Istoricul Apariției Și Evoluției Instituției Brokerului Vamal

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC
IABANJI (VORNIC) OLESEA
BROKERUL VAMAL – REGLEMENTĂRI TEORETICO-
PRACTICE APLICATIVE
DREPT VAMAL SI FISCAL
Teză de masterat
Șef Catedră____________Negru Andrei, doctor habilitat în drept, conferențiar universitar
Conducător ştiinţific: ___________ Maimescu Sava, doctor în drept, conferențiar universitar
Autorul: ____________ Iabanji (Vornic) Olesea, studii masterat anul II, grupa 8
CHIŞINĂU-2020
1
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR ...............................................................................................................

ADNOTARE……………………………………………………………………………………….
INTRODUCERE .............................................................................................................................
I. CONCEPTUL BROKERULUI VAMAL
1.1. Istoricul apariției și evoluției instituției brokerului vamal ..................................................
1.2. Noțiuni generale privind brokerul vamal ............................................................................
1.3. Reglememtarea juridică a activității de broker vamal.........................................................
1.4.Concluzii la capitolul I .........................................................................................................
II. ASPECTE ORGANIZATORICO-JURIDICE A ACTIVITĂȚII BROKERULUI
VAMAL
2.1.Condițiile de organizare și funcționare a brokerului vamal .................................................
2.2. Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal ..............................................
2.3. Actele emise de către brokerul vamal ................................................................................
2.4. Insituția brokerului vamal la nivel internațional .................................................................
2.5.Concluzii la capitolul II ........................................................................................................
III. RĂSPUNDEREA BROKERULUI VAMAL
3.1.Noțiuni generale privind raspunderea brokerului vamal .....................................................
3.2.Felurile și formele răspunderii brokerului vamal .................................................................
3.3.Procedura de atragere la răspundere a brokerului vamal .....................................................
3.4.Concluzii la capitolul III ......................................................................................................
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI ............................................................................
BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................................
ANEXE.............................................................................................................................................
2
LISTA ABREVIERILOR
R.M. – Republica Molvova

nr. – numărul
ex. – exemplu
art. – articol
alin. – alineat
cap. – capitol
pct. - punct
S.V. – Serviciul Vamal
S.I.I.V. – Sistemul Informațional Integrat Vamal
C.S.I. – Comunitatea Statelor Independente
C.V. – Codul Vamal
C.C. – Codul Contravențional
R.S.S.M – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
U.R.S.S. - Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
C.E.E. – Comunitatea Economică Europeană
S.U.A. – Statele Unite ale Americii
C.B.P. – Customs and Border Protection
G.A.C. – The General Administration of Customs
D.G.I.C.C.E. - The Directorate General of Inspection of Customs and Central Excise
3
ADNOTARE
Structura lucrării. Teza cuprinde : Lista abrevierilor, introducere, trei capitole, concluzii
generale și recomandări, bibliografia și anexe.
Cuvintele-cheie ale tezei. Broker vamal, specialist, autorizație de broker vamal, comisionar
vamal, declarație vamală în detaliu, ASYCUDA, invoice, packing list, scrisoare de trăsură.
Domeniul de studiu. Lucrarea dată face parte din domeniul Dreptului vamal.
Scopul și obiectivele tezei de masterat. Constă studierea detaliată a evoluției și dezvoltării
instituției de broker vamal începând cu proclamarea independenței și până în prezent.
Deasemenea analiza activității de broker vamal pe plan național și internațional, determinarea
rolului acestuia în activitatea vamală a R.M. și stabilirea cadrului legal care reglementează
activitatea brokerului vamal în R.M. Totodată scopul acestei lucrări este de a relata care este
răspunderea brokerului vamal ân cadrul operațiunilor vamale de import/export în R.M., tipurile
acesteia și procedura de aplicare, cât și subiecții principali față de care este purtată această
răspundere.
Noutatea științifică și originalitatea rezultatelor obținute. Constă în faptul că a fost realizată o
cercetare temeinică și detaliată sub aspect teoretic și practic a instituției de bróker vamal, atât pe
plan național cât și internațional, prin prisma prevederilor legislației naționale și internaționale și
scoase în evidență principalele asemenări și deosebiri. Plus la aceasta noutatea științifică a
rezultatelor cercetării constă în punctarea unor concepții diferențiate întâlnite în doctrină, în
analiza acestora și expunerea propriei poziții.
Problema științifică soluționată. Presupune indentificarea în cadrul problemei a factorilor de
risc și celor cu o contribuție negativă asupra instituției și înaintarea în acest sens a unor propuneri
de îmbunătățire a cadrului normativ actual în domeniu în vederea înlăturării problemei și creării
unui cadrul normativ favorabil pentru dezvoltarea durabilă și desfășurarea eficientă a activității
în domeniul brokerajului.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării. Importanța teoretică a lucrării constă în
faptul că aceasta poate servi drept un suport solid pentr cei abilitați cu aplicarea legii, contribuind
la introducerea diverselor modificări favorabile în cadrul legislației respective, având în vedere
că lucrarea cuprinde valoroase recomandări practice în acest sens. Semnificația teoretică a
lucrării rezidă în faptul că întreaga analiză a instituției de bróker vamal a fost efectuată în baza
generalizării experienței practice acumúlate de R.M. și alte state în acest domeniu.
Implementarea rezultatelor științifice. Acestea pot fi aplicate cu succes în procesul de instruiré
a studenților de la facultățile de drept din cadrul instituțiilor de învățământ superior, precum și în
activitatea practică a organelor de drept.
4
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei. Instituția de broker vamal care este una relativ nouă și a
apărut ca urmare a schimbărilor radicale intervinite la nivel național și internațional, schimbări
pe plan economic și politic, dezvoltarea continuă a societății, a noilor tehnologii și descoperiri
științifice care au dus la necesitatea aparițieiacestei instituții.
În scopul protecției continue a drepturilor omului și promovării relațiilor comerciale cu
alte state, schimbului de mărfuri și importul/exportul acestora în vederea dezvoltării economice a
statului a fost creată instituția de broker vamal care este menită să asigure stabilitatea și
supravegherea operațiunilor respective de import-export.
Astfel brokerul vamal reprezintă garantul în asigurarea legalității tuturor operațiunilor
vamale de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, necesitatea acestei profesii fiind una
decisivă în cadrul activității vamale.
Brokerul vamal este considerat intermediar (mandatar) între persoana pe care o reprezintă
și organele vamale, care realizează activități necesare de vămuire a mărfurilor, astfel garantând
siguranța operațiunilor vamale și protejând clientul său de orice tipuri de încălcări și fraude care
se pot produce în timpul realizării operațiunilor de vămuire și trecere a mărfurilor și/sau
mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului. Funcţia unui broker este de a realiza
formalitățile necesare în cadrul operațiunilor de vămuire, în care acesta nu are nici un interes
personal. Brokerul este un negociator în contractarea de orice tip de afacere, care acţionează ca
un agent pentru părţile care doresc să cumpere sau să vândă mărfuri și alte produse și asigură
transportarea acestora peste frontiera vamală.
Totodată pentru practicarea activității de broker vamal este necesară respectarea unor
cerințe și anume: persoana trebuie să dispună de cunoștințe în domeniul vamal, să dispună de
calități personale și profesionale corespunzătoare, studii necesare, și pentru a desfășura aceasta
activitate este nevoie de obținerea licenței de broker vamal. Din aceste considerente se poate
constata că pentru ca o persoană să poată practica activitatea de broker vamal ea trebuie să
corespundă tuturor cerințelor prevăzute de lege, aceste cerințe asigură ca în acest domeniu să fie
instruiți adevărați profesioniști care să desfășoare o activitate conformă legii și corespunzătoare
intereselor clientului.
Serviciile unui broker vamal sunt indispensabile pentru importatori și exportatori, ei
bazându-se pe brokerii vamali în procesul de vămuire. Importanța acestora constă și în faptul că
brokerul vamal oferă, de asemenea, servicii de consultanţă cu privire la schimbările în
reglementările vamale şi a programelor care afectează în mod direct afacerii clienților.
Activitatea brokerului vamal constă în efectuarea în numele şi din contul unor terţe persoane a
operaţiunilor de vămuire a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, achitarea drepturilor de
5
import/export cuvenite şi exercitarea altor funcţii de mediere în domeniul vamal, la solicitarea
persoanei pe care o reprezintă. Majoritatea exportatorilor și importatorilor apelează la serviciile
brokerului vamal din considerentul că ei dispun de cunoştinţe de specialitate în procedurile de
import şi export și le poate asigura pe deplin venituri și progrese în afaceri, și tot în acest sens
stimulează și asigură relații comerciale cu agenții economici din alte state ale lumii ceea ce
prezintă un mare avantaj pentru progresul afacerii agentului economic. În continuare putem deci
generaliza că agentul economic apelînd la serviciile unui broker vamal cu siguranță beneficiază
de un şir de avantaje printre care:
1. agenţiii economici de obicei nu dispun de timp suficient sau dispun de acces permanent
la modificările ce au loc în cadrul reglementărilor naţionale și internaţionale în domeniul
vamal. În acest fel, ei vor economisi timp beneficiind de serviciile unui broker vamal și
nu se vor preocupa de aceste probleme;
2. pentru majoritatea celor ce importă sau exportă mărfuri și produse, brokerul vamal
constituie figura de bază în gestionarea riscurilor de afaceri de zi cu zi. Brokerul vamal
poate asigura ca marfa clientului care a fost importată sau exportată să ajungă în termenul
rezonabil la destinație, în aşa mod agentul economic sporește considerabil încrederea
clienţilor săi în serviciile acordate și deci are posibilitatea să-și ridice nivelul veniturilor
obținute prin creșterea numărului de clienți pecare îi deservește;
3. brokerul vamal fiind înzestrat cu cunoștințe desăvîrșite în domeniu, acordă cliențiolor săi
informații care îi ajută în obținerea de avantaje și progrese în afacerea desfășurată, care îi
ajută în dezvoltarea a noi linii de business, evitarea unor posibile riscuri și reducerea
considerabilă a consturilor suportate. Aici observăm că agentul economic nu va mai fi
nevoit să suporte cheltuieli suplimentare pentru studiul de piaţă;
4. totodată nu trebuie să omitem faptul că brokerul vamal are acces la sistemul
informațional integrat vamal, fapt ce este indispensabil în procesul perfectării declaraţiei
vamale în detaliu, în lipsa căreia agentul economic este în imposibilitate de trecere a
mărfurilor și/sau mijloacelor de transport preconizate și deci va suporta pierderi în
afacerea pe care o promovează, intervenția brokerului fiind inevitabilă în această situație;
5. apelînd la serviciile brokerului vamal, agentul economic în cauză nu va mai fi nevoit să
formeze subdiviziuni separate care să se preocupe de procedurile privind trecerea
mărfurilor pe care acesta intenționează să le obțină. De aici rezultă și faptul că
importatorii și exportatorii au nevoie și se bazează pe serviciile unui broker vamal care
prin activitatea sa stimulează considerabil progresele în afacerea clientului său.
Din aceste considerente serviciile unui broker vamal sunt pe larg recomandate pentru
importatori şi exportatori de mărfuri şi/sau mijloace de transport. În majoritatea statelor lumii,
6
brokerul vamal este figura centrală care asigură trecerea mărfurilor şi/sau mijoacelor de trasport
peste frontiera vamală, prin faptul că el prezintă la organele vamale declaraţia vamală în detaliu
împreună cu alte acte permisive, însoţitoare ale declaraţiei în lipsa cărora nici nu se poate vorbi
de trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, deasemenea rolul şi necesitatea lui nu se reduce la
aceasta, el mai este însărcinat şi cu achitarea tuturor taxelor şi plăţilor vamale, a drepturilor de
import şi de export precum şi alte operaţiuni de vămuire în domeniul vamal. Brokerul este
competent de a oferi servicii internaţionale de consultanţă pentru diverse categorii de companii şi
întreprinderi începînd de la cele mai mici şi ajungînd la nivelul unor întreprinderi mai mari, care
realizează tranzacţii comerciale mai valoroase. Rolul brokerul vamal se mai evidenţiază şi prin
faptul că acesta conclucrează cu clienţii săi acordînd informaţii pîrghie într-un avantaj strategic şi
asigurîndu-le în cele din urmă securitatea în cadrul operaţiunilor comerciale pe care le realizează
şi astfelîi poate ajuta în a obţine anumite facilităţi şi tratamente mai favorabile la transportarea de
mărfuri peste frontiera vamală.
Această activitate duce la dezvoltarea economică a statului nostru și stimulează relațiile
comerciale cu diferite state, precum și tranzacțiile comerciale ce au ca obiect schimbul de
mărfuri, asigură eficiența acestora și datorită faptului că instituția de broker vamal este una
actuală ea este în permanentă schimbare și cu siguranță va ajunge la standarde internaționale și
va ridica nivelul de dezvoltare a R.M.
Scopul și obiectivele propuse în teză. Scopul prezentei teze este analiza activității de broker
vamal pe plan național și internațional, determinarea rolului acestuia în activitatea vamală a R.M.
și stabilirea cadrului legal care reglementează activitatea brokerului vamal în R.M., aceasta fiind
considerată instituția de intermediere dintre agentul economic și organele vamale.Deasemenea
care este raspunderea brokerului vamal în cadrul procedurilor vamale de import/export și față de
cine este purtată această răspundere.
În primul capitol denumit : ”Conceptul brokerului vamal” se va relata despre istoricul
acestei instituții, deasemenea se va face referire la un șir de noțiuni atât legale cât și doctrinare
care definesc brokerul vamal, diverse abordări și opinii legate de aceeastă instituție,
caracteristica generală a activității brokerului vamal evidențiindu-se aspectele principale și
indispensabile în activitatea acestuia, deasemenea expunînd informația privind etimologia
cuvântului ”broker”. În acest context vom atrage atenția și la reglementarea juridică a activității
de broker vamal, enunțind actele normative care reglementează această activitate și prevăd
modul de desfășurare a acesteia și toate condițiile necesare pentru a obține această calitate, cît și
alte reglementări ce intersectează această instituției și se referă în subsidiar la această activitate
avînd anumite tangențe cu ea și suplinind și completând astfel reglemetările în acest domeniu și
asigurând deplinătatea cadrului legal al acestei activități.
7
În al doilea capitol sub denumirea: ”Aspecte organizatorico-juridice a activității
brokerului vamal”, vom expune în ce constă activitatea unui broker vamal conform legii, care
este procedura de obținere a licenței pentru desfățurarea acestei activități, precum și care sunt
drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal,precum și cum încetează activitatea
sa, vom face referire asupra actelor ce se întocmesc de un broker vamal, cum și unde se
înregistrează acestea, care este importanța perfectării acestora la trecerea mărfurilor și/sau
mijloacelor de transport peste frontiera vamală. La fel în cadrul acestui capitol vom aborda
această instituție pe plan internațional. Și anume referindu-ne la diferite state printre care Statele
Unite ale Americii, India,România,Grecia, astfel relatând despre activitatea brokerului vamal în
aceste state, scoțând în evidență anumite asemănări și deosebiri cu referire la R.M. deasemenea
și modificările care ar trebuie să fie realizate în legislația R.M. precum și tendințele și
perspectivele de activitate ale acestuia, rolul său, avantajele și dezavantajele acestei instituții și
importanța pe care o manifestă în cazul trecerii mărfurilor și/sau mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a statului.
În al treilea capitolul intitulat : ”Răspunderea brokerului vamal”, se vor examina mai întâi
de toate diverse noțiuni privind răspunderea și diverse aspecte generale în ceea ce privește
aceasta. Vom scoate în evidență care sunt felurile și formele raspunderii brokerului vamal și care
sunt subiecții față de care poartă răspundere acesta, studiind totodată gradul de răspundere a
brokerului în cadrul operațiunilor vamale de import/export, caracterizînd fiecare tip de
raspundere în parte cu aspectele și caracteristicile proprii fiecăruia. În cuprinsul acestui capitol
vom descrie la fel și procedura de atragere la răspundere a brokerului vamal în cele mai
frecvente cazuri întîlnite în practică.
Gradul de investigaţie a temei (expunerea autorilor şi a literaturii din domeniu).
Suportul de bază a lucrării analizate îl constituie în primul rând legislația Republicii
Moldova care reglementează pe deplin activitatea brokerului vamal și asigură un cadru legal
stabil și adecvat acesteia. Abordînd instituția brokerului vamal din punct de vedere istoric,
doctrinar și legal au fost puse la bază atăt actele normative și literatura națională cît și cea a altor
state care deasemenea își are un rol semnificativ în existența și dezvoltarea acestei instituții și
asigură existența diverselor abordări teoretice și practice, concepte și idei care sunt necesare
pentru persoanele care intenționează să activeze în acest domeniu, deasemnea toate lucrările
autorilor și savanților permit și asigură instruirea juriștilor și le crează o bază puternică de
cunoștințe care constituie cu siguranță cheia succesului în activitatea practică pe care urmează să
o desfășoare. În acest sens mai întîî de toate ținem să menționăm că baza elaborării acestei
lucrări este legislația R.M. și anume cele mai relevante fiind:Codul vamal al Republicii Moldova.
Nr. 1149-XIV din 20.07.2000, Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a
8
specialistului în domeniul vămuirii aprobat prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1290 din
09.12.2005,Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr.160
din 22.07.2011, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la procedurile de vămuire
electronică a mărfurilor, nr. 904 din 13.11.2013,Ordinul Serviciului Vamal nr.346 din
24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea utilizarea și
completarea declarației vamale în detaliu, Ordin nr.480 din 18.12.2006 cu privire la aprobarea
Metodologiei de prelucrare a declarației vamale în detaliu, Codul contravenţional al Republicii
Moldova. Nr. 218-XVI din 24.10.200 ș.a.,deosebit de relevante și importante care au menirea să
asigure desfășurarea activității de broker vamal stabilind posibilitățile și limitele de desfășurare a
acesteia, astfel constituind baza legală necesară în acest domeniu ce instituie încredere și
siguranță în activitatea practică realizată.
Pe parcursul analizei realizate am evidențiat și prevederile altor legislații în domeniul
vamal cum ar fi: Codul Vamal al Federației Ruse, Ucrainei, Codul Vamal Comunitar care
presupun tangențe cu legislația națională a R.M.
Abordarea doctrinară a instituției analizate își are fundamentul în literatura în special
națională, precum cea română și rusă.Literatura națională se bazează în acest domeniul în special
pe ideile și aspectele relevate în următoarele lucrări: Erhan I., Cârnaț T.„Drept Vamal
comunitar”, Chișinău,2011, Ursu V., Canţer O.,Magu I.,„Schițe de contribuție la monografia de
drept vamal”, Chișinău, 2006, P.Țurcan, Ia.Erhan, O.Ciobanu, E.Rotundu, „Drept Vamal” Note
de curs, Tipografia: Print-Caro, Chișinău 2016, aceste lucrări prezintă un suport teoretic benefic
mai ales pentru persoanele care intenționează să se încadreze în activitatea de broker vamal, aici
evindențiem deasemnea și doctrina română și rusă din care s-au preluat concepte și noțiuni
relevante în legislația R.M. și care cu siguranță a avut o implementare activă pe teriotoriul țării
noastre mai ales în cadrul cursurilor teoretice studiate în cadrul instituțiilor de învățământ și
instruirii specialiștilor în domeniu cum ar fi: Caraiani G., Cazacu C.„Vămuirea mărfurilor de
export-import”.-București : Editura Economică, 1996, C., Epure D. Îndrumător vamal, Editura
Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1998, Belu M., Joldeș C., Marinaș L., Sistemul vamal,
București:Economica,2003, Mladen C.„Drept vamal românesc și comunitar”, București: Editura
Economică, 2003М.М. Рассолова, Н.Д. Эриашвили, В.Н.Галузо, Таможенное право:
Учебник для вузов; М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2005. Analiza efectuată asupra acestei lucrări este
adaptată și dirijată de prevederile și standardele internaționale care se conțin în diverse acte
internaționale ce permit perfecționarea continuă și pe timp îndelungat a acesteia, aici ținem să
menționăm: Regulamentul (CE) NR.450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23
aprilie 2008 de stabilire a Codului Vamal comunitar, Convenția internațională din 18 mai 1973
9
privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale, adoptată la Kyoto, Convenție nr.1956
din 19.05.1956 relativă la contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele (CMR).
În acest sens am apelat și la diverse surse web care au servit ca sursă de cunoaștere a
unor infomații actuale despre situația curentă a instituției de broker vamal în RM., precum și în
străinătate și diverse articole care sunt binevenite și au un rol aparte în formarea personalității
profesionale și care asigură un personal calificat în domeniul activității de broker vamal.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării (metode de cercetare). În cadrul
studiului realizat am folosit cele mai importante metode de cercetare ştiinţifică caracteristice
teoriei generale a dreptului, cum ar fi:
 Metoda logică - analiza inductivă şi deductivă, clasificare, definiţii, etc.
Prin metoda logică s-a efectuat analiza instituţia brokerului vamal dintr-o perspectivă
logică, astfel asigurând o expunere rațională și completă a tuturor noțiunilor și opiniilor folosite
în cadrul acestei analize. Metoda logică scoate în evindență claritatea, și anume, relatarea tuturor
noțiunilor, ideilor, abordărilor şi conceptele juridice într-o manieră suficient de clară şi pe
înţelese, astfel presupunând o abordare concretă, completă și precisă a actualei teme și expunerea
ei într-o formă accesibilă și transparentă. Totodată analiza conform acestei metode permite
depistarea și înlăturarea oricăror neînțelesuri și neclarități prezente și asigurarea unei
consecutivități logice a celor expuse.
 Metoda comparativă. Această metodă a fost folosită mai mult în cadrul capitolului III, în
cadrul căruia s-a realizat o analiză comparativă a activității brokerului vamal în R.M. cu
cea din cadrul altor state ale lumii, ca exemplu, Statele Unite ale Americii, Federația
Rusă, Ucraina ș.a.
Metoda în cauză asigură evidențierea asemănărilor și deosebirilor care există între instituția
brokerului vamal din R.M. și cea din cadrul altor state, astfel se face analiza de drept comparat a
legislației naționale, cu legislațiile altor state la nivel internațional.
Deasemenea metoda comparativă este folosită parțial și în Capitolul I al tezei, evidențiind
diverse noțiuni ale brokerului vamal expuse de diverși autori astfel realizându-se o analiză
comparativă a acestora , precum și atunci când este vorba de istoricul acestei instituții se face
referire și la diverse evenimente din cadrul altor state.
 Metoda istorică- este prezentă în cadrul capitolului I, unde se face referire la diverse date
cronologice legate de instituția brokerului vamal și evoluția acesteia pe teritoriul R.M.
precum și a altor state ale lumii.
Noutatea temei. In ceea ce privește noutatea temei cercetate, putem atrage atenția asupra
faptului ca instituția brokerului vamal este una relativ nouă și în continuă dezvoltare, fiind mereu
în centrul atenției nu doar în Republica Moldova dar și in afara hotarelor ei. În acest sens putem
10
menționa că tema abordată este un subiect relevant și recent cunoscut de societatea noastră.
Brokerii vamali sunt subiecții care încă necesită a fi cunoscuți și studiați, deoarece instituția
respectivă nu este încă pe deplin formată, având necesitatea promovării unor schimbări în
domeniul dat, acesta datorându-se în principal noutății temei abordate. În R.M. se cunoaște faptul
că instituția de broker vamal este una recent apărută și care încă este la o etapă incipientă dar
totuși este într-o oarecare măsură una determinată, însă necesită în continuare de a fi adaptată și
sistematizată în așa fel ca să satisfacă atît interesele statului importator cît și cele ale statului
exportator, fiind astfel treptat adaptată la necesitățile existente la etapa actuală în cercul
subiecților implicați în activitățile de comerț exterior care asigură în principiu o principală sursă
de existență și dezvoltare economică a R.M. Deci aceasta prezintă un mare interes și este încă în
continuă dezvoltare. Treptat de la schimbările esențiale dar totuși marcante în acest domeniu
putem ajunge la noi perspective și realizări care ne vor apropia de standardele internaționale și
vor stimula astfel creșterea economică a statului nostru și extinderea relațiilor de colaborare tot
mai eficiente și de lungă durată cu alte state ale lumii, asigurînd circulația permanentă de mărfuri
și produse și accesul liber al R.M., ca participant activ la relațiile de comerț exterior în egală
măsură cu alte state, la toate ofertele ce persistă și sunt înaintate în cadrul pieței mondiale.
Cuvintele-cheie ale tezei. Broker vamal, specialist, autorizație de broker vamal, comisionar
vamal, declarație vamală în detaliu, ASYCUDA, invoice, packing list, scrisoare de trăsură,
carnetul TIR, organ vamal, frontieră vamală, operațiuni vamale, răspundere, declarant,
contrabandă, contravenție, infracțiune, amendă.
11
CAPITOLUL I : CONCEPTUL BROKERULUI VAMAL
1.1.Istoricul apariției și evoluției instituției brokerului vamal
Republica Moldova odata ce a devenit un Stat Suveran, relaţiile economice internaţionale
şi cooperarea interstatală, reglementarea cărora depindea anterior de conducerea centrală a
Uniunii Sovietice, deveniseră responsabilitatea exclusivă a statului nostru. 1
Conceptul de frontieră trebuia reformulat din perspectiva liberei circulaţii a persoanelor şi
capitalului. Din acest motiv, vama a devenit una din temele principale pe agenda politicienilor
moldoveni. Pe 26 iulie 1990 (la o lună de la Declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova),
Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a aprobat legea ce conţinea principiile de reglementare a
activităţii economice şi comerciale externe. Aspectele centrale fixate, în premieră, în această lege
ţineau de protejarea producătorului autohton, licenţa de export şi modalitatea acordării acesteia.
Primul acord interstatal în domeniul relaţiilor vamale a fost semnat în august 1991.
Documentul, semnat în contextul schimbărilor profunde în viaţa economică a celor două
state şi a situaţiei geopolitice din zonă, viza aspectele relaţiilor şi colaborării economice şi ale
schimburilor comerciale cu România, stimulând extinderea cooperării, investiţiile reciproce de
capital şi alte forme de colaborare internaţională.
A fost constituită şi o comisie interguvernamentală, cu atribuţii în domeniul colaborării
economice,comerciale şi tehnico-ştiinţifice.Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are
începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie
1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la
subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova".2Actul normative
dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii
Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.3
Decretul, emis în baza articolului 113 din Constituţia existentă la acel moment, stabilea şi
subordonarea ierarhică a instituţiilor vamale. Până la adoptarea unei alte legi vamale, instituţia
vamală urma să respecte legislaţia sovietică în domeniu, în măsura în care aceasta nu
contravenea intereselor statale ale ţării noastre.
Au fost adoptate un şir de legi şi hotărâri ce vizau viaţa social-economică a teritoriului
dintre Prut şi Nistru. La 11 februarie 1991, prin hotărârea nr.70 a Guvernului, a fost instituit
Departamentul de stat pentru control vamal al RSSM. În conformitate cu legea care reglementa
activitatea economică externă, Guvernul Republicii Moldova a emis hotărârea “Cu privire la
formarea Departamentului de stat pentru controlul vamal al R.S.S.M”, prin care a fost pusă baza
1
http://www.customs.gov.md/ro/content/istoria-serviciului-vamal(Vizitat 11.09.2019)
2
http://www.customs.gov.md/files/conduita/Ghidul%20noului%20angajat.pdf (Vizitat 11.09.19)
3
Ghidul noului angajat,Istoria Serviciului Vamal
12
organului vamal naţional. Principalele direcţii ale activităţii acestuia urmau să fie asigurarea
controlului vamal asupra importului şi exportului, mijloacelor de transport, altor obiecte
personale şi acumularea taxelor vamale la bugetul statului. În competenţa căruia intra şi
organizarea şi crearea vamelor şi a punctelor de trecere a frontierei de stat, precum şi stabilirea
controlului provizoriu.
Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal. 4
În ianuarie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege cu privire la bazele
activităţii externe, document cu o semnificaţie deosebită pentru instituţia vamală. Această lege a
reprezentat, practic, temelia noii colaborări comerciale între Republica Moldova şi alte state,
îndeosebi cu ţările vecine, care urmau să devină partenerii noştri strategici. Au fost semnate,
astfel, mai multe acorduri interguvernamentale. Unul dintre aceşti parteneri strategici a devenit
România. Încă de la începutul stabilirii relaţiilor comerciale şi vamale, partea română le-a
facilitat cu o extremă deschidere. Astfel, în anul 1992, România a scutit de impozite mărfurile
importate din Republica Moldova, favorizând, pe această cale, dezvoltarea economiei statului
nostru.
Deasemenea în anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi
create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti.
Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii
Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul
Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a
frontierei vamale".
Un aspect al activităţii vamale ce urma să fie reglementat era elaborarea modelului
uniformei şi distincţiilor vamale. La data 12 mai 1992, directorul general al Departamentului
vamal a emis un ordin prin care cerea persoanelor responsabile din conducerea vămii, îndeosebi
responsabililor de logistică, să asigure, în decurs de două luni, personalul serviciului vamal cu
uniforme şi să elaboreze semne distinctive noi.5
În martie 1993, Guvernul a înaintat Parlamentului, spre aprobare, primul Cod vamal din
istoria instituţiei vamale naţionale, considerat ca act de bază pentru reglementarea organizării şi
activităţii instituţiei vamale. La 9 martie a aceluiași an, documentul a fost publicat în Monitorul
4
http://www.customs.gov.md/ro/content/istoria-serviciului-vamal (Vizitat 11.09.19)
5
13
Oficial. În baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova referitor la punerea în aplicare a
Codului vamal, executivul de la Chişinău urma să prezinte, spre examinare, propuneri privind
punerea legislaţiei şi a hotărârilor deja existente în concordanţă cu Codul vamal, asigurând
concomitent revizuirea şi anularea de către ministere, departamente, organele de administrare
publică locală a actelor normative ce contraveneau acestui cod. Guvernul urma să stabilească
taxele pentru perfectarea actelor vamale, pentru mijloacele de transport, mărfuri şi obiecte.6
Documentul stabilea principiile de organizare şi desfăşurare a activităţii instituţiei vamale
a Republicii Moldova şi a fost aprobat pentru a asigura respectarea de către organele vamale,
administraţia locală, persoanele fizice şi juridice a legislaţiei şi regulamentelor din domeniul
activităţii vamale. Noua redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000.7
Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline
a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.
Deasemenea la data de 15.08.1995 prin Decretul Preşedintelui a fost introdusă ziua 4
septembrie ca : "Ziua lucrătorului sistemului vamal".
Pe parcursul ultimilor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare
continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate
pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale
birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit
organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza
materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.
Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea
vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin
organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori,
angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind
etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat
riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii
economice a ţării noastre - Republica Moldova.
Odată cu formarea întregului sistem al organelor vamale a R.M., în vederea asigurării
prestărilor de servicii de vămuire pentru persoanele juridice, în condiții de legalitate și siguranță
ale operațiunilor, apare și instituția de broker vamal.8 Pentru atingerea scopului urmărit –
6
7
Codul Vamal al Republicii Moldova, nr. 1149 din 20.07.2000. Publicat: 01.01.2007 în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova Nr.ed.special.
8
Mladen C.„Drept vamal românesc și comunitar”, București : Editura Economică, 2003, p.209
14
asigurarea unei vămuiri în condiții de legalitate, civilizație, siguranță a operațiunilor și respect al
clientelei – s-au stabilit norme juridice cu privire la modul de autorizare, de desfășurare și de
aplicare a măsurilor ce se impun în vederea realizării obiectului urmărit prin reglemetarea
activității de broker vamal fiind bazată pe Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1290 din 09.12.2005
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în
domeniul vămuirii. Brokerul vamal este o profesie relativ nouă, care a apărut odată cu
dezvoltarea dinamică a economiilor de piață, atunci când era nevoie de o înregistrare rapidă și de
înaltă calitate a operațiunilor de import-export.Instituția brokerului vamal a fost dezvoltată și
consolidată în paralel cu serviciul vamal ca organ central al activității vamale.Această instituție
și-a început activitatea propriu-zisă din anul 2006.9Aceasta a devenit cea mai populară profesie
în rândul personalului calificat.
Anterior declararea mărfurilor în R.M. se realizade către declaranții vamali care
perfectând documentele vamale practic nu își asumau nici o răspundere pentru veridicitatea
informațiilor indicate în actele vamale. 10
Aceasta deoarece agentul economic declara în nume
propriu și pe declarații era pusă ștampila acestuia. În caz de careva încălcări în actele vamale sau
declararea mărfurilor, răspunderea era suportată doar de persoana căreia îi aparține marfa adică
de către agentul economic, ci nu de către declarant. La momentul actual, începînd cu anul 2006
această activitate este desfășurată de brokerii vamali, care deasemnea se prezintă și ca un garant
financiar la importul de mărfuri pe teritoriul statului.
În cazul dat brokerul vamal este obligat sa verifice corectitudinea tuturor informațiilor ce
se conțin în actele vamale și să asigure efectuarea procedurii de declarare a mărfii în strictă
conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Deci se atestă o modificare considerabilă în
acest domeniu, ca urmare la aceasta crește răspunderea brokerului vamal și scade cea a agentului
economic, iar pe declarații deja nu figurează ștampila agentului economic dar al firmei de
brokeraj.
Profesia de Broker vamal a devenit foarte populară și foarte plătită. În primul rând, au
fost organizate cursuri de instruire a brokerilor vamali.11 Aceste cursuri au fost prima ocazie de a
studia teoretic și practic procesul de vămuire, precum și procesele necesare pentru îndeplinirea
cu succes a tranzacțiilor economice externe. Brokerul facilitează stabilirea relațiilor dintre
importator \ exportator și organele vamale.
9
Raport aprobat prin Hotărîrea Curții de Conturi nr.28 din 18.05.07, asupra administrării fiscale efectuate
de către Serviciul Vamal și revizieie financiare la aparatul central al Serviciului vamal și la unele organe
vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006, p.31
10
https://point.md/ru/novosti/v-mire/professiya---tamozhennij-broker (Vizitat 20.09.19)
11
http://www.wageexchange.com/history-of-customs-broker-profession.php (Vizitat 21.09.19)
15
Instituția de broker vamal există în lume de aproape 100 de ani. Începutul secolului al
XIX-lea a dat naștere profesiei de broker vamal. Brokerii vamali (reprezentanții) trebuie să
cunoască în detaliu tariful vamal și lista mărfurilor interzise sau restricționate pentru import sau
export, precum și să cunoască procedura vamală a importului de mărfuri dintr-o anumită țară,
pentru a evita întârzierile costisitoare sau confiscarea mărfurilor.
Noțiunea de broker provine dinlimba engleză de la cuvântul ”broker”, anglo-norman
”brocour”,care se traduce ca ”miccomerciant”.12 Într-o altă ipoteză proveniența acestui cuvânt se
asociază cu cuvântul francez ”broche” – instrument ascuțit, precum și portughezul ”alborcar” -
schimb. Cea mai convingătoare versiune referitoare la etimologia acestui cuvânt este că acesta
provine din englezul ” broach” – care îi desemnează pe vânzătorii sau comerciații de vin.
Termenul de "broker vamal" este cunoscut mai mult de un secol participanților străini ai
activității economice externe. În multe țări, vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport la
frontiera vamală a fost făcută de un timp numai prin brokeri. Istoria acestei profesii în Federația
Rusă nu este atât de lungă.13Cuvântul ”broker” a fost folosit în limba rusă de la începutul
secolului al XX-lea având calitatea de mediator atunci când se încheiau tranzacții de vânzare pe
piețele de bunuri, valori mobiliare. Însă momentul apariției sale poate fi considerat luna martie a
anului 1989,când a fost adoptată Hotărârea Consiliului de Miniștri al URSS din data de 7 martie
1989 nr. 203 "Cu privire la măsurile de reglementare de stat a activității economice externe" prin
care au fost introduse în URSS:
 Înregistrarea obligatorie a participanților la activitățile de comerț exterior;

 Declararea mărfurilor care sunt trecute pestefrontiera vamală.
Necesitatea întocmirii unei declarații vamale a modelului adoptat a devenit o condiție

logică pentru apariția unei noi specialități - broker vamal. Deasemenea în legislația rusă este
prevăzut că poate avea calitatea de broker vamal doar persoana juridică privată având sediul în
Federația Rusă, care a fost autorizată de Serviciul Vamal Federal pentru a practica această
activitate. În majoritatea țărilor lumii nu există o astfel de restricție.Ca un concept englez, acest
cuvint avea sensul de comerciant, în sens de mediator sau intermediar și se utilizează începând
cu sec. XIV-lea, căpătând sens economic abia la începutul sec. XVII-lea.14
În multe țări ale lumii, vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport este, de regulă,
realizată numai cu participarea brokerilor vamali. Instituția brokerului vamal în R.M. a apărut
12
https://ru.wiktionary.org/wiki/%D0%B1%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%B5%D1%80(Vizitat
21.09.19)
13
http://www.aristek.ru/blog/tamozhennyjj-broker-kto-ehto-i-chem-zanimaetsya/ (Vizitat 10.10.19)
14
http://dictionary-economics.ru/word/%D0%91%D1%80%D0%BE%D0%BA%D0%B5%D1%80
(Vizitat 12.10.19)
16
mult mai târziu ca în alte state ale lumii. În Germania de exemplu la începutul sec.XIX-lea
brokerul vamal reprezenta figura centrală în cadrul operațiunilor de transport al mărfurilor,
veniturile acestuia constituind circa 70 % din costul total al serviciilor legate de transportatrea
mărfurilor peste frontiera vamală, și doar 30 % din acesta îi reveneau transportatorului.15
Istoria brokerilor vamali în Ucraina este legată de cea a brokerilorvamali din U.R.S.S.
A început cu faptul că, pentru a asigura gestionarea eficientă a activității economice
externe a statului, în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri al URSS din data de 7 martie 1989 nr.
203 "Cu privire la măsurile de reglementare de stat a activității economice externe" a fost
introdus un sistem de reglementare statală a activității economice externe. Deci istoria acestei
instituții în Ucraina este marcată de apariția ei în Federația Rusă ( fosta U.R.S.S.).
Brokerul vamal este un fenomen relativ nou pentru Ucraina. Ucraina se integrează activ
în economia mondială, prin urmare serviciile de broker vamal devin necesare atât pentru
întreprinderi și antreprenori implicați în activități economice externe, cât și pentru persoanele
care se confruntă cu problema transportului de bunuri sau a prelucrării poștei internaționale.16
În Franța instituția brokerului vamal a început să fie reglemetată din anul 1935-1936.
Ordinul intrat în vigoare la 1 ianuarie 1987 armonizează definitiv legislația franceză în acest
domeniul cu cea a Comunității Economice Europene (C.E.E.), astfel brokeri vamali puteau fi
persoanele fizice, societățile sau grupurile de interese economice care îndeplineau toate
formalitățile legate de declararea mărfurilor, această profesie fiind considerată activitatea de bază
a acestora.17
În baza celor analizate anterior putem generaliza că instituția brokerului vamal a apărut ca
urmare a dezvoltării economiei de piață și necesității continue a schimburilor de mărfuri și
cooperării economice internaționale, schimb care urma să se desfășoare în diverse state ale lumii
prin importul și exportul de mărfuri peste frontiera vamală a statului. Se cunoaște faptul că
trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor necesită efectuarea unui șir de formalități,
perfectarea tuturor actelor vamale necesare care nu este o procedură atât de simplă și necesită un
sistem de operațiuni complexe și cunoștințe speciale în acest domeniul și deaceea a apărut
necesitatea instituirii în R.M. a instituției de broker vamal.
Datorită faptului că agenții economici nu cunosc toate regulile referitoare la perfectarea
actelor vamale și efectarea tuturor operațiunilor vamale în cauză, pentru a nu tergiversa
procedura de vămuire a mărfurilor și altor operațiuni vamale ce țin de trecerea peste frontiera
vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport, a fost introdusă instituția brokerului vamal care
15
http://terminals.ru/spravochnaya-informatsiya/stanovleniye-tamozhennogo-brokera-v-rossii (Vizitat
13.10.19)
16
http://customs-isub.com.ua/articles/Kto_takoj_tamozhennye_broker/ (Vizitat 15.10.19)
17
http://temis.documentation.developpement-durable.gouv.fr/pj/NS/NS_063_6.pdf (Vizitat 15.10.19)
17
asigură realizarea tuturor operațiunilor de vămuire în condiții de legalitate și în anumite termene
rezonabile astfel acționând în calitate de intermediar între agenții economici și organele vamale.
Datorită faptului că majoritatea operațiunilor vamale sunt realizate de către broker este
binevenită modificarea introdusă de legiuitor prin care brokerul este cel care poartă răspundere
pentru faptul ca toate operațiunile vamale să se realizeze conform legii, comparativ cu vechile
reglementări care prevedeau că răspunderea pentru acestea îi aparținea deținătorului mărfurilor,
adică agentului economic pentru care este importată o anumită marfă, astfel această modificare
realizatăde legiuitor este una rațională.
Totodată se observă că pe parcursul evoluției sale această instutuție a căpătat un rol major
în cadrul activității vamale acesta devenind un punct de sprijin al comerțului internațional.
Instituția brokerului vamal a fost marcată de numeroase schimbări, aceasta fiind o instituție
relativ nouă, ea a fost introdusă în legislația noastră treptat, astfel căpătând o reglementare mai
largă din punct de vedere juridic.
1.2.Noțiuni generale privind brokerul vamal
Brokerul vamal pentru mulți importatori și exportatori este o figură cheie în gestionarea
riscurilor de afaceri de zi cu zi. Brokerul vamal poate asigura că esenţial marfa clientului va
ajunge la timp. În aşa mod agentul economic va cîştiga încrederea clienţilor săi. Deci acesta este
unul dintre subiectele dreptului vamal care joacă un rol important în cadrul operațiunilor vamale
realizate și asigură vămuirea mărfurilor în condiții de legalitate și siguranță pentru clienții săi și
totodată apare ca intermediar între agenții economici și organele vamale.
Pentru a evidenția poziția acestuia față de alte organe vamale și a delimita sfera de
activitate a acestuia în legislația R.M. au fost stabilite norme juridice cu privire la modul de
autorizare și desfășurare a activității brokerului vamal. Noțiunea de broker vamal se regăsește
atât în actele normative ce conțin prevederi referitoare la activitatea acestuia cât și în cadrul
literaturii de specialitate.
În continuare deci Codul Vamal al R.M. definește la art.162 brokerul vamal ca
fiind:„acea persoană juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă
pentru activitatea de broker vamal, eliberată de organul de licențiere, şi care, pe principiile
reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi
alte operaţiuni vamale”.18 Pentru obligaţia vamală apărută brokerul vamal răspunde solidar cu
plătitorul vamal.
De aici menționăm că prin reprezentare directă înţelegem raportul prin care brokerul
vamal acţionează în numele şi pe contul unei alte persoane iar prin reprezentare indirectă
18
Codul vamal al Republicii Moldova. Nr. 1149-XIV din 20.07.2000.Publicat: 01.01.2007 în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special., art.162
18
înţelegem raportul prin care brokerul vamal acţionează în nume propriu, dar pe contul unei alte
persoane.Din cele menționate se poate afirma că broker vamal poate fi orice persoană juridică
indiferent de forma organizatorico-juridică cu condiția că obține licența respectivă de la organul
competent, astfel acesta odată ce îndeplinește toate formalitățile prevăzute de lege, este în drept
să efectueze orice operațiuni de mediere în domeniul vamal.
În același timp brokerul vamal mai este definit și în Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1290
din 09.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a
specialistului în domeniul vămuirii care reprezintă actul normativ de bază ce reglemetează modul
de realizare a activității brokerului vamal. 19
Astfel în această Hotărîre în Capitolul I intitulat
„Dispoziții generale” la pct.2 se regăsește noțiunea de broker vamal conform căreia acesta
reprezintă ”persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, care
deţine autorizaţie pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care
efectuează, în numele şi pentru terţe persoane, declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru
vămuire garantarea achitării şi, achitarea drepturilor de import/export cuvenite, precum şi alte
operaţiuni de mediere în domeniul vamal”.
În cadrul legislației comunitare, în Codul Vamal comunitar se operează cu noțiunea de
„reprezentant vamal” prin care se înțelege o persoană desemnată de o altă persoană pentru a
îndeplini operațiunile și formalitățile prevăzute de legislația vamală în relația acesteia cu
autoritățile vamale.Noțiunea acestuia este desfățurată de art.11 al Codului Vamal comunitar ,
care stabilește că orice persoană poate desemna un reprezentant vamal. 20 Această reprentare
poate fi directă, caz în care reprentantul vamal acționează în numele și în contul unei alte
persoane, sau indirectă, caz în care reprentantul vamal acționează în nume propriu, dar în contul
unei alte persoane. În cadrul dreptului vamal comunitar , de cele mai multe ori reprezentarea este
asigurată de către brokerul (comisionarul) vamal.
Brokerul vamal nu este definit doar în cadrul actelor normative în vigoare ce privesc
activitatea acestuia. Se găsesc și definiții doctrinare a acestui subiect al dreptului vamal, și
anume în manualul de Drept Vamal comunitar, autorii Ianuș Erhan și Teodor Cârnaț definesc
brokerul vamal, ca fiind acea persoană juridică, instituită conform reglementărilor vamale ale
statelor-membre, dar care activează în cadrul normativ comunitar în domeniul vamal și care
îndeplinește în numele și pentru terțe persoane operațiunile de vămuire. În sensul dat se poate de
19
Hotărîrea Guvernului R.M. nr. 1290 din 09.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii. În Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005, Cap.I pct.2
20
Regulamentul (CE) NR.450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de
stabilire a Codului Vamal comunitar( Codul Vamal modernizat), art.4 „Definiții”
19
menționat că brokerul vamal este un mandatar care îndeplinește pentru clientul său formalitățile
de vămuire a mărfurilor.21
O altă definiție abordată în manualul „Schițe de contribuție la monografia de drept
vamal” este cea conform căreia brokerul vamal este un gen de activitate, desfășurat în baza
autorizației eliberată de Serviciul Vamal , ce constă în efectuarea operațiunilor de mediere în
domeniul vamal, cu excepția operațiunilorde transport.22
În legislația română, brokerul vamal este numit „comisionar în vamă”, astfel în Codul
vamal al României acesta este definit ca acea persoană juridică română, constituită potrivit legii,
care, în numele şi pe seama altei persoane sau în nume propriu, dar pe seama altei persoane,
prezintă mărfurile şi efectuează declararea în detaliu a mărfurilor, depozitarea şi alte
formalitățiprevăzute în reglementările vamale, precum şi plata la autoritatea vamală a
cuantumului drepturilor de import şi de export.23
În literatura de specialitate a României, în manualul „Vămuirea mărfurilor de export-
import, autorii definesc brokerul (comisionar) vamal în felul următor: „Comisionar în vamă este
persoana juridică, care în exercitarea activității profesionale, îndeplinește, în numele sau pentru
terțe persoane, declararea în detaliu a mărfurilor la import, export și tranzit.24În cadrul unui altui
manual românesc,autorii Carmen Mladen și Doru Epure definesc comisionarul în vamă (brokerul
vamal) ca fiind acea persoană juridică română, constituită conform legii, care îndeplinește în
numele și pentru terțe persoane juridice operațiunile de vămuire.25
Din definițiile expuse în literatura de specialitate a României se poate de remarcat faptul
că comisionarul în vamă are dreptul să efectueaze operațiuni de import/export în nume propriu,
acesta purtând o dublă răspundere, pe deoparte față de autoritățile vamale și pe de altă parte față
de agentul economic pe care î-l reprezintă.
Deasemnea putem observa faptul că în legislația României brokerul vamal este denumit
„Comisionar în vamă”, astfel putem evidenția o diferență majoră între aceste două noțiuni și în
fiecare dintre legislații acestea se abordează în mod specific, dar totuși sunt prezente și careva
asemănări între noțiunile mențonate,în primul rând faptul că brokerul desfășoară activitatea sa ca
persoană juridică și după ce a obținut licența respectivă de la organul competent pentru
practicarea activității de broker vamal.În Dreptul American brokerul vamal (customs broker) este
21
Erhan I., Cârnaț T.„Drept Vamal comunitar”, Chișinău ,2011, p.114
22
Ursu V., Canţer O.,Magu I.,„Schițe de contribuție la monografia de drept vamal”, Chișinău, 2006, p.16
23
Legea 86/2006 privind Codul vamal al României, publicat in Monitorul Oficial nr. 350 din 19.04.2006,
art.563
24
Caraiani G., Cazacu C.„Vămuirea mărfurilor de export-import”.-București : Editura Economică, 1996,
p. 425
25
Mladen C., Epure D. Îndrumător vamal, Editura Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1998, p. 327
20
definit de Black’s Law Dictionary ca fiind: „Agent sau broker autorizat a cărui funcție este de a
realize formatățile legate de trecerea mărfurilor prin vamă”.26
Totodată în legislația S.U.A. brokerii vamali sunt considerați acele persoane fizice,
parteneriate, asociații sau corporații licențiate, împuternicite de către Serviciul vamal și de
protecție a frontierelor (Customs and Border Protection) din SUA (CBP) de a ajuta importatorii
și exportatorii să îndeplinească cerințele federale cu privire la importuri și exporturi. Brokerii
transmit CBP informațiile necesare și plățile corespunzătoare în numele clienților lor și percep de
la clienții săi taxe pentru acest serviciu.27 Brokerii trebuie să posede cunoștințe cu privire la
procedurile de import/export, cerințele de admisibilitate și ratele taxelor și impozitelor și altor
taxe aplicabile mărfurilor importate. Astfel observăm o deosebire esențială dintre brokerii vamali
din R.M. care își desfășoară activitatea în calitate de persoane juridice, cu cei din S.U.A. care
desfășoara activitatea ca persoane fizice.
În cadrul legislației vamale a Federației Ruse, la art.139 al Codului Vamal Rus brokerul
vamal este definit ca : acea persoană juridică rusă inclusă în Registrul brokerilor vamali care a
fost autorizată de Serviciul Vamal Federal pentru a practica această activitate.28
Brokerul vamal (reprezentant) realizează, în numele declarantului sau al altor persoane
interesate, la solicitarea și în numele lor, operațiuni vamale în conformitate cu Codul Vamal al
Federatiei Ruse.Totodată în legislația rusă este menționat faptul că condiția necesară pentru
obținerea calității de broker vamal este ca acesta să fie inclus în Registrul brokerilor vamali, care
are loc în baza cererii scrise a persoanei care intenționează să obțină calitatea subiectului
respectiv al dreptului vamal.29
Analizând în acest sens și legislația vamală a Ucrainei, la art.176 al Codului Vamal al
acesteia, se regăsește definiția brokerului vamal care reprezintă ”o companie ce se ocupă cu
declararea de mărfuri și mijloace de transport care sunt transportate peste frontiera vamală a
Ucrainei, și care deține licență pentru desfășurarea activității de broker vamal, emisă de către
autoritatea executivă centrală, special autorizată în domeniul vamal”.30Un broker vamal poate fi
doar o întreprindere rezidentă. Din numele acestei întreprinderi, declararea de mărfuri și mijloace
de transport care se deplasează peste frontiera vamală a Ucrainei poate fi efectuată de
subdiviziunea structurală separată (sucursală, reprezentanță și altele asemenea).
26
Black’s Law Dictionary-6th Edition, West Publishing Co.,1990, pag.386
27
https://www.cbp.gov/trade/programs-administration/customs-brokers/becoming-customs-broker (Vizitat
20.10.19)
28
Таможенный кодекс Российской Федерации,ст.139, http://www.tks.ru/codex/1000000015 (Vizitat
21.10.19)
29
М.М. Рассолова, Н.Д. Эриашвили, В.Н.Галузо, Таможенное право: Учебник для вузов; М.:
ЮНИТИ-ДАНА, 2005 стр. 50-51
30
Таможенный кодексУкраины, ст.176, http://meget.kiev.ua/kodeks/tamozenniy-kodeks/glava-
26/(Vizitat 21.10.19)
21
Pe plan internațional, făcând referire la alte state ale lumii,putem menționa despre
exemplul Indiei, în cadrul legislației vamale a acesteia prin "broker vamal" se înțelege o
persoană autorizată în temeiul legii să acționeze ca agent pentru efectuarea oricărei activități
legate de intrarea sau ieșirea mijloacelor de transport sau de importul sau exportul mărfurilor la
orice stație(post) vamală.31
În baza celor analizate se poate de precizat că instituția brokerului vamal în R.M. nu se
deosebește esențial de cea din alte state, scopul acesteia fiind practic același și în alte state,
diferențe se pot evidenția doar în ceea ce ține de condițiile și procedura de licențiere a activității
de broker vamal, astfel manifestând același rol în cadrul operațiunilor vamale, rolul de mediator
sau intermediar care reprezintă interesele clientului său în raport cu organele vamale, acesta
efectuează în numele și pentru terțe persoane declararea mărfurilor, prezetarea acestora pentru
vămuire, precum și asigură achitarea drepturilor de import/export prevăzute conform legii.
1.3.Reglementarea juridică a activității de broker vamal
Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării
reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export,
vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de promovare a politicii
vamale.Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica internaţională.
Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.32
Activitatea brokerului vamal deasemenea se desfășoară conform reglementărilor vamale
în domeniu și dispune de un cadru normativ sistematizat care asigură reglementarea detaliată și
pe deplin a activității desfășurate de brokerul vamal cît și delimitează domeniul de activitate al
acestuia și poziția sa față de alte subiecte distincte ale activității vamale.
Unul dintre actele normative de bază care reglementează aspectele generale ale activității
brokerului vamal este Codul Vamal al Republicii Moldova, nr.1149 - XIV din 20.07.2000 care
stabileşte principiile juridice, economice şi organizatorice ale activităţii vamale şi este orientat
spre apărarea suveranităţii şi securităţii economice a Republicii Moldova.33Acesta conține
reglementări specific ale activității vamale,noțiunile principale cu care se operează în cadrul
acestei activități, prevede care este sistemul organelor vamale în R.M. precum și atribuțiile
acestora,statutul, funcțiile și competența Serviciului Vamal, principiile generale de trecere a
31
http://www.cbec.gov.in/htdocs-cbec/customs/cs-act/formatted-htmls/cs-brokers-licensing-regu2013
(Vizitat 21.10.19)
32
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-vamal/politica-vamala-si-activitatea-vamala/
(Vizitat 21.10.19)
33
Codul vamal al Republicii Moldova. Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. Publicat: 01.01.2007 în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special.
22
mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală și care sunt regimurile vamale de
trecere a acestora – import, export, tranzit, antrepozit vamal, perfecționarea activă/pasivă,
transformarea sub control vamal,admiterea temporară, controlul vamal, contravențiile vamale și
răspunderea pentru săvârșirea lor ș.a.Conține dispoziții generale despre fiecare destinație vamală
– reexport, reimport, distrugerea și abandonul în favoarea statului, precum și prevederi
referitoare la drepturile de import și drepturile de export, prevede care este procedura vămuirii și
toate aspectele legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontier vamală a
statului.În cadrul Secțiunii a 25-a a Codului Vamal al R.M. se conțin prevederi referitoare la
activitatea brokerului vamal.
Art.162-168 al C.V. reglementează instituția brokerului vamal, astfel în cadrul acestor
dispoziții legale regăsim noțiunea de broker vamal, condițiile de acordare a licenței pentru
activitatea de broker vamal care se eliberează de către Agenția Servicii Publice și cazurile de
retragere a acesteia, totodată sunt prevăzute drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului
vamal în cadrul activității desfășurate.Deci observăm că în C.V. al R.M. se evidențiază aspectele
esențiale ce privesc activitatea brokerului vamal, acest act normative fiind fundamental de bază
al întregii activități vamale.
Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul
vămuirii aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005 este elaborat în
conformitate cu prevederile secţiunii 25 a Codului vamal al Republicii Moldova şi stabileşte
modul de eliberare a autorizaţiilor pentru activitatea brokerului vamal, ordinea şi formele de
asigurare a obligaţiilor brokerului vamal faţă de organelle vamale, ordinea eliberării atestatelor
de calificare a specialiştilor în domeniul vămuirii, efectuării controlului de stat asupra activităţii
brokerilor vamali şi a activităţii specialiştilor în domeniul vămuirii (în continuare - specialişti),
precum și stabilește drepturile și obligațiile brokeruluivamal și ale specialistului, ordinea
încetării activității specialistului și a agentului economic în calitate de broker vamal.34
Din cele menționate, putem preciza faptul că Regulamentul cu privire la activitatea
brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii este actul normative de bază ce
dirijează activitatea acestuia și stabilește principiile generale, precum și domeniul de activitate al
brokerului vamal, este etalonul după care acesta se conduce în exercitarea drepturilor sale și
îndeplinirea obligațiilor care îi revin conform legii, fiind fundamental legal care asigură
desfășurarea activității de broker vamal în strictă conformitate cu prevederile legale și în cele din
34
activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii. Publicat în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005, Cap.I pct.1
23
urmă putem spune cu siguranță că Regulamentul în cauză cârmuiește instituția brokeruluivamal
și îi asigură o temelie legală de existență și activitate.
Întreaga activitate a brokerului vamal este fundamentată în principal pe actele enunțate
anterior, adică pe Codul Vamal al R.M. în general și pe Regulamentul cu privire la activitatea
brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii în special, fiind considerate principalele
reglementări a instituției brokerului vamal. În cele din urmă, pe lângă aceste prevederi legale,
mai există și alte acte normative care se referă în mod secundar la această instituție. Aici putem
vorbi de exemplu despre Codul Contravențional al R.M. nr.218 din 24.10.2008, unde la art.287
este prevăzută răspunderea contravențională pentru încălcarea regulilor vamale care se aplică și
asupra brokerului vamal în cazul încălcării acestora.35
Încălcări de acest gen pot fi: împiedicarea accesului persoanei cu funcţie de răspundere a
organului vamal în exerciţiul funcţiunii la mărfurile, obiectele şi la alte valori aflate sub control
vamal; neprezentarea în termen către organul vamal a actelor necesare controlului vamal al
mărfurilor, obiectelor şi al altor valori aflate sub controlul vamal, indiferent de prezentarea
declaraţiei scrise; neachitarea în termen a drepturilor de import şi de export, precum şi alte
acţiuni al căror rezultat este neachitarea plenară a taxelor vamale; acţiunile care au ca scop
exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau reducerea acestor drepturi;
nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţie de răspundere din organul
vamal, insultarea acestei persoane ș.a.
În cazul comiterii de către brokerul vamal a unei încălcări a regulilor vamale prevăzute în
art.287 C.C. al R.M., acesta va fi atras la răspundere contravențională cu aplicarea sancțiunilor
contravenționale corespunzătoare încălcării admise.
Mai menționăm și alte acte normative care au relevanță în activitatea brokerului vamal
cum ar fi Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr.160 din
22.07.2011.36În conținutul acesteia sunt prevăzute genurile de activitate supuse licențierii printer
acestea fiind și activitatea de broker vamal, această lege stabilește că licența reprezintă ”actul
permisiv, eliberat de către autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de
întreprinzător, care atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită,
integral sau parţial, genul de activitate indicat în aceasta, cu respectarea condiţiilor de licenţiere”,
precum și procedura de obținere a licenței pentru desfășurarea activității respective de către
brokerul vamal, cât și autoritățile de licențiere, în cazul brokerului vamal licența se acordă de
către Agenția Servicii Publice, în afară de aceasta mai conține reglemetări privind termenul de
35
Codul contravenţional al Republicii Moldova. Nr. 218-XVI din 24.10.2008, Publicat: 16.01.2009 în
Monitorul Oficial nr.3-6, data intrării în vigoare 31.05.2009. art.287
36
Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr.160 din22.07.2011,Publicat:
14.10.2011, în Monitorul Oficial nr.170-175, Capitolul II1
24
valabilitate a llicenței, taxa pentru licența acordată la fel și alte aspecte referioare la prelungirea
și reperfectarea licenței.
La acest capitol putem să mai facem referire și la Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 904 din 13.11.2013 prin care s-a aprobat Regulamentul cu privire la procedura
vămuirii electronice a mărfurilor la import precum și export, fiind adoptată în scopul
implementării art.9 alin.(3) din Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială) şi în vederea simplificării
procedurilor vamale aferente exportului şi importului de mărfuri, reducerii timpului de vămuire
şi numărului de acte necesare pentru realizarea exportului şi importului.Aceasta stabilește modul
de vămuire a mărfurilor la import/exportcu utilizarea procedurii electronice (informaţionale),
fără support de hîrtie.
Procedura vămuirii electronice a mărfurilor la import/export poate fi utilizată de către
agenţii economici care îşi declară mărfurile în nume propriu sau prin intermediul unui broker
vamal. În acest sens este reglementată declaraţia vamală electronică care reprezintă declaraţia
vamală în detaliu sub formă de informaţie electronică, avînd formatul şi structura stabilite de
normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, care
este creată, structurată, prelucrată, păstrată şi transmisă de către utilizatorul sistemului
informaţional vamal către organul vamal prin procedee informaţionale (fără support de hîrtie) şi
pe care este aplicată semnătura digitală emisă în conformitate cu legislaţia.
Declaraţia vamală electronică se completează de către brokerul vamal în conformitate cu
normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu,
ţinînduse cont de specificul prevăzut pentru procedura declarării electronice.Astfel,pe declaraţia
vamală electronică se aplică semnătura digitală emisă în conformitate cu legislaţia în vigoare, în
cazul brokerului vamal, acesta semnează declaraţia vamală completată şi depusă în nume propriu
pentru un agent economic, indifferent de tipul reprezentării (directă sau indirectă).
După completarea declaraţiei vamale electronice de import/export, aceasta se stochează
pe serverul Serviciului Vamal în SIIV„ASYCUDAWorld”pe numele postului vamal
electronic.37Observăm, deci că în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 904 din
13.11.2013, se regăsește procedura vămuirii electronice a mărfurilor la import/export, în cadrul
căreia este stability modul în care este realizată de către brokerul vamal declarația vamală
electronică care este întocmită în cadrul vămuirii mărfurilor la import/export cu utilizarea
procedurii electronice.
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor,

37
nr. 904 din 13.11.2013, Publicat:15.11.2013, în Monitorul Oficial nr.258-261, Capitolul II, pct.5-6
25
În legătură cu procedura electronică este propus un proiect de Ordin al Serviciului Vamal
care este elaborat în contextual procesului de revizuire şi optimizare a declarării în formă
electronică, şi are drept scop reglementarea procedurilor de depunere și procesare a declarației
vamale în forma electronică, acceptarea, controlul și validarea acesteia de către organul vamal.
Ordinul propus va prelua prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 904 din 13.11.2013 ,,Cu
privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor” (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2013, nr. 258-261, art. 1002), care se propune spre abrogare.
Proiectul de Ordin prevede posibilitatea operatorilor economici să depună declarația
vamală la orice post vamal intern existent în structura Serviciului Vamal indiferent de zona
unde-și are activitatea, fără obligativitatea obţinerii permisiunii de vămuire la un alt birou
vamal.38În final, estimăm că mecanismul propus, dar și uniformizarea procedurilor de vămuire
pentru diferite forme de declarare v-a permite fluidizarea traficului transfrontalier și asigurarea
eficientă a securității la frontiere, cât și ridicarea nivelului în gestionarea eficientă, de organele
vamale, a riscurilor și totodată asigură realizarea mai sigură și rapidă de către brokeri vamali a
declarării mărfurilor la import/export.
În baza cele analizate anterior, putem concluziona asupra faptului că activitatea realizată
de brokerul vamal își găsește reglementarea pe deplin în cadrul actelor normative în vigoare și
dispune de un cadru legal adecvat pe care își fundamentează activitatea.
Pe lângă actele menționate mai devreme, în legislația R.M. există și alte prevederi după
care trebuie să se conducă în permanență brokerul vamal, cum ar fi :Legea nr.172 din
25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor; Legea nr.1380 din
20.11.1997 cu privire la tariful vamal; Ordinul Serviciului Vamal nr.346 din 24.12.2009
referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea utilizarea și completarea
declarației vamale în detaliu, Ordin nr.480 din 18.12.2006 cu privire la aprobarea
Metodologiei de prelucrare a declarației vamale în detaliu ș.a. Toate prevederile în cauză
influețează semnificativ activitatea desfășurată de brokerul vamal și cu siguranță trebuie să fie
cunoscute de către acesta și implementate în activitatea sa. Reglementarea juridică a activității de
broker vamal asigură ca acesta să acționeze în condițiile legii și să nu deroge de la prevederile
legale, precum și stabilește limitele de acțiune ale acestuia și permite delimitarea sferei sale de
activitate, în așa mod brokerul vamal capătă un statut special față de alți subiecți ai activității
vamale și se bucură de prioritate în desfășurarea activității pentru care a obținut licență și a fost
împuternicit de a o desfășura în baza prevederilor legale.
Notă informativă la Proiectul de Ordin al Serviciului Vamal „Cu privire la declararea electronicăa
38
mărfurilor”http://www.customs.gov.md/ro/content/ordin-cu-privire-la-declararea-electronica-
marfurilor(Vizitat 21.10.19)
26
1.4.Concluzii la capitolul I
1. Orice stat dezvoltat este cointeresat în realizarea reglementării statale a activității
economice externe în scopul asigurării protecției producției naționale, al stimulării
modificărilor structurale progresive în economie, al sporirii capacității de competitivitate
pe piața internațională etc. Un element foarte important al sistemului de administrare
publică a relațiilor economice externe îl constituie mecanismul reglementării vamale a
activității economice externe.
2. Unul dintre elementele acestui mecanism îl constituie operațiunile de import/export care
stimulează dezvoltarea și răspândirea pe piața străină a mărfurilor autohtone cât și
aprovizionarea statului nostru cu materie primă și alte categorii de mărfuri și servicii
necesare pentru a progresa. Aceste operațiuni la rândul său presupun o principală sursă de
venit pentru R.M., deci duc la creșterea economică și financiară a statului nostru.
3. În urma celor două repere relatate mai sus, se poate de afirmat că în cadrul acestor
operațiuni ce duc la dezvoltarea economică a statului nostru și cooperarea multilaterală
cu alte state, stă instituția sub denumirea de brokerul vamal. Se cunoaște faptul că anume
brokerul vamal este subiectul indispensabil în cadrul operațiunilor de import/export care
reprezintă intermediarul dintre organele vamale ale statului și agenții economici care
promovează operațiunile de import/export.
4. În continuare ținem să menționăm că în cuprinsul primului capitol am evidențiat
momentul de început al acestei instituții și însuși evoluția acesteia începând cu
proclamarea independenței și până în prezent. În urma analizei literaturii de specialitate
am constat o multitudine de opinii privind definirea conceptului ”broker vamal”.
Instituția de broker vamal ca element indispensabil pentru promovarea și realizarea
corectă a tuturor operațiunilor vamale este analizată din diverse puncte de vedere atât în
literatura de specialitate autohtonă cât și rusă, română și cea din străinătate.
5. În conținutul prezentului capitol am ținut să menționăm pe lîngă definirea conceptului de
broker vamal și analiza literaturii de specialitate în acest sens, cadrul normativ ce
regementează atât noțiunea de broker vamal în sens juridic cât și vizează toate aspectele
generale și speciale ce țin de desfășurarea activității de broker vamal, începînd de la
noțiuni generale și finisând cu actele normative care stabilesc și formele de răspundere a
brokerului vamal în cadrul operațiunilor din domeniul vamal.
27
CAPITOLUL II : ASPECTE ORGANIZATORICO-JURIDICE A ACTIVITĂȚII
BROKERULUI VAMAL
2.1. Condițiile de organizare și funcționare a brokerului vamal
În prezent activitatea brokerului vamal este reglementată de Codul Vamal al R.M.
nr.1149 - XIV din 20.07.2000 și Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a
specialistului în domeniul vămuirii aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005,
iar licenţierea activităţii de broker vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii
privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, nr.160 din 22.07.2011.39
Conform art.162 C.V. al Republicii Moldova „Broker vamal este persoana juridică,
înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal,
eliberată de organul de licențiere, şi care, pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară
mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale”. Pentru obligaţia
vamală apărută, brokerul vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal.
Din acestă definiție putem cert slabili că nu oricare persoană poate practica activitatea de
broker vamal, pentru desfășurarea acesteia este necesară întrunirea unor condiții care sunt strict
stabilite de lege. În primul rând persoana care intenționează să desfășoare activitatea în calitate
de broker vamal trebuie să fie înregistrată în calitate de subiect al activității comerciale, adică să
aibă calitatea de persoană juridică.
În al doilea rând brokerul vamal trebuie să obțină licență pentru activitatea de broker
vamal care se eliberează în conformitate cu prevederile Legii privind reglementarea prin
autorizare a activităţii de întreprinzător, care stabilește condițiile și procedura de eliberare a
licenței. În continuare putem concluziona asupra faptului că activitatea de broker vamal este
supusă licențierii. Conform prevederilor Regulamentului cu privire la activitatea brokerului
vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, autorizaţia pentru activitatea de broker vamal este
un document prin care se atestă capacitatea şi dreptul deţinătorului de a desfăşura activitate de
broker vamal. 40 Totodată broker vamal poate fi orice persoană juridică, indiferent de forma
organizatorico-juridică a acesteia, care a obţinut de la Serviciul Vamal, în modul stabilit,
autorizaţia de broker vamal. Brokerul vamal exercită atribuţiile sale în conformitate cu
Constituţia Republicii Moldova, Codul vamal, tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte, cât și a Regulamentului menționat anterior. În continuare C.V. al R.M. stabilește în
39
Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr.160 din 22.07.2011,
Publicat: 14.10.2011, în Monitorul Oficial nr.170-175, Capitolul II1
40
Republicii Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005, Cap.I pct.4
28
art. 163 alin.(2) că pentru a primi licenţa pentru activitatea de broker vamal, persoana juridică
trebuie: 41
1. să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker
vamal;
Baza tehnico-materială este obligatorie și necesară pentru realizarea tuturor operațiunilor
vamale la care se angajează brokerul vamal.Aceasta atestă existența competenței profesionale
și aptitudinii de muncă în acest domeniu, asigură ca brokerul vamal va desfășura activitatea
sa ca un bun specialist, dând dovadă în acest sens de cunoștințe speciale în domeniul său de
activitate și de un nivel înalt de profesionalism, ceea ce va spori cu siguranță încrederea
clienților săi în activitatea acestuia.
2. să dispună de echipamente informaționale și de comunicație adecvate utilizării sistemului
informațional vamal;
Echipamentele informaționale și de comunicație în cadrul activității brokerului vamal sunt
deosebit de importante și sporesc eficiența activității realizate, deasemenea recunoașterea
brokerului vamal ca utilizator al sistemului informațional integrat vamal care se bazează pe
"ASYCUDA World" permite înregistrarea rapidă și eficientă a declarației vamale întocmite
de brokerul vamal. Totodată procedura electronică de perfectare a declarațiilor de către
brokerii vamali a fost instituită în vederea simplificării procedurilor vamale aferente
exportului şi importului de mărfuri, reducerii timpului de vămuire cît și a costului
procedurilor efectuate precum şi a numărului de acte necesare pentru realizarea exportului şi
importului de mărfuri.
3. să nu săvârșească încălcări sistematice ale reglementărilor vamale și/sau fiscale care aduc
prejudiuciu bugetului de stat ;
Săvârșirea oricăror încălcări a regulilor vamale prevăzute de legislație atrage după sine în
special răspunderea contravențională a acestuia pentru încălcările comise conform Codului
Contravențional al R.M. art.287.42 Deasemenea încălcările sistematice săvârșite de către
broker duc la retragerea licenței în baza căreia acesta își desfășoară activitatea și ca urmare
duc la imposibilitatea desfășurării acestei activități.
4. să dispună, pentru asigurarea responsabilității pentru plățile vamale calculate, de două
milioane lei moldovenești sub formă de depozit depus pe contul organului vamal sau sub
formă de garanție bancară eliberată pe numele organului vamal ;
41
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special. art.163 alin.(2)
42
29
Această cerință duce la siguranța achitării drepturilor de import/export, și a tuturor plăților
aferente efectuării de către brokerul vamal a operațiunilor vamale în numele și pentru terțe
persoane.
5. să corespundă altor cerinţe prevăzute de lege.43Nerespectarea tuturor cerințelor în cauză
duce la imposibilitatea obținerii licenței pentru activitatea de broker vamal, iar încălcarea
măcar a uneia dintre acestea are ca efect retragerea licenței acordate și în consecință
brokerul vamal nu mai are posibilitatea de a practica această activitate în lipsa licenței.
În ceea ce privește persoanele angajate pentru desfășurarea acestei activități , acestea trebuie să
îndeplinească careva condiții și anume :
 să posede cunoștințe în domeniul vamal
 să nu aibă antecedente penale.44
Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza
unui contract de prestare a serviciilor, încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare,
care urmează să prevadă, în mod obligatoriu, tipul de reprezentare.Contractul respectiv se
prezintă organelor vamale la cererea acestora şi justifică împuternicirile brokerului vamal de a
reprezenta declarantul.
În acest sens se poate de atras atenția asupra faptului că raporturile respective stabilite
între brokerul vamal și persoana reprezentată nu sunt supuse doar normelor respective ale
dreptului vamal, dar și normelor de drept civil în materie de reprezentare.
Deci activitatea de broker vamal presupune acel gen de activitate care se desfășoară în
baza autorizației eliberate de Serviciul Vamal, iar raporturile dintre brokerul vamal și persoana
reprezentată se stabilesc pe baza unui contract.S.V. al R.M. este o instituţie din sistemul
organelor de drept şi de securitate a statului,avînd misiunea de a asigura securitatea economică a
ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor,combaterea fraudelor vamale,facilitarea
comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.45
În ceea ce privește activitatea brokerului vamal, Serviciul Vamal este împuternicit:
- să examineze cererile agenţilor economici privind eliberarea autorizaţiilor pentru
activitatea de broker vamal;
- să adopte decizii privind eliberarea sau refuzul eliberării autorizaţiilor;
- să elibereze autorizaţii şi alte documente necesare pentru activitatea brokerului vamal;
- să anuleze, să suspende sau să retragă înainte de termen autorizaţia;
43
http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/068_-_Dreptul_vamal.pdf (Vizitat
25.10.19)
44
Mladen C.op.cit., p.211
45
http://www.customs.gov.md/ro/content/misiune-viziune-valorile (Vizitat 25.10.19)
30
- să efectuieze controlul asupra respectării de către titularii autorităţilor a cerinţelor şi
condiţiilor de desfăşurare a activităţii de broker vamal;
- să ţină evidenţa autorizaţiilor eliberate;
- să ţină registrul de stat al brokerilor vamali;
- să efectuieze alte acţiuni conform legislaţiei în vigoare.
În acest sens, Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în
domeniul vămuiriiprevede că agentul economic care solicită autorizaţia de broker vamal va
trebui să se adreseze la Serviciul Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică urmatoarele
informații:
1) denumirea completă şi abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de
contact;
2) codul fiscal/codul IDNO;
3) datele despre specialiştii angajaţi (numele, prenumele, patronimicul, domiciliul);
4) adresele oficiului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor sale în teritoriu, precum şi a
specialiştilor care vor activa în oficiul şi reprezentanţele respective;
5) amplasarea depozitului provizoriu.
În acest context, la cerearea adresată Serviciului Vamal, solicitantul va anexa următoarele :
a. copiile (legalizate conform procedurii stabilite inclusiv prin sigilarea cu ştampila
agentului economic) documentelor de constituire ale solicitantului;
b. confirmarea băncii privind deschiderea conturilor bancare;
c. copiile buletinelor de identitate şi atestatelor de calificare ale specialiştilor;
d. copiile ordinelor de angajare sau ale contractelor individuale de muncă ale specialiştilor;
e. actele eliberate de bancă, care confirmă instituirea garanţiei de asigurare a obligaţiilor
brokerului vamal, (pot fi prezentate şi înainte de eliberarea autorizaţiei de broker vamal,
la solicitarea Serviciului Vamal);
f. fişa cu mostrele semnăturilor persoanelor cu drept de gestionare a garanţiilor bancare;
g. confirmarea deţinerii cu titlu legal a depozitelor, destinate depozitării provizorii a
mărfurilor, în cazul în care se intenţionează deţinerea unor astfel de depozite;
h. certificatele privind lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional.46
În continuare după depunerea cererii cu toate actele anexate,Serviciul Vamal v-a
examina cererea de eliberare a autorizaţiei de broker vamal timp de 10 zile calendaristice din
momentul depunerii ei.
46
activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, Publicat în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.168-171 din 16.12.2005,Cap.III, pct.16
31
La examinarea cererii se verifică autenticitatea documentelor şi datelor prezentate de
către solicitant în vederea stabilirii corespunderii lor cu cerinţele legislaţiei Republicii Moldova,
inclusiv ale Regulamentului ce reglementează activitatea brokerului vamal. Verificarea datelor
menţionate se efectuează cu deplasarea obligatorie a colaboratorilor vamali împuterniciţi la locul
de aflare a solicitantului şi subdiviziunilor sale.
Pentru ca solicitantul să primească autorizaţia, la momentul depunerii cererii acesta este obligat:
a. să angajeze cel puţin un specialist care deţine atestat;
b. să dispună de bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker
vamal, conform cerinţelor stabilite de Regulamentul cu privire la activitatea brokerului
vamal și a specialistului în domeniul vămuirii şi de alte acte normative în vigoare;
c. să dispună de infrastructură informatică adecvată pentru utilizarea standardelor de
conexiune la rețeaua informatică a biroului vamal agreate de Serviciul Vamal
d. să nu aibă datorii la bugetul public naţional.
Despre decizia de eliberare a autorizaţiei de broker vamal, Serviciul Vamal înştiinţează în
scris solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei. Iar în cazul deciziei de
refuz în eliberarea autorizației Serviciul Vamal înştiinţează solicitantul, în termen de 5 zile
lucrătoare din data adoptării deciziei care va cuprinde, în mod obligatoriu, motivele refuzului.
În același timp legislația prevede că pentru eliberarea autorizației se încasează o taxă
mărimea căreia este prezăvută în anexa 2 a Legii R.M. cu privire la tariful vamal.47Termenul de
valabilitate a Autorizaţiei este de 2 ani din data eliberării.
Ținem să menționăm faptul că autorizația de broker vamal poate fi anulată, suspendată
sau retrasă de către Serviciul Vamal. Acesta din urmă poate să anuleze autorizația acordată dacă
ea a fost eliberată fie cu încălcarea ordinii stabilite, sau în baza unor date incomplete și/sau
neautentice.
În ceea ce privește retragerea autorizației, aceasta poate fi retrasă în mai multe cazuri
prevăzute de legislație cum ar fi :
a. neconformarea, în termenele stabilite la noile cerințe de activitate stabilite de
legislația în vigoare;
b. încălcarea sistematică alegislației vamale și fiscale;
c. divulgarea datelor ce constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt
secret protejat de lege, constatată prin decizia organelor competente;
d. recunoaşterea printr-o hotărîre judecătorească definitivă a insolvabilităţii
brokerului vamal sau declararea de către aceasta a insolvabilităţii;
47
Legea R.M. cu privire la tariful vamal, nr.1380 din 20.11.1997, Publicat 01.01.2007 în Monitorul
Oficial Nr.ed.special., anexa 2
32
e. folosirea de serviciile unui specialist care nu dispune sau este lipsit de atestat, sau
atestatul căruia este anulat, suspendat sau retras;
f. comiterea intenţionată a unor erori la vămuirea mărfurilor, fapt care a cauzat
prejudiciu statului constatat conform procedurii stabilite de legislaţie;
g. pentru împiedicarea de către persoanele cu funcţii de răspundere sau specialiştii
brokerului vamal la efectuarea controlului de către organele vamale ș.a.48
Referitor la divulgarea datelor ce constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau alt
secret protejat de lege, constatată prin decizia organelor competente, s-ar putea de menționat
faptul că informaţia pe care brokerul vamal şi specialiştii săi o primesc de la persoana pe care o
reprezintă poate fi folosită numai în scopuri vamale.
Informaţia care constituie secret comercial sau alte secrete protejate de lege, precum şi
informaţia confidenţială nu pot fi difuzate saufolosite debrokerul vamal şi de specialiştii lui în
scopuri personale,nici transmise altor persoane sau autorităţi publice (în afară de organul vamal),
cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie.49
În general toate aceste cazuri de anulare și retragere a autorizației impun ca brokerul
vamal în cadrul activității sale să se conformeze tuturor cerințelor stabilite de lege, acestea
asigurând că brokerul vamal nu va admite careva derogări de la prevederile legale ce sunt impuse
și va acționa conform principiul legalității și bunei-credințe în cadrul operațiunilor ce urmează a
fi realizate, respectând astfel toate cerințele înaintate de lege și desfășurând activitatea sa de
broker vamal fără a admite o careva încălcare a legislației vamale, cunoscând cert faptul că
pentru săvârșirea oricăreia dintre acestea el urmează să fie sancționat și astfel va pierde dreptul
de a desfășura în continuare această activitate.În cazul retragerii sau anulării autorizației brokerul
vamal se poate adresa pentru eliberarea repetată a acesteia doar după ce a înlăturat toate motivele
ce au servit drept temei pentru emiterea deciziei de anulare sau retragere a autorizației.
În legătură cu suspendarea autorizației legislația stabilește că acţiunea autorizaţiei poate fi
suspendată motivat pe o perioadă de pînă la 6 luni, dacă brokerul vamal nu îşi îndeplineşte
obligaţiile sale faţă de organele vamale, precum şi în cazurile prevăzutede legislația vamală. Din
momentul suspendării acţiunii autorizaţiei, brokerul vamal nu mai este în drept să prezinte spre
vămuire loturi de mărfuri şi mijloace de transport şi să înfăptuiască alte genuri de activitate în
calitate de broker vamal.
Suspendarea acesteia nu eliberează brokerul vamal de obligaţia de finisare a vămuirii
mărfurilor şi mijloacelor de transport în privinţa cărora el a depus anterior declaraţia vamală în
48
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=298637 (Vizitat 10.11.19)
49
http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/065_-_Controlul_vamal.pdf (Vizitat
10.11.19)
33
detaliu. Deasemenea în acest caz suspendarea acțiunii autorizației nu eliberează brokerul vamal
de răspunderea în fața organelor vamale pentru neachitarea sau achitarea incompletă a
drepturilor de import/export și alte acțiuni întreprinse de acesta pînă la adoptarea hotărîrii de
suspendare.50
Astfel, prin anulare a autorizației se înțelege încetarea efectelor acesteia pentru motive
anterioare sau concomitente eliberării ei. La rândul său retragerea are ca efect încetarea
autorizației pentru motive apărute ulterior eliberării ei. Iar suspendarea autorizației presupune
încetarea temporară și forțată a activității brokerului vamal.Din cele menționate pînă acum,
putem desprinde următoarele concluzii: anularea, retragerea și suspendarea autorizației de
activitate a brokerului vamal sunt niște veritabile sancțiuni aplicate brokerului vamal pentru
încălcarea legislației vamale, anularea și retragerea autorizației au aceleași efecte chiar dacă
survin din motive diferite.În cazul pierderii autorizaţiei, brokerul vamal îşi poate continua
activitatea în baza duplicatului eliberat de Serviciul Vamal. Duplicatul autorizaţiei se
eliberează, în baza cererii scrisе a brokerului vamal, în termen de 5 zile lucrătoare din data
depunerii cererii.
Analizând întreaga activitate a brokerului vamal în conformitate cu legislația în vigoare,
în continuare vom face referire și la cazurile de încetare a activității brokerului vamal.
Astfel,persoana juridică îşi încetează activitatea în calitate de broker vamal în următoarele
cazuri:
 anularea sau retragerea autorizaţiei;
 expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei;
 lichidarea sau reorganizarea agentului economic care deţine autorizaţia;
 din proprie iniţiativă, cu prezentarea cererii respective în formă scrisă;
 în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.51
Decizia privind încetarea activității brokerului vamal se perfectează printr-un ordin al Serviciului
Vamal, în care se indică și temeiurile de încetare a acestei activități, acesta se înmînează
nemijlocit brokerului vamal, fie i se trimite cu o scrisoare poștală recomandată.
În cadrul subiectului dat, am analizat activitatea brokerului vamal din punct de vedere
legal, stabilit faptul că această activitate nu se poate desfășura în lipsa autorizației, astfel putem
deduce faptul că desfășurarea unei astfel de activități fără a deține autorizația de broker vamal se
va califica ca activitate ilegală.
Ursu V., Canţer O.,Magu I.,op.cit., p.20

50
51

Republicii Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005, Cap.X
34
Din toate cele menționate anterior, putem concluziona că brokerul vamal este o persoană
juridică constituită conform legii, el apare în cadrul operațiunilor de vămuire în calitate de
mandatar (intermediar) între persoana reprezentată de acesta și organele vamale, activitatea
acestuia constînd în efectuarea în numele și din contul unor terțe persoane (reprezentare directă)
cât și în nume propriu a operațiunilor ce țin de vămuirea mărfurilor și a mijloacelor de transport,
achitarea drepturilor de import/export cuvenite precum și realizarea altor operațiuni de mediere
în domeniul vamal la solicitarea persoanei pe care brokerul vamal o reprezintă în baza unui
contract care este reglementat de legislația civilă în materia contractelor ce țin de reprezentare.
Putem menționa aici despre faptul că în activitatea de broker vamal s-a ajuns la adevărate
progrese care întradevăr sunt menite să ușureze și să simplifice activitatea acestuia, de exemplu
prin apariția procedurii electronice de vămuire, astfel fiind instituit Sistemului Informaţional
"ASYCUDA World", unde brokerul vamală înregistrează declarația vamală întocmită.Odată ce
acesta obține licența de broker vamal el capătă calitatea de utilizator al sistemului informațional
respectiv. Prin Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a
declarației vamale în detaliu se specifică faptul că brokerul vamal utilizator al sistemului
informatic este persoana definită la art. 162 din Codul vamal al Republicii Moldova, care este
conectat la sistemul informatic vamal, pe baza autorizării accesului la modulul informatic
necesar procesării declaraţiei vamale în sistemul informatic.52 Deci din această prevedere rezultă
că brokerul vamal fiind utilizator al acestui sistem realizează activitatea cu care este însărcinat
mult mai rapid și eficient.
Activitatea pe care o desfășoară brokerul vamal în totalmenteeste fundamentată pe lege și
se realizează în strictă conformitate cu prevederile imperative ale acesteia. Nu în zadar legea
stabilește anumite cerințe concrete pentru persoanele care doresc să activeze în acest domeniul în
calitate de broker vamal, aceasta este indispensabil în condițiile pe care le avem la etapa actuală,
deoarece acest fapt asigură practicarea activității respective de un cerc mai restrâns de persoane
care sunt înzestrate cu cunoștințe și abilități la nivel profund în ceea ce privește toată procedura
de vămuire a mărfurilor și mijloacelor de transport, astfel prin instituirea tuturor cerințelor și
condițiilor respective față de activitatea de broker vamal se urmărește încadrarea în acest
domeniul doar a personalului calificat care acționează ca un bun profesionist în domeniul și care
posedă întradevăr toate calitățile necesare pentru o asemenea activitate, pentru ca aceste persoane
să poată fi considerate acea pîrghie de sprijin a comerțului internațional, cât și asigurarea unor
Ordin nr.480 din 18.12.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declarației vamale în
52
detaliu, Publicat : 29.12.2006 în Monitorul Oficial nr.199-202. Data intrării în vigoare 01.01.2007,
Capitolul I, Definiții, pct 1 lit. d)
35
legături de cooperare între diverse întreprinderi și companii din R.M. cu cele din alte state,
pentru a realiza schimbul permanent de mărfuri și servicii pe teritoriul R.M.și în străinătate.
Întreaga procedură de licențiere a activității de broker vamal și toate alte prevederi
imperative înaintate față de acesta ne acordă siguranța asupra calității și capacității profesionale a
persoanelor ce sunt înzestrate cu funcții în acest domeniu și sporesc totodată și numărul clienților
care intenționează să realizeze schimburi de mărfuri din alte state, ceea ce în general asigură
ridicarea nivelului de dezvotare economică a statului și duce la stimularea importului și
exportului în Republica Moldova.
2.2. Drepturile, obligațiile și responsabilitatea brokerului vamal
În cadrul activității desfășurate în condițiile legii, brokerului vamal îi sunt conferite un sistem de
drepturi și obligații pe care acesta le exercită în procesul realizării operațiunilor de vămuire a
mărfurilor și mijloacelor de transport precum și achitării drepturilor de import/export pe care
brokerul vamal le înfăptuiește la solicitarea, în numele și din contul persoanei reprezentate.
Drepturile și obligațiile acordate brokerului vamal delimitează statutul acestuia vizavi de
alte organe și structuri din domeniul vamal.
Brokerul vamal acționând ca reprezentant al clientului său fațăde organele vamale, acesta
trebuie să respecte anumite măsuri de precauție și anume să fie împuternicit prin intermediul
unui singur document, menit să-i aducă la cunoștință cu exactitate natura operațiunilor pe care
trebuie să le îndeplinească.53
Deasemenea brokerul vamal în raport cu organele vamale trebuie să declare că acționează
pentru persoana reprezentată și va preciza dacă este vorba de reprezentare directă fie indirectă,
totodată în cazul în care organele vamale solicită, brokerul vamal trebuie săprezinte dovada
împternicirii sale de către persoana pe care o reprezintă.54 Brokerul vamal este în drept să
efectueze orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal. În cazul efectuării vămuirii, brokerul
vamal îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale.
Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal prevăzute de lege nu pot fi
limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă. Brokerul vamal
răspunde în faţa organelor vamale pentru acţiunile proprii şi, în funcţie de tipul reprezentării,
pentru acţiunile persoanei pe care o reprezintă.În procesul realizării tuturor operațiunilor de
vămuire,brokerul vamal dispune de următoarele drepturi:
1. să asiste la examinarea mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate de el.
Fiind desemnat să reprezinte pe clientul său, este evident faptul că brokerul vamal
53
Erhan I., Cârnaț T., op.cit., p.115
54
Regulamentul (CE) NR.450/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de
stabilire a Codului Vamal comunitar( Codul Vamal modernizat), art.12 „Împuternicirea”
36
are dreptul să asiste la examinarea acelor mărfuri și/sau mijloace de transport în
privința cărora el este însărcinat să-l reprezinte pe clientul său. Acest drept al
brokerului de a asista la examinare, î-l asigură pe client, deoarece brokerul vamal
va verifica astfel dacă întreaga procedură de examinare se desfășoară conform
legii și exclude astfel orice derogare sau încalcare care poate într-un oarecare mod
să defavorizeze persoana reprezentată.
2. să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor
vamale în afara orelor de program sau în alte locuri decît zonele de control vamal.
De regulă operaţiunile de vămuire a mărfurilor se efectuează în locurile stabilite
din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau
destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor şi în orele de program ale organului
vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Totuși la solicitarea
persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri
şi în ore extraprogram, din contul persoanei.55Deci brokerul vamal poate înainta
demersuri la organelle vamale în situații ce nu suferă amînare, sau de exemplu
cind este vorba de asigurarea unei protecții special anumitor categorii de mărfuri.
3. să asigure,conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, cu permisiunea și în
prezența colaboratorului vamal, pînă la depunerea declarației vamale,
transportarea, operațiunea de determinare a cantității mărfurilor, încărcarea,
descărcarea, transbordarea mărfurilor, operațiunile de ambalare a mărfurilor,
precum și deschiderea încăperilor și spațiilor unde se pot afla asemenea mărfuri
și/sau mijloace de transport, cu excepția cazurilor de existență a unor suspiciuni
de încălcare a reglementărilor vamale.Aceste operațiuni se efectuează la cererea
organului vamal sau cu acordul acestuia și nu trebuie să implice cheltuieli
suplimentare pentru organul vamal.
4. să asiste la cercetarea/expertiza mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, precum
şi să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării. Brokerul vamal fiind împuternicit de
persoana reprezentată el este răspunzător pentru mărfurile clientului său și trebuie
să asiste la toate procedurile ce implică acele mărfuri și/sau mijloace de transport
care aparțin persoanei reprezentate, de aceea în cazut efectuării unor expertize
asupra acestora brokerul vamal trebuie să fie informat despre aceasta și să
participe la o asemenea procedură cât și să i-a cunoștință de rezultatele acesteia,
Mincu.G., Politica comercială a Republicii Moldova: cerinţe de import-export în comerţul cu UE,

55
Chișinău 2008, p.10http://infoeuropa.md/files/politica-comerciala-a-republicii-moldova-cerinte-de-

import-export-in-comertul-cu-ue.pdf (Vizitat 10.11.19)
37
totodată având și dreptul să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunându-le
cercetării (expertizei).
5. să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea drepturilor de import şi de
export plătite în plus.Pentru restituirea drepturilor de import sau export plătite în
plus brokerul vamal va depune la Aparatul Central al Serviciului Vamal o cerere
în acest sens. Suma de mijloace băneşti plătită în plus a drepturilor de import sau
export constatată în fişa personală de evidenţă a plătitorului vamal(brokerul
vamal) urmează a fi restituită ca urmare a examinării acestei cereri depuse de
brokerul vamal, iar după examinarea ei, acesta din urmă are dreptul de a beneficia
de aceste sume și la solicitarea brokerului vamalrestituirea drepturilor de import
sau export plătite în plus se efectuează în contul datoriilor creditorilor lui faţă de
bugetul public naţional, viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional sau la
contul bancar al plătitorului vamal. Iar în cazul în care brokerul vamal are datorii
față de bugetul public național atunci aceste sume achitate în plus vor fi îndreptate
pentru stingerea datoriilor existe faţă de bugetul public naţional.56
6. să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă
a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport declarate. 57
Recalcularea valorii în vamăşi, respectiv, a drepturilor de import se efectuează la
solicitarea scrisă (demersul) a declarantului(brokerului vamal) către organele
vamale,cu prezentarea următoarelor acte:factura nouă emisă de vînzător/expeditor
cu referire la factura precedentă; documentul bancar ce confirmă restituirea plăţii
pentru marfa în minus/sau acordul între părţi ce stabileşte că plata rămîne pentru
livrările următoare sau marfa lipsă va fi livrată ulterior; documentul vamal din ţara
de export care confirmă rectificarea cantităţii de marfă exportată; alte documente,
din proprie iniţiativă a declarantului, ce atesta soluţionarea revendicărilor.58
Drepturile respective conferite brokerului vamal în cadrul activității sale sunt expres
prevăzute de lege și sunt exercitate corelativ cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor sale
care la fel sunt expres prevăzute de lege.
56
Hotărîrea nr.876 din 21.10.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de
import sau de export plătite în plus, Publicat:24.10.2014în Monitorul Oficial nr.319-324, Capitolul I,
pct.3
57
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special. art.1641
58
Hotărîrea nr.974 din 15.08.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii
în vamă a mărfurilor,Publicat:19.08.2016 în Monitorul Oficial nr.265-276,Capitolul I, pct.2
38
Astfel toate aceste drepturi oferă brokerului vamal posibilitatea de a participa mai activ la
întreaga procedură de vămuire a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport care aparțin persoanei
pe care acesta o reprezintă față de organele vamale.
În cadrul celor menționate, după cum am constatat brokerul vamal pe lîngă drepturile pe
care le exercită în cadrul activității sale, mai dispune și de un șir de obligații pe care acesta
trebuie să le execute în strictă conformitate cu prevederile legii fără a admite vreo derogare de la
acestea, îndeplinirea obligațiilor sale asigură și exercitarea pe delin a drepturile ce îi sunt oferite.
În cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, brokerul
vamal are următoarele obligaţii:
1. să declare mărfurile şi/sau mijloacele de transport conform procedurii stabilite de
legislaţia vamală. Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune prin mijloace
electronice sau prin alte modalităţi prevăzute de legislaţie.Declaraţia vamală se
depune la organul vamal în formă electronică, utilizînd sistemul informaţional
integrat vamal. Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare
vămuirii sînt stabilite de Serviciul Vamal.59
2. să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu
legislaţia vamală şi a celor stabilite prin legislaţia în alte domenii. Brokerul vamal
la întocmirea declarației vamale și altor documente trebuie să asigure
autenticitatea documentelor completate. Includerea unor date neautentice în mod
fraudulos în declarațiile vamale se sancționează conform Codului Contravențional
al Republicii Moldova sau atunci cînd este vorba de contrabandă de Codul Penal
al Republicii Moldova, astfel brokerul vamal trebuie să completeze documentele
vamale fără a admite careva încălcări sau omisiuni.
3. să prezinte,la cererea colaboratorului vamal, documente sau alte date suplimentare
necesare pentru vămuire. Prezentarea acestora este necesară pentru ca vămuirea să
se desfășoare cu respectarea tuturor cerințelor înaintate de lege și în acest caz
brokerul vamal trebuie să se conformeze cererii colaboratorului vamal.
4. să asigure depunerea declaraţiei vamale şi a altor acte stabilite prin legislaţia în
alte domenii la biroul vamal competent, prin utilizarea sistemului informatic
vamal. Brokerul vamal trebuie să completeze declarația vamală prin intermediul
sistemului informațional integrat vamal și să o depună la biroul vamal responsabil
în termenul stabilit pentru aceasta.
59
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=319745 (Vizitat 10.11.19)
39
5. să verifice autenticitatea documentelor şi a datelor primite de la persoana pe care
o reprezintă, în dependenţă de tipul de reprezentare. Desigur că brokerul vamal
trebuie să verifice veridicitatea tuturor informațiilor și documentelor prezentate de
persoana reprezentată pentru a se asigura că ea acționează în condițiile legii, și
astfel va fi convins de faptul că nu există nici o fraudă sau încălcare din partea
acelei persoane.
6. să prezinte, la cererea colaboratorului vamal, mărfurile şi/sau mijloacele de
transport supuse declarării şi/sau controlului vamal. Această obligație evidențiază
calitatea propriu-zisă de broker vamal, el fiind intermediar între organele vamale
și persoana reprezentată este responsabil pentru mărfurile şi/sau mijloacele de
transport ce aparțin clientului și obligația de a le prezenta organului vamal rezultă
din însăși esența activității pe care o realizează.
7. să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor şi/sau mijloacelor de
transport.60Această obligație are semnificație dubla, ea se prezintă în același timp
și ca un drept al brokerului vamal de a asista la examinarea mărfurilor și/sau
mijloacelor de transport declarate de el, dar și ca o obligație de a asista la
solicitarea organului vamal.
8. să determine, conform legislaţiei, valoarea în vamă a mărfurilor şi/sau mijloacelor
de transport declarate, precum şi codurile mărfurilor declarate conform
Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Valoarea în vamă a mărfii se calculează şi
se anunţă de către declarant (broker vamal) prin depunerea la organul vamal a
unei declaraţii asupra valorii în vamă, însoţită de acte ce confirmă corectitudinea
acesteia.
9. să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în
termenele prevăzute de legislaţie şi să achite cuantumul drepturilor de import
cuvenite bugetului de stat, în cazul în care această plată nu a fost efectuată de
către titularul operaţiunii.În cazul reprezentării directe brokerul vamal acționează
în numele și din contul persoanei reprezentate și în cazul dat clientul este unicul
debitor de taxe în fața organelor vamale.În cazut reperezentării indirecte acționând
în nume propriu și pe contul celui reprezentat, brokerul vamal este solidar cu
clientul în fațaorganelor vamale în ceea ce privește plata datoriei vamale. Acesta
este obligat să achitepe lîngă datoriile vamale și amenzile.
60

Republicii Moldova nr. 168-171 din 16.12.2005, Cap.VI
40
10. să garanteze achitarea drepturilor de import în cazul depozitării provizorii a
mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport la depozitul său provizoriu,precum şi în
cazurile stipulate în contractul încheiat cu persoana pe care o reprezintă.
Responsabil de plata drepturilor de import sau de export pentru mărfurile
depozitate provizoriu este persoana care le plasează în depozitul provizoriu în
cazul dat este brokerul vamal.În cazuri stabilite de legislaţie, încasarea drepturilor
de import sau de export poate fi efectuată din contul garanţiei constituite pentru
mărfurile depozitate provizoriu.61
11. să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate, a mărfurilor şi/sau
mijloacelor de transport depozitate provizoriu în depozitele pe care le deţine.
Toate operaţiunile brokerului vamal privind vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de
transport, precum şi îndeplinirea de către acesta a altor operaţiuni de intermediere
în domeniul vamal sînt supuse evidenţei obligatorii, conform procedurii stabilite.
Evidenţa operațiunilor realizate se duce în formă scrisă sau electronică de către
brokerul vamal.
12. să respecte confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor obţinute care constituie
secret de stat, secret comercial, bancar sau alt secret protejat de lege, care nu sînt
destinate publicităţii. Datele confidențiale care sunt protejate de lege pot fi
folosite doar în scopuri vamale și astfel acestea nu pot fi folosite de către brokerul
vamal în scopuri personale, și nici nu pot fi divulgate unor persoane sau autorități
publice cu excepțiile prevăzute de lege.
13. să elibereze persoanelor pe care le reprezintă documente justificative, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, care să confirme prestarea serviciilor.În
cazul brokerul vamal trebuie să prezinte actele ce confirmă calitatea sa de broker
vamal și anume licența care îi permite să desfășoare această activitate precum și
alte documente ce îi confirmă calitatea.
14. să respecte condiţiile de folosire şi dispunere a mărfurilor şi/sau mijloacelor de
transport în privinţa cărora vămuirea nu este finisată, pînă la punerea în liberă
circulaţie sau eliberarea condiţionată a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport
în conformitate cu destinaţia vamală aleasă. Respectarea acestor condiții va
asigura siguranța și integritatea mărfurilor supuse vămuirii și aflarea lor în condiții
ce nu prezintă careva pericol pentru ele.
61
Legea nr.11 din 17.02.2005 pentru modificarea și completarea unor acte legislative,Publicat: 25.03.2005
în Monitorul Oficial nr.46-50, Secțiunea a 17-a, art.157
41
15. să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la
depunerea declaraţiei vamale, probe şi mostre de mărfuri pentru efectuarea
cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei cercetări (expertize) în
conformitate cu legislaţia vamală;
16. să păstreze toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate în termenul
stabilit de legislaţie. Brokerul vamal este obligat să păstreze documentele
referitoare la operaţiunile de mediere în domeniul vamal efectuate pe durata
prevăzută la art.187 din Codul Vamal.
17. să prezinte organelor vamale, la solicitarea acestora, orice informaţie privind
operaţiunile vamale derulate.Toată informația respectivă legată de operațiunile
efectuate trebuie să fie adusă la cunoștința organelor vamale pentru a asigura
evidența tuturor operațiunilor realizate de brokerul vamal.
18. să furnizeze organelor vamale informaţia deţinută cu privire la orice încălcare a
prevederilor vamale şi fiscale. Brokerul vamal nu trebuie să tăinuiască careva
încălcări pe care le-a surprins sau le-a observat în scopul prevenirii unor
contravenții sau infracțiuni care pot fi săvîrșite,acesta trebuie imediat să informeze
organelle vamale despre orice informație utilă cunoscută acestuia despre o
posibilă încălcarea a legii vamale sau fiscale.
19. să informeze Serviciul Vamal, în termen de 15 zile, despre modificarea adresei
juridice, sediului încăperilor de lucru, precum şi despre oricare alte modificări
referitoare la personalul de serviciu(director, adjuncţii lui, contabil-şef, specialiştii
în domeniul vămuirii)şi la activitatea de broker vamal.Informarea despre aceste
modificări asigură ca Serviciul Vamal să fie la curent cu activitatea care se
desfășoară, sediul brokerului vamal precum și a tuturor datelor ce țin de adresa
juridică precum și de personalul de serviciu.
Brokerul vamal este responsabil pentru operațiunile efectuate atât față de organele
vamale cît și față de persoana pe care o reprezintă. În cazul dat observăm că brokerul
vamal poartă o dublă răspundere. El este responsabil în fața organelor vamale de
omisiunile, inexactitățile sau neregulile existente în declarație.Brokerul vamal este
responsabil de operațiunile vamale pe care le efectuează în conformitate cu prevederile
legislației în vigoare. Acesta trebuie să-și instruiască și să-și ghideze clientul său în
vederea evitării plății de taxe inutile.62
Belu M., Joldeș C., Marinaș L., Sistemul vamal, București:Economica,2003, p.87
62
42
Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a
mărfii, autenticitatea documentelor şi datelor folosite în acest scop.
Deasemenea brokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale,este responsabil
pentru asigurarea, în faţa organelor vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale
pentru operaţiunile efectuate în numele agenţilor economici.Brokerul vamal poartă
răspundere, în condiţiile Codului Vamal al R.M., pentru încălcarea legislaţiei în vigoareîn
cazul în care nu va demonstra că încălcarea se datorează culpei persoanei pe care o
reprezintă. Brokerul vamal nu este responsabil pentru:
a. nerespectarea condiţiilor destinaţiei vamale alese de către persoana care trece
mărfuri şi/sau mijloace de transport;
b. nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbru de acciz;
c. efectuarea operaţiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor şi/sau mijloacelor
de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova;
d. alte acţiuni care nu pot fi puse în culpa lui.63
Brokerul vamal nu poartă răspundere și nu este responsabilpentru situațiile sus menționate
deoarece elesunt puse peseama persoanei reprezetate și anume ea este responsabilă pentru
acestea. Oricare alte cazuri în care nu poate fi stabilită culpa brokerului vamal nu pot fipuse pe
seama acestuia.
În cadrul acestui subiect am analizat statutul juridic al brokerului vamal, stabilind care
sunt drepturile și obligațiile care îi sunt conferite prin lege și cum acestea sunt realizate în cadrul
activității sale, de aici evidențiind faptul că fiecare drept este corelat cu o obligație și invers,
astfel nu putem privi activitatea brokerului vamal separat de drepturile și obligațiile sale, orice
acțiune realizată de acesta are la bază un drept sau o obligație, în același fel putem concluziona
că brokerul vamal în cadrul activității desfășurate își asumă și o enormă responsabilitate față de
cele realizate atît față de persoana pe care o reprezintă cît și față de organele vamale.
Brokerul vamal poate fi atras la răspundere în condițiile legii daca în cadrul activității
sale săvîrșește acte ilegale și încalcă prevederile legale stabilite. În raporturile cu alți subiecți de
drept brokerul vamal se ghidează de drepturile și obligațiile acordate și execită activitatea fără a
leza drepturile sau interesele altor persoane.
Stabilirea unui volum de drepturi, obligații și responsabilități asigură eficiența activității
sale, acordînd anumite privilegii și posibilități acestuia dar în același timp stabilindu-i și anumite
limite și restricții în cadrul operațiunilor vamale efectuate, ceea ce crează un echilibru între ceea
ce este permis și ceea ce este interzis, este corect stabilit faptul că brokerul vamal nu poate
63
https://www.bizlaw.md/2017/12/28/brokerul-vamal-drepturi-obligatii-responsabilitati/(Vizitat 15.11.19)
43
beneficia doar de obligații neavînd în același timp careva drepturi deoarece aceasta va duce la
instabilitate și discriminare într-o oarecare măsură a personalității sale, tot asa el nu poate avea
doar drepturi fără ai fi impuse anumite obligații pentru că în acest caz s-ar crea o situație de
privilegiere și libertate absolută ceea ce ar duce la încălcări și ar periclita desfășurarea normală și
în condiții de legalitate a activității de broker vamal.
2.3. Actele emise de către brokerul vamal
Una din condițiile de trecere a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport peste frontiera
vamală este declararea acestora. Declararea vamală este o parte semnificativă și indispensabilă în
cadrul procedurii de vămuire, aceasta contribuind la trecerea efectivă și conformă legii a
mărfurilor și/sau mijloacelor de transport.
În cadrul procedurii de declarare vamală, brokerul vamal participă la realizarea acesteia,
fiind însărcinat cu întocmirea actelor vamale necesare care sunt puse pe seama acestuia. Marfa
care face obiectul importului sau exportului realizat de către un agent economic trebuie să fie
obiectul unei declarații vamale indiferent de faptul daca este sau nu exceptată de plata drepturilor
de import sau de export. În acest sens actul de bază care este înocmit de către brokerul vamal și
prin care se realizează procedura de declarare a mărfurilor și/sau mijloacelor de transport și unde
sunt incluse toate datele și informațiile necesare despre acestea în vederea trecerii lor peste
frontiera vamală este declarația vamală în detaliu.
Noțiunea legală a declarației vamale în detaliu este prevăzută în Cap.II, pct 8 al Ordinului
Serviciului Vamal referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea utilizarea și
completarea declarației vamale în detaliu, unde se menționează că aceasta reprezintă un act
unilateral, prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia
vamală, voinţa de a plasa mărfurile într-o procedură vamală.64
Declaraţia vamală în detaliu se utilizează pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la
trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, la fel în cazul schimbării
regimului vamal al mărfurilor. Rolul şi importanţa declaraţiei vamale în detaliu pentru scopurile
vamale este major. În ea, subiecţii activităţii economice externe expun datele principale despre
mărfuri şi alte date necesare pentru perfectarea vamală.65 În baza datelor din declarația vamală în
detaliu se formează statistica comerțului extern, se stabilesc și se încasează taxele vamale.
Această declarație asigură cunoașterea de către organele vamale a tuturor datelor necesare
despre mărfurile care sunt supuse vămuirii, și asigură ca întreaga procedură să fie conformă legii.
64
Ordin nr.346 din 24.12.2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea utilizarea și
completarea declarației vamale în detaliu,Publicat: 31.12.2009 în Monitorul Oficial 197-200, Cap.II, pct.8
65
P.Țurcan, Ia.Erhan, O.Ciobanu, E.Rotundu, „Drept Vamal” Note de curs, Tipografia: Print-Caro,
Chișinău 2016, p.172
44
Ulterior această declarație se verifică de către organele vamale pentru a stabili dacă informațiile
incluse în conținutul acesteia sunt veridice și conforme cu realitatea.
Modelul declarației vamale în detaliu se regasește în Convenţia internaţională privind
simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale, adoptată în anul 1973 de către Organizația
Mondială a Vămilor(Convenția de la Kyoto),astfel după modelul respectiv sunt emise
formularele declarațiilor vamale în majoritatea statelor lumii, inclusiv și în R.M.66Declaraţia
vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce cuprinde numărul de exemplare corespunzător
procedurii vamale şi este format din declaraţia vamală primară şi, după caz, declaraţia(iile)
vamală(e) complementară(e).
Astfel, la rîndul său declaraţia vamală primară presupune exemplarele declaraţiei vamale
în detaliu utilizate pentru declararea în detaliu a mărfurilor clasificate la un singur cod tarifar.
Iar declaraţia vamală complementară constituie exemplarele declaraţiei vamale în detaliu
utilizate împreună cu exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea mărfurilor care
se clasifică la coduri tarifare diferite sau care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă
caracteristici diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi care determină tratamente tarifare
preferenţiale diferite.67
Evidențierea acestor tipuri a declarației vamale în detaliu permite diferențierea situațiilor
și cazurilor în care acestea sunt aplicate.
De exemplu declarația vamală primară este utilizată în cazul declarării mărfurilor
clasificate la un singur cod tarifar, iar declarația vamală complementară se folosește pentru
declararea mărfurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau prezintă anumite caracteristici
diferențiate una față de alta. Deci se observă importanța și necesitatea acestora în cadrul
procedurii de declarare a mărfurilor fiind asigurată declararea conformă și structurată pentru
fiecare categorie de mărfuri.
Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru:
1) mărfurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a
căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 de euro;
2) mărfurile introduse sau scoase în/din teritoriul vamal de persoanele fizice, cu excepţia
subiecţilor antreprenoriatului, atunci cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;
3) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni;
4) mărfuri în calitate de ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale;
5) mărfuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care:
66
Convenția internațională din 18 mai 1973 privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale,
adoptată la Kyoto, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32003D0231
(Vizitat 15.11.19)
67
http://lex.justice.md/md/333376/ (Vizitat 15.11.19)
45
 beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza
diplomatică şi valiza consulară);
 constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau
Parlamentului;
6) următoarele mărfuri pentru care se face dovada că nu fac obiectul unor tranzacţii
comerciale:
 decoraţii, distincţii şi premii onorifice, insigne şi medalii comemorative;
 echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv echipament sportiv, pentru uz
sau consum personal, care însoţesc, preced sau urmează călătorul;
 trusouri şi articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri de
familieș.a.68
7) mărfurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic) cum ar fi
dischete, benzi pentru calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri,
care sînt schimbate în scopul furnizării de informaţii, precum şi mărfurile care sînt
complementare la o livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau
programelor informatice transmise gratuit;
8) sateliţii destinaţi lansării:
 la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu;
 în momentul lansării în spaţiu;
9) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de
frontieră (traficul de frontieră); produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi
aflate în afara, dar adiacente teritoriului naţional în care îşi desfăşoară activitatea
principală, potrivit reglementărilor în vigoare.
Declaraţia vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare consecutive, de
la 1 la 8. În cazul folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele alcătuite din seturi a
cîte patru exemplare avînd fiecare dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5.
Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate:
 în set complet;
 în set fracţionat.
Setul complet se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru toate etapele
unei operaţiuni complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit,introducere de mărfuri
68
completarea declarației vamale în detaliu,Publicat: 31.12.2009 în Monitorul Oficial 197-200, Cap.II, pct.9
46
în ţara de destinaţie),să fie completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei vamale în
detaliu necesare acestor operaţiuni.69
Setul fracţionat se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operaţiuni complete
(expediere de mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale
declaraţiilor vamale aferente fiecărei etape.
Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu au următoarea destinaţie:
1. exemplarul 1 se păstrează de biroul vamal de expediţie sau export;
2. exemplarul 2 serveşte la colectarea informaţiilor statistice privind exportul;
3. exemplarul 3 revine expeditorului sau exportatorului, după acordarea liberului de vamă;
4. exemplarul 4 însoţeşte mărfurile expediate sub regimul de tranzit şi este reţinut de biroul
vamal de destinaţie;
5. exemplarul 5 însoţeşte mărfurile aflate în tranzit pînă la biroul vamal de destinaţie şi este
retrimis biroului vamal de plecare pentru confirmarea încheierii regimului de tranzit;
6. exemplarul 6 este păstrat de biroul vamal de import;
7. exemplarul 7 este destinat pentru colectarea informaţiilor statistice privind importul;
8. exemplarul 8 revine titularului, după acordarea liberului de vamă.
Datele se înscriu în declaraţia vamală în detaliu în limba de stat. Completarea declaraţiei
vamale se poate face:
- în procedură manuală, prin utilizarea unui procedeu de dactilografiere, mecanografic sau
similar, cu completarea de mîină, cu condiţia ca datele să fie înscrise în mod lizibil, cu
cerneală, folosind majuscule în cazurile temeinic justificate în baza procedurii stabilite
de Serviciul Vamal;
- în procedură informatică, pe baza metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale prin
procedee informatice.
Semnătura olografă a declarantului sau a reprezentantului acestuia aplicată pe declaraţia vamală
în detaliu atestată,după caz,cu ştampila acestuia conferă documentului caracterul original şi
autentic.70
În vederea simplificării procedurilor vamale aferente exportului și importului de mărfuri,
reducerii timpului de vămuire și numărului de acte necesare pentru realizarea importului și
exportului în R.M. este implementată procedura vămuirii electronice.
P.Țurcan, Ia.Erhan, O.Ciobanu, E.Rotundu, op.,cit., p.174

69
70
completarea declarației vamale în detaliu,Publicat: 31.12.2009 în Monitorul Oficial 197-200, Cap.II,III

pct.14-15
47
Astfel,în sensul conceptului de implementare a vămuirii electronice, vămuirea electronică
este procedura de depunere şi procesare a declaraţiei vamale în detaliu pe cale electronică, fără
suport de hîrtie şi utilizînd semnătura digitală/electronică.71
Procedura vămuirii electronice a mărfurilor la export poate fi utilizată de către agenţii
economici care îşi declară mărfurile în nume propriu sau prin intermediul unui broker vamal.
Astfel, declaraţie vamală electronică presupune acea declaraţie vamală în detaliu sub
formă de informaţie electronică, avînd formatul şi structura stabilite de Normele tehnice privind
imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, care este creată, structurată,
prelucrată, păstrată şi transmisă de către utilizatorul sistemului informaţional vamal către organul
vamal prin procedeeinformaţionale (fără suport de hîrtie) şi pe care este aplicată semnătura
digitală emisă în conformitate cu legislaţia;
Brokerul vamal completează declarația vamală electronică fiind conectat la sistemul
informatic vamal, avînd calitatea de utilizator al acestui sistem pe baza autorizării accesului
la modulul informatic necesar procesării declaraţiei vamale în sistemul informatic. Accesul la
sistemul informatic vamal se realizează pe baza cheilor de acces.72
Brokerul vamal semnează declaraţia vamală completată şi depusă în nume propriu pentru
un agent economic, indiferent de tipul reprezentării (directă sau indirectă). La declaraţia vamală
electronică se anexează copiile scanate ale documentelor însoţitoare (comerciale, de transport,
acte permisive, prevăzute în Nomenclatorul actelor permisive eliberate de autorităţile emitente
persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător, aprobat
prin Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de
întreprinzător), în baza cărora este întocmită declaraţia vamală respectivă.
După completarea declaraţiei vamale electronice de import/export, aceasta se stochează
de către brokerul vamal pe serverul Serviciului Vamal în SIIV „ASYCUDA World” pe numele
postului vamal electronic. Sistemul Informațional Integrat Vamal se bazează pe ;„ASYCUDA
World” - produsul de program elaborat de către Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi
Dezvoltare în scopul susţinerii reformelor în organele vamale, precum şi acordarea suportului la
facilitarea comerţului şi controlului vamal.73
În cazul declarării mărfurilor în baza declaraţiei vamale electronice, declarantul efectuează
următoarele operaţiuni:
71
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/46_50_Aspecte%20teoretice%20si%20juridice%20ale%
20declararii%20electronice%20in%20dreptul%20vamal.pdf (Vizitat 16.11.19)
72
Ordin nr.480 din 18.12.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declarației vamale în
detaliu, Publicat : 29.12.2006 în Monitorul Oficial nr.199-202. Data intrării în vigoare 01.01.2007,
Capitolul II, pct.4
73
http://www.customs.gov.md/ro/content/sistemul-informa%C5%A3ional-integrat-vamal(Vizitat
16.11.19)
48
a. accesează butonul „Înregistrare” al declaraţiei vamale electronice;
b. semnează declaraţia vamală electronică completată şi stocată cu ajutorul semnăturii
digitale emise în conformitate cu legislaţia în vigoare, selectînd certificatul cheii publice;
c. la finalizarea operaţiunii de înregistrare, SIIV „ASYCUDA World” atribuie automat
declaraţiei vamale electronice un număr de înregistrare.74
După cele analizate anterior,putem ajunge la concluzia că actul principal care este
întocmit de către brokerul vamal este declarația vamală în detaliu care are scopul de a asigura
respectarea legislației vamale, și totodată de a informa organele vamale despre mărfurile care
urmează a fi trecute peste frontiera vamală, în același timp în baza declarației respective se
calculează și se încasează drepturile de import și drepturile de export, se formează statistica
vamală și se asigură combaterea oricăror încălcări a regulilor vamale, deci aceasta contribuie la
realizarea tuturor formalităților vamale la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii
Moldova.
Odată cu implementarea procedurii electronice de vămuire în anul 2005 care se realizează
prin sistemul informatizat integrat „ASYCUDA World” care are o influență pozitivă asupra
procedurii de vămuire realizate și acordă un șir de beneficii persoanelor implicate în această
procedură incusiv și brokerului vamal, s-a simplificat întreaga procedură de trecere a mărfurilor
și/sau mijloacelor de transport, fiind comodă și accesibilă pentru brokerii vamali, totodată
asigurând realizarea declarării într-un timp mai scurt și cu reducerea numărului de acte vamale
necesare vămuirii, a cheltuielilor de deplasare pentru prezentarea declarației pe suport de hîrtie la
postul vamal intern. Brokerul vamal are posibilitatea să depună declarația vamală în format
electronic prin Internet, fără deplasarea la postul vamal, acesta duce la transparența deplină în
cadrul perfectării actelor vamale, asigură condiții optime de lucru cît și conlucrarea și cooperarea
operativă și eficientă între diferiți lucrători vamali.
Acest sistem corespunde standardelor internaționale și este adaptat la cerințele legislației
naționale find gestionat cu ușurință de utilizatorii acestuia, cu referire la brokerul vamal acesta
are posibilitatea să perfecteze declarația vamală în detaliu prin intermediul unor proceduri
vamale moderne conforme cu standardele europene, fiind flexibil și ușor de utilizat, astfel ducînd
la sporirea calității și eficieței serviciilor acordate de brokerul vamal.
Declarația vamală în detaliu a fost unul dintre actele de bază perfectate de către brokerul
vamal. Aceasta la rîndul său este insoţită de un şir de acte permisive prin intermediul cărora este
posibilă trecerea de mărfuri peste frontiera vamală, aceasta sunt următoarele:
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor,

74
nr. 904 din 13.11.2013, Publicat:15.11.2013, în Monitorul Oficial nr.258-261, Capitolul II,pct.9
49
1. Invoice-ul (factura comercială) - documentul aferent livrării concrete de marfă în
baza contractului de vânzare-cumpărare ce include, de regulă, date privind marfa
livrată precum şi descrierea, cantitatea, prețul și alte date relevante;75
2. CMR-ul - denumit şi scrisoare de trăsură, reglementează transportul mărfurilor de
orice fel, cu autocamioane. Se foloseşte cînd locul de încărcare şi locul de
descărcare sunt în ţări diferite. Cel puţin una dintre aceste ţări trebuie să fie
membra CMR. Acest lucru este valabil indiferent de sediul sau cetăţenia părţilor.
Acordul este valid în toate ţările membre ale Uniunii Europene, precum şi în alte
câteva ţări.76CMR-ul este destinat exclusiv transportului de marfuri cu
autovehicule rutiere, containerele si suprastructurile modulare nefiind considerate
vehicule. La rândul său scrisoarea de trăsură presupune următoarele tipuri pe lîngă
transportul rutier cum ar fi: aerian, maritim şi de expediere poştală,în dependenţă
de mijlocul şi modalitatea de transportare. Deasemeneea proba contractului de
transport se face prin scrisoare de trăsură.77
3. Carnetul TIR–este un act de transport care presupune transportarea mărfurilor cu
asigurare.Dreptul de a efectua transportul cu respectarea procedurii TIR îi aparţine
doar deţinătorului carnetului TIR.Carnetele TIR sînt eliberate de asociaţiile
garante ale statelor participante la Convenţia TIR, 1975. În Republica Moldova
carnetele TIR sînt eliberate de către Asociaţia de Transport Auto Internaţional din
Moldova AITA. Aceste carnete se tipăresc în limba franceză, cu excepţia paginii
nr.1 a copertei, rubricile căreia se tipăresc şi în limba engleză, şi a primei foi
nedetaşabile de culoare galbenă, care se tipăreşte în limba română sau engleză.78
4. Certificatul de origine - document ce confirmă țara de proveniență a produsului,
fiind foarte important atunci când este dorită o tratare preferențială în țara de
import precum şi reducerea sau scutirea de taxe.Forma certificatelor de origine
diferă după țara de destinație:
- EUR.1 - Certificatul de circulație a mărfurilor este un act justificativ care confirmă
univoc ţara de origine a mărfurilor exportate în statele Uniunii Europene în cadrul
Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi
75
http://dcfta.md/proceduri-vamale (Vizitat 19.11.19)
76
http://cmr.transportator.info/cmr-document/ (Vizitat 19.11.19)
77
Convenție nr.1956 din 19.05.1956 relativă la contractul de transport internațional al mărfurilor pe șosele
(CMR), Publicat : 30.12.1998în Tratate internaționale nr.4, în vigoare pentru R.M. DIN 26.05.1993,
Cap.III,art.4
78
Hotărîre nr.1086 din 25.11.1997 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a
Convenţiei vamale relative la transportul international de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR
(Convenţia TIR 1975), Publicat 05.12.1997 în Monitorul Oficial nr.86-87,Cap.III
50
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă
parte.
- Forma CT-1 - Certificatul de origine a mărfurilor Forma CT-1 este un act justificativ
care confirmă univoc ţara de origine a mărfurilor în baza criteriilor de origine stabilite în
conformitate cu Regulile de determinare a ţării de origine a mărfurilor (aprobate prin
Decizia Consiliului Şefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente (CSI) din
20 noiembrie 2009), precum şi în conformitate cu Regulile de determinare a ţării de
origine a mărfurilor din cadrul acordurilor de comerţ liber bilateral.Se referă la statele
foste CSI.
- Forma A - Certificatul de origine Forma A este un act justificativ care confirmă univoc
ţara de origine a mărfurilor exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii
Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe. Nu se referă
nici la statele Uniunii Europene nici la fostele CSI.
- Forma C - act justificativ care confirmă ţara de origine a mărfurilor, fără a acorda
preferinţe. În comparaţie cu celalte tipuri de certificate de origine care sunt eliberate de
vamă, acesta se eliberează de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova.
5. Declarația de export (EX1) - un document care confirmă exportul de bunuri în
afara Uniunii Europene. Acest document este certificat de către autoritățile
vamale.
6. Packing-list - specificație mai detaliată decât invoice-ul privind o încărcătură
concretă fără a include date financiare, ci doar de denumire, cantitative și de
amplasare.(ex. Ambalajul, valoarea brută, netă).
7. Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor - care este un document vamal.79
Aceasta are ca scop determinarea de către brokerul vamal în acest caz a valorii în
vamă a mărfurilor. Declarantul declară organului vamal valoarea în vamă a
mărfurilor introduse în teritoriul Republicii Moldova completînd tipizatele
stabilite DVV-1 şi DVV-2, atunci cînd mărfurilor li se aplică acele regimuri
vamale, conform cărora se percep drepturile de import.
Toate actele în cauză sunt necesare şi indispensabile pentru a se realiza vămuirea şi
trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, fără de acestea nu se poate admite şi este imposibilă
trecerea mărfurilor, în baza acestora brokerul întocmeşte declaraţia vamală în detaliu. Brokerul
vamal verifică conformitatea tuturor acestor acte permisive, adică datele ce se conţin în fiecare
Hotărîre nr.600 din 14.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a
79
valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teriotoriul R.M., Publicat:23.05.2002 În Monitorul Oficial nr.66-
68, Cap.II, pct.10
51
dintre acestea trebuie să corespundă reciproc, verifică dacă actele în cauză sunt conforme cu
datetele reale despre mărfurile transportate, începînd astfel de la factura comercială care este
actul de bază ce conţine date despre mărfuri, astfel brokerul în acest caz inspectează aceste
documente şi atestă corectitudinea datelor indicate în ele ca să asigure trecerea legală a tuturor
mărfurilor în cauză. Plus la aceasta pot fi în anumite cazuri şi alte acte însoţitoare în dependenţă
de categoriile de mărfuri ce sunt trecute peste frontiera vamală cum ar fi: certificatul fitosanitar
în cazul produselor vegetale (ex.cafea) sau certificatul veterinar în cazul produselor animale
(ex.ouă). Anterior, în competența brokerului vamal intra și întocmirea declarației ecologice prin
care se calcula taxa pentru poluarea mediului și care era prezentată de către acesta către Serviciul
Vamal. Începând cu 1 ianuarie 2017, aceasta nu mai ține de competența brokerului, astfel taxa
pentru poluarea mediului este administrată de Serviciul Fiscal de Stat, importatorul avînd în
acest sens obligația de a prezenta acestuia din urmă declarațiile corespunzătoare,sub forma unor
dări de seamă lunare, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune.
Un alt act vamal care este sau poate fi pus în sarcina brokerului vamal este declarația
sumară.Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organului
vamal la plasarea mărfurilor în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de
import sau altor plăţi legale de către declarant sau brokerul vamal care depune declaraţia în
numele acestuia.80
Din această definiție putem stabili că la introducerea mărfurilor în depozitul provizoriu,
posesorul (sau transportatorul) mărfurilor este obligat direct sau prin intermediulbrokerului
vamal căruia îi aparţine depozitul provizoriu respectiv să depună la organul vamal declaraţia
sumară în forma stabilită de legislaţia în vigoare.81Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în
scris în limba de stat cu respectarea formei stabilite de Ordinul referitor la aprobarea Normelor
de utilizare a declarației sumare.Autenticitatea declaraţiei este conferită de semnătura şi ştampila
declarantului sau a brokerului vamal.Organul vamal acceptă declaraţia sumară depusă de către
declarantul vamal sub rezerva dreptului de efectuare a controlului fizic al mărfurilor depuse
provizoriu.
Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organul
vamal unde, conform reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor.
Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date:
- data depunerii declaraţiei sumare
80
Ordin nr.185 din 25.05.2006 referitor la aprobarea Normelor de utilizare a declarației sumare,
Publicat:28.07.2006 în Monitorul Oficial nr.116-119, Cap.I, pct.1
81
Ordin nr.230 din 28.06.2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de executare a Codului vamal,
Publicat: 01.01.2008, în Monitorul Oficial nr.1-4, Cap.I. pct.6
52
- organul vamal la care va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor. Este necesar de
indicat biroul vamal respectiv, iar în caz de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu pe
lîngă un post vamal, se indică şi postul vamal respectiv.
- denumirea destinatarului. În caz dacă destinatarul este un agent economic înregistrat în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica: denumirea
completă a persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele
statistice, codul fiscal sau IDNO. În caz dacă destinatarul este o persoană fizică se indică
numele, prenumele, patronimicul, precum şi codul fiscal al acesteia.
- denumirea expeditorului. În caz dacă expeditorul este un agent economic înregistrat în
conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în vigoare, se va indica:denumirea
completă a persoanei respective; codul de înregistrare al întreprinderii la organele
statistice, codul fiscal sau IDNO. În caz dacă expeditorul este o persoană fizică se indică
numele, prenumele, patronimicul precum şi codul fiscal al acesteia.În rubrica "Expeditor"
este necesar de indicat ţara de expediere a mărfurilor.
- descrierea mărfurilor.Se indică clasificarea mărfurilor conform Nomenclatorului de
Mărfuri (la nivelul cel puțin a primelor patru cifre); cantitatea şi unitatea de măsură
descrisă în documentele comerciale; valoarea facturată indicată în documentele
comerciale ce însoţesc mărfurile respective(invoice, proforma etc.);cuantumul drepturilor
de import estimate.
- adresa depozitului provizoriu.Se indică locul aflării mărfurilor plasate în depozit
provizoriu.
- garanţia utilizată pentru plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu. Pot fi utilizate
următoarele garanţii: garanţia bancară, garanţia financiară a brokerului vamal, garanţia
declarantului.
- valabilitatea declaraţiei sumare. Se indică termenul în care mărfurile plasate în depozit
provizoriu vor fi plasate într-o destinaţie.82
Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară în modul şi condiţiile
stabilite, pentru a asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele vamale.
Analizînd cele relatate, putem stabili faptul că declarația sumară este acea declarație care
se completează și se prezintă de către brokerul vamal ori de cîte ori are loc plasarea mărfurilor în
depozit provizoriu și aceasta trebuie să corespundă în totalmentecondițiilor și normelor stabilite
prin Ordinul Serviciului Vamal referitor la aprobarea Normelor de utilizare a declarației sumare,
pentru a fi accceptată și considerată valabilă. Ea trebuie să conțină obligatoriu semnătura și
82
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=316751 (Vizitat 19.11.19)
53
ștampila brokerului vamal. La momentul depunerii, declaraţia sumară nu trebuie sa comporte
nici o adăugire sau ştersătură. Existenţa acestora conduce la respingerea documentului şi la
necesitatea depunerii unei noi declaraţii sumare.
În urma analizei acestui subiect am evidenţiat actele perfectate şi verificate de către
brokerul vamal în cadrul activităţii sale, evidenţiind care este rolul fiecărui act şi pentru ce este
necesară întocmirea acestora în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală, astfel stabilind că
lipsa unuia dintre actele permisive face imposibilă trecerea mărfurilor peste frontiera vamală.
Totate actele la care am făcut referire sunt puse la baza activităţii brokerului vamal ele fac
obiectul activităţii de broker, pe baza acestora brokerul întocmeşte declaraţia vamală în detaliu şi
astfel asigură satisfacerea intereselor agentului economic şi realizează importul şi exportul de
mărfuri şi mijloace de transport.
2.4.Instituția brokerului vamal la nivel internațional
După analiza instituției de broker vamal în Republica Moldova., am decis abordarea și
analizarea acesteia pe plan internațional, apelînd la reglementări din alte state în acest domeniu
astfel evidențiind aspecte de drept comparat cu legislația Republicii Moldova.
Nu putem exclude în acest caz România care este țara vecină Republicii Moldova, și
ținem să menționăm despre prevederile existente în România referitor la instituția brokerului
vamal și reglementarea legală a acestei activități. România fiin membră a Uniunii Europene
abordează pe deplin standardele europene în acest domeniu și nu numai.
În România brokerul vamal poartă denumirea de „comisionar în vamă”. În acest context,
Codul vamal al României definește acest subiect la art. 563 în felul următor:„Comisionar în
vamă este persoana juridică română, constituită potrivit legii, care, în numele şi pe seama altei
persoane sau în nume propriu, dar pe seama altei persoane, prezintă mărfurile şi efectuează
declararea în detaliu a mărfurilor, depozitarea şi alte formalităţi prevăzute în reglementările
vamale, precum şi plata la autoritatea vamală a cuantumului drepturilor de import şi de export”.83
Observăm astfel că rolul brokerului vamal în România este similar cu cel din Republica
Moldova.,acesta avînd deasemnenea calitatea de intermediar între client și autoritatea
vamală,fiind însărcinat cu cu efectuarea acelorași operațiuni vamale legatede trecerea mărfurilor
și/sau mijloacelor de transport.În cadrul legislației române este prevăzut faptul că comisionarul
în vamă poate să-şi exercite atribuţiile numai după obţinerea autorizaţiei emise de Autoritatea
Naţională a Vămilor.
Persoanele juridice pot reprezenta alte persoane în relaţia acestora cu autoritatea vamală
numai dacă au obţinut autorizaţia de comisionar în vamă.Totodată reprezentarea altor persoane
83
Regulamentul de aplicare al Codului Vamal al României din 07.06.2006, în vigoare de la 18.06.2006,
art.563
54
în relaţia acestora cu autoritatea vamală nu poate fi exercitată de persoanele fizice ca activitate
profesională.
Autorizaţia de comisionar în vamă se eliberează numai dacă solicitantul îndeplineşte
următoarele condiţii:
a. are incluse în obiectul de activitate operaţiunile prevăzute la art. 563;
b. deţine echipamente necesare descărcării, încărcării, manipulării,ambalării,
dezambalării şi prezentării mărfurilor în vederea efectuării controlului vamal,
precum şi personal specializat pentru efectuarea acestor operaţiuni;
c. dispune de personal care urmează să exercite activităţi legate de îndeplinirea
formalităţilor vamale;
d. deţine spaţiu de birou şi are asigurată birotica necesară desfăşurării activităţii;
e. este dotat cu echipamente informatice şi de comunicaţie adecvate utilizării
sistemului informatic vamal; această condiţie nu este obligatorie în cazul în care
biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea nu este informatizat;
f. nu are în denumirea societăţii expresii similare cu cele ale autorităţii vamale;
g. nu are debite pe lângă biroul vamal pentru care solicită autorizarea;
h. nu a săvârşit încălcări grave sau repetate ale reglementărilor vamale sau fiscale;
i. deţine unul sau mai multe spaţii de depozitare, situate în zona de supraveghere a
fiecărui biroul vamal pentru care se solicită autorizarea - care să îndeplinească
condiţiile necesare păstrării mărfurilor aflate sub supraveghere vamală; condiţia
trebuie respectată numai în cazul în care se solicită autorizarea în calitate de
comisionar în vamă pe lângă unul sau mai multe birouri vamale situate în
interiorul ţării, precum şi pentru birourile vamale situate la frontieră atunci când
activitatea urmează să fie deservită prin intermediul unui punct vamal.84
Din aceste considerente, observăm că condițiile pe care trebuie să le întrunească un
broker vamal (comisionar în vamă) în România sunt mai complexe și mai stricte decât în R.M.
Însă în ansamblu condițile nu diferă considerabil, astfel se poate atrage atenția asupra
faptului că legislația României în acest domeniu are tangențe și asemănări cu cea a R.M, chiar
fiind preluate unele dispoziții, adaptate și aplicate în cadrul legislației Republicii
Moldova.Comisionarul în vamă poate declara mărfuri în vederea efectuării formalităţilor vamale
sau desfăşura activităţi legate de acestea, prin utilizarea sistemului informatic vamal, numai după
obținerea autorizației de acces la sistemul informatic.85Dacă se constată că toate condiţiile de
84
https://legeaz.net/regulament-aplicare-cod-vamal-legea-86-2006/ (Vizitat 20.11.2019)
85
https://www.untrr.ro/oldcontent/UserFiles/File/REGULAMENTUL%20DE%20APLICARE%20A%20
CODULUI%20VAMAL.pdf (Vizitat 20.11.2019)
55
autorizare sunt îndeplinite, autorizaţia de comisionar în vamă se acordă în termen de maxim 30
de zile de la data depunerii cererii cu toate documentele anexate.
Serviciul proceduri și regimuri vamale ține registrul de înmatriculare a comisionarilor în
vamă, încare se înscriu, în ordine cronologică, cererile de eliberare a autorizației de comisionar.
În vederea declararării corecte a mărfurilor, organele vamale permit comisionarilot în
vamă, ca înainte de depunerea declarației vamale, să examineze felul și cantitatea mărfurilor.
Această examinare se face în prezența organelor vamale.86
Comisionarul în vamă păstrează următoarele documente:copiile de pe declarațiile vamale
și documentele de transport, lista de colisaj,factura de prestare a serviciilor de către comisionarul
în vamă, precum și orice altă documentație privind operațiunile de vămuire.87
Asemeni Republicii Moldova, în legislația română comisionarii în vamă sunt conectați la
sistemul informatic vamal prin intermediul cărora perfectează declarația vamală în detaliu.
Alte prevederi referitoare la activitatea brokerului vamal (comisionarului în vamă) în
România privind procedura de licențiere, condiții, suspendare, anulare, precum și drepturi,
obligații aceastea sunt similare cu dispozițiile legislației R.M. în acest sens, astfel observăm o
concordanță și legătură indisolubilă intre legislația R.M. și cea a României.
Există și state în care observăm deosebiri esențiale privind instituția brokerului vamal
comparativ cu R.M. În acest sens ținem să menționam aici unul dintre cele mai mari state ale
lumii și anume Statele Unite ale Americii.
În continuare remarcam faptul că în S.U.A.,brokerii vamali sunt persoane fizice,
parteneriate, asociații sau corporații licențiate, împuternicite de către Serviciul vamal și de
protecție a frontierelor (Customs and Border Protection) din SUA (CBP) în scopul acordarii
asistenței necesareimportatorilor și exportatorilor pentru îndeplinirea de către aceștea a cerințelor
federale cu privire la importul și exportului de mărfuri și/saumijloace de transport. Brokerii
transmit CBP informațiile necesare și plățile corespunzătoare în numele clienților lor și percep de
la clienții săi taxele pentru acest serviciu. Brokerul vamal trebuie să aibă cunoștințe cu privire la
procedurile de intrare, cerințele de admisibilitate, clasificarea, evaluarea și ratele taxelor și
impozitelor și altor taxe aplicabile mărfurilor importate. Există aproximativ 11.000 de brokeri
vamali licențiați care activează în prezent în Statele Unite ale Americii.
Din definiția dată brokerului conform legislației americane se evidențiază cert delimitarea
dintre brokerul vamal în R.M. și cel din S.U.A., cea mai remarcabilă și evidentă diferență este că
în S.U.A. brokerul vamal este persoana fizică iar în R.M. brokerul vamal obligatoriu trebuie să
fie constituit și să obțină statutul de persoană juridică.Trebuie de menționat în acest sens faptul
Mladen C.„Drept vamal românesc și comunitar”,op.cit., p.212

86
87
Ibidem p.213
56
că persoanele fizice, corporațiile, parteneriatele și asociațiile trebuie să dețină o licență de broker
pentru a desfășura activitatea în domeniul vamal.
Pentru a fi eligibil, adică pentru a obține calitatea de broker vamal, persoana în cauză
trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:
 să fie cetățean al Statelor Unite de cel puțin 21 de ani
 să nu fie un angajat actual al guvernului federal
 să dispună de calități morale și profesionale ireproșabile.88
În S.UA. persoanele care sunt considerate ca eligibile în acest sens, trebuie în primul
rând, să treacă examenul de licențiere în domeniul vamal.În al doilea rând, trebuie să depună o
cerere pentru obținerea licenței de broker vamal cu taxe corespunzătoare.În al treilea rând,
cererea trebuie aprobată de CBP.
Examenul respectiv ce ține de licențierea brokerilor vamali se desfășoară aproximativ
patru ore și jumătate în locurile de testare contractate la nivel național.
Efectivele examene au loc în cea de-a patra miercuri, în aprilie, și în a patra miercuri, în
octombrie. Dacă miercurea este o sărbătoare religioasă, examinarea va avea loc joia următoare.
CBP trebuie să primească cererea de înregistrare a examenului și o taxă de 390 USD cu cel puțin
30 de zile înainte de examinare.
Fiecare solicitant este responsabil pentru prezentarea unei probe de înregistrare, a unei
identificări a imaginii și a materialelor de referință recomandate la examinare.
Presupunând că persoana este eligibilă, ea poate solicita licența după ce a trecut examenul
privind testarea brokerilor vamali în acest sens.Participanții la probă trebuie să obțină 75% sau
mai mult pentru a trece, iar cei care nu susțin examenul au posibilitatea să-l reia până când se
obține procentajul necesar.
Pesoanei care a susținut examenul i se eliberează o scriosoare care confirmă acest lucru,
și în termen de 3 ani de la data eliberării acesteia persoana testată trebuie să se adreseze unui
director al portului CBP pentru a solicita licența de broker vamal. Persoana se adresează anume
la portul în cadrul căruia intenționează să efectueze operațiunile vamale în calitate de broker.
După datele analizate taxa de depunere a cererii este de 200 USD. Cererea depusă presupune trei
nivele de revizuire (analiză).
În primul rând, este vorba de o investigație de fundal multi-agenție. În al doilea rând,
directorul portului CBP revizuiește investigația de fond și orice alte informații pertinente și
înaintează o recomandare către sediul CBP din Washington. În cele din urmă, CBP va evalua cu
88
https://www.cbp.gov/trade/programs-administration/customs-brokers/becoming-customs-broker (Vizitat
20.11.2019)
57
atenție fiecare cerere, iar adjunctul comisar, Biroul de Comerț Internațional, îl va consilia pe
solicitant dacă cererea sa este aprobată.
Fiecare solicitant de licență de broker trebuie să facă obiectul unei anchete de fond care
include o analiză a amprentelor digitale și o revizuire a referințelor de caractere, a rapoartelor de
credit și a oricărei înregistrări de arestare. Arestările sau condamnările nu exclud în mod necesar
emiterea unei licențe. Durata de timp necesară pentru finalizarea procesului de solicitare a
licenței poate varia în funcție de mai mulți factori. Unii dintre factori includ, dar nu se limitează
la completitudinea cererii și la numărul de locații diferite unde a trăit solicitantul. CBP eliberează
licența în termen de 6 luni de la primirea cererilor complete.În cazul cererilor incomplete
termenul poate fi mai mare, necesitânt o perioadă de examinare mai îndelungată.
În S.UA. este stabilit faptul că un broker vamal are multe responsabilități legate de import
și export și, prin urmare, trebuie să cunoască reglementările în domeniu actualizate și la înalt
nivel, cum ar fi regulamentele comerțului guvernamental, tarifele internaționale, cerințele de
asigurare și restricțiile privind transferurile.89
În cazul prestării serviciilor legate de declararea mărfurilor, un broker vamal îndeplinește
următoarele obligații:
a. Respectarea legilor și a tuturor dispozițiilor Administrației Generale a Vămilor(The
General Administration of Customs-G.A.C.), asumarea și îndeplinirearesponsabilităților
sale în calitate de agent în conformitate cu legea, cooperarea în materia activității de
supraveghere a Administrației Generale a Vămilor precum și să nu utilizeze în mod ilegal
drepturile de declarare;
b. Stabilirea registrelor contabile și înregistrărilor comerciale în conformitate cu legea.
Înregistrarea integrală a unei declarații vamale încredințate într-o manieră reală, corectă
și completă, înregistrarea detaliată a timpului de import și export, destinatar, expeditor,
numărul formularului din declarație,valoarea bunurilor, taxelor agentului și alte
informații, păstrarea diverselor documentele, scrisori și telegrame prezentate de către
clienți și acceptarea verificării și inspecției de la vamă;
c. Un broker vamal încheie un contract de expediere scrisă cu un client, iar în contractual de
expediere se menționează în mod explicit numele și domiciliul brokerului vamal
respectiv,chestiunile încredințate,responsabilitățile ambelor părți,termenul de
încredințare, numele și domiciliul clientului precum și alte informații și este semnat de
către ambele părți pentru confirmare;90
89
https://study.com/articles/Customs_Broker_Job_Description_and_Education_Requirements.html
(Vizitat 20.11.2019)
90
http://english.customs.gov.cn/Statics/7ff4ae37-cdb3-462b-8b03-f353cd0612a7.html(Vizitat 20.11.2019)
58
d. Nu își transferă numele, sub nicio formă, către alte entități, pentru a se
ocupadeactivitateadedeclarare vamală;
e. În cazul în care mărfurile care fac obiectul unei declarații vamale încredințate sunt
implicate în contrabandă și în alte încălcări prevăzute de lege, brokerul vamal acceptă sau
asistă la investigarea acestora în vamă.
Analizînd aspectele principale legate de instituția brokerului vamal în S.U.A. observăm

că procedura de obținere a licenței, precum și condițiile necesare pentru desfășurarea acestei
activități diferă considerabil de cele prevăzute pentru această activitate în R.M. Este vizibilă
deosebirea și dintre obligațiile puse pe seama brokerului, astfel se observă că în S.U.A. este mult
mai dificil de a deveni broker vamal și condițiile sunt evident mai stricte la acest capitol, fiind
desemnate în această calitate întradevăr persoane înzestrate cu capacități înalte, cu profesionalist
deosebit care sunt capabili să facă față oricăror încercări și probleme. Totodată pentru S.U.A.
este stabilit că cei ce activează în acest domeniu, de asemenea, trebuie să dispună de abilități
puternice de comunicare pentru a-și atrage clienți și a desfășura activitatea în calitate de
profesioniști.
Un broker vamal este adesea responsabil pentru urmărirea transporturilor, calcularea
plăților tarifare și a taxelor vamale și clasificarea transporturilor utilizând sistemul de codificare
tarifară și de aceea ei trebuie să cunoască toate reglementările vamale în acest domeniu pentru a
putea supraveghea importul și exportul clienților și pentru ai ajuta să respecte reglementările
stabilite de Guvern în acest domeniu.
În continuare, mai putem face referire și la legislațiile altor state, și în acest context am
ținut să atragem atenția și asupra prevederilor în acest domeniu ale Indiei.În legislația Indiei prin
"broker vamal" se înțelege o persoană autorizată în temeiul regulamentuluide licențiere a
brokerilor vamali din 2013, să acționeze ca agent pentru efectuarea oricărei activități legate de
intrarea sau ieșirea mijloacelor de transport, de importul sau exportul mărfurilor la orice
stație(post) vamală.91
Nici o persoană nu poate desfășura activitatea de broker vamal cu privire la intrarea sau
ieșirea mijloacelor de transport, importul sau exportul de mărfuri la orice post vamal, fără a
obține licența acordată în temeiul regulamentului de licențiere a brokerilor vamali cu condiția ca
nici o licență în temeiul acestor reglementări să nu fie solicitată de către :
a) un importator sau exportator care trece mărfuri la o stație vamală numai în cont propriu;
91
http://www.cbec.gov.in/htdocs-cbec/customs/cs-act/formatted-htmls/cs-brokers-licensing-regu2013
(Vizitat 20.11.2019)
59
b) un angajat al unei persoane juridice sau al unei întreprinderi care desfășoară activități în
general în numele acelei persoane sau firme și care deține un permis de identitate sau un
permis temporar eliberat de către comisarul vamal adjunct sau de agentul vamal, după
caz;
c) un agent angajat pentru una sau mai multe nave sau aeronave, în scopul de a introduce
sau de a scoate astfel de nave sau aeronave pentru lucrări ocazionale în calitate sa de
agent.
În luna aprilie a fiecărui an, Direcția Generală de Inspecție a Vămilor și a Accizelor Centrale
(DGICCE) primește cererile spre examinare și acordare ulterioară a licenței de broker vamal pe
formularul A, publicându-se în două ziare în limba engleză și hindi.
Cererea de acordare a licenței pentru practicarea activității de broker vamal la o stație
vamală în formularul A se depune la comisarul vamal care dispune de competență în zona în care
solicitantul intenționează să-și desfășoare activitatea.
Solicitantul unei licențe de broker vamal la o stație vamală trebuie să întrunească următoarele
cerințe legale :
1. este cetățean al Indiei;
2. dispune de capacitate deplină de exercițiu;
3. nu este insolvabil;
4. nu a fost condamnat de o instanță competentă pentru o infracțiune și nici nu este în curs
de a se pronunța o sentință penală împotriva sa în orice instanță șinu a fost penalizat
pentru nici o infracțiune în temeiul legii,
5. este absolvent al unei universități în domeniu:
 deține o diplomă profesională,cum ar fi masterat sau diplomă echivalentă în contabilitate,
finanțe sau management sau diplomă în domeniul vamal de la orice instituție sau
universitate recunoscută de Guvern sau,
 care are cel puțin doi ani de experiență în activitatea de broker vamal în calitate de
deținător de titlu G-Card;
6. este ofițer în grupul de la serviciile vamale centrale ale Indiei având o experiență de cel
puțin cinci ani în serviciul de grup A;
7. solicitantul are viabilitate financiară, dovedită printr-un certificat eliberat de o bancă
autorizată sau o altă dovadă acceptabilă pentru comisarul vamal în ceea ce privește
deținerea de active cu o valoare de cel puțin cinci mii (luguri-lukhs) de rupii.92
92
Notification No. 65/2013 - Customs (N.T.) dated 21.06.2013 ammended by Notification (N.T.) No.
01/2016 dated 05.01.2016, http://www.cbec.gov.in/htdocs-cbec/customs/cs-act/formatted-htmls/cs-
brokers-licensing-regu2013(Vizitat 20.11.2019)
60
Solicitantul, care îndeplinește cerințele stabilite, trebuie să se prezinte pentru o examinare
scrisă și orală, efectuată de DGICCE.
Examinarea scrisă se efectuează la data specificată în luna ianuarie a fiecărui an, pentru
care informația referitor la această examinare este trimisă individual solicitanților anticipat
înainte de data examinării, iar rezultatul examinării respective este adus la cunoștință până la
sfârșitul lunii mai a fiecărui an.
Solicitantul care este declarat câștigător al examenului scris trebuie să se prezinte pentru
o examinare orală pe date specificate în luna iunie a fiecărui an, rezultatul acestuia fiind adus la
cunoștință în luna iulie a fiecărui an. Solicitantul are obligația de a trece examinarea scrisă,
precum și examinarea orală. Solicitanților li se acordă o perioadă maximă de șapte ani de la data
depunerii cererii inițiale, în cadrul căreia trebuie să treacă atât examene scrise, cât și orale și nu
se mai acordă nici o prelungire. Comisarul vamal se va asigura că solicitantul individual sau în
cazul în care solicitantul este o firmă sau o companie,partenerul sau directorul sau angajații
autorizați în realizarea diferitelor formalități în cadrul operațiunilor vamale cunosc limba engleză
și limba locală a Stației Vamale unde se desfășoară această activitate. În acest context observăm
că în India calitatea de broker vamal o pot avea atât persoanele fizice cât și persoanele juridice.
Comisarul vamal, la plata unei taxe de cinci mii de rupii, eliberează licență în formularul
B unui solicitant care a susținut examenul oral în termen de două luni de la data declarării
rezultatelor menționate.Solicitantul căruia i-a fost acordată licența în conformitate cu prevederile
Regulamentului poate practica activitatea în calitate de broker vamal la toate stațiile vamale, sub
rezerva notificării în formularul C a comisarului vamal al stației vamale despre stația vamală
unde intenționează să desfășoare actvitatea.93Licența acordată în temeiul Regulamentului este
valabilă pe o perioadă de zece ani de la data emiterii și se reînnoiește din când în când, în
conformitate cu procedura specificată în regulament.Taxa de reînnoire a licenței este de cinci mii
de rupii.
Fiecare broker vamal se înscrie ca membru al Asociației Brokerilor Vamali, dacă este o
persoană înregistrată la Stația Vamală și recunoscută de Comisarul Vamal.În cazul încălcării
unei prevederi a regulamentului ce ține de această activitate sau nerespectării nici a uneia dintre
prevederile din aceste reglementări, va fi pasibil de o pedeapsă care se poate extinde la cincizeci
de mii de rupii.În cele din urmă putem atrage atenția asupra faptului că în diferite state ale lumii
instituția brokerului vamal este interpretată diferit și are la bază reguli și norme proprii de
reglementare, însă esența acestei instituții este în princiupiu aceeași, deoarece brokerul vamal în
diverse state ale lumii participă la trecerea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport peste
Reglamentul privind licențierea brokerilor vamali, 2013,http://www.cbec.gov.in/htdocs-

93
cbec/customs/cs-act/formatted-htmls/cs-brokers-licensing-regu2013 (Vizitat 20.11.2019)

61
frontiera vamală, și realizează operațiuni vamale indispensabile pentru trecerea acestora și
întocmește actele vamale care permit transportarea lor la locul de destinație.
Este cert faptul că fiecare țară presupune prevederi specifice în acest sens, și aici regăsim
deosebiri unele mai însemnate altele mai neesențiale însă care scot în evidență specificul acestei
instituții în dependență de țara în care se regasește.
O altă țară la care ținem a face referire în domeniul instituției de broker vamal este
Grecia. În Grecia instituția brokerilor vamali este reglementată de Legea nr. 718 din 06.10.1977,
care prevede condiții stricte pentru exercitarea acestei profesii. Cu toate că această figură a
apărut pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIX-lea, având un rol principal de sprijin pentru
agenții economici în relațiile cu autoritățile vamale, cadrul legislativ al acestei instituții a fost
stabilit abia la sfârșitul anilor 1920. O caracteristică a reglementării elene este că în această țară
activitatea de broker vamal sunt în drept să desfășoare doar persoanele fizice. Pentru realizarea
activității de broker vamal este necesară examinarea candidaților în fața unui Comitet al
Ministerului Finanțelor. Cei care susțin cu succes examenul li se acordă o diplomă de broker
vamal și, în consecință, aceștia sunt obligați să realizeze o practică pentru o perioadă de doi ani.
La sfârșitul acesteia, candidatul trebuie să treacă un alt examen în fața unui Comitet
special al Ministerului grecesc al Finanțelor și numai la trecerea ultimei examinări persoana în
cauză va obține licența de broker vamal. În calitate de titular al licenței, brokerul vamal are
dreptul să efectueze toate operațiunile vamale în numele clienților săi. Mai mult, brokerii greci
oferă servicii de consultanță clienților cu privire la toate problemele vamale și fiscale. Viața
profesională și comportamentul brokerilor vamali sunt strict supravegheate de comitetele
regionale speciale ale Ministerului Finanțelor. Legea greacă își rezervă reprezentarea directă doar
brokerilor vamali autorizați, în timp ce reprezentarea indirectă este gratuită. Cu toate acestea, în
realitate, brokerii vamali greci acționează exclusiv cu primul tip de reprezentare. Cel indirect nu
este deloc folosit.94 Până în prezent, în Grecia există aproape 2.500 de persoane care acționează
ca brokeri vamali. Este important de subliniat faptul că acest număr, în ultimii 15 ani, a progresat
cu aproximativ 3.500 de persoane. Observăm deci, că în Grecia activitatea de broker vamal este
practicată de către persoane fizice, care trebuie să parcurgă câteva etape prevăzute de lege pentru
a obține dreptul de a practica această activitate. Comparativ cu statul nostru Republica Moldova,
se oservă că condițiile de practicare a activității de broker vamal sunt considerabil mai stricte
pentru aceste persoane, ele fiind obligate de a realiza și o perioadă de practică de doi ani de zile,
ceea ce in legislația Republicii Moldova nu se regăsesți, condițiile fiin mult mai simplificate.
94
http://www.ddcustomslaw.com/pdf/Explanatory%20memorandum%20eng.pdf (Vizitat 20.11.2019)
62
2.5. Concluzii la capitolul II
1. Instituția brokerului vamal funcționează în principal în baza actelor normative în vigoare. În
prezent activitatea brokerului vamal este reglementată de Codul Vamal al R.M. nr.1149 - XIV din
20.07.2000 și Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în
domeniul vămuirii aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005,iar licenţierea
activităţii de broker vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind
reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, nr.160 din 22.07.2011.
2. Noțiunea de broker vamal se regăsește în cadrul prevederilor Codului Vamal al R.M. art.162,
care prevede că: „Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia,
care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de organul de licențiere, şi care,
pe principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire,
efectuează şi alte operaţiuni vamale”. Pentru obligaţia vamală apărută, brokerul vamal răspunde
solidar cu plătitorul vamal.
3. În conținutul acestui capitol pe lîngă noțiunea legală a instituției de broker vamal, am analizat
pe deplin condițiile de organizare și funcționare a acestei instituții, menționând la acest capitol că
condiția de bază pentru desfășurarea activității de broker vamal este de a obține licența
respectivă care permite practicarea acestei activități, eliberată de organele abilitate.
4. Țind cont de faptul că instituția de broker vamal este una deosebit de importanță în cadrul
operațiunilor vamale de import/export ș.a., acesta fiind subiectul indispensabil ce contribuie și
asigură realizarea eficientă și rapidă a acestor operațiuni astfel contribuind la îmbunătățirea
situației economice și financiare ale statului, considerăm indispensabilă reglementarea mult mai
detaliată a acestei instituții în cadrul legislației vamale a R.M., deoarece suntem de părere că
aceasta nu este deplină în privința acestei instituții și necesită a fi completată și modificată,
reglementând mai detaliat rolul brokerului vamal în cadrul operațiunilor de vămuire și acțiunile
concrete înfăptuite de acesta, precum și reglementarea detaliată a întregului proces cu implicarea
brokerului cu menționarea clară a funcțiilor și responsabilităților sale.
5. În conținutul capitolul II, am ținut să relatăm deasemenea și despre principalele drepturi și
obligații de care dispune brokerul vamal în cadrul desfășurării activității sale, chiar dacă este
necesară o completare a prevederilor privind acestea, totuși am încercat efectuarea unei analize
detaliate a acelor drepturi și obligații pe care le regăsim în legislație, indicând despre situații
practice de aplicabilitate a acestora.
6. Un alt aspect important despre care am relatat în acest capitol este instituția brokerului vamal
la nivel internațional. În cadrul acestui subiect am evidențiat care sunt principalele deosebiri și
asemănări vizavi de această instituție în diverse state ale lumii, specificând și anumite prevederi
din legislațiile străine care ar fi binevenite de introdus în legislația națională.
63
3.1. Noțiuni generale privind raspunderea brokerului vamal
Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal, eliberată de Camera de Licenţiere, şi care, pe
principiile reprezentării directe sau indirecte, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire,
efectuează şi alte operaţiuni vamale (art.162 CV RM).95 Pentru obligaţia vamală apărută brokerul
vamal răspunde solidar cu plătitorul vamal şi efectuează, în numele şi pentru terţe persoane,
declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire, achitarea drepturilor de import/export
cuvenite, precum şi alte operaţiuni de mediere în domeniul vamal.
Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana pe care o reprezintă se stabilesc în baza
contractului de prestare a serviciilor, încheiat cu respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare.
Brokerul vamal ţine registrul de evidenţă a contractelor privind vămuirea mărfurilor şi a
mijloacelor de transport. Contractele indicate se prezintă organelor vamale şi justifică
împuternicirile brokerului vamal de a reprezenta declarantul vamal. În cadrul procedurii de
declarare vamală, agenții economici depun declarația vamală în detaliu și declarația valorii în
vamă. În cazul în care în procesul reprezentării agentului economic brokerul vamal sau
specialistul în domeniul vămuirii care efectuează operațiuni vamale în numele brokerului vamal
realizează acțiuni ce contravin legislației în vigoare, aducând în acest sens prejudicii statului sau
agentului economic reprezentat aceștia vor fi atrași la răspundere conform legislației pentru
fiecare dintre încălcările comise. Răspunderea v-a surveni ori de câte ori se va săvârși încalcarea,
și poate fi contravențională, materială, penală, civilă ș.a. Deci, orice încălcare a normei juridice
va atrage după sine răspunderea juridică. Însuşi termenul „răspundere” presupune faptul de a
răspunde; obligaţia de a răspunde de îndeplinirea unei acţiuni, sarcini etc.; responsabilitate,
consecinţă rezultată din neîndeplinirea unei obligaţii legale.96
Deseori, unele forme ale răspunderii juridice se exclud reciproc, neputând exista cu
privire la aceeaşi faptă. De exemplu, răspunderea penală exclude răspunderea contravenţională
sau, dimpotrivă, răspunderea penală este compatibilă şi poate concura cu răspunderea civilă
delictuală. Aici putem menţiona că însăşi răspunderea atât ca concept în cadrul sistemului de
drept, cât şi ca formă specială de realizare a dreptului privit ca unitate, este inerentă însăşi
existenţei acestuia, precum şi realizării sale.97
95
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special.art.162
96
Erhan I. Statutul juridic al organelor vamale în Republica Moldova: Probleme și soluții: Teză de doctor.
Chișinău, 2013, p.18, total 214p.
97
Rotundu E. Răspunderea în Dreptul Vamal și în Activitatea Practică Vamală. În: Materialele
Conferinței științifice internaționale ,,Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al
Cercetării și Educației”, Universitatea de Stat ,,B.P. Hașdeu” din Cahul, 5 iunie 2015, p.176-181. p.177
64
În ceea ce privește răspunderea contravențională aceasta este o formă de răspundere
juridică, reglementată de normele dreptului contravenţional, ea se ocupă de date reale şi concrete
ca: contravenţia, persoanele ce pot fi trase la răspundere, cauzele care înlătură caracterul
contravenţional al faptei, sancţiunile contravenţionale, organele competente de a aplica
sancţiunea.98
Regimul juridic al răspunderii contravenţionale este reglementat prin normele juridice ale
Codului Contravenţional şi alte acte normative.
Aplicarea acestei forme de răspundere este mai eficientă în practică deoarece rolul ei este
de a pedepsi pentru atentarea la drepturile şi libertăţile legitimeale persoanei, proprietăţii, ordinii
publice şi a altor valori ocrotite de lege. De aici rezultă că pentru protejarea acestor valori,
trebuie să fie sancţionată orice încălcare a legii.
Aplicarea răspunderii contravenţionale este un proces real şi practic, aplicarea unei
sancţiuni sub formă verbală nu are nici un sens. În practică un rol important îl au trăsăturile,
particularităţiel şi principiile răspunderii contravenţionale fapt de a fi diferenţiată de alte forme
de răspundere.
Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni
sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul contravenţional al Republicii Moldova şi în
Codul Vamal. Contravenţia vamală atrage răspundere contravenţională sau materială în
conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova şi cu cele ale
Codului Contravențional. În cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea
complementară de retragere sau suspendare a autorizaţiei. Persoanele fizice sînt pasibile de
răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16 ani.99
În ceea ce privește răspunderea contravențională putem menționa că în cazul în care
specialistul în domeniul vămuirii care efectuează operaţiuni vamale în numele brokerului vamal
a comis o contravenţie vamală el poate fi tras la răspundere potrivit Codului contravenţional al
Republicii Moldova, iar în cazul în care prin contravenţia vamală i s-a cauzat statului un
prejudiciu esenţial, brokerul vamal, în numele căruia specialistul în domeniul vămuirii a efectuat
operaţiuni de vămuire, este sancţionat material conform prevederilor art.232 CV RM.100
Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni
sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul contravenţional al Republicii Moldova şi în
98
https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/regimul-juridic-al-raspunderii-contraventionale/
(Vizitat 23.11.2019)
99
100
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special.art.232
65
Codul Vamal. O altă formă a răspunderii juridice ce este aplicabilă în acest sens brokerului
vamal sau specialistului în domeniul vămuirii care activează în numele acestuia este răspunderea
juridică civilă care presupune un raport juridic obligaţional în baza căreia o persoană este ţinută
să repare prejudiciul cauzat altei persoane, prin fapta sa ori în cazurile prevăzute de lege, pentru
prejudiciul pentru care este răspunzătoare. Acesta se referă în principal la specialistul în
domeniul vămuirii. Art.1403 al Codului Civil al Republicii Moldova prevede răspunderea
comitentului pentru fapta prepusului.101 Potrivit pct.72) al Regulamentului cu privire la
activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr.1290 din 09.12.2005, relaţiile dintre brokerul vamal sau declarantul vamal şi
specialist se stabilesc pe bază de contract individual de muncă.102 În cazul în care brokerul vamal
a fost sancţionat material din vina specialistului în vămuire conform art.1403 din Cod civil al
Republicii Moldova, se angajează răspunderea civilă a acestuia faţă de brokerul vamal.
În ce privește răspunderea materială, aceasta survine în cazul încălcării normelor de drept
vamal care sunt indicate în art.231 CV RM. Ca regulă, aceste norme de drept sunt obligatorii de
a fi respectate de către persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de
întreprinzător participanţi la relaţiile economice externe. Sancţionarea cu răspundere materială
pentru comiterea încălcării regulilor vamale este prevăzută de art.232 CV RM. 103
Vorbind despre răspunderea penală ca formă a răspunderii în cadrul dreptului vamal ce se
caracterizează prin fapte ilicite care constituie infracţiuni, prezentînd un anumit grad de pericol
social. Acţiunea penala se efectuează din oficiu şi nu poate să se oprească prin împăcarea
părţilor, ceea ce înseamnă că persoana nu se eschivează de la răspundere prin simpla împăcare cu
cealaltă parte. Răspunderea penală se întemeiază totdeauna pe vinovăţia autorului faptei ilicite,
ceea ce înseamnă ca are un caracter subiectiv. Principalul element de tragere la răspundere
penală este vinovăţia, astfel menţionăm că una dintre cele mai frecvente forme este răspunderea
penală, care se realizează în două cazuri, şi anume:
- în caz de contrabandă, faptă infracțională prevăzută de art.248 CP RM;
- în caz de eschivare de la achitarea plăţilor vamale, faptă infracțională prevăzută de
art.249 CP RM. 104
101
Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107 din 06.06.2002, Publicat :22.06.2002 în Monitorul Oficial
nr.82-86, art.1403
102
activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, Publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.168-171 din 16.12.2005,Cap.XI, pct.72
103
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special.art.231-232
104
Codul Penal al Republicii Moldova nr.985 din 18.04.2002, Publicat:14.04.2009 în Monitorul Oficial
nr.72-74, art.248-249
66
Brokerul vamal poartă răspundere, în condiţiile stabilite de Codul vamal, pentru
încălcarea legislaţiei în vigoare în cazul în care nu va demonstra că încălcarea se datorează culpei
persoanei pe care o reprezintă. Potrivit lit.i) art.164 cu indicele 2 CV RM, în cadrul procedurii de
vămuire a mărfurilor şi/sau mijloacelor de transport, brokerul vamal răspunde solidar cu
plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import în termenele prevăzute de legislaţie, având
obligaţia de a achita cuantumul drepturilor de import cuvenite bugetului de stat, în cazul în care
această plată nu a fost efectuată de către titularul operaţiunii.105
Pe lângă formele de răspundere enumerate anterior, care se pot aplica asupra brokerului
vamal aici trebuie să menționăm și despre răspunderea contractuală față de agentul economic pe
care brokerul vamal îl reprezintă în fața organelor vamale ale statului. Deci pe lîngă răspunderea
brokerului față de stat și organele vamale ale acestuia, brokerul vamal poartă răspunderea și față
de persoana pe care o reprezintă în baza contractului de prestări servicii încheiat între brokerul
vamal ce reprezintă și agentul economic reprezentat. Astfel, răspunderea contractuală reiese din
contract, și se fundamentează pe ideea că orice persoană trebuie să răspundă pentru faptele sale
sau anumite persoane trebuie să repare prejudiciul cauzat alteia, reprezentînd o garantare. Deci
dacă brokerul vamal încalcă prevederile contractului încheiat cu agentul economic reprezentat
acesta va purta răspundere civilă contractuală în conformitate cu prevederile C.Civil al R.M.
3.2. Felurile și formele răspunderii brokerului vamal
Persoanele fizice şi persoanele cu funcţie de răspundere sînt pasibile de răspundere
contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova,
iar persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică sînt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile
Codului contravenţional și Codului vamal al Republicii Moldova.
În cazul în care brokerul vamal a fost sancţionat material din vina specialistului în
vămuire conform art.1403 din Cod civil al Republicii Moldova [6], se angajează răspunderea
civilă a acestuia faţă de brokerul vamal. Astfel, răspunderea comitentului se angajează în
prezenţa condiţiilor generale ale răspunderii delictuale : prejudiciul, fapta ilicită a presupusului,
raportul cauzal dintre fapta presupusului şi prejudiciu, vinovăţia acestuia, precum şi a unor
condiţii speciale: a) existenţa unui raport de subordonare între comitent şi presupus; b) cauzarea
prejudiciului de către presupus în cadrul funcţiilor încredinţate de comitent. Izvorul principal al
raporturilor de subordonare este contractul de muncă.
Art.1403 al Codului Civil al Republicii Moldova prevede răspunderea comitentului
pentru fapta prepusului. Comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție, iar în cazurile
105
Oficial al Republicii Moldova Nr.ed.special.art.164 c indicele 2, lit.i)
67
expres prevăzute de lege, fără vinovăție, de către administratorul, salariatul său sau o altă
persoană subordonată comitentului (prepus) în funcțiile care i s-au încredințat. În cazul în care
prepusul a cauzat prejudiciul cu intenție, persoana vătămată poate alege să ceară repararea
prejudiciului numai de la comitent, numai de la prepus sau de la ambii în mod solidar.
Comitentul conservă dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate exonera de
răspundere dacă va dovedi că s-a conformat întocmai instrucțiunilor comitentului. Lipsa
discernămîntului prepusului la momentul săvîrșirii faptei ilicite nu exonerează comitentul de
răspundere. În conformitate cu prevederile legale, organul vamal primeşte declaraţia vamală
conform procedurii stabilite și nu are dreptul să o respingă. Din momentul primirii, declaraţia
vamală devine act juridic bilateral în temeiul căruia se nasc drepturi şi obligaţii reciproce atât
pentru declarant, cât şi pentru organul vamal. Din momentul primirii declaraţiei vamale,
persoana care a depus declaraţia vamală poartă răspundere pentru veridicitatea datelor incluse în
declaraţia vamală.
Conform art. 231 CV ai R.M. sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de
răspundere materială ai căror subiecţi ai sancţionărilor materiale pot fi declarantul care a depus
declaraţia în nume propriu, brokerul vamal sau intermediarul care au întocmit declaraţia vamală
următoarele contravenţii vamale:
1. nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
2. nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de
tranzit) a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea
acestui regim;
3. depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare ce conţin date eronate
despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă, tipul, codul, cantitatea
sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea totală sau
parţială de drepturi de import.
4. depunerea declarației vamale sau a documentelor însoțitoare ce conțin date
eronate/incomplete cu privire la obiectele de proprietate intelectuală ;
5. prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre
recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate,
primirea unor sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială
nemotivată, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
6. neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
68
7. neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei
mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie
vamală;
8. utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu destinaţie dublă,
eschivarea de la prezentarea autorizaţiei pentru importul, exportul, reexportul sau
tranzitul produselor cu destinaţie dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este
obligatorie, precum şi prezentarea autorizaţiilor anulate sau cu termen expirat.
9. exercitarea activităţii de broker vamal fără deţinerea licenţei corespunzătoare.
Alte categorii de persoane, inclusiv transportatorul, nu pot fi supuse sancţiunilor materiale
prevăzute de art.232 CV RM pentru contravenţiile vamale enumerate mai sus [137].
Dacă fapta declarantului constă în depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor
însoţitoare ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea în vamă,
tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt conduce la exonerarea
totală sau parţială de drepturi de import, acesta va fi supus răspunderii materiale în conformitate
cu art.231 pct.6) CV RM .
Declaraţia vamală în detaliu, semnată de declarant sau de reprezentantul acestuia care a
întocmit declaraţia vamală respectivă, are valoarea unei declaraţii pe răspundere personală în
ceea ce priveşte:
a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;
b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;
c) plasarea mărfurilor sub destinaţia vamală solicitată [28].
În art.224 CV RM se dă definiția noțiunii de contrabandă: Trecerea peste frontiera
vamală de mărfuri, eludându-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvârşită în proporţii mari
sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru
activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de situaţia de
serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente, fie însoţită de
nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în alte documente, o
astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare,
radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de arme
de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeavă linsă şi a cartuşelor la ele, de
valori culturale, precum și nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în
cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în
conformitate cu Codul penal [9]. După cum observăm, această definiție include una dintre
formele de comitere a infracțiunii de contrabandă, anume: nedeclararea sau declararea
neautentică a datelor în documentele vamale sau în alte documente. În aceste condiții, pentru
69
calificarea corectă a acțiunilor infracționale este necesar de a cunoaște și stabili cu exactitate
procedura de declarare în cadrul unei proceduri concrete de vămuire a mărfurilor.
În ceea ce privește eschivarea de la achitarea plăţilor vamale, faptă infracțională
prevăzută de art.249 CP RM, drepturile de import şi drepturile de export sunt plătite nemijlocit
de către declarant, brokerul vamal sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie. Deci, doar
persoanele respective pot deţine rolul de subiect al infracţiunilor reunite sub denumirea
marginală de eschivare de la achitarea plăţilor vamale. Pentru a recunoaşte o faptă prejudiciabilă
drept infracţiune, pe lângă comportamentul infracţional şi obiectul protecţiei penale este necesară
prezenţa unui subiect care să recurgă la o astfel de conduită ilegală. Acesta este subiectul
infracţiunii. Prin declarant se înţelege orice persoană care are dreptul de a dispune de mărfuri
şi/sau de mijloace de transport, care întocmeşte declaraţia vamală în numele său sau în al cărei
nume este întocmită declaraţia vamală.
În conformitate cu lit.d) alin.(1) art.178 CV RM, declarantul este obligat să plătească
drepturile de import sau de export. Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
Codul vamal şi cu alte acte normative. În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte
toate cerinţele şi condiţiile legale. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal
prevăzute de lege nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o
reprezintă. Brokerul vamal răspunde în faţa organelor vamale pentru acţiunile proprii şi, în
funcţie de tipul reprezentării, pentru acţiunile persoanei pe care o reprezintă.
70

Istoricul Apariției Și Evoluției Instituției Brokerului Vamal

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoricul Apariției Și Evoluției Instituției Brokerului Vamal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC

IABANJI (VORNIC) OLESEA

BROKERUL VAMAL – REGLEMENTĂRI TEORETICO-

DREPT VAMAL SI FISCAL

Șef Catedră____________Negru Andrei, doctor habilitat în drept, conferențiar universitar

Conducător ştiinţific: ___________ Maimescu Sava, doctor în drept, conferențiar universitar

LISTA ABREVIERILOR ...............................................................................................................

R.M. – Republica Molvova

 Înregistrarea obligatorie a participanților la activitățile de comerț exterior;

Necesitatea întocmirii unei declarații vamale a modelului adoptat a devenit o condiție

activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii. Publicat în Monitorul Oficial al

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor,

activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii, Publicat în Monitorul Oficial al

Ursu V., Canţer O.,Magu I.,op.cit., p.20

activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii. Publicat în Monitorul Oficial al

Mincu.G., Politica comercială a Republicii Moldova: cerinţe de import-export în comerţul cu UE,

Chișinău 2008, p.10http://infoeuropa.md/files/politica-comerciala-a-republicii-moldova-cerinte-de-

activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii. Publicat în Monitorul Oficial al

P.Țurcan, Ia.Erhan, O.Ciobanu, E.Rotundu, op.,cit., p.174

completarea declarației vamale în detaliu,Publicat: 31.12.2009 în Monitorul Oficial 197-200, Cap.II,III

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor,

Mladen C.„Drept vamal românesc și comunitar”,op.cit., p.212

Analizînd aspectele principale legate de instituția brokerului vamal în S.U.A. observăm

Reglamentul privind licențierea brokerilor vamali, 2013,http://www.cbec.gov.in/htdocs-

cbec/customs/cs-act/formatted-htmls/cs-brokers-licensing-regu2013 (Vizitat 20.11.2019)

S-ar putea să vă placă și