibil.
pentru pentru Nudoză
probleme posibilă
selegate
problemeîncurajează șidurere.
delegatepentru cel mai
prescrierea
de durere.
cardiacăperiferică
arterială stabilită (clasa sau boală NYHA II-IV), boală cardiacă ischemică, boală
cerebrovasculară. scurt interval de timp posibil. Nu se încurajează prescrierea
diu de cohortă la
• arterială• nivel
Doar
Doar unperifericănațional
un singur
singur studiu a examinat
studiu de cohortă
de cerebrovasculară. Prescripțiile
la nivel
cohortă la nivel național a examinat actuale
național trebuie
a examinat să fie reevaluate automată
Prescripțiilela
Prescripțiile a
următoarea
actuale inhibitorilor
actuale trebuie
vizită să
trebuie COX
fie să pentru
reevaluate
fie probleme
la
reevaluate următoarea
la legate
următoarea de
vizită durere.
vizită
sau boală automată a actuale inhibitorilor COXsăpentru probleme
scurt a diclofenacului.
Doar utilizarea
• utilizarea unComparativ
singur
pe pe studiu
termen termencu utiliza-
scurt scurt programată.
a diclofenacului.
dea cohortă
diclofenacului. Comparativ
național a cu
la nivelComparativ utiliza-
examinat
cu utiliza- Prescripțiile
programată.
programată. trebuie fie reevaluate la legate
următoarea de durere.
vizită
, acest studiu indicărea
• utilizarea
Doar ununpepe
risctermen
singur inițial
termen studiu chiar
lung,
scurt mai
deacest
a studiu la
cohortă
diclofenacului. indică
nivel unnațional
risc inițiala chiar
Comparativ examinat
cu mai
utiliza- Prescripțiile actuale trebuie să fie reevaluate la următoarea vizită
programată.
rea pe termen lung, acest studiu indică un risc inițial chiar mai
ente vasculare grave
pecrescut
utilizarea
rea în
pecazul
termen delung,
termen evenimente
utilizării
scurt
acest pe vasculare
a studiu
diclofenacului.indică graveun în cazul
Comparativ inițialutilizării
cu pe
utiliza- programată.
fenacului (Olson
crescut
AM, termen
de evenimente
Circulation,
scurt 2012).
a diclofenacului
vasculare (Olson
grave
AM,un
înrisccazul
Circulation, 2012).
chiar
utilizării mai
pe
rea
crescut pe
termen scurt termen
de evenimentelung,
a diclofenacului acest studiu
vasculare
(Olson AM, indică risc
graveCirculation, inițial
în cazul 2012). chiar
utilizării pe mai
crescut scurt
termen de evenimente
a diclofenacului vasculare
(Olson AM, graveCirculation,
în cazul 2012). utilizării pe
termen scurt a diclofenacului (Olson AM, Circulation, 2012).
Univ.Prof.Dr. Andreas Sandner-Kiesling Univ.Prof.Dr. Univ.Prof.Dr.
AndreasEberhard
Sandner-Kiesling Kochs Univ.Prof.Dr. Eberhard Kochs
Membru al Consiliului ESA Univ.Prof.Dr.
Membru alFostul Andreas
Consiliului ESA alSandner-Kiesling
președinte ESA Fostul Univ.Prof.Dr. Eberhard Kochs
președinte al ESA
Univ.Prof.Dr.
Membru Andreas
al Consiliului Sandner-Kiesling
ESA Univ.Prof.Dr. Eberhard
Fostul președinte al ESA Kochs
Prof. Dr. Markus W. Hollmann Univ.Prof.Dr.
Prof. Dr.Prof
Membru MarkusAndreas
Jan W. Sandner-Kiesling Prof Jan
vanHollmann
al Consiliului Zundert
ESA Univ.Prof.Dr.
ZundertEberhard
vanpreședinte
Fostul al ESA Kochs
Președintele Subcomitetului științific - Președintele
Membru Președintele
Subcomitetului
alMarkus
ConsiliuluiSubcomitetului
științific - științific – Președintele Subcomitetului
al științific
ESA –
Farmacologie Prof. Dr.Abordarea
Farmacologie W. ESA
Hollmann
terapeutică a durerii acute și cronice
Fostul
Abordarea
președinte
Profterapeutică
Jan van aZundert
durerii acute și cronice
Prof. Dr. Markus
Președintele W. Hollmann
Subcomitetului științific - Prof Jan van
Președintele Zundert științific –
Subcomitetului
Prof. Dr. Markus
Președintele
Farmacologie W. Hollmann
Subcomitetului științific - Prof Jan van
Președintele
Abordarea Zunderta durerii
Subcomitetului
terapeutică științific
acute– și cronice
Farmacologie
Președintele Subcomitetului științific - Abordarea
Președinteleterapeutică a durerii
Subcomitetului acute– și cronice
științific
Farmacologie Abordarea terapeutică a durerii acute și cronice
 Articole de specialitate

Recuperare posttraumatică
la Călimaneşti – Căciulata
Sechelele posttraumatice ale membrului inferior şi în special ale şoldului tiţii pt toată musculatura membrelor infe-
rioare, inclusiv a muşchilor fesieri.
constituie una din multiplele cauze ale incapacităţii temporare sau de- Aprecierea mobilităţii articulare s-a făcut
finitive de muncă pentru că această articulaţie deţine un rol important prin goniometrie iar testarea musculară s-a
pentru static şi locomoţie. Abordarea metodologică în recuperarea aces- făcut după metoda obişnuită notând tonusul
muscular cu valori de la 1 la 5.
tor afecţiuni constituie tema lucrării de faţă, obiectivul principal al terapiei Având în vedere obiectivele terapiei re-
complexe recuperatorii fiind integrarea socio-profesională a pacientului. cuperatorii, am consemnat evoluţia pacien-
tului într-o fişă pe care o prezentăm în Fig 1.
•• Reducere fractură oase nazale; Timp de 30 zile s-au efectuat aceste seturi
•• Fractura de claviculă s-a imobilizat în de exerciţii crescând numărul de repetări şi
Dr. Carmen Enescu orteză tip Orliman. dificultatea lor în funcţie de starea generală
Medic Primar Reabilitare Medicală Se externează cu recomandarea de a a pacientului.
Director Medical SC CĂLIMANEŞTI-
efectua kinetoterapie pt. Mobilizare arti-
CĂCIULATA SA
culară şi refacerea tonusului muscular şi
cu interdicţie de a se sprijini pe membrele
inferioare minim 2 luni postoperator.
Prof. Pr. CFM. Furtuna Gheorghe Se începe prima etapă în cadrul pro-
gramului de recuperare (la 3 săptămâni de

V
om prezenta pentru exemplificare
cazul unui tânăr de 23 ani care a su-
ferit un politraumatism prin acci-
dent aviatic (accidental aviatic din
munţii Apuseni – ianuarie 2014) soldat cu:
•• Fractură transversă şi perete posterior a
cetabul drept, cu deplasare;
•• Fractură cu segment intermediar 1/3 dis-
tală, diafizara de femur stâng deschisă;
•• Fractură transversă 1/3 proximal a pe-
roneu stâng, fără deplasare;
•• Luxaţie posterioară şold drept;
•• Fractură de claviculă stânga 1/3 medie
cu deplasare;
•• Fractură arc costal II,III,IV anterioa-
re în stânga cu deplasare şi încălecare,
fractură arc costal V anterior stâng cu
disjuncţie condro-costală;
•• Fractură multifragmentară cu înfunda-
re oase proprii nazale.
Pacientul a beneficiat în faza posttrau-
matică de tratament ortopedico- chirurgi-
cal şi anume:
•• Reducere închisă şi osteosinteză cu tijă
centromedulară blocată femur stg;
•• Reducere pe focar deschis, osteosinte-
ză cu placă de reconstrucţie şi şuruburi
acetabul drept
la intervenţiile ortopedico-chirurgicale)
având ca obiective:
•• Combaterea durerii şi reducerea infla-
maţiei;
•• Refacerea capacităţii de a respire correct
şi reeducarea musculaturii costale;
•• Prevenirea edemelor şi a stazei venoase;
•• Menţinerea mobilităţii articulare şi a to-
nusului muscular.
Pentru combaterea durerii s-a utilizat
antialgic de tip Paracetamol. Nu s-a putut
aplica tratament electroterapic datorită
materialului de osteosinteză prezent pe
ambele membre inferioare.
Programul de
kinetoterapie a constat în: Bilanţul funcţional şi
•• Exerciţii de respiraţie pt redobândirea to-
controlul radiologic arată:
tală a mişcărilor costale şi creşterea forţei •• O creştere a capacităţii de efort;
musculaturii inspiratorii şi expiratorii; •• Îmbunătăţire a mobilităţii şoldului dr.;
•• Mobilizări pasive ale gleznelor prin exerci- •• Fenomenele inflamatorii de la nivelul ge-
ţii de flexie, extensie, inversii şi eversii, cir- nunchiului dr. au dispărut;
cumducţii cu amplitudini mici şi ritm lent, •• Controlul RGF la nivelul claviculei stg.
fără a accentua durerile (10-15 repetări pt arată calus în curs de formare;
fiecare mişcare); •• Slabă calusare la nivelul diafizei femurului
•• Flexii şi extensii din articulaţia genunchilor stg. pt că distanţa între segmentul interme-
(genunchi dr=60 gr, genunchi stg = 90 gr) diar şi femur este mare la ambele capete de
•• Contracţii izometrice, 3 serii a 8 – 10 repe- fractură.

20 www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate

procedură care prezintă unele avantaje prin

BILANŢ ARTICULAR
reducerea stresului gravitaţional, reducerea
După a doua interv. durerilor, a contracturilor şi suprasolicitării
Articulaţii Mişcare Iniţial Final
chirurgicală musculare. S-au practicat aceleaşi exerciţii ca
Flexie 30°dr./imposibil pe stg. 90°dr/90°stg. 90°dr./125°stg. şi la sala de gimnastică: flexii, extensii, rota-
Extensie 10°dr./imposibil pe stg. 20°dr./10°stg. 20°dr./30°stg. ţii, circumducţii, pedalaj, mers în faţă-spate,
Abducţie 20°dr./imposibil pe stg. 40°dr./30°stg. 43°dr./45°stg. lateral, cu menţiunea că abducţia din articu-
Coxo laţia CF dr. nu s-a făcut mai mult de 25 gr,
Femural Interzisă din poziţia 0, iar adducţia s-a făcut de la 25 gr abducţie, cu
Adducţie 25°dr./15°stg. 25°dr./27°stg.
numai din abd. pe dr. şoldul dr. încărcat la apă adancă ( 1,70 m ).
Ri 5°dr./imposibil pe stg. 35°/imposibil pe stg. 35°dr./35°stg. Nu s-au neglijat exerciţiile pt member supe-
Re 5°dr./imposibil pe stg. 35°/imposilil pe stg 35°dr./ 30°stg. rioare, trunchi şi coloana lombară.
Flexie / 30°stg. 120°dr./25°stg. 120°dr./ 120°stg. O atenţie deosebită s-a acordat şi genun-
Genunchi chiului stg., cautând să se evite redoarea se-
Complete dr. /incomplete Completa /
Extensie /20° stg. cundară şi hipotrofia cvadricepsului.
stg.(flexum10°) completa
Această etapă de recuperare a durat 4
luni. Bilanţul funcţional este favorabil prin
TESTING MUSCULAR
creşterea mobilităţii articulare şi a forţei
După a doua interv. musculare de la nivelul membrelor inf. Mer-
Articulaţie Mişcare Muşchi Iniţial Final
chirurgicală sul a fost reluat treptat fără a se sprijinii cu
Coxo 2 Dr./Imposib.de cârja (cadru de mers).
Flexie Psoas-Iliac 4 Dr. /2 Stg. 5 Dr./4 Stg.
Femural Testat Pe Stg Controlul Radiologic arată în continuare
1 dr./imposib. o întârziere în consolidarea fracturii de di-
Extensie Marele fesier 4 dr. / 2 stg. 5 dr./5 stg. afiză femurală stg. De altfel, şi la examenul
de testat pe stg
obiectiv s-a constatat o instabilitate mode-
Fesier mic, 1 dr. /imposib.
Abducţie 4 dr./2 stg. 5 dr./4 stg. rată la nivelul şoldului şi genunchiului stg,,
mijlociu TFL de testat pe stg
motiv pt. care se ia decizia să se intervină
1 dr./imposib.de chirurgical prin debridarea ţesutului fibro-
Adducţie Muşchii adductori 4 dr./2 stg. 5 dr./4 stg.
testat pe stg sinterfragmentar, practicându-se autogrefo-
Flexie Ischiogambieri -/2 stg. 4 dr./2 stg. 5 dr./4 stg. nosos din creasta iliacă. Postoperator se re-
Genunchi
cvadriceps -/2 stg. 5 dr./1 stg. 5 dr./4 stg. comandă sprijin parţial pe membrul inf stg.
(30- 40 kg) pt. încă 4 săptămâni, cu ajutorul
Pe baza acestor informaţii medicale me- Menţinerea şi creşterea mobilităţii a unor cârje (cadru de mers).
dical ortoped decide că pacientul se poate fost realizată utilizând programul complex Revine în staţiune pt. continuarea pro-
sprijini pe membru inf. dr. cu ajutorul cârje- de kinetoterapie care a constat în mobilizări gramului de recuperare timp de 30 zile, mo-
lor (cadrului de mers), interdicţia rămânând pasive, activo-pasive, pasivo-active şi active ment în care începe etapa a III–a de recupe-
doar pt membrul inf. Stg. libere, în care s-a căutat să se antreneze arti- rare, urmărind aceleaşi obiective ca şi în etapa
Din acest moment începe a II-a etapă de culaţia în toate formele de mişcare permise. a II-a şi practicând aceleaşi exerciţii în sala de
recuperare când i se permite şi efectuarea hi- S-a introdus în program hidrokinetote- gimnastică şi la bazin, diferenţa constând în
drokinetoterapiei. rapia individuală în bazin cu apă termală, gradul de dificultate şi numărul de repetări.

În această etapă ne-am
propus ca obiective:
•• Menţinerea şi consolidarea stabilităţii
şoldului;
•• Menţinerea şi cresterea mobilităţii ar-
ticulare;
•• Reeducarea mersului.
Menţinerea şi consolidarea stabili-
tăţii articulare s-a făcut prin utilizarea tra-
tamentului postural liber şi fixat a mişcărilor
passive şi active şi cel mai important fapt, to-
nifierea musculaturii şi anume – abductorii,
pelvito-hanterieni, marele fesier, cvadriceps,
ischiogambieri, adductorii şi flexorii şoldului.
CONCLUZII: După 7 luni de tratament
recuperator putem spune că:
Pacientul a beneficiat de tratament
complex în staţiunea Călimăneşti-
Căciulata (kineoterapeutic şi balneo-
climatic).
Acţiunea benefică a sursei de apă
termo-minerală s-a datorat atât factorului
termic cât şic ompoziţiei chimice (cloro-
sodică, iodurată, sulfuroasă) constituind o
verigă importantă în bunul management
al simptomatologiei articulare.
Pacientul şi-a reluat activitatea după 9
luni de zile de la accidentul aviatic, cu un
indice de recuperare de 95 %, indicele de
reluare a activităţii normale fiind un real
succes, ţinând cont că este o persoana de
varstă activă, 24 ani.
Este esenţial rolul unei echipe
multidisciplinare formată din medic
recuperaţionist, ortoped, kinetoterapeut pt
ameliorarea prognosticului funcţional al
pacientului şi reinserţia lui profesională.
Prin prezentarea acestui caz, am reuşit
să dovedim că tratamentul recuperator
în afecţiunile traumatice ale şoldului este
foarte important şi rezultatele sunt foarte
bune dacă este aplicat corect, respectând
toate etapele recuperării şi urmărind
etapă cu etapă obiectivele propuse pt el.

22 www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate

Tratamentul cu Coxibi la pacienții

cu leziuni vertebromedulare
O situație mai rar intâlnită în practica medicală din alte crescut. Chiar dacă cei mai mulți
dintre pacienții cu leziuni medula-
specialități și oarecum “rezervată” specialiștilor din do- re sunt persoane tinere, victime ale
meniul Reabilitării Medicale o reprezintă durerea acută și unor accidente rutiere sau de altă
natură, aceștia prezintă un risc sporit
cronică, la pacienții cu leziuni medulare. Durerea din lezi- de sângerare datorat tratamentului
unile medulare este o manifestare comună, întâlnită atât în anticoagulant pe termen mediu și
lung, necesar pentru profilaxia trom-
faza acută cât și în faza cronică, în general prin mecanisme bembolismului pulmonar. Dozele
de producere diferite. Durerea din leziunile medulare este recomandate variază în funcție de
severitatea manifestărilor algice și de
implicată în generarea unor complicații și condiții asoci- substratul anatomopatologic presu-
ate și are, alături de deficitul funcțional, un impact devas- pus. Constatarea pe care am făcut-o
în practica mea clinică corespunde
tator asupra calității vieții acestei categorii de pacienți. Pe cu datele din literatură; efectul an-
lângă durerea neuropată datorată afectării măduvei spinării tialgic se instalează din prima zi, iar
după două săptămâni de administare
și rădăcinilor nervoase, în leziunile medulare se înâlnește a tratamentului se constată o ameli-
frecvent durerea musculoscheletală, cu mecanism „noci- orare semnificativă a capacității de a
performa activități funcționale care
ceptiv”, localizată deasupra nivelului leziunii medulare și au fost limitate din cauza durerii. O
datorată fie suprasolicitării structurilor musculoscheletale altă constatare particulară la această
categorie de pacienți, la care durerea
din segmentele cu inervație păstrată, fie osteoporozei sau musculoscheletală se însoțește, de
instabilității coloanei vertebrale. Durerea musculoscheletală cele mai multe ori, de o componen-
tă neuropată, este aceea că terapia
apare și se accentuează în fazele în care pacientul combinată cu opioide, în special cu
dobândește noi deprinderi pentru mobilitate și autoîngrijire. tramadol, are o eficacitate și o tolera-
bilitate remarcabilă, pe termen lung.
durerii cronice în astfel de cazuri Aflată încă în fază de experiment, se
Dr. Daiana Popa conturează o nouă indicație a coxibi-
impune o abordare multidisciplinară
Medic primar Reabilitare Medicală, lor, la această categorie de pacienți;
Medic specialist Management și
coordonată de medicul specialist de
reabilitare și include pe lângă mijloa- este vorba despre osificările hetero-
Sănătate Publică, Spitalul Clinic de
cele nonfarmacologice ca exercițiul topice, o complicație de temut, lo-
Recuperare Medicală Băile-Felix
Secretar General al SRRM fizic și fizioterapia, terapia medica- calizată mai ales la nivelul șoldului

D
acă durerea neuropată este
încă incomplet înțeleasă și cel
mai adesea greu de tratat, nu
la fel stau lucrurile cu dure-
rea musculoscheletală al cărui me-
canism este cunoscut și care poate
fi tratată cu succes. Managementul
mentoasă cu agenți din clasa AINS.
Între aceștia, coxibii se remarcă
prin eficacitate cel puțin compara-
bilă cu a AINS nonselective, dar cu
un profil de tolerabilitate digestivă
superioară, ceea ce îi recomandă ca
pe niște agenți terapeutici de elecție
la pacienții cu risc gastro-intestinal
și genunchiului, a carui substrat îl
reprezintă procese inflamatorii la
nivelul tesuturilor moi pariarticu-
lare. Se mizează pe efectul AINS pe
temen lung pentru profilaxia acestor
complicații, iar dintre acestea coxibii
și-au demonstrat deja eficacitatea, în
studii de laborator.

24 www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate

Managementul osteoartritei
– antiinflamatoare naturale sau chimice?
Când este vorba de artritele cronice, un antiinflamator natu-
ral cu eficienţă dovedită va fi de preferat întotdeauna unui
antiinflamator de sinteză, care aduce cu sine şi riscul unor
reacţii adverse deloc neglijabile.
selective blochează ciclooxigenaza, res-
ponsabilă de producerea prostaglandine-
lor, dar nu intervin asupra lipooxigenazei,
Dr. Luminiţa Paraschiv, astfel că acidul arahidonic este deviat ex-
Product Manager Prisum - Himalaya clusiv pe calea 5-LOX. Creşterea produc-
ţiei de leukotriene şi de tromboxani a fost
asociată cu o serie de reacții adverse cum
În 2014 a fost publicat în “Internaţi-
onal Journal of Clinical Rheumatology”
un articol intitulat “Future directions for
the management of pain în osteoarthri-
tis” care atrage atenţia asupra posibilităţii
creşterii incidenţei OA în ultimii 30 de
ani odată cu creşterea incidentei obezită-
ţii, dar şi cu şi utilizarea pe scară largă a
antiinflamatoarelor nesteroidiene. Arti-
colul subliniază recomandările FDA de a
se utiliza antiinflamatoarele nesteroidiene
în doze cât mai mici şi pe termen cât mai
scurt posibil tocmai datorită riscului cres-
cut al reacţiilor adverse. Un studiu inițiat

E
ar fi gastrotoxicitatea şi riscul de trombo- în Marea Britanie pe 812 pacienţi cu os-
ste bine cunoscut riscul reacţiilor ză, dar şi cu creşterea nivelului de TNF- teoartrită a arătat că, după un an, 47% din
adverse gastro-intestinale sau car- alfa şi IL-1 beta, citokine care joacă un pacienţii aflaţi sub tratament cu un antiin-
dio-circulatorii reprezentat de anti- rol major în inflamaţie şi în degradarea flamator nesteroidian au prezentat radio-
inflamatoarele nesteroidine, iar une- cartilajului articular (3,4, 5). Se pune în- grafic progresia modificărilor OA faţă de
le ipoteze susţin chiar implicarea acestor trebarea dacă nu cumva efectul, pe termen 22% din pacienţii cu placebo (6,7).
medicamente în degradarea cartilajului scurt, de ameliorare a durerii al antiinfla- Antiinflamatorul ideal pentru artritele
articular şi în agravarea osteoartritei. matoarelor nesteroidine are drept preţ, pe cronice este, aşadar, cel care blochează de-
Osteoartrita este cea mai comună termen lung, daunele exercitate de aceste opotrivă prostaglandinele, tromboxanii,
formă de artrită şi principala cauză de citokine proinflamatorii. leukotrienele, TNF-alfa, IL-1beta.
dizabilitate a persoanelor în vârstă. OMS
estimează că, odată cu creşterea speranţei
de viaţă, această afecţiune va reprezenta
până în anul 2020 a patra cauză principală
de dizabilitate în populaţia generală din
întreaga lume (1). Conform unui raport
prezentat de “American College of Rheu-
matology” riscul de a dezvolta, de-a lun-
gul vieţii, osteoartrita genunchiului este
de 46%, iar pentru osteoartrita şoldului
de 25%.
Deşi nu există niciun tratament efici-
ent care să stopeze evoluţia acestei boli,
pentru ameliorarea simptomelor se folo-
sesc o serie de medicamente, cele mai uti-
lizate fiind acetaminofenul şi antiinflama-
toarele nesteroidiene.
Însă, unele studii au dovedit că antiin-
flamatoarele nesteroidiene alterează me-
tabolismul cartilajului articular, inhibând
sinteza proteoglicanilor, a colagenului şi a
glucazaminoglicanilor, precum şi prolife-
rarea condrocitelor (2). Antiinflamatoa-
rele nesteroidine neselective sau COX-2

26 www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate
Rumalaya forte reprezintă combinaţia
de plante care exercită efect antiinflama-
tor complex, prin blocarea ambelor căi de
transformare a acidului arachidonic-COX
şi LOX, astfel că exclude riscul dezechili-
brului între diferiți mediatori chimici ai
inflamației şi apariţia reacţiilor adverse.
Astfel, Alpinia galanga, Zingiber offi-
cilale şi Tribulus terrestris inhibă ciclooxi-
28
genaza, Boswellia serrata şi Zingiber of-
ficinalis blochează 5-lipooxigenaza, iar
Glycyrrhiza glabra inhibă fosfolipaza A2.
Efectul condroprotector al produsului
Rumalaya forte este dat atât de inhibarea
mediatorilor proinflamatori, de acţiunea
imunomodulatoare, dar şi de prezenţa an-
tioxidanţilor în cantitate crescută.
Într-un studiu clinic dublu-orb, place-
bo controlat, ce a inclus 100 de pacienţi cu
osteoartrita genunchiului s-a dovedit că
grupul care a folosit Rumalaya forte a pre-
zentat îmbunătăţiri clinice şi radiologice
semnificative faţă de grupul cu placebo,
fără să determine reacţii adverse (8).
Până la descoperirea unor tratamen-
te eficiente care să stopeze osteoartrita şi
remedieze daunele produse, Rumalaya
forte reprezintă alternativa ideală pentru
combaterea simptomatologiei, protejarea
cartilajului articular şi încetinirea evoluţi-
ei acestei boli.
Bibliografie
1. Burden of major musculoskeletal conditions
Anthony D. Woolf1 & Bruce Pfleger2-Os-
teoarthritis: Diagnosis and Medical/surgical
Management- Roland W. Moskowitz)- Special
Theme – Bone and Joint Decade 2000 –2010
2. The Acceleration of Articular Cartilage De-
generation în Osteoarthritis by Nonsteroidal
Anti inflammatory Drugs Ross A. Hauser, MD
-Journal of Prolotherapy. 2010;(2)1:305-322.
Rheumatology 2004;43(Suppl. 1):i16–i20
doi:10.1093/rheumatology/keh104
3. Safety of anti-inflammatory treatment—new
ways of thinking -K. Brune-Rheumatology
2004;43 (Suppl. 1):i16–i20
4. Penglis PS, et al. Differential regulation of
prostaglandin E2 and thromboxane A2 pro-
duction în human monocytes: implications
for the use of cyclooxygenase inhibitors. J
Immunol. 2000 Aug 1; 165(3): 1605-11
5. Blood Synovial Membrane Cultures and
Whole Increase TNF Production în Rheuma-
toid Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drugs
-M. J. Foxwell, Keith P. Ray and Marc Feldman-
nEmma M. Timms, Julia J. Ingliş, Fionula M.
Brennan, BrianTheresa H. Page, Jeremy J. O.
Turner, Anthony C. Brown, J Immunol 2010
6. Future directions for the management of
pain în osteoarthritis “Internaţional Journal
of Clinical Rheumatology “Nidhi Şofat*,1
& AnasuyaKuttapitiya11Institute of Infec-
tion & Immunity, St George’s, University of
London,Cranmer Terrace, London, SW17
ORE, UK
7. Effects of antiinflammatory drugs on the pro-
gression of osteoarthritis of the knee. LINK
Study Group. Longitudinal Investigation of
Nonsteroidal Antiinflammatory Drugs în
Knee Osteoarthritis. Huskisson EC1, Berry H,
Gishen P, Jubb RW, Whitehead J.- J Rheuma-
tol. 1995 Oct;22(10):1941-6. Evaluation and
Comparative Clinical Efficacy and Safety of
Rumalaya Forţe în Patients Suffering from Os-
teoarthritis of the Knee”- Nirbhay Srivastava*,
R Sadh**, BK Jain**, SĂ Kolhapure***Indian
Journal of Clinical Practice July 2005.
www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate
Reabilitarea pulmonară în România
Reabilitarea Pulmonară (RP) este parte componentă a
Reabilitării Medicale, specialitate clinică independentă, care
este responsabilă de prevenirea, diagnosticarea, tratarea și
managementul reabilitării persoanelor cu afecțiuni dizabili-
tante și comorbidități pentru promovarea capacităților și
performanțelor fizice și cognitive și creșterea calității vieții
acestora (Ordinele MS Nr. 360 și 361/2013).
Conf. Univ. Dr. Paraschiva
Postolache, MD, PhD, FCCP
Universitatea de Medicină
și Farmacie „Grigore T. Popa”,
Iași: Departamentul Medicale I
S
pitalul Clinic de Recuperare(SCR)
din Iași,la a cărui înființare și-au adus
contribuția Dr. A. Socol, Prof. Asoc. Dr.
O.Petrescu, Dr. V. Bejan etc., și-a păstrat
până în prezent profilul inițial. Clinica de Re-
cuperare Cardio-Pulmonari din cadrul spita-
lului, înființată la ințiativa Prof. Dr. I. Lungu,
a avut o pondere importantă de la începutul
activității spitalului, având alocate inițial 144
de paturi din cele 500, număr care s-a redus
semnificativ, din 2006 clinica fiind separată
în cele două componente existente în prezent:
Secția Clinică Recuperare Medicală Respira-
torie (SCRMR) și, respectiv,Cardiovasculară.
În ultimii ani, expertiza științifică și
experiența clinică internațională au oferit o
creștere considerabilă a informațiilor privind
RP și eficacitatea ei pentru pacientul pulmo-
nar cronic. Aplicabilitatea și importanța RP
este susținută de dovezi științifice conside-
rabile, studii randomizate controlate, me-
ta-analize, ghiduri elaborate de societățile
științifice internaționale (American Col-
lege of Chest Physicians – ACCP/CHEST,
American Association for Cardiovascular
and Pulmonary Rehabilitation-AACVPR,
American Thoracic Society-ATS, Canadian
Thoracic Society-CTS, European Respirato-
ry Societ-ERS etc.) și consensuri/declarații
elaborate inițial în anul 2006, pe baza docu-
mentelor științifice existente anterior elabo-
rate de ACCP și AACVPR, ultima actualiza-
30
re fiind publicată în anul 2013.
Declarația ATS/ERS din 2013 are ca scop
actualizarea documentului de referință de
RP elaborat în anul 2005 și publicat în 2006
pe baza ghidurilor bazate pe evidențe ale
ACCP și AACVPR, prin valorizarea exper-
tizei științifice internationale și a experienței
clinice, pentru a oferi ghiduri de bune prac-
tici privind modul și momentul aplicării
RP, enunțarea definiției actuale modificate,
evidențierea conceptelor cheie și a progrese-
lor majore din acest domeniu.
Activitatea de RP în România se
desfășoară după ghidurile și standardele
internaționale, centrul Iași organizând cur-
suri, simpozioane, conferinţe naționale, une-
le cu participare internațională sau sub patro-
naj internațional, fiind centru de referință în
acest domeniu, promovând RP și în celelalte
centre universitare (București, Timișoara,
Craiova, Constanța, Oradea, Sibiu, Târgu Jiu
etc.) și în unele spitale judetene, unde s-au și
înființat departamente de RP.
Ghidurile internaţionale, care se aplică
și în țara noastră, prevăd și recomandă ca în
programele de RP să fie incluse următoarele
intervenții terapeutice: antrenamentul fizic,
strategiile respiratorii, suportul psiho-soci-
al şi nutriţional, tehnicile de conservare ale
energiei, şi educaţia, acestea presupunând
reantrenarea respiraţiei şi a tusei, antrena-
mentul fizic pentru musculatura respiratorie
şi a extremităţilor, drenajul bronşic şi tehni-
cile de relaxare.
Programele de RR au rolul de a îmbună-
tăţi calitatea vieţii prin creşterea gradului de
independenţă, de a reduce numărul exacer-
bărilor și a spitalizărilor datorate acutizări-
lor, precum şi durata acestora, cu reducerea
semnificativă a costurilor, de a ameliora sem-
nificativ simptomele, în special, dispneea, şi
complicaţiile, de a reduce decondiţionarea
musculară şi de a creşte capacitatea de exerci-
ţiu și abilitatea de a realiza activități cotidiene,
de a reduce anxietatea şi depresia şi de a îm-
bunătăţi starea de bine emoţională, precum și
reinserția profesională a unor pacienți.
RP reprezintă standardul de îngrijire
pentru pacienţii cu boli pulmonare cronice
motivaţi să participe la programul de reabi-
litare pentru a deveni mai activi fizic şi mai
independenți, făcând parte integrantă din
managementul clinic şi de menţinere a stă-
rii de sănătate a acestor pacienţi, care rămân
simptomatici şi cu afectarea semnificativă a
calităţii vieţii şi a activităţilor zilnice după
aplicarea tratamentului medical standard și
a măsurilor igieno-dietetice.
Această intervenție terapeutică implică
o abordare multidisciplinară a pacienţilor cu
funcţia respiratorie compromisă din cauza
bolilor pulmonare obstructive (astm bron-
şic, bronşiectazii, bronşite cronice, emfizem,
BPOC, fibroză chistică, sarcoidoză), restric-
tive (boli interstiţiale, ale peretelui toracic,
neuromusculare, sindroame postpoliomie-
lită și post-tuberculoase şi anomalii ale cuti-
ei toracice), mixte sau a cancerului bronho-
pulmonar stabil. RP este parte integrantă şi
a tratamentelor pre- și postoperatorii pentru
transplant pulmonar, reducerea volumului
pulmonar, sau pentru orice intervenţie chi-
rurgicală toracică ori abdominală etc.
Programele de RP se aplică şi afecţiuni-
lor pulmonare în stadii avansate sau irever-
sibile, cât mai precoce în exacerbările boli-
lor pulmonare, pe termen lung, în spital, în
ambulatoriu şi la domiciliu, sunt individu-
alizate şi realizate de o echipă de specialişti
în îngrijiri de sănătate (medici speciliști în
reabilitare medicală și pneumologie, explo-
raţionişti, asistenți medicali, balneo-fizio-
kineto-terapeuţi, nutriţionişti, psihologi şi
asistenţi sociali) în parteneriat cu medicul
de familie și farmacistul, RP fiind o inter-
venţie multidisciplinară şi cuprinzătoare.
În anul 2006, când a fost publicată pri-
ma Declarație comună ATS/ERS asupra RP,
a fost înființat și Grupul de Lucru de Reabi-
litare Respiratorie (GLRR) al Societății Ro-
mâne de Pneumologie (SRP), ca urmare a
www.revistamedicalmarket.ro
necesității dezvoltării RP în România și apli-
cării ei după standardele internaționale, la
inițiativa Conf. Univ. Dr. Paraschiva Posto-
lache de la Spitalul Clinic de Recuperare din
Iași, actualmente coordonator, și cu sprijinul
conducerii SRP (Prof. Dr. P. Stoicescu, Prof.
Dr. Fl. Mihălțan), care din 2012 are secretar
pe Conf. Univ. Dr. Mimi Nițu de la Univer-
sitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.
GLRR are o activitate intensă și perma-
nentă care s-a concretizat în această perioa-
dă prin creșterea numărului de membri și a
numărului de centre în care s-au înființat de-
partamente de RP (Iași, București, Timișoara,
Craiova, Constanța, Târgu Jiu etc.).
Dintre activitățile științifice organizate
de GLRR remarcabile sunt cele 2 manifestări
naționale cu participare internațională, sub
patronaj internațional (ACCP), la Iași, în 2010
și 2012 (Conf. Dr. Paraschiva Postolache,
Iași), cursul de testare la efort la București în
2012 cu participare internațională (Dr. Dia-
na Ioniță, București) și cursurile, simpozioa-
nele, conferințele organizate anual în țară și
cu ocazia Congreselor SRP de la Constanța,
București, Poiana Brașov, Sibiu, etc. pentru
specialiști dar și întâlnirile cu pacienții cu
afecțiuni respiratorii cronice și/sau fumători.
Membrii GLRR al SRP au editat unTratat
de RP (coordonator Prof. Dr. Voicu Tudo-
rache, Timișoara), o Monografie și unGhid
operațional de RP (coordonator Conf. Dr.
Paraschiva Postolache) și sunt coordonatori
sau colaboratori la Proiecte naționale și/sau
internaționale de RP.
GLRR al SRP în parteneriat cu SRP,
UMF „Grigore T. Popa” Iași, SCR și SCRMR
Iași, Fundația ”Flacăra Speranței – Flame
of Hope” Iași, a organizat în martie, la Iași,
un proiect educaţional cu tema „REABILI-
TAREA PULMONARĂ: PROVOCĂRI ȘI
SOLUȚII”, care s-a adresat pacienților cu
afecţiuni pulmonare cronice și medicilor
specialiști și rezidenți, asistenților medicali
și sociali, psihologilor, nutriționistilor și
balneo-fizio-kinetoterapeuților implicați în
activitățile de RP, un concept extrem de ac-
tual și de important pentru un management
corect al pacienților cu afecțiuni pulmonare
cronice obstructive, restrictive și mixte.
Conf. Univ. Dr. Paraschiva
POSTOLACHE, MD, PhD, FCCP
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T.
Popa”, Iași: Departamentul Medicale I
Spitalul Clinic de Recuperare, Iași: Șef Secție Clinică
Recuperare Medicală Respiratorie, Coordonator al
Centrului de Consiliere pentru Renunțare la Fumat;
Medic primar Medicină internă; Medic primar
Farmacologie clinică; Medic primar Pneumologie;
Medic specialist Reabilitare medicală; Consilier
Antifumat, Societatea Română de Pneumologie
(SRP): Fondator și Coordonator al Grupului de
Lucru de Reabilitare Respiratorie și Membru al
Comitetului Director al SRP
Ministerul Sănătății: Membru al Programului
Național „STOP FUMAT”
Board-ul Regenților American College of Chest
Physicians (ACCP)/CHEST: Imediat Fost Președinte
al Consiliului Guvernatorilor Mondiali; Membru
al Comitetului Director al Pulmonary Physiology,
Function, and Rehabilitation NetWork al ACCP/
CHEST; Guvernator ACCP/CHEST pentru Romania
și Fellow ACCP (FCCP)
European Respiratory Society: Lider Național
GOLD pentru România
Reabilitare medicală 31
 Articole de specialitate

Artroza - o problemă
de sănătate publică
Artroza este cea mai frecventă dintre afecţiunile sistemu- La nivelul cartilajului articular
apar o serie de modificări din punct
lui musculoscheletal, reprezintă a doua cauză de invalidi- de vedere calitativ şi cantitativ la ni-
tate după afecţiunile cardiovasculare şi este o adevărată velul condrocitelor, alterări la nivelul
matricei extracelulare, care vor duce
problemă de sănătate publică prin implicaţiile socio-eco- la scăderea elasticităţii şi rezistenţei.
nomice. Reprezintă cea mai frecventă cauză de durere Concomitent, apar modificări la nive-
lul osului subcondral, apare o hiper-
cronică la populaţia vârstnică. La pacienţii din SUA, artro- plazie osoasă cu formare de osteofite
za determină peste 440.000 de protezări de genunchi şi marginale şi, în final, modificări la
nivelul întregii articulaţii. Acest pro-
200.000 de protezări de şold pe an, ceea ce înseamnă cos- ces poate să apară la nivelul oricăror
turi medicale şi economice ridicate. articulaţii, dar cu precădere la nivelul
articulaţiilor cu mobilitate crescută.
iau tratament de substituţie hormo- Debutul bolii este lent, asimptoma-
Dr. Szasz Simona nală. Obezitatea este un factor de risc tic mult timp. Tabloul clinic se carac-
Medic primar Recuperare, Medicină
major, mai evident la femei şi în for- terizează prin durere, care se accentu-
Fizică şi Balneologie, Specialist Reu-
matologie, Spitalul Clinic Judeţean mele de artroză localizată la nivelul ge- ează la suprasolicitările articulare, la
de Urgenţă Târgu-Mureş, Clinica nunchiului. Studiile arată că o scădere expunerea la frig, intemperii şi curenţi
Reumatologie UMF Târgu-Mureş ponderală cu 5 kilograme scade riscul de aer. O caracteristică a durerii este

S
e caracterizează printr-o degra-
dare progresivă a cartilajului
articular, o reacţie hipertrofică
la nivelul osului subcondral, în-
soţită de modificări la nivelul întregii
articulaţii-capsula articulară, sinovi-
ală, meniscuri.
Până la vârsta de 55 de ani artro-
za apare în aceeaşi măsură la bărbaţi
şi la femei, după această vârstă este
mult mai frecventă la femei, odată cu
instalarea menopauzei, cu excepţia
coxartrozei, care apare mai frecvent
la bărbaţi, indiferent de vârstă.
Există o serie de factori favorizanţi
ai artrozei. Ereditatea, se consideră că
există o predispoziţie genetică, o agre-
gare familială a bolii, mai ales pentru
formele poliarticulare, coxartroză şi
artroza digitală. Vârsta, incidenţa bo-
lii creşte odată cu înaintarea în vârstă.
Sexul, femeile după menopauză au o
incidenţă crescută a bolii, scade dacă
de apariţie a gonartrozei cu 50%.
De asemenea, artroza se corelea-
ză cu o serie de afecţiuni, cum sunt
hipertensiunea arterială, diabetul
zaharat, dislipidemia, hiperurice-
mia. Suprasolicitările articulare sunt
implicate în apariţia precoce a unor
forme severe de artroză. Eforturile
fizice excesive, din cadrul unor acti-
vităţi sportive, activităţile profesiona-
le, microtraumatismele şi traumatis-
mele repetate, tulburările de statică,
entorsele repetate, luxaţiile, fracturile
şi intervenţiile chirurgicale ortopedi-
ce predispun la apariţia artrozei de la
vârste relativ tinere. Patologia artro-
zică poate să apara şi pe fondul unor
cauze anatomice - tulburări de statică
şi boli congenitale musculoarticulare,
boli infecţioase, endocrine, metaboli-
ce, neurologice etc.
Frecvent există mai mulţi factori
favorizanţi implicaţi în etiopatogenia
artrozei.
meteorosensibilitatea, adică accentua-
rea durerii la schimbarea frontului at-
mosferic, a presiunii atmosferice. Este
o durere care la început are un carac-
ter mecanic, se ameliorează la repau-
sul postural, ulterior capată un carac-
ter mixt, devine permanentă, atât în
repaus cât şi pe parcursul nopţii, apare
redoarea articulară, reducerea mobili-
tăţii articulare, impotenţa funcţională
marcată în stadiile avansate.
Cauzele durerii sunt multiple şi
provin atât de la nivelul structurii
articulare cat şi de la nivel osos, liga-
mentar, capsular, sinovial, muscular,
medular sau radicular prin compresie.
La examenul obiectiv apare sen-
sibilitate la palparea interliniului
articular sau la percutie, cracmente
şi crepitaţii, contractură musculară
însoţitoare, limitarea mobilităţii, tu-
mefiere articulară sau noduli osoşi-
Hebereden şi Bouchard la nivelul
mâinii, în stadiile avansate.

32 www.revistamedicalmarket.ro
 Articole de specialitate
Diagnosticul bolii artrozice este
relativ simplu, se bazează pe simpto-
matologia pacientului, pe examenul
obiectiv. Analizele de laborator sunt
în limite normale în general, poate să
apară un discret sindrom inflamator
din punct de vedere biologic pe baza
procesului inflamator de intensitate
mică sau moderată la nivelul sino-
vialei. Examenul lichidului sinovial,
atunci când genunchiul este tumefi-
at ajută la susţinerea diagnosticului
şi la diagnosticul diferenţial cu alte
afecţiuni. Dintre investigaţiile ima-
gistice, cea mai importantă explorare
este cea radiologică, alte investigaţii
cum ar fi tomografia computerizată,
rezonanţa magnetică nucleară, scin-
tigrafia etc nu se justifică decât atunci
când sunt probleme de diagnostic
diferenţial. O investigaţie valoroa-
să, mult mai ieftină şi accesibilă este
ultrasonografia musculoscheletală,
care permite atât vizualizarea carti-
lajului articular dar şi a structurilor
periarticulare afectate - muşchi, liga-
mente, tendoane, meniscuri, capsula
articulară.
Boala artrozică poate afecta orica-
re dintre articulaţii, cel mai frecvent
coloana vertebrală şi articulatiile cu
mare mobilitate. La nivelul coloa-
nei vertebrale, cel mai frecvent sunt
afectate coloana cervicală şi lombară,
care au o mobilitate mai mare, la ni-
velul coloanei dorsale frecvenţa este
mai redusă, aici durerile sunt cauzate
în primul rând din cauza osteoporo-
zei aparută la pacientele aflate în me-
nopauză, deşi corelaţia osteoporozei
cu artroza este în sens negativ, adică
osteoporoza nu este un factor de risc
pentru apariţia artrozei. Simptoma-
tologia pacientului cu patologie ar-
trozică localizată la nivelul coloanei
vertebrale, mai ales cervical, poate
fi polimorfă, ducând la tulburări de
sensibilitate, scăderea forţei muscu-
lare, modificări ale reflexelor, cefalee,
ameţeli, tulburări de vedere, greţuri,
vărsături, sindroame anxioase şi de-
presive, mai ales atunci când durerea
se cronicizează.
34
La nivelul mâinilor frecvenţa ar-
trozei este mai mare la femei, afec-
tează articulaţiile mici: metacarpofa-
langian I-rizartroza policelui, intrefa-
langian proximal şi distal, unde apar
frecvent nodulii artrozici Bouchard şi
Heberden, pentru ultima formă pre-
dipoziţia genetică este importantă.
Formele de artroză localizate la nive-
lul şoldurilor-coxartroză şi la nivelul
genunchilor-gonartroză, dau dureri
la mersul şi ortostastismul prelungit,
la urcatul, respectiv coborâtul scări-
lor. Pot fi forme idiopatice, cele mai
frecvente, sau secundare pe fondul
unor tulburări de statică, osteonecro-
za aseptică sau traumatice.
Tratamentul artrozei constă din
asocierea terapiei medicamentoase
cu cea nonfarmacologică şi are ca şi
obiective ameliorarea calităţii vieţii
pacientului, a durerii şi mobilităţii ar-
ticulare, a procesului inflamator care
apare în perioadele de decompensare
a bolii. Tratamentul nonfarmacologic
are în vedere educaţia pacientului, re-
ducerea sau înlăturarea factorilor de
risc. Este foarte importantă reducerea
greutăţii ponderale pentru articulaţiile
portane, a mersului pe teren denivelat,
a urcării şi coborârii scărilor pentru
articulaţiile membrelor inferioare, a
mersului şi ortostatismului prelungit,
a poziţiilor monotone prelungite, a ri-
dicatului de greutăţi şi a mişcărilor de
torsiune, a expunerii la frig, curenţi de
aer şi intemperii. Un rol central în ca-
drul tratamentului nonfarmacologic îl
are tratamentul de recuperare.
Tratamentul de recuperare vizea-
ză un program de kinetoterapie indi-
vidualizat, adaptat patologiei pacien-
tului, pe care acesta să şi-l însuşească
şi să îl continue la domiciliu. Un rol
important în ameliorarea durerii şi
creşterea mobilităţii articulare îl are
hidrokinetoterapia, tratamentul de
electroterapie, axat pe curenţi de joa-
să, medie şi înaltă frecvenţă, fototera-
pia, băile galvanice generale, Stanger
mai ales pentru formele generalizate
de artroză sau băile galvanice patru
celulare pentru formele periferice.
www.revistamedicalmarket.ro
Un rol important de asemenea în
patologia artrozică îl are şi masajul
medical, termoterapia rece în fazele
acute ale bolii sau căldura în formele
cronice. Tratamentul balnear, axat pe
factori naturali de cură - împachetări
sau băi cu nămol, oncţiuni cu nămol,
băi sărate, carbogazoase, sulfuroase,
este recomandat pacienţilor diagnos-
ticaţi cu artroză de cel puţin două ori
pe an. Terapia ocupaţională, mijloa-
cele ajutătoare pentru mers şi orte-
zele de asemenea sunt recomandate
pacienţilor cu artroză.
Tratamentul farmacologic presu-
pune un tratament simptomatic de
ameliorare a durerii, care constă din
paracetamol până în doze de 3-4 g/
zi, opioide slabe, asociere de parace-
tamol cu tramadol, ulterior, dacă nu
se ameliorează simptomatologia, se
administrează antiinflamatoare ne-
steroidiene. Administrarea antiinfla-
matoarelor nesteroidiene trebuie fă-
cută însă cu precauţie, ţinând cont de
efectele nedorite asupra cartilajului,
efectele secundare la nivelul tubului
digestiv, medular, renal, hepatic, ris-
curile cardiovasculare şi trombem-
bolice. Tratamentul condroprotector
pe bază de condroitin sulfat, sulfat de
glucozamină, diacerein, avocado, ulei
de soia, acid hialuronic au un efect
simptomatic, necesită însă o admi-
nistrare prelungită 1-2 ani.
Terapia intraarticulară - vascosu-
plimentarea cu acid hialuronic şi pre-
paratele cortizonice sunt recomanda-
te la cei fără răspuns la tratamentul
nonfarmacologic şi farmacologic.
Infiltraţiie cu Diprofos se recomandă
însă să nu depăşească 3-4 adminis-
trări pe an şi să se ţină cont de afec-
ţiunile asociate ale pacientului, dato-
rită efectelor sistemice pe care le au.
În stadiile avansate, cu durere şi
dizabilitate persistentă se recomandă
intervenţia chirurgicală ortopedică,
care constă din tehnici cu caracter
paleativ, osteotomii şi endoproteze.
Este foarte important un diagnos-
tic precoce al artrozei şi instituirea
unui tratament corespunzator.