Curs 3

Codurile de etica universitara

Carta universitara conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011

Unul din cele mai importante documente care trebuie să se regăsească la

nivelul fiecărei universităţi este Carta universitară.
Potrivit art. 128 din Legea educaţiei naţionale, Carta universitară prezintă
opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul universitar.
Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la:
,,a) modalităţile de desemnare şi revocare din funcţie a persoanelor care ocupă
funcţii de conducere sau care fac parte din structurile şi organismele de conducere
ale universităţii, conform legislaţiei în vigoare;
b) codul de etică şi deontologie profesională universitară;
c) modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;
d) condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destinaţiei acestora şi
a condiţiilor în care sunt utilizate;
e) condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori
economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a
creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare;
f) condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ
superior sau cu alte organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale;
g) modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei
materiale a universităţii, necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
h) modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale
instituţiei de învăţământ superior, încheierea de contracte şi participarea la
organizaţiile europene şi internaţionale;
i) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor şi
sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi organizaţiile
studenţeşti legal constituite;
j) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar şi care
corespund legislaţiei în vigoare”.
„Carta universitară se elaborează şi se adoptă numai după dezbaterea cu
comunitatea universitară”, potrivit Legii educaţiei naţionale.

1
 „Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare”,
afirmă Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. „Nerespectarea legilor în conţinutul
Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.”
Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a MECTS privind
avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluţia privind avizul de legalitate
se emite de către MECTS în termen de maxim 30 de zile de la data solicitării
instituţiei de învăţământ superior. Dacă nu se respectă termenul, Carta se consideră
avizată potrivit aprobării tacite, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011”.
Din cercetarea efectuată, s-a observat că universităţile au acest document
afişat pe pagina proprie de internet, alături de alte asemenea documente prevăzute
de lege.

Etica in Carta universitara si in codurile de etica ale

universitatilor nationale

Universităţile, aşa cum s-au format anterior, în virtutea autonomiei

universitare, au adoptat în regulamentele interne o serie de prevederi privind
normele etice, prezentate în extras în cele ce urmează.

Universitatea Nicolae Titulescu din Bucuresti

Extras din CARTA UNIVERSITARĂ a Universităţii „Nicolae Titulescu” şi din

Codul de etică şi deontologie profesională universitară.1
„Universitatea „Nicolae Titulescu” funcţionează pe principiul autonomiei
universitare, întemeiată pe Constituţia României, ale Legii Educaţiei Naţionale nr.
1/2011, ale altor acte normative, precum şi ale reglementărilor proprii.
Activitatea Universităţii Nicolae Titulescu se bazează pe respectarea legii şi
principiilor: autonomiei universitare; libertăţii academice; răspunderii publice;
asigurării calităţii; echităţii; transparenţei; respectării drepturilor şi libertăţilor
studenţilor şi ale personalului academic; centrării educaţiei pe student.
Universitatea îşi asumă răspunderea publică, urmărind să:
- respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi europene
în domeniul învăţământului superior;
- respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de etică şi
deontologie profesională aprobat de Senatul universitar.

1
Informatiile sunt publice, disponibile online la adresa: http://www.univnt.ro/ro/calitate/documente_prvind
_asigurarea_calitatii_in_univeristatea_nicolae_titulescu.html, accesat la data de 18.03.2018

2
 Art. 13.2 din Cartă precizează că „întregul personal didactic şi administrativ al
Universităţii trebuie să se caracterizeze prin onestitate şi integritate academică”.
„Drepturile personalului de cercetare precum şi ale personalului didactic şi de
cercetare auxiliar sunt:
- a desfăşura activitatea de cercetare ştiinţifică în cadrul universităţii, cu
respectarea nomelor deontologice în materie, fără restricţii ale libertăţii academice;
- garantarea libertăţii academice, constând în posibilitatea de a exprima liber
opinii academice, în spaţiul universitar şi în libertatea de predare, cercetare şi creaţie,
în conformitate cu criteriile de calitate academică (...)”.
„Indatoririle principale ale personalului şi de cercetare precum şi ale
personalului didactic şi de cercetare auxiliar:
- de a respecta, în toate împrejurările, standardele eticii şi deontologiei
profesionale universitare (...)”.

Codul de etică şi deontologie profesională universitară face parte integrantă

din Carta universitară şi include obligatoriu:

„- stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi;

- prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul
al III-lea inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se
afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau
evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numiţi în
comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii
afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv.
-măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea
originalităţii lucrărilor de licenţă, maşter, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor
asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente.
Indrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat
răspund, în condiţiile legii, alături de autorii acestora de asigurarea originalităţii
conţinutului acestora.
Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice (s.n) în vederea facilităţii
falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de
diplomă, de disertaţie sau de doctorat.
Asigurarea calităţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare este
o obligaţie a universităţii, (s.n).
Studenţii au cel puţin un reprezentant în comisiile de etică (...)
Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate inte-
lectuală asupra creaţiei ştiinţifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în
conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia specifică în vigoare.

3
 Etica universitară în cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu”

„Comisia de etică

La nivelul Universităţii funcţionează Comisia de etică universitară.

Structura şi componenţa comisiei de etică universitară este propusă de
consiliul de administraţie, avizată de senatul universitar şi aprobată de rector.
Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală.
Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă
vreuna din funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ,
director de departament sau de unitate de cercetare - dezvoltare, proiectare,
microproducţie.

Atribuţiile comisiei de etică

Comisia de etică universitară are următoarele atribuţii:

a) analizează şi soluţionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor

sau prin autosesizare, conform Codului de etică şi deontologie universitară;

b) realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii universitare şi a

eticii activităţilor de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar şi
constituie un document public;

c) contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară, care se

suprapune senatului universitar pentru adoptare şi includere în Carta universitară;

d) atribuţii stabilite prin Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările

ulterioare;

e) alte atribuţii prevăzute de lege.

Activitatea Comisiei de etică universitară - procedura sesizării

Hotărârile Comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al

universităţii.
Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea Comisiei de etică
universitară revine universităţii.
Orice persoană, din universitate sau din afara universităţii, poate sesiza
Comisia de etică universitară pentru abateri săvârşite de membri ai comunităţii
universitare.
Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului
sesizării.

4
 In urma unei sesizări, Comisia de etică universitară demarează procedurile
stabilite de Codul de etică şi deontologie universitară, respectiv de Legea nr.
206/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea
sesizării şi îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora.

Abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea

universitară sunt:

a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;

b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor fictive;

c) introducerea de informaţii false în solicitări de granturi sau de finanţare.

Răspundere

Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar,

precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control răspunde disciplinar pentru
încălcarea îndatoririlor ce le revin, potrivit contractului individual de muncă,
precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului
învăţământului şi prestigiului instituţiei.

Sancţiuni referitoare la încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în

cercetare

a) avertisment scris;

b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de

conducere, de îndrumare şi de control;

c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la

un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a

unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii

de doctorat, de maşter sau de licenţă;

d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;

e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

5
 Sancţiuni aplicabile studenţilor şi studenţilor-doctoranzi de către Comisia de
etică:

Sancţiuni care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenţilor şi

studenţilor doctoranzi, pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:

a) avertisment scris;

b) exmatricularea;

c) alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară.

In cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie

profesională, comisia de etică universitară stabileşte, una sau mai multe dintre
sancţiunile prevăzute la 318 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
In cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, comisia de
etică universitară stabileşte, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai
multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 318 din Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011 ori alte sancţiuni prevăzute de lege.
Sancţiunile stabilite de comisia de etică şi deontologie universitară sunt puse
în aplicare de către decan sau rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea
sancţiunilor”.

Carta Universitatii din Craiova

Articolul 14

Misiune

,,Universitatea din Craiova îşi asumă ca elemente fundamentale ale misiunii sale:

• generarea şi transferul de cunoştinţe către societate prin cercetare ştiinţifică

avansată şi educaţie;
• formarea iniţială şi continuă la nivel superior a specialiştilor capabili să
satisfacă, prin inserţie profesională, nevoile de competenţă ale mediului socio-
economic;
• formarea iniţială şi continuă a personalului didactic;
• contribuţia la progresul ştiinţelor fundamentale şi aplicative prin cercetare
ştiinţifică, inovare şi transfer tehnologic;
• dezvoltarea personală a cursanţilor săi în spiritul creaţiei individuale şi
colective;
6
 • promovarea schimbului liber de opinii şi a gândirii critice;
• promovarea valorilor europene în domeniile ştiinţific, cultural şi educaţional,
prin cooperare academică internaţională.,,2

Articolul 15
Obiective

,,Universitatea din Craiova are ca principale obiective:

• asigurarea calităţii cercetării ştiinţifice şi a procesului de învăţământ;
• menţinerea ofertei educaţionale în acord cu cerinţele societăţii şi cu evoluţia
previzibilă a acestora;
• promovarea unor programe de studii flexibile, generatoare de competenţe şi
abilităţi cu utilizare directă în profesie şi societate, în acord cu Cadrul
Naţional al Calificărilor;
• gestiunea eficientă a resurselor umane şi materiale;
• sprijinirea excelenţei individuale;
• participarea la programe de excelenţă în cercetare şi educaţie;
• menţinerea unui nivel ridicat al inserţiei profesionale a absolvenţilor, prin
dezvoltarea unor structuri consultative ce includ reprezentanţi ai mediului
economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern;
• creşterea continuă a vizibilităţii internaţionale a instituţiei, prin diseminarea
rezultatelor cercetării ştiinţifice proprii şi participarea la programe academice
europene;
• asumarea poziţiei de pol ştiinţific, cultural şi educaţional naţional;
• promovarea iniţiativelor în domeniul managementului universitar şi în cel al
cercetării ştiinţifice.,,3

Rolul şi funcţiile Codului de etică şi deontologie profesională

universitară

Codul de etică şi deontologie profesională universitară, elaborat de Comisia

de etică universitară a Universităţii din Craiova, formulează în mod explicit
principiile, valorile şi normele morale pe care membrii acestei comunităţii academice
consimt să le respecte, modalităţile de realizare ale acestora, faptele şi acţiunile care
constituie încălcări ale conduitei etice universitare, precum şi sancţiunile aferente.
2
Informatii sunt publice, disponibile online la adresa: http://www.ucv.ro/despre/strategie/carta_ucv.php,
accesat la data de 12.11.2018
3
Informatiile sunt publice, disponibile online la adresa: http://www.ucv.ro/despre/strategie/carta_ucv.php.

7
 Codul de etică şi deontologie profesională universitară, contract moral între
profesori, studenţi şi personal administrativ, contribuie la realizarea coeziunii
membrilor comunităţii academice, la cultivarea încrederii în mediul universitar ca
mediu de educaţie şi pregătire profesională a studenţilor, la asigurarea unui climat
de competiţie după reguli corecte, la protejarea membrilor comunităţii academice de
comportamente nedrepte cu privire la evaluarea calităţilor profesionale ale acestora,
la protejarea lor faţă de abuzul de putere.
Codul de etică şi deontologie profesională universitară arată angajamentul
conducerii universităţii, al facultăţilor, al departamentelor şi catedrelor de a respecta
normele eticii universitare. Acestea au obligaţia de a aduce acest cod la cunoştinţa
membrilor comunităţii academice. Codul de etică şi deontologie profesională
universitară este în primul rând un îndreptar, un ghid al comportamentului
academic care sprijină libertatea şi autonomia fiecărui membru al comunităţii şi
cultivă responsabilitatea individuală.

Codul de etica si deontologie profesionala universitara contine informatii cu

privire la plagiat:

Plagiatul este o fraudă intelectuală. Forma cea mai gravă de plagiat este aceea
prin care o persoană îşi clădeşte o carieră universitară şi de cercetare pe baza unor
publicaţii ca rezultat al fraudei.
Plagiatul semnifică preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de
un alt autor, şi prezentarea acestuia ca aparţinând propriei persoane (fie într-o
lucrare scrisă, de tipul referatelor, articolelor, tezelor de licenţă, experiment etc., fie
într-o prezentare orală). Plagiatul poate fi voluntar (plagiat propriu-zis) sau
involuntar (folosirea greşită a sistemul de citare, sau neindicarea sursei unui
material).
Materialul asupra căruia se comite plagiat poate fi o carte sau o parte a unei
cărţi, un articol, o pagină de pe internet, un curs, o altă lucrare. În elaborarea unei
lucrări academice de orice fel sau a unei prezentări orale se va ţine cont de distincţia
dintre parafrazare şi citare propriu-zisă.
Prezentarea unui citat (text integral dintr-un material străin) ca parafrază
(repovestirea ideii/argumentului unui autor), şi anume fără utilizarea indiciilor care
semnalează în mod convenţional prezenţa unei citări (ghilimele, litere cursive,
paragrafe distincte indentate etc.) constituie, de asemenea, plagiat.
Nu constituie plagiat folosirea unor sintagme sau definiţii scurte, considerate
de către comunitatea disciplinară ca făcând parte din fondul de noţiuni de bază,
comune, al disciplinei respective. Cu toate acestea, având în vedere faptul că o atare
apreciere presupune un grad de subiectivism, este recomandat ca autorii să îşi

8
exercite discernământul şi o atenţie sporită în utilizarea unor asemenea sintagme sau
definiţii.
O acuzaţie de plagiat, pentru a fi validă, trebuie însoţită de dovada clară a
plagierii, prin indicarea textului sau textelor din care s-a plagiat. Dacă două (sau mai
multe) referate/articole prezentate simultan conţin fragmente comune, fără referinţe
explicite la surse, acest lucru este suficient pentru a fundamenta o acuzaţie de
plagiat; dacă materialul prezentat drept contribuţie proprie, sau un fragment din
acesta sunt identificate în reţeaua internet, unde de asemenea sunt preluate din
aceeaşi sursă ultimă (indicată sau nu), acest lucru este suficient pentru a fundamenta
o acuzaţie de plagiat.
Descoperirea comiterii fraudei intelectuale implică, în cazurile în care frauda
nu este direct sancţionată de către cadrul didactic (înlăturarea citatelor respective,
referinţa explicită la surse etc.), sesizarea Comisiei de etică universitară în vederea
sancţionării persoanei vinovate, mergându-se în funcţie de gravitate (importanţa
fraudei respective în clădirea carierei) până la desfacerea contractului de muncă, în
cazul cadrelor didactice sau cercetătorilor.
Dacă plagiatul este comis de către un/o student/ă, iar acesta/aceasta este la
prima abatere de acest gen, de regulă cazul îl rezolvă cadrul didactic, stabilind
sancţiuni proporţionale: în anumite cazuri majore, de exemplu, autorizează
anularea, pentru studentul/a în cauză, a examenului în cadrul căruia s-a comis
fapta, urmând ca în anul următor acesta/aceasta să aibă posibilitatea de a relua
cursul şi seminarul aferent, în regim cu taxă.
Comisia de etică universitară trebuie informată pentru a păstra sancţiunea în
baza de date. Dovezile despre incident se păstrează într-o bază de date care este
consultată ori de câte ori un/o student/ă este acuzat/ă de plagiat. Descoperirea
unui al doilea furt intelectual în cazul aceluiaşi/aceleiaşi student/e poate implica
exmatricularea acestuia/acesteia din facultate, fără posibilitatea de a se reînscrie. În
cazul în care se demonstrează că plagiatul a fost atât parţial cât şi involuntar, în
cadrul şedinţei Comisiei de etică universitară se hotărăşte o sancţiune proporţională.
În situaţia în care materialul (referat, articol, prelegere, tratat etc.) care constituie furt
intelectual descoperit şi demonstrat a fost publicat de către persoana în cauză, cazul
este deferit forurilor justiţiei şi se pedepseşte conform legilor în vigoare.

Constituie plagiat şi:

a. compilaţia de fragmente din mai multe surse/autori, fără referinţe clare la

textile sursă;
b. întrepătrunderea dintre fragmentele de texte furate şi munca proprie;
c. preluarea unui text fără referinţe clare, cu modificarea unor expresii din
text, şi/sau inversarea unor paragrafe/propoziţii/capitole;

9
 d. omiterea marcajelor clare de citare în text, şi menţionarea lucrării sursă
(carte, articol, alt referat, resursă web etc.) în bibliografia finală;

Plagiatul minor poate consta în:

a. utilizarea greşită şi involuntară a materialelor, citatelor, din ignoranţă şi

lipsit de intenţie, mai ales de către studenţii din primul an;
b. utilizarea excesivă a surselor, însoţită de o cantitate neglijabilă de muncă
proprie;
c. situaţia în care este plagiată o foarte mică parte din lucrare şi când partea
respectivă nu este determinantă în evaluare. De obicei sancţionarea plagiatului
minor este problema titularului/titularei de curs sau seminar.
Ea este îndreptăţită să întreprindă cercetarea şi demonstrarea cazului şi să
sancţioneze potrivit regulilor acceptate de către universitate. Cazurile semnificative de
plagiat sunt fie cazuri de repetare a plagiatului minor, fie formele extinse de plagiat,
mai ales plagiatul total.
Nota studentului/studentei va fi scăzută proporţional, până la anularea
examenului. În cazul în care este vorba despre un examen important, sancţiunea
poate merge până la eliminarea din facultate cu sau fără reînscriere cu taxă în acelaşi
an. Plagierea lucrărilor de diplomă sau a disertaţiilor de master se sancţionează cu
anularea examenului.
În cazul în care plagiatul este total, persoana respectivă nu are drept de
reînscriere la examen.Toate tipurile de cazuri sunt notate în dosarul personal al
studentului, dar nu în suplimentul de diplomă. În cazul doctoranzilor şi cadrelor
didactice se presupune că persoana este academic formată şi gradul de ignoranţă în
privinţa regulilor, precum şi gradul de inocenţă sunt foarte scăzute.
Din acest motiv, analiza cazului trebuie făcută de către specialişti în
colaborare cu Comisia de etică universitară. Persoana care comite plagiat minor sau
involuntar primeşte direct avertisment, nu atenţionare. În cazul plagiatului
semnificativ, a celui major extins, pedepsele merg până la retragerea dreptului de
practică sau exmatricularea de la doctorat fără drept de reînscriere. În cazul
publicării unei lucrări plagiate, iar aceasta are importanţă în cariera cadrului
didactic, cercetătorului sau doctorandului, aceştia sunt excluşi din universitate şi se
dă curs prevederilor legii.

10