Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRESCURTARI:
CI cardiopatie ischemică cronica
AP angină pectorala
EI endocardită infectioasă
IC insuficienţă cardiacă
IVD, IVS- insuienta ventriculara dreapta respectiv stângă
AVC accident vascular cerebral
DZ diabet zaharat
HTA hipertensiune arteriala
CPC cord pulmonar cronic
HVS hipertrofie de ventricul stang, HAS hipertrofie atriu stâng, HVD hipertrofie ventricul drept
HTAP hipertensiune arteriala pulmonara
AOMI arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
TVP tromboză venoasă profundă
EP embolie pulmonară
EPA edem pulmonar acut
RAA reumatism articuar acut
ATS ateroscleroză
SM stenoză mitrală
IM insuficienţămitrală
IT insuficientă tricuspidiană IMA
infarctmiocardic acut
IA insuficienţă aortică
SA stenoză aortică
VS ventricul stâng, VD ventricul drept
ANAMNEZA
- Informaţii preţioase pentru stabilirea diagnosticului clinic, selecţia inteligentă a
investigaţiilor şi a deciziilor terapeutice şi evaluarea prognosticului.
- Pentru pacient anamneza reprezintă momentul esenţial de stabilire a încrederii în medic,
element hotărâtor în acceptarea explorărilor paraclinice şi a planului terapeutic.
VÂRSTA
- Copiii mici -cardiopatiile congenitale
- Şcolari şi adolescenţii - RAA - Adulţi - HTA, CIschemică.
- Vârstnicii ATS (coronariene, cerebrale, renale, periferice), I Cardiacă , CPC
SEX
- Femei: SM, HTA, Varice
- Bărbaţi: Valvulopatii aortice, C ischemică, Arteriopatie, CPC
ANTECEDENTE FAMILIALE
- BOLI CORONARIENE
- AVC
- HTA
- DISLIPIDEMII
- DIABET ZAHARAT
SIMPTOME PRINCIPALE
- Dispnee - Durere
- Palpitaţii
- Sincopa şi lipotimia
DISPNEEA CARDIACĂ
Clasificare Dispnee
– de efort
– de repaus –determină poziția de ortopnee
- dispnee paroxistică
Astm cardiac
EPA
DISPNEEA DE EFORT
Diagnostic diferenţial
Dispneea de efort din alte boli: pulmonare cronice (tip expirator, tuse, expectoraţie),
Anemie,
Obezitate Oboseală
DISPNEE DE REPAUS
1. ASTM CARDIAC
- dispnee paroxistică severă tip polipnee care trezeşte bolnavul din somn, este însoţita de
- ortopnee
- weezing, tuse seacă, raluri bronşice (~ astm bronşic) prin infiltraţie interstiţială cu
compresiune bronşică)
- anxietate extremă
- ±transpiraţii
- Examen obievtiv: galop, sufluri cardiace
Sediul exact
Iradierea în braţe, spate, maxilara
Debut brutal, progresiv, la efort sau în repaus.
Intensitate moderată, violentă
Calitatea : arsură, presiune, constricţie, greutate, apăsare lovitură de pumnal, jenă , deşirare,
Caracter fluctuant, intermitent, continuu
Durată
Factori declanşatori /agravanţi : efort, inspir profund, tuse, poziție
Factori calmanţi: pozitia, antalgice, nitroglicerină
Simprome de acompaniament
Cauza este ischemia miocardică reversibilă fatorită cel mai frecvent îngustării coronarelor prin
plăci de aterom necomplicate
CLINIC
- este resimţită ca o gheară sau senzaţie de presiune sau arsură localizată retrosternal şi este
arătată de pacient cu toată palma,
- iradiază tipic în umărul stâng şi pe marginea cubitală a braţului stâng până la ultimele două
degete,
uneori iradiere atipica - omoplati si regiunea interscapulovertebrala, epigastru,
mandibula, ureche, baza gatului, ceafa.
- durata crizei anginoase este de câteva minute (3-5), niciodată peste 20 de minute,
- apare la efort, stres, emoţii, frig, mese abundente, efort sexual,
- cedează la repaus sau la administrarea sublinguală de nitroglicerină (în maxim 3 minute)
! NU este pulsatilă, influenţată de respiraţie, mişcări
PALPITAŢIILE
Perceperea propriilor bătăi cardiace sub formă de „lovituri”, „senzaţie de fâlfâire”, „zbatere”,
„bătăi neregulate”, „zvâcnituri”, senzaţie de „nod în gât” sau senzaţia de oprire a inimii. Cauze:
Aritmii, stări hiperkinetice (efort, febră, anemie, hipertiroidism, hipoglicemie), medicamente
(miofilin, efedrină, amfetamine), alcool, cafea/cola, fumat, emoţii, anxietate, tulburări
hidroelectrolitice
LIPOTIMIA ŞI SINCOPA
Lipotimia (leşinul)=pierderea de scurtă durată a conştienţei si de cele mai multe ori incompletă,
cu păstrarea funcţiilor vitale, datorată unei reduceri difuze a fluxului sanguin cerebral; precedat
de stare de slăbiciune, vederea devine înceţoşată, tegumentele palide, transpiraţii reci (prodrom)
senzația de pierdere de conștiență iminentă dar pacientulare uneori timp să se întindă
(clinostatism) și să evite astfel căderea sau pierderea de conștiență este incompletă; lipotimia este
întotdeauna reversibilă spontan în poziţia de clinostatism eventual cu membrele inferioare
ridicate Sincopa reprezintă un fenomen clinic mai sever, determinat de scăderea bruscă a irigaţiei
cerebrale, caracterizat prin pierderea bruscă (neprecedat de prodrom) şi a conştienţei dar şi a
funcţiilor vitale ( stop cardiorespirator). Se poate datora unei afecțiuni cardiace (arutmie, infarct,
stenoză aortică), hipertoniei parasimpatice (sincopă vagală), hipotensiunii ortostatice la trecerea
din clino în ortostatism TA scade cu peste 20 mmHg)
FACIES:
- mitral,
- pletoric (HTA),
- cianotic şi buhăit (CPC),
- mixedematos,
- Cushingoid,
- Basedowian
MODIFICĂRI OCULARE
MODIFICĂRI TEGUMENTARE
Paloare
- generalizată: endocardita infectioasa EI , IA, Şoc, Puseele de RAA, HTA renală sau
renalizată
- localizată - arteriopatii
Subicter/Icter
- EI, tromboembolism pulmonar - prin hemoliză
Cafe au lait EI
Erupţii cutanate
- eritem marginat RAA
- peteşii, echimoze, hemoragii subungheale “în aşchie”, noduli Osler - EI Hipocratism
digital
Transpiraţii reci – şoc, CPC, Hipertiroidism
EDEMUL CARDIAC
- GENERALIZAT : IVD, pericardită constrictivă
- LOCALIZAT la un membru în TVP
Poziţia pacientului:
- decubit dorsal cu capul ridicat la 30°
- uneori (afecțiuni ale mitralei) decubit dorsal stâng - uneori (afecțiuni ale valvei aortice) şezut
şi aplecat înainte Poziţia examinatorului:
- la dreapta pacientului
INSPECŢIA
LA OMUL NORMAL
- nimic sau
-La cei slabi
-sediul şocului apexian- spaţiul V ic stâng pe lmc (linia medioclaviculara)
-pulsaţiile normale ale aortei în epigastru
PATOLOGIC
- pulsaţii ale vaselor de la baza gâtului: dans arterial în insuficienţa aortică
- turgescenţa jugularelor-semn de insuficienţă cardiacă dreaptă
- modificări ale toracelui
- pulsaţii în regiunea precordială:
• Pulsaţii ale marilor vase (anevrisme ale aortei şi arterei pulmonare) extremitatea
internă a sp II ic drept şi respectiv stâng)
• Semn Harzer = pulsaţii ritmice în regiunea subxifoidiană date de hipertrofia si
dilataţia ventricului drept
- Pulsații ample date de un anevrism al aortei abdominale
PALPAREA
1. Şocul apexian
2. Semn Harzer
3. Freamat
4. Reflux hepatojugular
II Semnul Harzer
= palparea pulsaţiilor ventricului drept hipertrofiat sau dilatat (în IVD)
III. Freamăt – echivalentul palpator al unui suflu cardiac intens
IV Refluxul hepatojugular = turgescenta jugularelor in timpul compresiunii hipocondrului
drept cu palma dreaptă (IVD)
PERCUŢIA=MATITATE CARDIACĂ
Nu se mai practică decât f rar pt determnarea formei si marimii ariei cardiace, fiind înlocuită de
RX
Matitatea cardiaca: 1.linia inf ->se percuta se sus in jos pe linia medioclaviculara dreapta pana
dam de matitatea hepatica( sp 5 ic dr -in dreptul apexului inimii cu care formeaza linia
hepatoapexiana)
2.linia dreapta ->se percuta dinspre axila spre stern ( sp 3, 4,5 ic dr) pana
dam de matitate; se formeaza o linie dreapta corespunzatoare cu marginea sternului care e
perpendiculara pe lin. Hep-apex
3.linia stanga ->se percuta radiar dinspre axila spre stern( sp 3,4,5 ic stg) si
se obtine o linie curba spre stanga care tine de la sp 3 ic stg pana la niv socului apexian
ASCULTAŢIA CORDULUI
SUFLURILE CARDIACE
fenomene acustice cu durată mai mare decât zgomotele cardiace care se datorează vibraţiilor
produse în interiorul inimii sau la nivelul vaselor mari de către turbulenţele fluxului sanguin
CAUZELE SUFLURILOR
creşterea debitului cardiac sau a vitezei fluxului sanguin prin orificii cardiace
normale.(funcţionale) - anemii, hipertiroidie, febră, sarcină, efort fizic exagerat
leziuni valvulare (organice)
- curgere anterogradă (în direcția normală) a sângelui printr-un orificiu îngustat (stenoze)
- curgere retrogradă printr-un orificiu neetanş (insuficienţe),
- orificii cardiace anormale ( defecte septale, persistenţa canalului arterial),
Cardiopatii cu dilataţii importante ale cavităţilor cardiace care determină distensia
inelului de inserţie a valvelor atrioventriculare (organofuncţionale)
în absenţa unei cardiopatii organice (anorganice) - sufluri inocente
CARACTERE SEMIOLOGICE
Sediul de maximă audibilitate corespunde zonelor de ascultaţie ale cordului
Iradierea suflurilor valvulare este caracteristică- ex. suflul sistolic de IM iradiază în axilă, suflul
din SA iradiaza pe carotide
Localizarea suflurilor în timpul ciclului cardiac
-Sufluri sistolice
- Sufluri diastolice
-Sufluri continui sau sistolo-diastolice
Forma suflului – crescendo, descrescendo, rombic,în platou,variabilă.
Intensitatea 6 grade
Tonalitatea – înalt, fin dulce (IA)
- jos, grav (uruitură) (SM)
Timbrul-comparaţie:
„în jet de vapori” în insuficienţa mitrală,
„în răzătoare” în stenoza aortică,
INSPECTIA
- modificari de tegument si fanere (în arteriopatie)
→ paloare tegumentara
→tegument lucios, atrofic
→ par rar, subtire
→ unghii groase, deformate
→ ulceratii
→ gangrena - uscata: tegument negru-violaceu, sau umeda: suprainfectare bacteriana
-dermatita hiperpigmentara (dermita ocră) în insuficiența venoasă cronică
- vene varicoase
- cordon rosu, dureros – tromboflebita superficială
- edem unilateral- tromboflebita profundă
PALPARE
- temperatura cutanata
• tegumente reci: ischemie
• tegumente calde: tromboflebite
- pulsul arterial –palparea se începe la periferie (radiale, pedioase)
ASCULTAREA CAROTIDELOR
Un zgomot sistolic, unul diastolic
PATOLOGIC – suflu iradiat de la nivelul focarului aortic în SA
EXAMENE COMPLEMENTARE
• RADIOGRAFIA TORACICĂ
• ELECTROCARDIOGRAMA ECOCARDOGRAFIA
• SCINTIGRAFIA CARDIACĂ
• CORONAROGRAFIA
• CATETERISMUL CARDIAC
• ECOGRAFIA DOPPLER VASCULARA
• ARTERIOGRAFIA
1. RADIOGRAFIA TORACICA
CONTURUL CORDULUI:
-3 arcuri stângi: superior(buton aortic), mijlociu( trunchi artera pulmonara si atriul stâng AS),
inferior (ventriculul stâng VS)
-2 arcuri drepte:superior (vena cava superioara), inferior (AD)
PATOLOGIC
1. Cardiomegalie
Mărirea AS (stenoza mitrala) - bombarea arc mij stâng
Mărirea VS (insuficienţa mitrală)- bombare arc inferrior stg
Mărirea VD- marirea diametrului transversal
Pericardita- aspect de “carafa”
2. Staza pulmonara
- Hiluri de stază( lărgite cu contur şters), câmpuri pulmonare voalate
3. EKG HOLTER
Înregistrarea EKG pe 24 ore – aritmii intermitente, ischemie miocardică sienţioasă.
4. EKG DE EFORT
Înregistrarea EKG în timpul unui efort efectuat prin mers pe covor rulant sau bicicletă
solicitând pacientului să atingă cel puţin 90% din frecvenţa maximală teoretica (220 - vârsta).
Apariţia unei subdenivelări ST este semn de cardiopatie ischemică
5. ECOCARDIOGRAFIA
Dimensiuni cavităţi
Structura şi funcţia valvelor (stenoze, regurgitaţii), defecte septale
Analiza vaselor , pericardului
6. CORONAROGRAFIE
Opacifierea selectivă a coronarelor cu ajutorul unui cateter introdus la nivelul arterei femurale.
VALVULPATII
Definitie: strâmtorarea orificiului mitral ce jeneză trecerea sangelui din atriul stang in
ventriculului stang in cursul diastolei ventriculare Etiologie: RAA aproape 100%
cazuri
Frecvenţa crescută la femei (2/3 din pacienţi)
Fiziopatologie
Obstacolul în calea trecerii sângelui din AS în VS determină
In amonte : ↑ presiunii în AS → ↑ presiunii în venele pulmonare (stază) → ↑ presiunii în
capilarele pulmonare → ↑ presiunii în AP → HTAP → HVD şi IVD cu IT funcţională In
aval : VS normal !
Deci HAS, HTP, HVD, dar VS normal sau mic
Clinic
-dispnee de efort, dispnee paroxistică (EPA=edem pulmonar acut) -
tuse
- hemoptizie- (HTP=hipertensiune pulmonară) - dureri- junghi atrial Vaquez
- palpitaţii (extrasistole atriale, fibrilaţie atrială)
- disfagie (compresiune pe esofag)
- disfonie (compresiune pe nervul recurent)
Examenul obiectiv
INSPECŢIE
- Facies mitral,
- Eventual semne de IVD: edeme, jugulare turgescente, hepatomegalie, reflux
hepatojugular,
PALPARE
• pulsaţiile VD (HARZER)
• freamăt diastolic mitral
• Şoc apexian normal (spatiul 5 ics pe lmv) sau nu se palpeaza
ASCULAŢIE
focarul mitralei - RITMUL DUROZIER ru f ttata:
ru -uruitura diastolică (trecerea sangelui AS – VS prin orificiul mitral ingustat)
ff - suflu presistolic (= accentuarea presistolica a uruituirii datorita sistolei atriale)
t - accentuarea Z1 prin inchiderea valvulei mitrale sclerozate ta Z2 normal,
ta CDM (clcment de deschidere a mitralei imediat dupa Z2)
Examene paraclinice
1. Electrocardiograma
HAS; HVD
VS normal
2. Radioscopia toracica HAS, HTP,,HVD, VS normal
- bombarea arcului mijlociu stâng-dialatare AS şi AP (contur cardiac stâng)
- examenul baritat de profil deplasarea posterioară a esofagului de către AS dilatat
- stază venoasă (hiluri de stază), eventual edem pulmonar
3. Ecocardiografie arată modificări ale valvei, calculează aria orificiului mitral
INSUFICIENTA MITRALA
Definitie: refluarea sangelui din ventricului stang in atriul stang in timpul sistolei ventriculare
datorită incompetenţei orificiului mitral
Fiziopatologie:
RETROGRAD: Inchiderea incompleta a mitralei regurgitarea sangelui din ventricului stang
in AS in timpul sistolei ventriculare creste volumul de sange in atriul stang dilatare si
hipertrofie a atriului stang creste presiunea in venele pulmonare in mica circulatie, in artera
pulmonara, in ventriculul drept, in atriul drept, VCI, VCS, edeme, hepatomegalie, jugulare,
turgide.
ANTEROGRAD: In diastola, in VS vine atat sangele normal cat si sangele refluat hipertrofie
ventriculara stanga.
SIMPTOME
Dispnee de efort
Palpitatii
EX OBIECTIV:
La palpare
- şoc deplasat lateral şi în jos (HVS)
– eventual freamat sistolic pe aria precordiala (vibrație palpatorie corespunzătoare
suflului atunci când acesta este foarte intens)
Ascultatie suflu holosistolic in jet de vapori cu iradiere in axila stanga
Examenul paraclinic:
• Radioscopia toracica: - HAS, HVS,HVD
• EKG: - HAS- P mitral, HVS, HVD
• Ecocardiografie
STENOZA AORTICA
Fiziopatologie
Obstacol în calea ejecţiei
=>creşterea forţei de contracţie a VS prin hipertrofiere
=>reducerea debitului cardiac, coronarian, cerebral => angor de efort sincopă de efort =>
într-un stadiu final HVS este insuficientă, apare dilatarea VS (IVS), HTAP (dispnee), apoi
solicitarea si a cordului drept
Tablou clinic
SIMPTOME :
• Dispnee de efort
• Angina pectorala la efort
• Sincopa de effort
• Palpitaţii
Examen obiectiv:
Palpare – şoc amplu, deplasat în jos şi lateral (HVS)
- freamat sistolic
Ascultatie – suflu sistolic in focarul aortei cu iradiere la vasele de la baza gatului, rugos, rombic,
TA = N sau scazuta prin scaderea de flux sanguin
Puls - mic si intarziat
Examen paraclinic
Rx toracic – HVS
EKG: HVS
Ecocardiografie: ingustarea orificiului aortic, HVS
INSUFICIENTA AORTICA
Tablou clinic:
Simptome: dispnee, palpitatii, cefalee, angina pectorala Semne
(Ex obiectiv) :
- soc “en dome” şi “en masse”(Hipertrofia şi dilatarea VS)
- Ascultatie: suflu diastolic in focarul aortei (spatiul 2 intercostal stang, punct ERB),
eventual suflu sistolic de acompaniament - Semne periferice:
Hiperpulsatilitate arterială- pulsul săltăreţ si depresibil,
Pulsaţii ample vizibile la cap, luetă, limbă, pupile, memmbre
inferioare
- mişcările capului sincrone cu sistola (Alfred de Musset)
- puls amigdalian / lingual (Friedrich Müller)
• Dublu suflu sistolic şi diastolic Duroziez la compresiunea cu stetoscopul a
arterelor femurale Dublu ton Traube – z1 şi z2
• TA divergentă
Tas
Tad
Examenul paraclinic
Rx toracic: cord aortic, bovin
EKG: HVS
Ecocardiografie
Cateterismul Cardiac: gradient mare de presiune in diastola intre VS si aorta (se face preoperaor)
INSUFICIENŢA CARDIACĂ
Stare patologică care poate apare în evoluţia tuturor bolilor cardiace caracterizată prin
incapacitatea inimii de a asigura un debit adecvat necesităţilor periferice Clasificare:
1. Insuficienta cardiaca stanga dreapta globală
2. Insuficienta cardiaca
- forma cronica
- insuficienta cardiaca acuta:
stânga: astmul cardiac si edemul pulmonar acut dreaptă: cord pulmonar
acut
ETIOLOGIE
- suprasolicitare de presiune - rezistenţă la ejecţie ( SA, HTA, HTP),
- supraîncărcare de volum (regurgitări valvulare)
- ineficienţa contracţiei miocardice: im, miocardită, cardiomiopatii
FIZIOPATOLOGIE
În amonte
Creşterea presiunii şi a stazei venoase
În aval :
- Scăderea presiunii de perfuzie, a debitului cardiac rezultând ischemie
OBIECTIV:
- Semnele bolii de bază
- Şoc deplasat oblic în jos și înafara liniei medioclaviculare (HVS)
- tahicardie, galop, suflu de IM (prin dilatare VS)
- puls mic
- raluri umede pulmonare (crepitante, subcrepitante)
PARACLINIC
EKG: HVS, aritmii, ischemie
Rx toracică: cardiomegalie, stază pulmonară
Ecocardiografie: dilatarea cavităţilor, indicii asupra etiologiei, scăderea FE a VS (fracției de
ejecție)
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Afecţiuni cu dispnee: BPOC, astm bronşic
Anemie
Obezitate
ASTM CARDIAC :
- dispnee paroxistică severă
- weezing, tuse seacă, raluri bronşice (~ astm bronşic)
- Polipnee inspiratorie (≠ AB bradipnee expiratorie)
- Transpiraţii abundente, cianoză
- Ex ob c-v: galop, sufluri cardiace
OBIECTIV IVD se traduce prin semne periferice de stază venoasă în marea circulaţie
Semne periferice :
cianoză rece,
edeme la membrele inferioare, jugulare turgescente,
hepatomegalie dureroasă cu reflux hepatojugular ±icter,
ascită, hidrotorax oligurie
Aparat cardiovascular : Palpare
: Harzer (HVD) Auscultatie :
- tahicardie - galop
-suflu de IT,
- semne stetacustice ale bolii de bază
EXAMENE PARACLINICE
RADIOLOGIC :
Cardiomegalie pe seama cavităţilor drepte
Creşterea transparenţei pulmonare
EKG :HAD, HVD
ECHOCARDIOGRAFIE
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
Cardiopatia ischemică este o boală ce are ca mecanism fundamental irigarea nesatisfăcătoare a
miocardului, consecinţă în majoritatea cazurilor a obstrucţiei arterelor coronare (99%) prin
ateroscleroza coronariana.
EXAMEN PARACLINIC:
EKG – normala sau subdenivelare ST cu Tnegativ EKG
de efort – la pacient cu EKG de repaus normal.
Coronarografie –pacienţi cu teste neconcludente sau care nu răspund la tratament, arată sediul şi
severitatea stenozelor sau obstrucţiilor
Investigarea factorilor de risc: glicemie, colesterol, etc
Triada clinică
1. Durere atroce iradiind în tot toracele, rezistentă la nitroglicerină + anxietate
2. Hipotensiune arterială + bradicardie (hipervagotonie) → şoc
3. Hipertermie → 38ºC la 24-48 h
+ simptome de insotire: astenie marcata, ameţeli, transpiraţii reci, greaţă, vărsături, sughiţ
Ex Obiectiv
Tegumente palide, umede, reci Diminuarea
şocului apexian
Diminuarea intensităţii zg cardiace, tahicardie/aritmii, galop, ± suflu sistolic de insufienţă mitrală
(disfuncţie de pilier), frecătură pericardică (apare la câteva ore, dispare în 2-3 zile)
↓ TA până la şoc /mai rar HTA
Febră la 12- 24 ore
Examen paraclinic
1.EKG =prima investigație solicitată în cazul unui pacient cu durere precordială – undă de
necroză Q, supradenivelare ST, T negativ (unda en dome)
2. Enzime miocardice Troponina, CPK-MB (eliberate de către
celulele necrozate)
3. Coronarografie Ecocardiografie
Sdr inflamator
Complicatii
Precoce: electrice: tulburari de ritm si de conducere
mecanice: EPA, şoc cardiogen, ruptură miocard
tromboembolice
pericardita
moarte subita
Tardive: pleuropericardita autoimuna (sdr.Dressler)
anevrismul de perete angina pectorala
post infarct insuficienţă cardiacă
aritmii
sdr umăr- braţ(periartrita umărului stâng)
moartea subita tardiva
recurenta infarctului
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Normal <130/85 mmHg High Normal 130-139/85-89mmHg HTA>140/90 mmHg
TIPURI DE HTA
1.HTA ESENŢIALĂ 2.HTA
SECUNDARĂ:
3. HTA aterosclerotică (HTA sistolică pură) GERIATRICĂ
HTA ESENŢIALĂ
apare în deceniile prevârstnice cu afectarea variabilă a organelor ţintă Este
sistolo – diastolică
Se stadializează – I, II (HVS- ECHO, EKG, RX), III (complicaţii din partea ORGANELOR
ŢINTĂ: creier, cord, rinichi)
Necesită identificarea factorilor de risc cardiovascular în vederea stabilirii prognosticului şi
alegerii terapiei
HTA SECUNDARĂ
Cauze renale
- renoparenchimatoasă: PNC, GNC, nefropatii obstructive.
- renovasculare: stenoza de arteră renală
Boli endocrine: Cushing, disfuncţie tiroidiană, feocromocitom, sarcină
Cauze neurologice: traumatisme craniocerebrale, tumori, encefalite
Cauze cardiovasculare: IAortică, BAV, Coarctaţia Ao,
HTA medicamentoasă (corticosteroizi, AINS)
INVESTIGAŢII PARACLINICE
1. diagnosticarea atingerii organelor ţintă
FO
EKG- HVS, ischemie, aritmii
Rx- HVS,
Ecocardiografie- HVS, IC (↓ FE)
Uree, creatinină, ionogramă, Sumar urină
2. Excluderea unei cauze de HTA secundară- Ecografie abdominală, ionograma, CA,
hormoni
3. Identificarea factorilor de risc (Glicemie,Profil lipidic)
PERICARDITE
Definitie inflamatii ale pericardului Etiologie:
infecţioasă (virale, bacteriene,
TBC), autoimună,
uremică, neoplazică,
postiradiere,
Simptome
-durere precordiala persistenta (zile) accentuată de inspir, tuse, decubit, rotatia trunchiului si
ameliorată de ortostatism şi poziţia aplecat înainte -dispnee -tuse seacă ± sdr febril Semne:
-pozitie aplecat inainte (amelioreaza durerea prin deplasarea lichidului spre manubriul sternal)-
semnul pernei, rugăciune mahomedană
- Soc diminuat/abolit
- creste matitatea cardiaca
- la ascultatie: frecatura pericardica la început/sfârşitul bolii si asurzirea zgomotelor inimii
Paraclinic:
- EKG – microvoltaj, supradenivelare ST în toate derivațiile - Sdr inflamator
- Rx cardiomegalie “cord in carafă”, fără stază pulmonară
- Ecocord-lichid pericardic
- CT
Fibrilaţia atrială
- activitate anarhică , ritm cardiac complet neregulat, frecvenţa atrială 350-400/min, dar doar o
parte se transmit la ventriculi, frecventa ventriculară putând fi rapidă(100-140/min), medie (80-
100/min), sau redusă (50-60/min)
- Clinic Simptome
palpitaţii
dispnee
Obiectiv
zgomote cardiace aritmice deficit de puls (frecvenţa cardiaca măsurată prin
ascularea cordului cu stetoscopul> frecvenţa pulsului la radială)
- ECG
absenţa undelor P unde „f”, neregulate
Complexe QRS care se succed neregulat