Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de drept
Chișinău 2019
Ce este gajul?
Gajul este o garanţie reală în al cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat
avînd prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă de stat, la satisfacerea creanţei garantate. Cu alte
cuvinte, Codul civil definește gajul ca fiind un drept real în al cărui temei titularul (creditorul gajist)
poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanțelor sale garantate cu preferință
față de ceilalți creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).
În afară de contractul de gaj, temei pentru apariţia gajului este legea. Acest fapt este prevăzut la art.
673 alin. 2 al Codului civil și la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 449 din 30.07.2001 cu privire la gaj.
Mai mult ca atât, gajul apare doar în condiţiile şi în formele stabilite de legile enunțate mai sus.
Pentru gajul legal este specific faptul că el nu apare automat, în baza legii, doar datorită
faptului că sunt întrunite temeiurile prevăzute de lege. Pentru apariţia lui, titularul dreptului
(creditorul gajist) trebuie să întreprindă acţiuni concrete: fie să înregistreze gajul în modul stabilit de
lege fie să deţină în posesie bunul asupra căruia are dreptul de gaj. De menţionat că gajul legal se
poate constitui în ambele forme: cu sau fără deposedare. În cel de-al doilea caz, creditorul trebuie să
recurgă la înregistrarea lui. Gajul legal nu este superior gajului convenţional şi nu conferă
creditorului gajist careva privilegii. Gajului legal i se aplică normele similare gajului convenţional,
dacă aceasta nu contravine esenţei lui. Astfel, asupra gajului legal se extinde aceleaşi prevederi
generale privind obiectul gajului. Conform art. 32, alin. 2 din Legea nr. 449 din 30.07.2001, gajul
legal poate greva bunuri mobile şi imobile, cele imobile fiind obiect al ipotecii.
În literatura de specialitate sunt diferite opinii privind natura juridică a gajului legal. Unii
autori consideră că gajul legal se constituie datorită obligaţiei impuse de lege de a se încheia
contractul de gaj. Astfel, gajul legal are loc în temeiul contractului de gaj, legea nefăcînd altceva
decît să oblige părţile a-l încheia. Alţii consideră că gajul este legal, dacă legea indică temeiurile
juridice, în baza cărora dreptul de gaj apare automat, fără încheierea contractului de gaj. Lipsa unei
condiţii face imposibilă constituirea gajului legal. Consider că în cazul gajului legal contractul de
gaj lipseşte şi nu trebuie să se confunde gajul legal cu obligaţia prevăzută în lege de a prezenta o
garanţie pentru garantarea executării obligaţiei. În ultimul caz temei de apariţie a gajului este
contractul de gaj, dar care se încheie de către părţi datorită faptului că sunt obligaţi prin lege. Or,
conform Codului civil derogare de la principiul libertăţii contractului este situaţia cînd legea obligă
încheierea contractului. Reieşind din reglementarea juridică a gajului legal, conform legislaţiei în
vigoare, constatăm că el apare în virtutea temeiurilor expres prevăzute în lege, fără încheierea
contractului de gaj. Pentru apariţia lui, legea trebuie să indice expres care creanţe sunt garantate prin
gaj legal, iar în unele cazuri se indică chiar şi bunurile asupra cărora se constituie gajul legal.
Subiecte ale gajului legal (creditorul gajist şi debitorul gajist) sunt persoanele fizice şi juridice
care întrunesc condiţiile generale necesare şi pentru gajul convenţional, iar în unele cazuri faţă de
ele sunt înaintate cerinţe speciale.
Gajul legal oferă posibilitatea aplicării acestuia asupra bunurilor deja gajate de către alți
creditori ?
Legislația națională expres prevede faptul că gajul legal nu poate greva bunuri sau drepturi
patrimoniale gajate deja în folosul altor creditori, dacă contractul de gaj nu prevede altfel.
Creanțele potrivit cărora poate naște un gaj legal sunt expres prevăzute la art. 32 alin (1) din
Legea nr. 449 din 30.07.2001 cu privire la gaj și la art. 707 alin. (1) al Codului civil, și anume:
Astfel, gajul legal nu poate naște din alte din alte creanţe.
Aplicarea gajului legal este un drept al organului fiscal, dar nu o obligaţie, fiind un mijloc
eficient de garantare a executării clauzelor contractuale. Temei de constituire a gajului legal pentru
garantarea creanţelor statului pentru sumele datorate conform legislaţiei fiscale este modificarea
termenilor de stingere a obligaţiei fiscale, care se efectuează prin: amînare şi eşalonarea stingerii
obligaţiei fiscale (art. 180 Cod fiscal). Amînarea sau eşalonarea se efectuează în baza unui contract
-tip, aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care se încheie între organul fiscal şi
contribuabil. Aplicarea gajului legal asigură executarea clauzelor contractului de amînare sau
eşalonare a termenului de achitare a detariilor faţă de stat. Stingerea obligaţiilor fiscale se asigură
prin aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat majorării de întîrziere
(penalităţii) la impozite şi taxe, prin suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia
celor de la conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea
sau majorarea capitalului social), prin sechestrarea bunurilor şi prin alte măsuri prevăzute de
prezentul titlu şi de actele normative adoptate în conformitate cu acesta. Gajul legal constituit în
baza acestui temei se instituie doar fără deposedarea debitorului gajist, el exercitînd în contunuare
posesia şi folosinţa bunului gajat. De aceea, gajul legal se constituie doar dacă este înregistrat în
registrele corespunzătoare. Pentru aceasta organul fiscal întocmeşte cererea de înregistrare, ce
reprezintă un aviz în care se indică: bunurile pe care creditorul intenţionează să le valorifice,
temeiul creanţei şi mărimea ei.
Care sunt caracteristicile gajului legal apărut în temeiul unei hotărâri judecătorești?
Subiecții gajului legal apărut în temeiul unei hotărâri judecătorești coincid cu subiecții
celorlalte forme de gaj legal?, dacă nu, care sunt aceștia și prin ce se individualizează?
Calitatea de creditor gajist revine creditorului în favoarea căruia a fost emisă hotărîrea de
încasare a unei sume de bani, iar debitor gajist este persoana de la care instanţa de judecată a dispus
încasarea acestei sume de bani.