CAPITOLUL 5.

CONSECINŢE ALE COMPORTAMENTULUI NEETIC PENTRU ORGANIZAŢIA

MILITARĂ

În orice instituţie se pot întâlni comportamente „imorale”, comportamente care pot fi

considerate, din păcate, din ignoranţă sau din neputinţă, neimportante sau mult prea greu de
evaluat obiectiv.
Din nefericire, aceste comportamente contribuie însă la crearea unui mediu
organizațional imoral, în care pare că totul este permis, ceea ce va favoriza și mai multe
comportamente imorale.
La fel ca în cazul oricărei organizații, şi în organizaţia militară se poate vorbi despre un
nivel de moralitate general și colectiv, situat dincolo de moralitatea fiecărui membru al
sistemului cât şi de un mediu în care se dezvoltă un cumul de practici organizaționale ce pot fi
supuse evaluării morale. Astfel că, aceste practici organizaţionale specifice sistemului military
formează contextul moral şi sunt exprimate propriu-zis prin acţiunile membrilor săi.
La specificul sistemului militar, Codul de conduită etică al personalul militar
reglementează conduita etică în raporturile de serviciu ale acestuia şi stabileşte principii
fundamentale şi clare care orientează activitatea din organizaţia militară. Principiile detaliate în
cadrul acestui Cod, asociate cu simţul răspunderii, stabilesc reguli esenţiale de comportament şi
etică pentru tot personalul militar şi civil.
În urma studierii acestor principii fundamentale, reguli şi norme de conduită care
reglementează activitatea în Armata României prin intermediul legilor şi regulamentelor
militare, dar mai ales a Codului de conduit etică, vom sublinia câteva abateri de la normele de
conduită militară, acestea reflectându-se în abateri de la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în
abateri care compromit onoarea şi demnitatea militară, în abateri de la disciplina militară cât şi
în abaterile privind îndeplinirea misiunilor sau activităţilor şi care presupun ceea ce numim
comportament neetic sau imoral. Acestea pot fi:
 nerespectarea obligaţiei morale de loialitate faţă de instituţia angajatoare şi de apărare a
prestigiului acesteia;
 solicitarea sau acceptarea de cadouri, favoruri, servicii sau alte avantaje, care pot
influenţa imparţialitatea şi corectitudinea în luarea unei decizii
 acceptarea de recompense suplimentare necuvenite pentru activitatea prestată;
 prevalarea de informatii şi date la care are acces, datorită serviciului, pentru a desfaşura
el însuşi sau prin alte persoane cărora acestea le sunt aduse la cunostinţă, activităţi care pot
genera obţinerea unor venituri necuvenite;
 folosirea funcţiei pe care o deţine pentru a obţine avantaje sau alte beneficii personale;
 promovarea unei imagini nefavorabilă ţării şi instituţei pe care o reprezintă în cadrul
instituţiilor de învăţământ, seminariilor dar şi a altor activităţi cu caracter internaţional, mai ales
pe timpul executării misiunilor internaţionale;
 imparţialitatea şi nerespectarea principiului egalităţii şanselor, indiferent de naţionalitate,
sex, religie sau de alte criterii discriminatorii;
 nerespectarea onoarei, reputaţiei, demnităţii şi a celorlalte drepturi şi libertăţi
fundamentale în raporturile cu aliaţii;
 nesusţinerea cu demnitate şi competenţă drepturile şi interesele legitime ale Ministerului
Apărării Naţionale, cu respectarea secretului şi confidenţialităţii;
  neasigurarea folosirii bunurilor publice în scopul exclusiv al desfaşurării activităţilor
aferente funcţiei;
 neocrotirea bunului public şi neevitarea producerii oricărui prejudiciu.
 acordarea de recompense nemeritate sau aplicarea de sancţiuni disciplinare
nejustificate subordonaţilor;
 împrumuturile de bani şi/sau bunuri materiale de la subordonaţi;
 dezinformarea sau tăinuirea unor fapte de indisciplină săvârşite în unitatea militară sau
subunitate;
 lipsa de sinceritate sau a curajului răspunderii pentru faptele comise;
 ascunderea sau nedeclararea identităţii în cazul comiterii unor abateri;
 prezentarea la program sau la intrarea în serviciu sub influenţa băuturilor
alcoolice/drogurilor/substanţelor halucinogene/substanţelor etnobotanice sau consumul acestora
în timpul programului, serviciului, exerciţiilor şi misiunilor;
 lipsa de respect manifestată faţă de comandanţi/şefi, superiori, egali sau inferiori în grad;
 participarea voluntară la manifestările unor comunităţi religioase sau organizaţii prin
care se aduce atingere demnităţii militarului, statului sau naţiunii române şi emiterea unor opinii
discriminatorii faţă de grupuri de persoane sau entităţi sociale;
 participarea la activităţi cu caracter politic care au ca efect implicarea instituţiei militare;
 portul neregulamentar al uniformei, gradelor şi însemnelor militare;
 nerespectarea regulilor de igienă individuală şi colectivă;
 instigarea altor militari sau favorizarea cu intenţie a acestora la săvârşirea de fapte care
constituie abateri disciplinare;
 participarea voluntară la perturbarea gravă a ordinii şi liniştii publice.
 încălcarea normelor de evaluare a performanţelor subordonaţilor;
 nerespectarea atribuţiilor de serviciu sau superficialitate în îndeplinirea acestora;
 neexecutarea la timp a controalelor stabilite prin reglementările în vigoare, din cauze ce
ţin de persoana respectivă;
 neacordarea la timp a drepturilor legale ce se cuvin personalului;
 dezinteres în perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate;
 neîntreţinerea armamentului şi a tehnicii din dotare;
 încălcarea reglementărilor în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate
naţionale, NATO şi UE.
 neîncadrarea în programul orar al unităţii;
 devierea, fără motiv, de la itinerarul fixat;
 absenţa nemotivată de la serviciu, până la 24 de ore;
 neraportarea despre executarea ordinelor primite;
 întârzierile în executarea sau transmiterea ordinelor primite;
 încredinţarea vehiculului, navei sau aeronavei altei persoane, ori părăsirea
acestora fără aprobare;
 sustragerea de la activităţile ordonate pe linie de garnizoană;
 părăsirea fără aprobare a unităţii militare sau a locului de dispunere/cartiruire
ori a taberei;
 pătrunderea fără autorizare într-un loc cu acces limitat, semnalizat sau cunoscut în acest
sens;
 sustragerea de la îndeplinirea serviciului sau de la desfăşurarea activităţilor specifice;
 nerespectarea actelor normative specifice în domeniile protecţiei mediului,
securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a normelor de apărare împotriva incendiilor;
  nerespectarea actelor normative specifice din domeniul informării şi relaţiilor publice
referitoare la condiţiile de acordare de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a
interviurilor şi declaraţiilor de presă către reprezentanţii massmediei civile.
 favoritismul și evaluarea subiectivă din partea cadrelor didactice;
 hărțuirea sexuală pe linie ierarhică;
 nerespectarea proprietății intelectuale;
 comunicarea deficitară în instituție;
 mita și cadourile oferite profesorilor;
 relațiile erotice între studenți și profesori;
 utilizarea unui limbaj ofensator sau superior de către cadrele didactice;
 limbajul rece și nepoliticos al personalului administrativ în relația cu studenții;
 presiuni din partea profesorilor pentru ca studenții să le cumpere cărțile etc.

Aşadar, despre comportamentul neetic sau immoral se poate spune că este destul de
complex şi îmbracă diverse forme. În sistemul militar, dacă atitudinea neconformă se regăseşte
printre faptele incriminate de lege, încalcarea dispoziţiilor Codului de conduită etică atrage
suportarea consecintelor legale, adică aplicarea unei sancţiuni disciplinare conform
regulamentelor în vigoare sau mai grav uneori dacă fapta săvârşită constituie infracţiune, atunci
intervine răspunderea de ordin penal.
Abaterile de la disciplina militară se sancţionează disciplinar numai dacă nu constituie
infracţiuni. Ambele pot avea consecinţe cu efecte negative asupra carierei profesionale.

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica sunt după cum urmează:

 cadrelor militare:
a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) retrogradare în funcţie;
d) amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1 - 2 ani;
e) trecerea în rezervă.
Pentru abateri de la disciplina militară, cadrelor militare în activitate care urmează cursuri
la zi în instituţiile de învăţământ superior militar li se aplică sancţiuni disciplinare specifice
cadrelor militare în activitate; pentru încălcarea regulilor de convieţuire socială şi încălcarea
eticii universitare li se pot aplica sancţiuni specifice studenţilor militari.
Cadrelor militare în rezervă/retragere, pentru comportare nedemnă în situaţii în care poartă
uniforma militară, li se retrage dreptul de a o purta; retragerea dreptului de a purta uniforma
militară pentru cadrele militare în rezervă/retragerese face conform procedurii stabilite prin
ordinul Ministrului Apărării Naţionale privind ocaziile în care se poartă uniforma militară de
către cadrele militare înrezervă şi în retragere.

 soldaţilor şi gradaţilor profesionişti:

a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) retrogradarea din funcţie;
d) amânarea promovării în grad, pe o perioadă de la 1 la 2 ani;
e) desfacerea disciplinară a contractului.

 studenţilor din instituţiile de învăţământ superior militar:

a) avertisment scris;
b) retrogradarea în funcţie;
c) exmatriculare;
d) alte sancţiuni disciplinare prevăzute de Codul de etică şi deontologie
universitară.
 Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica elevilor din colegiile militare liceale şi şcolile
militare de maiştri militari şi subofiţeri sunt cele prevăzute în normele de organizare şi
funcţionare ale acestor instituţii de învăţământ militar preuniversitar.

Complementar comportamentelor neetice rezultate din săvârşirea abaterilor de la

conduita militară, au mai fost identificate următoarele consecinţe:
o perturbarea activităţilor curente ale instituţiei;
o sarcini suplimentare pentru personalul responsabil;
o discreditarea sistemului militar;
o clasarea unităţii si a subunităţii, pe un loc inferior la evaluarea ordinii şi disciplinei
militare;
o perpetuarea comportamentului neetic dacă nu se iau măsurile corespunzătoare;
o neîndeplinirea obiectivelor stabilite şi neîncadrarea în termenele stabilite;
o atragerea antipatiei din partea camarazilor, comandanţilor şi chiar a Comandantului
unităţii respective;
o marginalizarea militarului;
o scăderea stimei de sine;
o pierderea relaţiilor cu anumiţi colegi, prieteni;
o creearea condiţiilor ca alţi militari să săvârşească abateri dar să paseze răspunderea pe
umerii celui care este deja blamat în cadrul subunităţii;
o scăderea nivelului de încredere în militar pentru îndeplinirea altor sarcini;
o presiune din ce în ce mai mare pe militar cum ar fi privarea de anumite drepturi şi
primirea de sarcini numeroase şi cu un grad de dificultate ridicat iar termen de executare
foarte scurt;
o afectarea familiei militarului vinovat în cazul în care acesta va suporta consecinţe din
cele mai grave, de ordin penal ceea ce va atrage desfacerea contractului de muncă;
o atragerea controalelor numeroase pe unitate;
o apariţia ocaziei de afişare a exemplelor negative;
o creşeterea nivelului de stricteţe şi rigurozitate în unitate.

BIBLIOGRAFIE
1) Mihaela Constantinescu, Valentin Mureşan, Instituţionalizarea eticii: mecanisme şi
instrumente, Editura Universității Bucureşti, 2013;
2) Ioan Popa, Radu Filip, Management internaţional, Bucureşti, Editura Economică, 1999;
3) Gary Johns, Comportament organizațional, Ed. Economică, Bucureşti, 1998;
4) ORDINUL Nr. M-94 din 08.06.2004 pentru aprobarea Codului de conduită etică a
personalului militar şi civil contractual din Ministerul Apărării Naţionale;
5) ORDIN Nr. M.64 din 10 iunie 2013 pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare.