CALCULATORUL ÎN PROCESUL DE INSTRUCŢIE MILITARĂ

- eseu -

AUTOR: Lt. col. Vladimir SECOŞAN

Şcoala de Aplicaţie pentru Artilerie şi Rachete "Ioan Vodă"
Sibiu

1. Introducere; 2. Influenţele calculatorului asupra modelului acţiunii instrucţionale;

3. Cum influenţează calculatorul caracteristicile procesului de instrucţie? 4. Cum
influenţează calculatorul formele de organizare a procesului de instrucţie? 5. Cum
influenţează calculatorul conformitatea acţiunii instrucţionale cu înţelesul autentic al
conceptului de educaţie şi instrucţie militară? 6. Despre capcanele folosirii abuzive
a calculatorului în instruire.

1. Introducere
În cele ce urmează încerc să dau frâu liber intuiţiei, să descopăr influenţele pe care le
poate genera calculatorul asupra procesului de învăţământ şi, implicit, asupra evoluţiei relaţiei
instrucţionale. Nu mă exprim ca un specialist în calculatoare, ci ca un iniţiat în arta didactică,
ca un instructor preocupat să fie pregătit în faţa schimbărilor pe care le aduce clarificarea
conceptului de psihic şi al celui de educaţie precum şi în faţa schimbărilor pe care le provoacă
integrarea produselor înaltei tehnologii informatice (a calculatoarelor şi programelor aferente
lor) în procesul de învăţământ militar.
Şcoala de Aplicaţie (şi mai ales corpul ei didactic) - precum şcoala în general - este
supusă influenţei a două tendinţe: una conservatoare, întreţinută de conceptele şi
paradigmele psihologiei şi pedagogiei clasice, şi una de înnoire creată de apariţia şi
manifestarea germenilor societăţii informatizate în mediul şcolar în genere şi în mediul militar
în speţă (la nivelul bazei conceptuale a teoriei educaţiei şi a didacticii aplicate). Funcţie de
disponibilitatea personalului didactic de a învăţa să utilizeze şi să integreze calculatorul în
viaţa personală de pregătire şi în procesul de instruire ca şi de capacitatea conducătorilor
militari să îndrume resursele materiale şi financiare necesare întru aceasta, didactica aplicată
în domeniul instrucţiei militare va evolua tot mai mult sub influenţa caracteristicilor
calculatorului, dar mai ales a produselor software ce tind să conteze tot mai mult în balanţa
capacităţii de luptă a armatei1.
În chiar titlul comunicării, calculatorul este asociat cu noţiunea (conceptul) şi
fenomenul educaţiei şi instrucţiei militare. Cine pe cine determină în relaţia aceasta? Cine pe
cine provoacă? Răspunsul depinde de felul cum definesc calculatorul. Dacă îl definesc ca pe
un lucru cu caracteristici specifice, atunci calculatorul este, în raport cu procesul de instruire,
un simplu mijloc de învăţământ (aşa cum este retroproiectorul, video-casetofonul, diascopul
etc.) integrat în dispozitivul didactic şi în strategia instruirii, fiind folosit ca atare pentru a
completa comunicarea, a diversifica limbajul comunicării clasice, arătând cu el ceva,
modelând etc. Dacă îl definesc ca fiind un program de aplicaţii, atunci calculatorul este, în
raport cu procesul de instruire, un mediu virtual de instruire stimulativ pentru activarea
funcţionării normale a bio-procesorilor2 umani şi pentru formarea şi dezvoltarea capacităţii
homo-interpretorilor3 (ceea ce aş numi eu, Mintea ca Forţă a creierului) să proceseze
interpretativ informaţiile. Ca atare, calculatorul este un mediu care se desăvârşeşte cu
ajutorul Forţei minţii omeneşti pentru educarea minţii omeneşti; este un loc virtual de
întâlnire a minţii profesorului cu mintea elevului, dar unde mintea profesorului este
"programul profesorului" ca soft de instruire. Căci elevul ca inteligenţă care se formează
1
v. Toffler, Război şi anti-război, Editura "Antet", Bucureşti, 1995, p. 171;
2
v. Popovici Dumitru, Pedagogie generală, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1998, p. 21;
3
v. ibidem, p. 23;
 2

întâlneşte în mediul virtual inteligenţa profesorului încorporată în programul de instruire

transferată acolo cu ajutorul unui program de aplicaţii gândit de profesor, controlat şi
gestionat de microprocesoarele calculatorului. Înţeles astfel, calculatorul este acela care
influenţează strategia de instruire, graţie caracteristicilor pe care i le conferă inteligenţa
obiectivată şi valorificată în "hardul" şi "softul" său, spre deosebire de mijloacele clasice de
învăţământ care sunt determinate (întrebuinţarea lor este determinată) de strategia de instruire.
Aş îndrăzni să afirm mai mult, că însuşi calculatorul tinde să devină în viitor strategie de
instruire.
Câteva întrebări îmi vin în minte, în legătură cu cele afirmate mai înainte:
 Cum influenţează calculatorul evoluţia modelului acţiunii instrucţionale?
 Cum influenţează calculatorul caracteristicile clasice ale procesului de instruire?
 Cum influenţează calculatorul formele de organizare a procesului de instruire?
Încerc, în cele ce urmează şi cât de concis posibil, să îmi dau un răspuns la fiecare
dintre aceste întrebări.

2. Influenţele calculatorului asupra modelului acţiunii instrucţionale

Modelul clasic al acţiunii instrucţionale este reprezentat de relaţia dintre profesor
(instructor) - subiectul acţiunii instrucţionale - şi elev (cursant) - obiectul acţiunii
instrucţionale - care se manifestă planificat şi organizat, ţintind la împlinirea unui ideal
instrucţional prin distribuirea şi, respectiv, asimilarea unui meniu instrucţional, în interiorul
unui dispozitiv didactic adecvat, integrat într-un mediu educaţional (instrucţional)
instituţionalizat şi influenţat de atmosfera socială externă şi de potenţialul spiritual şi
material al societăţii timpului şi locului dat4.
Evoluţia acestui model depinde, cum se poate observa de la prima vedere, de câteva
variabile, cum sunt: - calitatea instructorului; - calitatea elevului; - calitatea meniului
instrucţional; - calitatea dispozitivului didactic; - calitatea ambientului şcolar, toate acestea
influenţate de potenţialul spiritual al agenţilor instrucţiei, de potenţialul material al societăţii,
de nivelul de penetrare al înaltelor tehnologii informatice în mediul unităţilor de instrucţie şi
de evoluţia concepţiei despre psihicul uman pe care se bazează teoria şi strategia aplicată în
acţiunea instrucţională5. Orice schimbare de calitate la oricare dintre aceste variabile are
consecinţe asupra sensului spre care evoluează modelul acţiunii instrucţionale.
Calculatorul pătrunde în unitatea de instrucţie militară adus fiind de agenţii
instrucţiei şi educaţiei militare (de ofiţerii şi de instructorii militari). El influenţează mai întâi
calitatea prestaţiei instructorului, calitatea pregătirii lui, calitatea meniului instrucţional produs
de acesta. Dar numai atunci când devine parte integrată a dispozitivului didactic, în felul că
toţi participanţii la instrucţie au acces la el (fiecare militar, cursant care se instruieşte are la
îndemână un calculator), calculatorul produce influenţe asupra modelului integrat al acţiunii
instrucţionale.
În elaborarea explicaţiilor care urmează mă bazez pe experienţa pe care am dobândit-o
utilizând calculatorul în procesul de pregătire personală şi de instruire (dând măsura cuvenită
unui utilizator profan al caracteristicilor şi aplicaţiilor acestuia!).
Mai întâi, calculatorul am observat că tinde să absoarbă realul în mediul controlat de
el. Evident că nu calculatorul ca obiect (lucru) face aceasta, ci inteligenţa obiectivată în
calculator. Înţelepciunea ea însăşi captează, asimilează spiritele şi înlătură barierele
comunicaţionale. Calculatorul apropie catedra instructorului de banca militarului care se
instruieşte astfel ca banca cursantului să se ridice la înălţimea catedrei. Datorită calculatorului
şi mijlocit de acesta, strategia (planul, programul instructorului) şi celelalte produse ale
inteligenţei instructorului dobândesc o valoare de întrebuinţare sporită, sunt mai căutate şi
apreciate de cursant, iar informaţia utilă gestionată pe această cale este mai eficient şi eficace
4
v. Ioan Nicola, Pedagogie, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994, p. 28 şi urm.;
5
v. Popovici, D., ibidem, p. 18-20;
 3

procesată de mintea cursantului întru devenirea lui ca Minte capabilă să interpreteze

informaţiile în situaţii de criză şi război. Calculatorul face să dispară obositoarea (şi uneori
descurajatoarea) manifestare de voinţă directă a instructorului exercitată asupra fiinţei
cursantului întru instruire. Nu dispare voinţa de a instrui a instructorului. Doar că aceasta se
manifestă sub o formă mai discretă, mai curată de expresia capriciilor necontrolate, anume ca
ofertă de program de instruire, ca inteligenţă integrată într-o ofertă de mesaj ce se
adresează minţii cursantului într-un mod inedit, plăcut, direct şi acceptabil.
Dacă în schema clasică a modelului acţiunii instrucţionale aşez calculatorul la centru,
atunci creez modelul intuitiv care oferă minţii deschiderile spre descifrarea sensului
influenţelor pe care calculatorul le generează asupra elementelor şi raportului dintre ele în
cadrul modelului. Calculatorul, inteligenţa conservată şi gestionată de el, acaparează mediul,
îl absoarbe; unifică elementele fizic separate. Graţie caracteristicilor sale, calculatorul preia o
parte din funcţiile elementelor modelului acţiunii instrucţionale şi se face mediul cel mai
favorabil comunicării în felul că, prin mijlocirea unei aplicaţii, unui program special, meniul
instrucţional devine chiar mediul şi programul de învăţare al cursantului. Calculatorul face
să crească rolul instructorului în acţiunea instrucţională, dar în alt fel decât se manifestă
acest rol în modelul clasic de instruire. Rolul instructorului creşte prin programul de
instruire, prin inteligenţa lui obiectivată în oferta de instruire. Calculatorul extrage şi pune în
lumină forţa minţii instructorului, "dezbracă" instructorul de haina fizică şi-i pune în lumină
"softul", capacitatea minţii, forţa ei; calculatorul impune cursantului această forţă ca model la
concurenţă cu modelul clasic de instruire, care pune în evidenţă instructorul ca prezenţă mai
accentuat fizică. "Natura modificată a războaielor pune tot mai mult preţ pe educaţie şi
pricepere, şi mai puţin pe machismo (virilitate) şi forţa brută. Noua armată are nevoie de
soldaţi care-şi folosesc mintea, care pot trata cu o diversitate de oameni şi culturi, care pot
tolera ambiguitatea, pot lua iniţiativa şi pune întrebări, chiar până la situaţia de discutare a
autorităţii"6. Prin mijlocirea calculatorului instructorul se face mai bine cunoscut ca Minte şi
ca atare este mai bine şi uşor acceptat, îndrăgit şi urmat de cursant ca să dobândească Mintea.
Calculatorul nu înlocuieşte instructorul, ci devine mediul unde intenţiile şi produsele
inteligenţei instructorului sunt mai bine comunicate minţii cursantului. Cu ajutorul
calculatorului, în mediul virtual al acestuia, forţa minţii instructorului devine mai evidentă şi
se prezintă mai lesne ca model pentru mintea în formare (creştere, aşezare) a cursantului.
Ceea ce în raportul instrucţional clasic este abstract, prin mijlocirea calculatorului devine
concret-palpabil pentru minte.
Graţie calculatorului, cursantul este mai independent în interiorul programului de
instruire şi, cu toate acestea, este mai bine cunoscut de instructor. Ceea ce Nae Ionescu
spunea cu privire la cunoaşterea copiilor 7 este perfect valabil şi mult mai evident datorită
calculatorului, anume că forma principală de cunoaştere a copiilor (elevilor, cursanţilor) este
contopirea, identificarea profesorului cu elevul. "Nu vezi ceea ce este, vezi ceea ce eşti tu.
(…) Pentru ca să vezi ceea ce este, trebuie să devii tu, întâi, ceea ce este" 8. Calculatorul
tocmai asta mijloceşte în spaţiul virtual al său, anume contopirea în produsul cunoaşterii a
minţii instructorului cu mintea elevului său. În lumea virtuală a calculatorului nu mai este
mintea instructorului şi cea a elevului, ci este Mintea ca un tot capabil să organizeze şi să
interpreteze informaţii. Mintea cursantului este "agăţată" de mintea instructorului cu ajutorul
unui program de instruire şi ridicată cu acesta la înălţimea să vadă Mintea ca să devină minte
capabilă să raţioneze în situaţii de criză şi război. "(…) Armele inteligente pretind soldaţi
inteligenţi"9. "(…) Războinicii fără minte reprezintă, pentru războiul tip Al Treilea Val,

6
Toffler, ibidem, p. 93;
7
v. Ionescu Nae, Curs de metafizică, Humanitas, Bucureşti, 1991;
8
Ionescu, Nae., ibidem, p. 120-121;
9
Toffler, ibidem, p.92;
 4

ceea ce sunt muncitorii manuali necalificaţi pentru economia din Al Treilea Val - o specie
pe cale de dispariţie"10.
Se vede că în mediul de instruire influenţat (creat) de calculator acţiunea
instrucţională este mai aproape de conceptul ei decât este în modelul clasic al instruirii! Sub
influenţa calculatorului, modelul acţiunii instrucţionale evoluează în înţelesul că se
optimizează.
Repet: calculatorul nu înlocuieşte instructorul. Dimpotrivă! Instructorul rămâne, dar se
mută locul lui de la catedra distantă la catedra implicată, adusă la nivelul minţii cursantului
pentru a ajuta mintea acestuia să devină mintea matură a combatantului bine educat şi instruit.
În raportul dintre instructor şi calculator, calculatorul este instrument11 pentru
îndeplinirea obiectivelor instrucţiei conduse de instructor. Dar este un instrument deosebit,
faţă de alte instrumente implicate în instruire, prin aceea că poate oferi minţii cursantului
modelul Minţii ca homo-interpretor. Calculatorul serveşte ca model de procesare a
informaţiilor. Pentru că este aşa, el optimizează relaţia instructor-cursant în favoarea, desigur,
a cursantului. Spun în favoarea cursantului, pentru că graţie calculatorului cursantul este mai
bine protejat de capriciile, oscilaţiile şi imperfecţiunile omului-instructor.
Instrucţia mijlocită de calculator devine mai activă şi mai stabilă, mai curată şi mai
bine păzită împotriva oscilaţiilor şi capriciilor participanţilor la instruire. Calculatorul nu
face deosebiri. El nu "se supără", ci "amendează" în mod egal şi neutru eroarea, fără să
conteze cine a făcut-o (instructorul sau cursantul). În "faţa" calculatorului contează precizia
deciziei luate pentru rezolvarea situaţiei-temă pusă înaintea cursantului cu ajutorul
programului. Asta face ca şi relaţia instrucţională să fie mai obiectivă, mai exactă, mai curată
de tendinţele subiectivităţii umane, deşi integrarea lui în modelul instruirii depinde tocmai de
această subiectivitate. Trebuie observat aceasta, că numai întrucât voinţa agentului instruirii
aduce calculatorul în spaţiul instrucţiei, modelul acţiunii de instruire este influenţat de
caracteristicile şi de posibilităţile lui de procesare. Calculatorul nu este un mediu absolut de
instruire, ci un mediu de instruire funcţie de voinţa instructorului şi de capacitatea lui de a
face din calculator propriul mediu de afirmare, de manifestare a inteligenţei sale în subordinea
imperativelor legităţilor instruirii şi a finalităţilor acesteia. Calculatorul nu se admite să fie
integrat pur şi simplu în modelul acţiunii instrucţionale, ci trebuieşte să fie bine integrat şi
bine întrebuinţat.

3. Cum influenţează calculatorul caracteristicile procesului de instrucţie?

Cea mai evidentă caracteristică a procesului de învăţământ este interacţiunea şi
conlucrarea dintre agentul instrucţiei (instructor, profesor) şi receptorul acţiunii instructive
(cursantul), fiecare având atribuţii şi roluri specifice 12. Cu alte cuvinte, instructorul predă şi
cursantul învaţă. Cea mai simplă definiţie a predării consistă în afirmaţia că predarea este
transmitere de mesaj. Învăţarea înseamnă, tot aşa, mai simplu zis, asimilarea mesajului
transmis.
Conform cu Z. Wlodarski13, predarea este un proces de organizare a situaţiilor în care
se desfăşoară învăţarea. Acţiunea de predare trebuie să dezvolte la cursant capacitatea de
autoinstruire, care se exprimă într-o învăţare intenţionată eficientă, fără ajutorul
instructorului14. Trebuie să recunosc că aşa ceva este greu şi anevoios de realizat cu mijloacele
şi metodele clasice ale predării. Datorită calculatorului (cu condiţia ca acesta să fie
instrumentul personal al instructorului şi cursantului şi ca acesta să fie la îndemâna fiecărui
10
Toffler, ibidem, p. 95;
11
Instrument cu "soft"; ca atare, calculatorul nu este un oarecare instrument, ci un instrument cu capacitate de
autoreglare, ceea ce-i conferă un loc aparte între instrumentele atrase în instruire. Calculatorul este un instrument
capabil de autonomie funcţională în limita programelor implementate în "softul" lui.
12
v. Ioan Nicola, ibidem, p. 275;
13
v. Legităţile psihologice ale învăţării şi predării, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980, p. 18;
14
ibidem;
 5

cursant, în clasă şi poligon) acest deziderat este realizabil foarte lesne (asta nu înseamnă că
fără muncă, implicare nemijlocită din partea instructorului). Prin mijlocirea aplicaţiilor
corespunzătoare, bine alese şi bine pregătite, instructorul organizează pe calculator situaţiile
de învăţare. Predarea nu mai este acuma un act de la catedră, ci un program. Ca atare, ea
capacitează cursantul, îl activează şi-l provoacă să acţioneze. Paşii programului formează şi
dezvoltă cursantul ca fiinţă capabilă de autoinstruire. Calculatorul favorizează instructorului
posibilitatea să modifice dificultatea programului de instruire în raport cu răspunsul
cursantului la stimuli. Instructorul nu lucrează nemijlocit cu cursantul în sens clasic, ci
lucrează cu cursantul nemijlocit în mediul programului care simulează condiţiile misiunii
procesate de calculator pe durata şedinţei (unităţii de instruire). Întâlnirea cu elevul are loc în
mediul virtual al calculatorului şi este o întâlnire a minţilor în unitatea programului. Tot
calculatorul semnalează instructorului performanţele cursantului şi comandă creşterea
progresivă a dificultăţilor proiectate pentru încercarea capacităţilor acestuia.
Se vede de aici că învăţarea nu mai este o etapă distinctă în economia de timp a
cursantului, ca "temă pentru studiu". Datorită facilităţilor pe care le creează mediul de
instruire asistat de calculator, învăţarea devine concomitentă cu predarea şi tot graţie
calculatorului "elevul învaţă să fie propriul său dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru"
(Nicolae Iorga).
În stadiul lui clasic de a fi, procesul de instruire este caracterizat de dependenţa
cursantului faţă de repertoriul de comunicare al instructorului. Comunicarea este posibilă
numai atunci când cursantul înţelege limbajul instructorului. Calculatorul eliberează pe
cursant de această dependenţă, pentru că instructorul integrează mesajul său în mediul virtual
unde operează un limbaj unic. Calculatorul unifică limbajele. Condiţia comunicării prin
mijlocirea calculatorului este cunoaşterea lucrului cu programul de instruire gestionat de
calculator. Mijlocită de calculator, predarea instructorului captează mintea militarului care se
instruieşte în limbajul aplicaţiei gestionate de calculator pentru a o ridica la starea de
capacitate de procesare a minţii militarului aflat în misiune, cum aceasta este modelată cu
ajutorul programului.
Privind la lucru pe instructor şi pe cursant în faţa calculatorului, fără să cunoşti cine
este instructorul şi cine este cursantul, nu-i recunoşti după comportament. Calculatorul unifică
comportarea participanţilor la instruire (nu nivelează, ci armonizează comportamentul
fiecăruia pe calea efortului spre standardul dat ca ţintă) şi face mai evidentă relaţia de instruire
ca fiind un parteneriat cu scop instructiv! Calculatorul despovărează relaţia instructivă de
orgolii! Desigur, în intimitatea sa, instructorul face cele ale instructorului iar cursantul, la fel,
cele ale cursantului. Dar calculatorul eliberează pe fiecare în parte de tensiunile pe care le
creează comunicarea clasică. În liniştea comunicării mijlocite de calculator, instructorul în
chip mai evident apare ca partener întru formare şi perfecţionare a cursantului, dar într-un fel
în care, de fapt, fiecare ajunge să stimuleze pe celălalt întru desăvârşire! Instructorul nu mai
are aici monopolul cunoaşterii! Are doar iniţiativa întru cunoaştere şi ascendentul
experienţei Performanţei în cunoaştere! Spre deosebire de cursant, instructorul este
cetăţeanul lumii Performanţei la porţile căreia cursantul este ajutat de acesta să bată. Nu
instructorul deschide porţile; el arată drumul! Lumea Performanţei primeşte pe cursant în
evidenţele sale funcţie de vrednicia lui întru Ea. Calculatorul face mai evident acest lucru şi
aşează mai uşor pe fiecare la locul lui în ierarhie; dar face aceasta într-un mod care nu
jigneşte!
O altă caracteristică a procesului de instruire, puternic influenţată de calculator, este
unitatea dintre caracterul informativ şi formativ în predare şi învăţare. Formarea este
întotdeauna o consecinţă a informării şi o bază pentru realizarea în continuare a acesteia 15.
Totodată, nu există vreun aspect al componentei formative care s-ar putea dispensa total de
prezenţa elementelor informării. J.S. Bruner susţine că instruirea este un efort de ajustare şi
15
I. Nicola, ibidem, p. 277;
 6

modelare a dezvoltării (creşterii). Ei bine, calculatorul mijloceşte în chip strălucit întru

aceasta. Cum am arătat mai înainte, graţie calculatorului predarea este simultană cu învăţarea.
Tot aşa, informarea mijlocită de calculator este formativă şi formarea mijlocită de calculator
este informativă prin excelenţă! Calculatorul obligă pe cursant să se formeze întru informare
şi invers într-un proces aproape confundat. Şi aceasta se întâmplă nu pentru ca militarul-
cursant să devină "depozit" de informaţii. Nu se urmăreşte pe această cale cantitatea de
informaţii stocate de cursant în memoria sa! Nu! Aceasta se face pentru ca el să dobândească
capacitatea de a opera întru un scop cu informaţiile pe care le are la îndemână şi pe care le
stochează calculatorul. Cursantul, ca şi instructorul, are în calculator depozitele (biblioteca) de
informaţii necesare. Mintea liberă, memoria dezafectată de grija acumulării de informaţii
perisabile, devine aptă să asimileze proceduri şi algoritmi de actualizare a informaţiilor şi de
procesare eficientă a lor pe itinerarul misiunii, întru scopul misiunii militare.

4. Cum influenţează calculatorul formele de organizare a procesului de instruire?

Forma de organizare a procesului de învăţământ este modalitatea gândită de acţiune
a instructorului pentru ridicarea minţii cursantului în stările de capacitate definite prin
obiectivele operaţionale stabilite unităţii de instruire date. Este structura, gândită şi realizată în
funcţie de sarcina dominantă de instruire, care permite o anumită succesiune a evenimentelor
instruirii şi favorabilă învăţării. Această modalitate de acţiune se vede că este tactica
didactică a instructorului aplicată împotriva obstacolelor (rezistenţelor la învăţare ale)
cursantului pentru captarea şi conducerea minţii cursantului la ţinta instruirii. "Tactica
didactică" a instructorului este arta de a combina elementele de structură ale acţiunii
instrucţionale şi evenimentele instruirii astfel încât să se obţină calea cea mai curată de
comunicare a mesajului instrucţional.
În didactica clasică, forma elementară, de bază a organizării procesului de învăţământ
este lecţia. J.F. Herbart (1776-1891) defineşte lecţia ca unitate de muncă diferită de cea care
o precede şi ce cea care o urmează 16. Ca unitate de muncă, lecţia adună într-un tot coerent,
subordonat scopului instruirii, elementele şi variabilele predării şi învăţării: obiectivele
operaţionale, conţinutul informaţional, metodele şi mijloacele didactice, particularităţile
individuale ale cursanţilor, organizarea colectivului de cursanţi, personalitatea instructorului,
ambianţa educaţională, principiile şi legităţile instruirii etc.17.Ca unitate de muncă diferită de
cea care o precede şi de cea care o urmează, lecţia este o verigă dintr-un lanţ de lecţii, este
un moment din continuumul instrucţional pe drumul spre obiectivele-ţintă ale instruirii.
Calculatorul integrat în procesul de învăţământ nu anulează această teorie, dimpotrivă!
Calculatorul optimizează structura lecţiei şi conduita participanţilor la instruire în mediul
creat cu ajutorul lui, mijlocit de inteligenţa instructorului.
Structura lecţiei este definită de existenţa următoarelor elemente: - obiectivele
operaţionale; - conţinutul informaţional; - complexul multi-media; - variabilele personalităţii
instructorului şi variabilele personalităţii cursantului; - organizarea colectivului de cursanţi; -
elementele de conexiune inversă; - durata; - locul; - relaţiile dintre elementele de structură.
Cum optimizează calculatorul structura lecţiei? În felul că elementele de structură
enunţate mai sus sunt integrate într-un program de instruire (algoritm de instruire gestionat
printr-un program de calculator). Optimizarea rezultă de aici, că, prin mijlocirea unui program
pus sub controlul calculatorului, mintea cursantului este eliberată de influenţele contactului
subiectiv cu instructorul, ale oscilaţiilor şi imperfecţiunilor comportamentale ale acestuia.
Lecţia este curăţată de stresul adus în mediul de instruire de starea imperfectă a instructorului.
Calculatorul contribuie la aşezarea climatului unde manifestarea subiectivităţii este limitată.
Programul de instruire desfăşurat de calculator în unitatea lecţiei integrează
evenimentele lecţiei ca momente semnificative, ca puncte obligate de trecere pe unde nu se
16
v. Dottrens, R. şi colaboratorii, A educa şi a instrui, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 43;
17
v. I. Nicola, ibidem, p. 368;
 7

poate trece fără să fi probat capacitatea de a trece. De aici se vede că optimizarea lecţiei sub
influenţa calculatorului este o consecinţă a eficienţei programului de instruire şi a hărniciei
cursantului în efortul de a-l parcurge.
În cadrul unei asemenea lecţii (şedinţe de instrucţie), instructorul este precum un
amfitrion, care primeşte pe cursanţi în dispozitivul didactic creat funcţie de obiectivul
dominant al instrucţiei şi, după cuvenitele precizări privind finalităţile lecţiei (şedinţei),
deschide cursantului accesul la programul de instruire controlat de calculatorul în faţa căruia
este invitat să se aşeze şi în mediul virtual al căruia mintea lui este provocată să plonjeze.
Instructorul trece în planul posibilităţilor de manifestare discretă, ca îndrumător, confident,
susţinător, încurajator. La sfârşitul lecţiei calculatorul oferă instructorului rezultatele
cuantificate ale efortului fiecărui cursant în parte. Nu se mai poate lucra cu masa de cursanţi
în acest cadru de lecţie. Lecţia asistată de calculator transformă instruirea de masă în
instruire individualizată!
Organizarea colectivului de cursanţi este dictată de performanţa fiecărui cursant din
grup. Ne aşteptăm, astfel, la o dinamică controlată de calculator a schimbării locului
cursanţilor în clasă şi la o dinamică a transferului cursanţilor de la o clasă la alta de
performanţă în funcţie de performanţele dovedite de ei la cursuri. Dar asta înseamnă că
noţiunea de clasă va suferi o schimbare în înţeles, faţă de înţelesul ei clasic, pentru că sub
influenţa calculatorului clasa devine unitatea cursanţilor de aceeaşi valoare (fiind la aceeaşi
distanţă de ţintă) pe scara Performanţei unităţii de instrucţie pentru un anumit nivel de
instruire. Instructorului îi va reveni rolul să conceapă programele potrivite claselor de
performanţă apărute. Calculatorul dă de lucru instructorului mai mult decât dă de lucru
modelul clasic de instruire. Calculatorul nu îngăduie rutina la nivelul vieţii instructorului.
Variabilele personalităţii cursanţilor comandă diversificarea programelor şi provoacă pe
instructor la acţiune întru propria lui desăvârşire. Calculatorul determină pe instructor să
înveţe continuu (de remarcat dinamica evoluţiei mediilor de operare ale calculatorului!), să
gândească continuu la misiunea sa; leagă pe instructor de ţinta instrucţiei mai trainic decât o
face modelul clasic de instruire.
Ceea ce didactica clasică identifică a fi tip de lecţie, didactica asistată de calculator
identifică a fi tip de program de instruire derulat sub controlul calculatorului. Şi aici criteriul
de clasificare este cel al sarcinii didactice dominante: comunicarea de idei, formarea de
priceperi şi deprinderi intelectuale şi motrice, sistematizarea, verificarea etc. Modul tipic de
organizare a programului de instruire este tipul de program de instruire: combinat, de
comunicare, de formare a priceperilor şi deprinderilor, de recapitulare şi sistematizare, de
verificare, apreciere şi evaluare.
Ideal ar fi ca instructorul să dispună de asemenea programe. Calculatorul însă
provoacă pe instructor să devină creator de programe. Calculatorul scoate personalul şcolii
din rutina şi fixismul la care îi condamnă tiparele şcolii clasice.

5. Cum influenţează calculatorul conformitatea acţiunii instrucţionale cu înţelesul

autentic al conceputului de educaţie şi instrucţie?
Calculatorul dă putere, în mediul instrucţiei, conceptului de educaţie şi instrucţie! Prin
aceea că întăreşte capacitatea instructorului de a procesa şi comunica informaţii şi că “ajută”
pe cursant să se integreze în climatul instruirii şi să se instruiască, calculatorul “favorizează”
posibilitatea acţiunii educaţionale.
Calculatorul fiind un "produs al interpretorilor" 18 este şi instrument al interpretorilor
întru formarea cursanţilor ca interpretori. El ajută instructorul să sesizeze specificul funcţional
al capacităţilor interpretative individuale şi să coreleze acestui specific strategia de instruire19.

18
v. Popovici, D., ibidem, p. 35;
19
ibidem, p. 35-36;
 8

Calculatorul stimulează mintea (procesorul uman de informaţii) să se formeze pentru

misiunea militară întru care cursantul se pregăteşte în chipul (în felul) cum instructorul a
programat şi organizat aceasta în cadrul programului de instruire. Calculatorul nu înlocuieşte,
aşadar, pe instructor, dar oferă acestuia mediul în care personalitatea sa să se extindă ca să
poată trage mintea cursantului la starea de disponibilitate să urce la capacitatea de operare
descrisă în standardele funcţiei de comandă ori de execuţie pentru care se pregăteşte. În acest
fel calculatorul apropie mai mult de conceptul ei acţiunea educaţională, o face să fie mai
vizibilă ca "acţiune informaţională asupra procesorilor umani de informaţii cu scopul de a
le menţine sau modifica performanţele în raport cu finalitatea propusă de agentul acţiunii
educaţionale"20.

6. Despre capcanele folosirii abuzive a calculatorului în instrucţia militară

Capcana este un dispozitiv pentru prinderea animalului sălbatic. În ce fel ar putea fi
calculatorul o capcană şi pentru cine? Să ne gândim! În construirea răspunsului aş pleca de la
precizarea scopului educaţiei şi instrucţiei militare. Scopul educaţiei militare este eliberarea
gândirii militarului de grijile obişnuite omului obişnuit şi legarea fiinţei lui de virtuţile
militare din care izvorăsc putinţa acceptării misiunii şi disponibilitatea pentru jertfă întru
succesul misiunii militare pentru stingerea războiului şi refacerea climatului de pace tulburat
de agresor; altfel zis, educaţia militară ridică omul chemat sub arme la stările de libertate de
rău şi de neputinţă ale militarului. Scopul instrucţiei militare este priceperea artei militare şi
dobândirea capacităţii de a o folosi bine şi pentru Bine pe itinerarul misiunii de luptă. Întru
acest scop calculatorul este instrument şi mediu de instruire. Ca atare, el face parte din
arsenalul de mijloace şi metode la îndemâna instructorului să facă inteligibil mesajul său
pentru cursant întru conducerea cursantului la stările de libertate ale militarului definite prin
obiectivele educaţiei şi instrucţiei militare.
Folosirea calculatorului consider că trebuieşte foarte bine dozată în procesul de
instruire. El este ca un medicament care, dacă este bine administrat, face bine, însănătoşeşte,
întăreşte, reface, iar dacă este rău administrat, abuziv, atunci generează efecte contrare, face
rău, slăbeşte, orbeşte. Programul de lucru cu calculatorul trebuieşte gândit, raţionalizat şi
aplicat în aşa fel încât prezenţa lui în viaţa cursantului să favorizeze şi să stimuleze învăţarea.
Calculatorul are o mare capacitate de captare a fiinţei, a minţii omului în mediul său.
Tocmai în această caracteristică a lui se află şi pericolele folosirii lui abuzive. În mediul
virtual creat de calculator omul se află în pericolul de a pierde sensibilitatea proprie
oamenilor. Pe calculator oamenii sunt puncte, ţinte uşor de sacrificat. Dar cel care se
instruieşte nu trebuie lăsat să uite că este om şi că se pregăteşte pentru oameni! Astfel
calculatorul este o capcană, în felul că în răceala mediului virtual comportamentul uman este
o schemă logică; calculatorul nu "ştie" să modeleze inima, ci numai modelul minţii ca
procesor de informaţii! Nu trebuie să lăsăm calculatorul să ia în stăpânire (în robie) mintea
omului! Mintea omului, aşadar şi a militarului trebuie să continue să fie legată de inimă!
Calculatorul nu înrobeşte însă mintea omului ordonat, disciplinat, stăpân pe sine. Calculatorul
înrobeşte, se face capcană numai pentru spiritul neascultător, nestăpânit, împrăştiat, nesupus
programului, care-şi face singur de cap, care evadează din ordine! Calculatorul prinde şi leagă
(înrobeşte) spiritele slabe, superficiale. Ori educaţia în genere, iar cea militară în speţă, tocmai
aceasta are de făcut, să scoată spiritul cursantului din robia capriciului şi bunului plac, din
nefiinţă întru datorie în fiinţarea întru datorie, în libertatea capacităţii de împlinire a datoriei,
capacitate pe care o conferă Virtutea ascultării de instructor în cadrul programului ordonat
pentru îndeplinirea sarcinilor didactice.
Calculatorul mişcă mintea, o pune să gândească în felul că o provoacă să rezolve
situaţiile-problemă concepute în program. Calculatorul nu operează însă cu criterii de ordin
moral. El cuantifică doar logica acţiunii nu şi implicaţiile morale. Pentru cele din urmă este
20
ibidem, p. 37, nota de la subsolul paginii;
 9

nevoie de prestaţia şi prezenţa instructorului autentic. Instructorul este ţinut de obligaţia să

amintească continuu cursantului că misiunea pentru care se pregăteşte este ocazia să
dovedească capacitatea de a fi OM pe care Ţara se poate bizui, capacitatea de a îndeplini
misiunea pentru Bine!
Instructorul, în felul că îl învaţă pe cursant cu ajutorul calculatorului şi îl învaţă pe
cursant să deosebească binele de rău pe itinerarul misiunii de luptă, să aleagă binele şi să
refuze răul, să folosească arma întru bine şi nu întru rău, face educaţie şi instrucţie militară de
bună calitate! "Instructorul" care lasă cursantul în seama doar a unor algoritmi logici, fără să
arate consecinţele lor în planul acţiunii militare şi al mediului în care acţiunea militară se
desfăşoară, nu face educaţie şi instrucţie militară potrivit conceptului acestora; aruncă pe
cursant în capcana părerii bune de sine pe care o induce atât complexitatea programului
gestionat de el, folosind posibilităţile tehnice şi de "soft" ale calculatorului, cât şi
complexitatea armamentului pe care îl are la îndemână.
Calculatorul pe cât de folositor este, integrat fiind într-un plan de salvare a minţii din
inerţie în activitate, pe atât de periculos şi anti-uman poate deveni dacă este folosit abuziv, ne-
raţional, la cheremul bunului-plac, al dispoziţiei capricioase, fără să se urmărească un ţel
precis definit pe Calea educaţiei şi instrucţiei militare.

Bibliografie
- Dottrens, R. şi colaboratorii, A educa şi a instrui, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1970;
- Hassenforder, J., Inovaţia în învăţământ, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1976;
- Ionescu, N., Curs de metafizică, Humanitas, Bucureşti, 1991;
- Nicola, I., Pedagogie, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1994;
- Planchard, E., Cercetarea în pedagogie, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1972;
- Popovici, D., Pedagogie generală, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1998;
- Văideanu, G., Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura politică,
Bucureşti, 1988;
- Wlodarski, Z., Legităţile psihologice ale învăţării şi predării, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980.

- ooOoo -