Holocaust (din greaca ????a?st?? (hol�kauston): holos, �complet� ?

i kaustos, �ars�;
�n ebraica: Ha?oa ?????, �n idi?: Hurben ?????), este un termen utilizat pentru a
descrie uciderea a aproximativ ?ase milioane de evrei, de toate v�rstele,
majoritatea din Europa, �n timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca parte din
�solu?ia finala a problemei evreie?ti�, programul de exterminare a evreilor,
planuit ?i executat de regimul na?ional-socialist din Germania, condus de Adolf
Hitler ?i de colaboratorii acestuia.[1] �ntre victime, s-au numarat 1.5 milioane de
copii?(d), iar totalul lor a reprezentat circa doua treimi din cei noua milioane de
evrei care traiau anterior �n Europa continentala. O defini?ie mai larga a
Holocaustului cuprinde ?i victimele care nu erau evrei, cum ar fi romii, polonezii?
(d), alte grupuri etnice slave, ?i pacien?i ai Action T4?(d) uci?i deoarece erau
bolnavi mintal sau aveau handicap fizic. O defini?ie ?i mai larga include ceta?eni
sovietici?(d), prizonieri de razboi?(d), homosexuali?(d), martori ai lui Iehova,
negri?(d), adversari politici ai nazi?tilor, ?i membri ai altor grupuri mai mici.

�ntre 1941 ?i 1945, evreii au fost uci?i sistematic �ntr-un genocid, parte a unui
eveniment mai mare care a cuprins persecu?ia ?i uciderea altor popoare europene.
Sub coordonarea SS, cu �ndrumari din partea conducerii Partidului Nazist, toate
ramurile birocra?iei de stat a Germaniei au fost implicate �n logistica ?i �n
punerea �n aplicare a acestei crime �n masa. Uciderile au fost comise �n toata
Europa ocupata de germani?(d), precum ?i �n Germania Nazista propriu-zisa ?i �n
teritoriile controlate de alia?ii acesteia. Circa 42.500 de centre de deten?ie au
fost utilizate la concentrarea victimelor �n scopul comiterii de �ncalcari
flagrante ale drepturilor omului. Peste 200.000 de oameni se estimeaza ca au comis
crime asociate Holocaustului?(d).

Persecu?iile au fost efectuate pe etape, culmin�nd cu politica de exterminare

denumita �Solu?ia Finala a problemei evreie?ti?(d)�. �n urma accederii la putere a
lui Hitler, guvernul german a adoptat legi prin care evreii erau exclu?i din
societatea civila, cele mai cunoscute fiind Legile N�rnberg din 1935. �ncep�nd cu
anul 1933, nazi?tii au �nceput sa puna la punct o re?ea de lagare de concentrare.
Dupa izbucnirea razboiului �n 1939, evrei germani ?i straini au fost �nghesui?i �n
ghetouri. �n 1941, c�nd Germania a �nceput sa se pregateasca sa cucereasca noi
teritorii �nspre est, toate masurile antievreie?ti s-au radicalizat. Unita?i
paramilitare specializate, denumite Einsatzgruppen, au omor�t circa doua milioane
de evrei �n execu?ii �n masa �n mai pu?in de un an. P�na la jumatatea lui 1942,
victimele erau transportate constant cu trenurile de marfa �n lagarele de
exterminare. Majoritatea celor care supravie?uiau calatoriei erau uci?i sistematic
�n camere de gazare?(d). Aceasta a continuat p�na la sf�r?itul celui de al Doilea
Razboi Mondial �n Europa �n aprilie�mai 1945.

Rezisten?a armata evreiasca a fost limitata. Cea mai cunoscuta excep?ie o

constituie revolta din ghetoul Var?ovia din 1943, c�nd mii de luptatori evrei slab
�narma?i au rezistat patru saptam�ni �mpotriva Waffen-SS. Circa 20.000�30.000 de
partizani evrei?(d) au luptat activ �mpotriva nazi?tilor ?i colaboratorilor
acestora �n Europa de Est. Evreii francezi?(d) au luat parte la Rezisten?a
Franceza, care a dus o campanie de gherila at�t �mpotriva nazi?tilor c�t ?i
�mpotriva autorita?ilor franceze de la Vichy. Au avut loc peste o suta de insurec?
ii armate evreie?ti.