Sunteți pe pagina 1din 12

CODURILE DE ETICĂ UNIVERSITARĂ

Curs nr. 3 - 4
Conf. univ. dr. Voicu Oana - Luminiţa
PLANUL CURSULUI

I. Definirea conceptului de cod etic. Necesitatea adoptării codurilor


etice de către operatorii economici

II. Buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare


tehnologică

III. Comisia de etică universitară

IV. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de etică şi


integritate academică (CEIA) a Universităţii Politehnice Bucureşti

V. Carta universitară potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011

VI. Etica în carta universitară şi în codurile de etică ale universităţilor


naţionale

VII. Etica profesiilor juridice

VIII. Bibliografie

1
I. DEFINIREA CONCEPTULUI DE COD ETIC.
NECESITATEA ADOPTĂRII CODURILOR ETICE DE
CĂTRE OPERATORII ECONOMICI

Printre modalităţile de manifestare a culturii organizaţionale se remarcă


normele comportamentale nescrise / scrise, regulamentele de ordine interioară
şi codurile etice. Carta şi codurile deontologice sunt acele documente scrise ce
includ valorile, normele şi conduitele pe care personalul unui operator economic
trebuie sau ar trebui să le urmeze. Rolul codurilor etice este de a direcţiona
comportamentele individuale şi de grup. Ele stabilesc atȃt drepturile cȃt şi
obligaţiile angajaţilor unui operator economic, protejȃndu-i pe aceştia şi, în
acelaşi timp, solicitȃndu-i.

II. BUNA CONDUITĂ ÎN ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE


ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

Buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare


tehnologică se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduită şi de
proceduri ce trebuie respectate.
Normele de bună conduită sunt prevăzute de Legea nr. 206/2004
privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi
inovare, completate şi detaliate în Codul de etică şi deontologie profesională a
personalului de cercetare-dezvoltare prevăzut de Legea nr. 319/2003 privind
Statutul personalului de cercetare dezvoltare, precum şi în Codurile de etică pe
domenii.
Potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, art 310, constituie abateri
grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară;
a) plagierea rezultatelor sau publicaţiile altor autori;

2
b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi / finanţare.
Abaterile de la normele de bună conduită (prevăzute de Legea nr.
206/2004) includ:
a) plagiatul;
b) autoplagiatul;
c) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia / mai
multor autori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori
excluderea unor autori care au contribuit semnificativ la publicaţie;
d) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane
fără acordul acesteia;
e) publicarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori
metode ştiinţifice nepublicate;
f) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare,
în dosarele de candidatură pentru abilitate, pentru posturi didactice
universitare ori pentru posturi de cercetare-dezvoltare.
Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute de Legea nr.
206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
tehnologică şi inovare sunt detaliate în codul de etică / în codurile de etică pe
domenii.
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare mai stabileşte şi o categorie distinctă de
abateri de la buna conduită prin asociere, astfel:
a) participarea activă în abateri săvȃrşite de alţii;
b) cunoaşterea abaterilor săvȃrşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică;
c) coautorul publicaţiilor conţinȃnd date falsificate / confecţionate;
d) neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi legale.
Legea nr. 206/2004 stabileşte sancţiuni pentru abaterile constatate de la
buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare:

3
- avertismentul scris;
- retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea
normelor de bună conduită;
- diminuarea salariului de bază, cumulat cu indemnizaţia de conducere, de
îndrumare şi control;
- suspendarea pe o perioadă determinată de timp între 1-10 ani a dreptului
de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a
unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control ca membru în
comisii de concurs;
- destituirea din funcţia de conducere a instituţiei de cercetare-dezvoltare;
- desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Conform Codului de etică şi deontologie profesională al Universităţii
„Ioan Cuza” din Iaşi, se consideră abateri de la buna conduită următoarele
fapte:
1. frauda sub orice formă în activitatea de predare, învăţare, cercetare
ştiinţifică şi în celelalte activităţi din Universitate;
2. corupţia / favorizarea acesteia (de la acte de mituire pȃnă la trafic de
influenţă cu recurgere la bani, servicii, cadouri);
3. distrugerea, alterarea / falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale
Universităţii ca şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
4. furnizarea de informaţii false conducerii Universităţii;
5. obstrucţionarea activităţii de educaţie, de cercetare ştiinţifică,
administrativă sau a oricărei alte funcţii a Universităţii;
6. orice formă de agresare fizică / morală;
7. favoritismul sub orice formă;
8. obţinerea, pretinderea / nerefuzarea de avantaje necuvenite;
9. participarea la activităţi didactice şi manifestări ştiinţifice sub influenţa
alcoolului;
10. folosirea unui limbaj contrar spiritului academic;

4
11. intrarea neautorizată în spaţiile în care accesul este reglementat prin
măsuri speciale;
12. practicarea unor atitudini şi comportamente indecente, insultătoare /
obscene;
13. denigrarea publică a personalului instituţiei de către membrii comunităţii
universitare;
14. folosirea abuzivă a calităţii de membru al comunităţii academice;
15. utilizarea neautorizată şi provocarea de prejudicii, cu vinovăţie, a
patrimoniului Universităţii;
16. organizarea şi desfăşurarea de activităţi politice în Universitate, ca şi
folosirea numelui Universităţii, a resurselor umane, financiare, materiale
ale acesteia, în scopuri politice partizane;
17. discriminarea sub orice formă.”

III. COMISIA DE ETICĂ UNIVERSITARĂ

Potrivit Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, la nivelul fiecărei


universităţi din Romȃnia funcţionează COMISIA DE ETICĂ UNIVERSITARĂ
a cărei structură şi componenţă este propusă de consiliul de administraţie,
avizată de senatul universitar şi aprobată de rector. Referitor la componenţa
comisiei de etică: membrii acesteia sunt persoane cu prestigiu profesional şi
autoritate morală. Există şi incompatibilităţi, în sensul că nu pot fi membri ai
comisiei de etică persoanele care ocupă vreuna din funcţiile de rector, prorector,
decan, director administrativ / de departament / de unitate de
cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie.
Legea Educaţiei Naţionale stabileşte atribuţiile Comisiei de etică
universitară:
- analizează şi soluţionează abaterilor de la etica universitară pe baza
sesizărilor sau prin autosesizare;

5
- realizează un raport anual privind situaţia respectării eticii universitare şi
a eticii activităţii de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului
universitar şi constituie un document public;
- contribuie la elaborarea CODULUI DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE
UNIVERSATARĂ.

IV. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE


A COMISIEI DE ETICĂ ŞI INTEGRITATE ACADEMICĂ
(CEIA) A UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE BUCUREŞTI

La nivelul Universităţii funcţionează Comisia de Etică şi Integritate


Academică (CEIA) constituită în scopul prevenirii şi eliminării faptelor lipsite
de etică, a atitudinilor care pot compromite onoarea şi demnitatea de cadru
didactic, de personal didactic auxiliar, de personal nedidactic ori de student.
Asemenea fapte se referă la:
1. comiterea intenţionată a unor acte nedrepte şi de discriminare, precum:
● atribuirea intenţionată de aprecieri care nu corespund realităţii la adresa
membrilor comunităţii universitare;
● recurgerea la forme de favorizare / defavorizare a acestora;
● abuzul de autoritate.
2. ascunderea unor stări de lucruri negative / a unor abateri disciplinare
grave pe care le-au comis membrii comunităţii universitare;
3. lipsa de onestitate şi de corectitudine intelectuală;
4. nerespectarea regulilor de conduită;
5. obţinerea de foloase materiale pe căi necinstite.
CEIA are rolul de a conştientiza comunitatea universitară de faptul că
este în interesul acesteia să respecte prevederile din CODUL DE ETICĂ ŞI
DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ UNIVERSITARĂ, precum şi din CARTA

6
UNIVERSITĂŢII, eventual propunȃnd măsuri împotriva celor care nu le
respectă.
Atribuţiile CEIA:
a) elaborează CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ
UNIVERSITARĂ, pe care-l propune Senatului Universităţii pentru
aprobare şi includere în CARTA UNIVERSITĂŢII;
b) analizează şi soluţionează sesizările referitoare la abaterile de la etica
deontologică universitară conform Codului de Etică şi Deontologie
profesională universitară;
c) întocmeşte un raport anual privitor la situaţia respectării eticii universitare
şi a eticii activităţii de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului
universitar şi constituie un document public;
d) propune şi promovează eventualele modificări / amendamente ale
Codului de Etică şi Deontologie profesională universitară;
e) notifică de urgenţă conducerii Universităţii cazurile care fac obiectul
legii penale şi pune la dispoziţia acesteia toate informaţiile pe care le
deţine cu privire la cazurile respective.
Prin urmare, CEIA are rolul de a conştientiza comunitatea universitară de
importanţa respectării prevederilor din CODUL DE ETICĂ ŞI
DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ UNIVERSITARĂ, precum şi din
CARTA UNIVERSITĂŢII, propunȃnd măsuri împotriva celor care nu le
respectă.

V. CARTA UNIVERSITARĂ POTRIVIT LEGII EDUCAŢIEI


NAŢIONALE NR. 1 / 2011

În virtutea autonomiei universitare, universităţile au dezvoltat în


documente proprii valorile în care acestea cred. Unul dintre cele mai importante

7
documente care trebuie să se regăsească la nivelul fiecărei universităţi este
CARTA UNIVERSITARĂ.
Potrivit art. 128 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, CARTA
UNIVERSITARĂ prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se
aplică în tot spaţiul universitar. Potrivit aceleiaşi legi, la nivelul fiecărei
universităţi există un COD DE ETICĂ UNIVERSITARĂ sau un COD DE
ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ UNIVERSITARĂ ce face parte
integrantă din Carta Universitară.
Carta Universitară trebuie să facă referiri obligatorii şi la:
● modalităţile de desemnare şi revocare din funcţie a persoanelor care
ocupă funcţii de conducere, care fac parte din structurile şi organismele
de conducere ale universităţii;
● modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;
● condiţiile în care se constituie fondurile proprii, stabilirea destinaţiei
acestora şi a condiţiilor în care sunt utilizate;
● condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţii publice şi cu alţi
operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală
şi aplicativă, a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii
universitare;
● condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de
învăţămȃnt superior sau cu alte organizaţii pentru îndeplinirea misiunii
sale;
● modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elemente aferente
bazei materiale a universităţii necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
● modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţii
şi sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ,
precum şi organizaţiile studenţeşti legal constituite.
Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului
Educaţiei Naţionale în termen de maxim 30 zile de la data solicitării instituţiei

8
de învăţămȃnt superior. Acest document este afişat pe pagina proprie de internet
a fiecărei universităţi.

VI. ETICA ÎN CARTA UNIVERSITARĂ ŞI ÎN CODURILE DE


ETICĂ ALE UNIVERSITĂŢILOR NAŢIONALE

În virtutea autonomiei universitare, Universitatea Babeş-Bolyai din


Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Nicolae
Titulescu din Bucureşti, Universitatea Transilvania din Braşov ş.a. au
adoptat, în regulamente interioare, o serie de prevederi asupra normelor etice.
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. În Codul de Etică al
acestei universităţi se regăsesc prevederi referitoare la:
- plagiat – „chiar şi în situaţia în care un autor aduce o importantă
contribuţie personală, originală, într-o anumită operă / lucrare, dacă sunt
incluse şi elemente de plagiat care nu respectă principiile atribuirii,
autorul respectiv a încălcat regulile etice privind proprietatea
intelectuală”;
- onestitatea intelectuală promovată alături de integritate, cinste şi
corectitudine. Ea este înţeleasă în sensul respectului pentru dreptul de
proprietate intelectuală şi a dreptului de autor, dar şi a respectului pentru
evaluarea corectă a performanţelor cadrelor didactice, a studenţilor şi a
tuturor celorlalţi angajaţi;
- respectul pentru proprietatea intelectuală şi respectul drepturilor de
autor, ce constituie o obligaţie profesională, a cărei încălcare reprezintă o
abatere etică gravă, ce va fi sancţionată. Autorul acestor încălcări devine
culpabil din punct de vedere moral cȃnd recurge la:
a) copierea unor texte sau pasaje, indiferent de numărul şi dimensiunea lor, a
unor opere ce aparţin unor autori la care nu se face referinţă directă;

9
b) preluarea unor idei, argumente, date, rezultate, fără a face referire la
autorul de la care au fost preluate;
c) însuşirea creaţiilor intelectuale ale unor autori şi prezentarea lor drept
rezultate proprii, fără menţionarea explicită a surselor acestor contribuţii.
Codul de etică şi deontologie profesională universitară al Universităţii
de Vest din Timişoara este foarte cuprinzător şi explicit cu privire la normele
de etică şi integritate academică. Codul are la bază următoarele principii:
1. libertatea academică;
2. autonomia personală;
3. dreptatea şi echitatea;
4. onoarea şi respectarea demnităţii umane;
5. recunoaşterea meritului profesional;
6. profesionalismul;
7. transparenţa;
8. responsabilitatea profesională şi socială;
9. integritatea;
10. politeţea, respectul reciproc şi toleranţa;
11. colegialitatea;
12. loialitatea faţă de Universitatea de Vest;
13. onestitatea şi corectitudinea intelectuală.
Orice fraudă intelectuală şi / sau contrafacere constituie o încălcare a
principiului onestităţii şi corectitudinii intelectuale, indiferent de modul de
realizare:
- plagiatul;
- contrafacerea rezultatelor cercetărilor;
- substituirea lucrărilor şi / sau a identităţii persoanelor examinate;
- preluarea de către cadrele didactice a lucrărilor de la colegi şi studenţi şi
integrarea acestora într-o lucrare proprie;
- elaborarea de către profesor a lucrărilor studenţilor;

10
- tentativa de corupere în vederea fraudei.
Pentru încălcarea eticii şi deontologiei profesionale de către studenţi şi
doctoranzi, Comisia de etică universitară stabileşte ca sancţiune avertismentul
scris sau exmatricularea.
Încălcarea eticii şi deontologiei profesionale, abaterea de la buna conduită
în cercetarea ştiinţifică şi în creaţia universitară de către personalul didactic şi
de cercetare, de către studenţi, conduc la aplicarea de sancţiuni prevăzute de
Codul muncii şi de Codul de deontologie profesională al Universităţii de Vest,
după caz: avertisment scris; diminuarea salariului de bază; suspendarea pe o
perioadă determinată de timp a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea de funcţii superioare sau a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi
control; destituirea din funcţia de conducere a Universitătii de Vest; desfacerea
disciplinară a contractului de muncă.

VII. ETICA PROFESIILOR JURIDICE

Problematica eticii se extinde şi asupra exercitării profesiei, respectiv


etica profesiilor juridice: judecător, procuror, avocat, consilier juridic, notar
public. „Avocatului i se cere integritate, chiar dacă el nu are de luat decizii
obligatorii în cadrul unui proces.”
În ultima vreme asistăm tot mai des la cereri de apărare a reputaţiei
profesionale a magistraţilor din cauza creşterii influenţei mass-media în
mediatizarea unor cazuri.

11
VIII. BIBLIOGRAFIE

1. Ştefan Etică şi integritate academică – curs universitar, Ed. Pro Universitaria,


Elena Bucureşti, 2018
Emilia
2. *** Codul de etică şi deontologie profesională al Universităţii Babeş-Bolyai din
Cluj - Napoca
https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Codul_Etic_al_UBB.pdf
3. *** Carta Universităţii Transilvania din Braşov
https://www.unitbv.ro/documente/despre-unitbv/regulamente-hotarari/carta-universitatii/Ca
rta%20UnitBv.pdf
4. *** Codul de etică şi deontologie profesională al Universităţii Nicolae Titulescu
Bucureşti
http://www.univnt.ro/upload/informatii/se/?dir=&download=Codul+eticii+si+deontologiei+
profesionale+universitare.pdf
5. *** Codul de etică şi deontologie universitară al Universităţii de Vest Timişoara
https://senat.uvt.ro/files/7f9301b7c39beebf2ee9e096b1bb13d9e05c42ba/
6. *** Codul etic universitar al Universităţii Politehnice Bucureşti
http://www.obis.ro/wp-content/uploads/2011/10/codul-etic-universitar.pdf
7. *** Codul de etică al Universităţii Bucureşti
https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/12/Codul-de-Etica%CC%86-al-Universita%CC
%86t%CC%A6ii-din-Bucures%CC%A6ti.pdf
8. *** Codul de etică şi deontologie profesională al Universităţii „Ioan Cuza” din
Iaşi
https://www.uaic.ro/wp-content/uploads/2019/06/Codul-de-Etica-UAIC_23.05.2019.pdf
9. *** Legea 206 din 2004_completată 2016
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52457
10. *** Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare – dezvoltare
(modificată prin Legea nr. 69/2018), publicată în M.Of. 245/20.03.2018
https://lege5.ro/Gratuit/gq3dcmrz/legea-nr-319-2003-privind-statutul-personalului-de-cerce
tare-dezvoltare
11. *** Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, actualizată 2019
https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2019/Legea%20nr%201%20Edu
catiei%20Nationale%20actualizata%202019.pdf

12

S-ar putea să vă placă și