Sunteți pe pagina 1din 7

Raportul de evaluare psihologică

I. Informații despre client:

Nume și prenume: GV

Gen: Feminin

Vârstă : 31 de ani

Ocupația: Manager Adjunct

II. Obiectivul psihodiagnosticului și evaluării

Obiectivul evaluării a fost identificarea stărilor psihologice de sănătate și boală și a


mecanismelor psihologice de etiopatogeneză și sanogeneză, cu relavanță pentru palpitațiile fără
cauză medicală, senzație de respirație dificilă, frică, neliniște. Evaluarea având ca și finalitate
planificare unei intervenții terapeutice.

Problemele curente descrise ale persoanei:

Aceasta s-a prezentat la cabinet, afirmând că dorește câteva ședințe cu un psiholog deoarece
are pentru palpitațiile fără cauză medicală, senzație de respirație dificilă, starea de frică,
neliniște.

A fost îndrumată spre căutarea unui psiholog de către medicii spitalului, fără vreo recomandare
scrisă în acest sens.

Informațiile relevante au fost obținute doar de la client, aceasta prezenându-se singură la


cabinet, fără a fi însoțită de alte persoane.

Evaluarea a fost solicitată de către client în scopul planificării unor ședințe terapeutice.

III. Problematica actuală

Clientul acuză stare de rău caracterizată prin frică, neliniște. La aceste simptome se mai adaugă
și palpitațiile fără cauză medicală, senzație de respirație dificilă când mediul de la lucru devine
mai stresant, clienta trebuind să- și exercite sarcinile profesionale.
De aproape 2 luni susține că s-au intensificat de când a aflat că este în evaluare pentru a primi
o promovare. În urma unui incident de la lucru în care aceste simptome s-au manifestat în mod
intens, moment în care s-a ascuns în grupul sanitar al organizației timp de câteva ore, a căutat
suport medical, efectuând investigații medicale amănunțite, dar fără vreun rezultat în
descoperirea problemei

IV. Evaluarea problematicii în literatura de specialitate

Persoanele cu tulburări de panică susțin credințe puternice că senzațiile corporale asociate


atacurilor de panică provoacă daune fizice sau psihice, frica extremă și anxietatea față de
somatizarea acestora (Craske & Barlow, 2008).

Prin definiție, tulburarea de panică se caracterizează prin atacuri de panică recurente,


neașteptate. În tulburarea de panică, anxietatea se focusează pe posibilitatea de a avea mai
multe atacuri de panică sau consecințele acestora.

În tulburarea de panică, simptomele fizice pot deveni preocupări centrale pentru pacienți, astfel
încât simptomele fiziologice intense sunt raportate în timpul atacurilor de panică (Blechert,
Michael, Grossman, Lajtman & Wilhelm, 2007).

Pacienții cu tulburări de panică raportează în mod obișnuit ca având sănătatea fizică și


emoțională precară, un risc mai crescut a consumului de alcool și substanțe. Tulburarea de
panică nu este diagnosticată dacă se consideră că atacurile de panică sunt o consecință
fiziologică directă a unei substanțe (de exemplu, un abuz de droguri sau medicament), caz în
care este diagnosticată o tulburare de anxietate indusă de substanță.

Totodată Blechert et.al (2007) au descoperit că în majoritatea cazurilor tulburările anxioase


sunt în comorbiditate cu tulburările depresive, dar și cu o prevalența ridicată a tentativei de
sinucidere.

În studiul efectuat de către Milrod, Leon, Busch, Rudden, Schwalberg, Clarkin, ... & Graf
(2008) s-a constatat că funcționarea socială și in general relaționarea socială este afectată prin
anxietate ridicată, simptome somatice, stil de viață restrâns.

Atacurile de panică sunt explozii bruște, uneori neașteptate, de anxietate severă, însoțite de mai
multe simptome fizice (cardio-respiratorii, otoneurologice, gastrointestinale sau autonome)
(Shankman, Nelson, Sarapas, Robison-Andrew, Campbell, Altman, ... & Gorka, 2013), astfel
cauza medicală trebuie identifică prima, dacă aceasta există atacurile de panică având o cauză
medicală, care trebuie rezolvată.

Un temperament cu predominanță spre neuroticism, poate să prezinte o sensibilitatea la


anxietate (Roy-Byrne, Craske & Stein, 2006), care se referă la trăsătura de a crede că anxietatea
și simptomele asociate pot cauza consecințe fizice, sociale și psihologice, care se extind dincolo
de orice disconfort fizic imediat în timpul unui episod de anxietate sau panică. Sensibilitatea la
anxietate se crede că reprezintă o vulnerabilitate psihologică specifică pentru tulburarea de
panică, deoarece primele se tem de reactivitatea la senzațiile corporale.

V. Date anamnestice

a) Antecedente personale

Psihiatrice: neagă

Medicale: fără importanță notabilă

Toxicomanii: neagă

b) Date despre structura familiei

Pacientul provine dintr-o familie legal constituită, de tip organizat, cu un climat familial
pozitiv, dar rece din punct de vedere emoțional și poziție socială medie.

c) Istoricul

Clienta susține că aceste senzații de greață, vomă, amețeli, senzații de leșin, palpitațiile senzație
de respirație dificilă, starea de frică, neliniște, temător încă din primii ani din cadrul studiilor
universitare. Când a fost întrebată despre copilărie a insistat pe faptul că a fost un copil tăcut și
retras.

Situațiile problematice încearcă să le evite ascuzându-se în locuri retrase și întunecate, lucru


care-i conferă un sentiment de siguranță.
VI. Metodele de evaluare (planul de evaluare)

Cauzele medicale a acestei problematici au fost excluse, în urma analizelor medicale efectuate
de clientă. Conform analizei literaturii de specialitate s-a ales să se investigheze următoarele

Nivelul emoțional

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


1. Simptomatologia de tip anxios 1. Scala de anxietate Hamilton
2. Identificarea trăirilor specifice atacului de 2. Panic Rating Scale
panică
3. Simptomatologia de tip depresiv 3. Inventarul de depresie Beck

Nivelul cognitiv

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

1. Prezența insight-ului și percepția bolii 1. Interviul

Nivelul comportamental

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


1. Identificarea comportamentului de evitare 1. Scala de severitate a tulburării de panică
și funcționării individului (The Panic Disorder Severity Scale-PDSS)
2. Prezentarea, comportamentul la evaluare 2. Observația
3. Evaluarea pe parcursul vieții a consumului 3. Michigan Alcoholism Screening Test
de alcool (MAST)
4. Comportamentul disfuncțional privind 4. The Minnesota Substance Abuse
abuzul de substanțe Problems Scale (M-SAPS)

Nivelul psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


Anxietatea somatică, musculară, Scala de anxietate Hamilton
cardiovasculară
Nivelul de personalitate și mecanisme de coping

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


1. Trăsăturile caracteristice de personalitate 1. Inventarul de personalitate multifazic
Minnesota - MMPI
2. Aprecierea mecanismelor de coping în 2. Scala de Coping – COPE
situațiile care implică stresul ocupațional
3. Temperamentul cu prevalență anxios, 3. Chestionarul de personalitate Eysenk
neuroticism

Nivelul de relaționare interpersonală

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?


Relația cu familia Interviul
Relațiile sociale

VII. Prezentarea succintă a rezultatelor

- Simptomatologia de tip anxios :

S-a constatat o stare semnificativă de anxietate caracterizată prin stare de încordare, neliniște,
iritabilitate, tulburări de somn, anxietate episodică specifică atacului de panică cu transpirații,
palpitații.

Prezintă tulburări de somn, treziri nocturne și dese.

Stare de anxietate semnificativ clinică, de intensitate moderată și slabă.

Simptomele sunt: îngrijorare, anxietate anticipatorie, neliniște, sensibilitate, incapacitatea de a


se relaxa.

Au fost evidențiat peste 5 atacuri de panică în ultimele 2 luni, dar și evitarea a peste 50% din
situații pentru a nu suferi un atac de panică.

- Simptomele medicale:

S-au evidențiat simptome respiratorii ( senzația de apăsare în piept), simptome cardiace


(palpitații) și simptome autonome ( transpirații, migrene).
- Simptomatologia de tip depresiv :

Nu a fost clinic semnificativ.

- Prezența insight-ului și percepția bolii :

Clienta consideră că este bolnavă, iar natura și cauza bolii sunt determinate de stres.

- Comportamentul la evaluare

Clienta a fost cooperantă și nu a disimulat simptomele sau să ascundă adevărul.

- Comportamentul privind alcoolul și dependența de substanțe:

Nu s-a evidențiat un comportamentul disfuncțional privind abuzul de substanțe (droguri sau


alcool)

- Coping-ul

Strategiile de coping utilizate sunt atât cele de evitare și retragere socială.

- Temperament și personalitate

S-au evidențiat cote foarte ridicate ale dimensiunilor introversie și neuroticism. Prezintă
labilitate emoțională cu dificultăți în restabilirea echilibrului psihic după șocuri emoționale.

Personalitate accentuată de tip anxios și emotiv, caracterizată prin nesiguranță, teamă.

- Nivelul de relaționare interpersonală

Relația cu familia este prezentată ca fiind normală, interacțiunile fiind

Relațiile sociale nu par a fi foarte bine definite, câteva relații restrânse cu interacțiuni la locul
de muncă.

VIII. Concluzii

În urma evaluării în literatura de specialitate o intervenție terapeutică ar trebui să aibă în vedere


următoarele:

- Să se înceapă cu o educație despre natura panicii, cauzele panicii și anxietății și modul în care
panica și anxietatea sunt perpetuate atât în mod fizic, cognitiv cât și comportamental ca și
sisteme de răspuns.
- Auto-monitorizarea este introdusă în prima sesiune de tratament și este continuată pe
parcursul întregului tratament. Scopul acesteia fiind: să ofere o evaluare continuă a schimbării
stării normale în panică, anxietate și evitare; dar și ca instrument terapeutic pentru a încuraja
conștiința obiectivă de sine și pentru a crește precizia în auto-observare.

- Exerciții de respirație, prin însușirea acestora ca și abilități de a face față reacțiilor somatice

- Punerea de întrebări Socratice pentru a ajuta clienții să facă descoperiri ghidate și să pună la
îndoială gândurile lor anxioase.

- Să utilizeze o abordare empirică pentru a examina validitatea gândurilor, luând în considerare


toate dovezile disponibile. Cunoștințele relevante sunt clasificate în tipuri de erori, cum ar fi
supraestimările riscului de evenimente negative sau catastrofară.

IX. Bibliografie

1. Blechert, J., Michael, T., Grossman, P., Lajtman, M., & Wilhelm, F. H. (2007). Autonomic
and respiratory characteristics of posttraumatic stress disorder and panic
disorder. Psychosomatic medicine, 69(9), 935-943.

2. Craske, M. G., & Barlow, D. H. (2008). Panic disorder and agoraphobia. Clinical handbook
of psychological disorders: A step-by-step treatment manual, 4, 1-64.

3. Milrod, B., Leon, A. C., Busch, F., Rudden, M., Schwalberg, M., Clarkin, J., ... & Graf, E.
(2008). A Randomized Controlled Clinical Trial of Psychoanalytic Psychotherapy for Panic
Disorder. Focus, 6(4), 496-504.

4. Roy-Byrne, P. P., Craske, M. G., & Stein, M. B. (2006). Panic disorder. The
Lancet, 368(9540), 1023-1032.

5. Shankman, S. A., Nelson, B. D., Sarapas, C., Robison-Andrew, E. J., Campbell, M. L.,
Altman, S. E., ... & Gorka, S. M. (2013). A psychophysiological investigation of threat and
reward sensitivity in individuals with panic disorder and/or major depressive disorder. Journal
of abnormal psychology, 122(2), 322.