Ulcerul gastric

Un ulcer gastric reprezinta o leziune la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului). Aceste leziuni
apar atunci cand secretiile gastrice - care contin acid clorhidric si o enzima numita pepsina
irita si lezeaza mucoasa stomacului.

Cauzele aparitiei ulcerului gastric

Doua dintre cele mai frecvente cauze de ulcer gastric sunt infectia cu bacteria numita
Helicobacter pylori (H. pylori) si abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi
Aspirina. Desi majoritatea oamenilor sunt infectati cu H. pylori, doar cativa vor face boala
ulceroasa peptica. Unii factori de risc la o persoana cu H. pylori dau o susceptibilitate crescuta
pentru dezvoltarea ulcerului. Acesti factori, unii dintre ei prea putin cunoscuti, includ:

 fumatul
 abuzul de alcool

 antecedente de ulcer

 stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (trauma majora,
dependenta de un aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala).

Majoritatea ulcerelor care nu sunt cauzate de H. pylori sunt date de AINS. AINS sunt prescrise
pentru a reduce durerea sau inflamatia in boli cronice, ca artrita sau durerile de cap. Folosite
timp de saptamani sau luni de zile, AINS pot afecta mucoasa tractului gastric, ducand la un
ulcer sau activand un ulcer deja format. O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-
Ellison. In aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid clorhidric, care afecteaza mucoasa
gastrica. Stresul psihologic, adaugat la alti factori de risc, poate creste sansele de a dezvolta
ulcere peptice.

Factori de risc

Factori de risc controlabili

Urmatorii factori de risc pot creste sansa de a dezvolta ulcere peptice si pot incetini
vindecarea unui ulcer deja existent. Se poate reduce riscul dezvoltarii unui ulcer prin controlul
sau eliminarea acestor factori care includ:

 folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ca aspirina)

1
  fumatul

 abuzul de alcool

Factori de risc necontrolabili

Unii factori necontrolabili pot creste riscul de a dezvolta un ulcer. Acestia includ:

 infectia cu H. pylori, care este cea mai frecventa cauza de ulcer

 stresul fizic dat de o boala severa sau traumatism (trauma majora, dependenta de un
aparat de ventilatie sau interventia chirurgicala)

 secretii excesive de acid gastric

 ulcer in antecedentele heredocolaterale (familiare)

Care sunt manifestarile in caz de ulcer gastric ?

Simptomele ulcerului peptic variaza si nu sunt esentiale pentru diagnosticul unui ulcer. Unii
oameni pot sa nu prezinte simptomatologie. Simptomele unui ulcer gastric, ca dispepsia
(senzatie de disconfort digestiv, aparuta dupa mese), pot fi confundate frecvent cu alte
afectiuni abdominale, ca refluxul gastro-esofagian (RGE).

Simptomele specifice unui ulcer gastric sunt:

 dureri, sub forma de arsuri sau eroziuni, intre regiunea ombilicala si osul xifoid
(portiunea inferioara a sternului, cunoscuta popular de "capul pieptului"). Cateodata
durerea iradiaza in spate. Durerea abdominala tine de la cateva minute pana la cateva
ore si dispare la administrarea unui antiacid (Maalox, Sucralfat) sau inhibitor al
secretiei acide (Omeprazol, Lansoprazol). Simptomatologia este periodica, durerea
apare si dispare, perioadele cu simptomatologie alterneaza cu cele fara
simptomatologie
 inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate

 balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese)

 voma postprandiala (dupa mese)

 scaun negru, ca smoala sau care contine sange rosu-inchis in cazul unui ulcer
hemoragic

Durerea de ulcer gastric poate apare la scurt timp dupa masa (cand alimentele sunt inca in
stomac). Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub numele de ulcere
silentioase. Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta simptomatologie, decat in

2
momentul in care apar complicatiile. Complicatiile unui ulcer gastric pot fi hemoragia,
perforatia, penetratia sau obstructia tractului digestiv. Ulcerele silentioase sunt frecvente la
persoanele in varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care consuma multe
antiinflamatoare, cum ar fi Aspirina.

Complicatiile ulcerului gastric

 Hemoragia digestiva - apare mai frecvent la varstnicul consumator de antiiflamatorii

nesteroidiene pentru boli cardiace sau reumatologice. Se manifesta ca varsatura cu
sange de obicei negru, ca un zat de cafea, dar poate fi si rosu proaspat sau cu cheaguri
de sange sau ca scaun negru lucios (melena). Reprezinta o urgenta, pacientul trebuie
adus la spital (gastroenterologie). Tratamentul poate fi cu protector gastric sau chiar
prin oprirea hemoragiei prin endoscopie (injectare de alcool sau adrenalina in craterul
ulceros). Uneori este nevoie de chirurgie de urgenta in cazul hemoragiilor severe. De
aceea este necesar sa asociem un protector gastric tip Famotidina sau Omeprazol
inainte de a lua antiinflamatorul, mai ales daca acesta trebuie administrat pe o
perioada lunga de timp.
 Perforatia este si ea mai frecventa la varstnicii consumatori de antiinflamatorii
nesteroidiene deoarece pe mucoasa gastric fragila apare un ulcer adanc cu sanse de a
perfora peretele cu peritonita ulterioara. Daca durerea ulceroasa devine brusc foarte
intensa astfel incat pacientul sta nemiscat, e palid, transpirat, nu suporta nimic pe
burta poate avea ulcer peforat si trebuie adus de urgent la spital (chirurgie).

 Stenoza pilorica - cu scadere in greutate, varsaturi cu alimente partial digerate

(pacientul recunoaste mancarea ingerata cu cateva zile in urma). Se poate incerca
dilatare endoscopica atunci cand pacientul nu suporta interventia chirurgicala.

DIAGNOSTIC:

Investigatii pentru diagnosticarea bolii ulceroase peptice. Se folosesc urmatoarele teste pentru
o persoana care are ulcer peptic:

 Radiografia baritata a aparatului digestiv. O examinare radiologica a esofagului si

stomacului se poate face pentru diagnosticarea unei boli ulceroase peptice, desi
aceasta examinare este folosita mai rar, fiind perimata.
 Endoscopia. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si
duodenului si sa preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau
alte afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.

 Testul pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal poate detecta sangele din
scaun, care poate proveni din stomac, datorita ulcerului gastric sau din cauza altor

3
 afectiuni grave ca neoplasmul de colon. De unul singur, acest test nu poate diagnostica
un ulcer peptic, dar poate detecta daca este hemoragic.

 Hemoleucograma se face pentru evidentierea anemiei care poate fi rezultatul unui

ulcer hemoragic.

Investigarea infectiei cu Helicobacter pylori

Multi oameni sunt infectati cu aceasta bacterie, dar majoritatea nu vor prezenta simptome de
boala ulceroasa peptica. Din aceste motive testarea pentru H. pylori este recomandata doar
persoanelor care:

 au ulcer gastric activ sau antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau ulcere
peptice
 sunt cunoscuti cu antecedente heredocolaterale de cancer gastric sau alte afectiuni,
numite limfoame ale tesutului limfoid asociat mucoaselor

 dispepsie de alte cauze - testarea H. pylori poate sa nu ajute cu nimic in cazul unei
dispepsii de cauza nonulceroasa

 doresc sa inceapa tratamentul, daca bacteria este identificata.

Medicii prefera sa testeze toate persoanele care prezinta simptome de ulcer gastric. Unii
medici recomanda un screening pentru H. pylori inainte de inceperea unui tratament de lunga
durata cu AINS. Screeningul si tratamentul pentru infectia cu H. pylori au demonstrat
reducerea riscului de a dezvolta ulcer la oamenii, care incep un tratament de lunga durata cu
AINS. Orice persoana care are tratament cu AINS trebuie sa discute cu medicul despre riscul
existent de a face ulcer in urma unui tratament de lunga durata cu AINS.

Testele pentru H. pylori nu pot diagnostica o boala ulceroasa peptica sau alte boli cu
simptomatologie de ulcer gastric. Aceste teste pot evidentia doar prezenta sau absenta
bacteriei. Cele mai frecvente teste folosite pentru evidentierea infectiiei cu H. pylori sunt:

 Biopsia mucoasei gastrice. In timpul unei endoscopii a tractului digestiv superior, se

poate face o biopsie a mucoasei gastrice pentru a testa prezenta H. pylori. O biopsie
este modul cel mai bun pentru testarea H. pylori. Aceasta metoda permite, de
asemenea, stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul gastric. O biopsie este
scumpa si necesita o examinare endoscopica mai invaziva decat alte teste folosite
pentru detectarea H. pylori.
 Teste serologice pentru detectarea anticorpilor impotriva H. pylori. Un test serologic
este rapid, usor si ieftin. Acest test poate evita efectuarea unei endoscopii superioare.

4
 Testul nu poate face diferenta intre o infectie prezenta si una vindecata, deci nu este
relevanta pentru determinarea stadiului unei infectii

 Testul respirator cu uree. Testul respirator cu uree pentru H. pylori este un test
specific. Spre deosebire de testele serice, acest test va detecta doar bacteriile
prezente la momentul efectuarii testului. Este un test bun pentru verificarea eficientei
tratamentului. Costurile testarii sunt destul de mari.

 Testarea scaunului pentru antigeni. Aceasta examinare verifica prezenta antigenilor H.

pylori in scaun. Poate fi folosita pentru identificarea H. pylori ca si cauza pentru o
boala ulceroasa peptica si la verificarea eficientei tratamentului. Unele persoane care
au urmat un tratament pentru infectia cu H. pylori, pot avea nevoie de testari de
control pentru confirmarea vindecarii complete.

TRATAMENT:

Majoritatea ulcerelor peptice pot fi vindecate si recurentele pot fi prevenite prin eliminarea
infectiei cu H. pylori si evitarea utilizarii antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).
Medicamentele se folosesc in:

 tratamentul bolii ulceroase peptice prin reducerea cantitatii de acid gastric secretat de
stomac
 ca bactericid pentru H. pylori, cand se cunoaste prezenta acestei bacterii in mucoasa
gastrica

 prevenirea ulcerului peptic corelat cu AINS prin protejarea mucoasei stomacului si a

intestinului subtire superior (duoden) de efectele antiinflamatoarelor.

Medicamente pentru reducerea secretiei de acid gastric

Medicamentele care reduc cantitatea de acid produsa de stomac sunt folosite in tratamentul
oricarei forme ulceroase gastrice.

 antagonistii receptorilor H (de ex. Zantac) reduc cantitatea de acid produsa de stomac
 inhibitori ai pompei protonice (de exemplu Omeprazol, Controloc, Nexium) reduc
cantitatea de acid secretata se stomac (sunt in general mai eficiente decat antagonistii
de receptori H)

 antiacidele neutralizeaza acidul gastric.

Aceste medicamente se pot folosi in asociere cu altele, in special daca ulcerul este dat de
infectia cu H. pylori.

5
Medicamente bactericide pentru H. pylori

Medicul prescrie combinatii de medicamente pentru vindecarea unei infectii cu H. pylori.

Terapia include, de obicei, cel putin doua antibiotice si un inhibitor de acid gastric (care poate
include un inhibitor de pompa de protoni) si uneori preparate de bismut coloidal (de exemplu
Amoxicilina plus Claritromicina plus Lansoprazol).

Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala este foarte rar necesara in tratamentul ulcerelor peptice. Exista o
oferta foarte mare de medicamente care se compliaza la tratamentul ulcerelor si eradicarea
bacteriei H. pylori reduce recurenta ulcerelor.

Interventiile chirurgicale sunt necesare in urmatoarele cazuri:

 ulcere care nu se vindeca dupa tratamente prelungite si modificari ale stilului de viata
(ulcere peptice neretractabile)
 complicatii posibil fatale ale unui ulcer, ca hemoragia severa, perforatia sau obstructia.

Metoda chirurgicala in tratarea unui ulcer implica:

 Sectiunea unuia sau mai multor nervi ai stomacului (vagotomie)

 Largirea deschiderii inferioare a stomacului (piloroplastie)

 Sectionarea unei portiuni din stomac daca este nevoie (gastrectomie partiala)

Alte tratamente

1. Fitoterapie

 Lemnul dulce - se foloseste o pulbere (100 g) amestecata cu 50 g apa; se formeaza o

pasta din care se iau 3 lingurite pe zi. Pulberea se prepara din rizomi si radacini care se
decorticheaza in prealabil.
 Hameiul - diminueaza secretia exagerata de acid si calmeaza durerile de stomac. Se
utilizeaza ca infuzie, obtinuta din 40 g conuri de hamei la un litru apa. Se beau 2-3 cani
pe zi.

6
  Alunele - erau folosite constant de marii fumatori arabi, pentru a-si calma durerile
gastrice.

 Uleiul de alune - se depune ca o pelicula protectoare pe peretele stomacului si

realizeaza, impreuna cu acidul clorhidric din stomac, un tampon. In ulcerul gastric se
folosesc, de doua ori pe zi, cate 30 g alune. O mai buna eficacitate se obtine
amestecand 30 g de alune zdrobite cu 10 ml lapte si 5 ml smantana proaspata.

2. Tratament homeopatic

 Argentum nitricum: senzatia ca o aschie de lemn e fixata in stomac; dorinta vie de a

consuma dulciuri, care insa agraveaza simptomatologia; dureri epigastrice iradiind spre
partea stanga; eructatii cu senzatia dearsura; diaree, balonare.
 Calendula: acest remediu nu are o tipologie bine precizata; se prescrie in dilutie joasa
(CH2 - CH3).

 Gratiola: agravarea simptomelor imediat dupa masa; senzatia unei pietre in stomac;
Diaree insotita de senzatia de frig abdominal.

 Lycopodium: se indica mai mult la bolnavii cu dorinta vie de a consuma dulciuri si cu

aversiune pentru paine; bolnavii tip Lycopodium au o foame intensa, dar se satura
repede, dupa primele inghitituri de alimente, Senzatie de plenitudine dupa masa,
eructatii cu senzatia de gust acru; este mai indicat la bolnavii cu dischinezie biliara
asociata ulcerului.

3. Regim igieno-dietetic
Bolnavul va lua 4-5 mese pe zi; alimentele vor bine mestecate; se vor evita alimentele
fierbinti.In perioada dureroasa, in functie de toleranta si in perioadele de acalmie se vor evita
sosurile, prajelile, supele concentrate de carne, condimentele, alcoolul, painea neagra, varza,
castravetii, ciupercile, ceapa, usturoiul, nucile, untura, slanina, mezelurile, laptele batut,
afumaturile, ciocolata, dulciurile concentrate. Alimentele permise: lapte dulce, branza de
vaci, cas dulce, unt, frisca, oua fierte moi, carne slaba fiarta, peste slab fiert, cartofi,
conopida, dovlecei, morcovi, paine alba, veche de 1-2 zile, prajituri cu branza de vaci,
compoturi slab indulcite, sucuri de fructe.