Sunteți pe pagina 1din 18

TEMA : 5.11.

2018

1. NORME DE ETICA IN CERCETAREA STIINTIFICA;

2. ABATERI DE LA NORMELE DE ETICA IN CERCETAREA


STIINTIFICA;

3. SANCTIUNI PENTRU SAVARSIREA ABATERILOR DE LA


NORMELE DE ETICA UNIVERSITARA SI DE LA NORMELE DE
ETICA IN CERCETAREA STIINTIFICA

4. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORGANISMELOR CU


ATRIBUTII DE SOLUTIONARE A LITIGIILOR DE ETICA
UNIVERSITARA SI DE ETICA A CERCETARII STIINTIFICE

1. NORME DE ETICA IN CERCETAREA STIINTIFICA;

1.1. LEGE Nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare

DEFINITII:

a) coautor al unei publicaţii - orice persoană nominalizată în lista de autori a unei publicaţii
ştiinţifice;

b) confecţionarea de rezultate sau date - raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt
rezultatul real al unei activităţi de cercetare-dezvoltare;

c) falsificarea de rezultate sau date - raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a
rezultatelor nedorite; manipularea reprezentărilor sau a ilustraţiilor; alterarea aparatului
experimental ori numeric pentru a obţine datele dorite fără a raporta alterările efectuate;

d) plagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic,
a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest
lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;

e) autoplagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode
ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi
autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.

Normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare includ:

16
a) norme de bună conduită în activitatea ştiinţifică;

1. confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca date


obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obţinute
prin calcule analitice ori raţionamente deductive;
2. falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numerice
pe calculator ori de date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamente
deductive;
3. c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii de cercetare-
dezvoltare a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile de
cercetare-dezvoltare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturii experimentale,
a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format
electronic, a substanţelor organice sau anorganice ori a materiei vii necesare altor persoane
pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilor de cercetare-dezvoltare.

b) norme de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi


popularizare ştiinţifică, inclusiv în cadrul cererilor de finanţare depuse în cadrul
competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice;

1. plagiatul;
2. autoplagiatul;
3. includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori
care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor coautori care au
contribuit semnificativ la publicaţie;
4. includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul
acesteia;
5. publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii ori
metode ştiinţifice nepublicate;
6. introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare, în dosarele de
candidatură pentru abilitare, pentru posturi didactice universitare ori pentru posturi de
cercetare-dezvoltare.

c) norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a


cercetării-dezvoltării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare-dezvoltare
obţinute prin acţiuni din cadrul Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare şi de
evaluare de persoane în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri,
atestate sau certificate în activitatea de cercetare-dezvoltare;

1. nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese în realizarea sau participarea la evaluări;


2. nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;
3. discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare
politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor
afirmative prevăzute de lege.

d) norme de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare;

1. abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor
din subordine;
2. abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din
proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine;

2
3. abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor
din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru
soţi, afini ori rude până la gradul al III-lea inclusiv;
4. abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra
persoanelor din subordine;
5. obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a Consiliului
Naţional de Etică, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea de
cercetare-dezvoltare din subordine;
6. nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare prevăzute în prezenta lege, în Legea nr. 1/2011,
în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi
funcţionare a instituţiilor de cercetare-dezvoltare, respectiv în cartele universitare, după caz,
inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică conform art.
11 alin. (6) din prezenta lege sau de către Consiliul Naţional de Etică, conform art. 326 din
Legea nr. 1/2011.

e) normele de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei
animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic.

Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 2 lit. e) sunt detaliate în Codul de etică
sau în codurile de etică pe domenii.

1.2. COMPLICITATEA LA ABATERILE DE LA NORMELE DE CERCETARE


STIINTIFICA

1. participarea activă în abateri săvârşite de alţii;


2. cunoaşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică prevăzute la art. 9 sau
a Consiliului Naţional de Etică;
3. coautoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate;
4. neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de
mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere ori de coordonare a
activităţilor de cercetare-dezvoltare.

2. Codul de etica si deontologie al universitatii „Ovidius”

2.1. DEFINITII:

a) membru al comunităţii universitare – personal didactic şi de cercetare, personal didactic


şi de cercetare auxiliar, studenţi şi persoane angajate cărora li s-a conferit calitatea de
membru al comunităţii universitare prin hotărâre a Senatului universitar;
b) interes public – acel interes care implică garantarea şi respectarea libertăţilor şi intereselor
legitime ale cetăţenilor, recunoscute şi garantate de Constituţie, de legislaţia internă
aplicabilă şi tratatele internaţionale la care România este parte;
c) interes personal – orice avantaj material sau de altă natură, urmărit sau obţinut pentru sine
ori pentru alţii, de către membrii comunităţii universitare prin folosirea reputaţiei, influenţei,
facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care au acces ca urmare a desfăşurării de activităţi în
Universitatea „Ovidius” din Constanţa;
d) conflict de interese – situaţia în care persoana care ocupă o funcţie în Universitatea
„Ovidius” din Constanţa are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze
îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele private ale
persoanei care ocupă o funcţie în Universitatea „Ovidius” din Constanţa pot include (fără a
se limita la acestea) un beneficiu de natură materială ori morală pentru sine sau pentru familia
sa, pentru rudele sale apropiate, pentru persoane juridice sau organizaţii cu care membrul

17
comunităţii universitare a avut relaţii politice, organizaţionale sau de afaceri. Interesul
personal se poate referi şi la orice datorii pe care membrul comunităţii universitare le are
faţă de persoanele enumerate mai sus;
e) incompatibilitate – situaţia în care o persoană din OUC ocupă concomitent două sau mai
multe funcţii al căror cumul este interzis de lege;
f) participarea la luarea unei decizii – situaţia în care decizia depinde exclusiv de voinţa
persoanei care ocupă o funcţie în Universitatea „Ovidius” din Constanţa, cât şi situaţia în
care acţiunea persoanei care ocupă această funcţie reprezintă doar o verigă din procesul de
luare a deciziei. Condiţia este îndeplinită şi atunci când persoana care ocupă funcţia este
parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar acesta participă la dezbateri şi la vot;
g) hărţuire – comportament degradant, intimidant sau umilitor care urmăreşte sau conduce la
afectarea capacităţii unei persoane de a desfăşura în mod firesc activităţile profesionale şi de
studiu, sau de a-şi exercita drepturile;
h) plagiat – preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor, şi
prezentarea acestuia ca aparţinând propriei persoane. Plagiatul poate fi voluntar (propriu-
zis) sau involuntar (folosirea greşită a sistemului de citare sau neindicarea sursei unui
material).

Art. 27. Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară:
a) plagierea rezultatelor sau a publicaţiilor altor autori;
b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c) introducerea de informaţii false în solicitarea de granturi sau de finanţare, în dosarele 11
de candidatură pentru abilitare, pentru posturi didactice universitare ori pentru posturi de
cercetare-dezvoltare.

Art. 28. Constituie abateri de la etica și deontologia profesională universitară, în măsura


în care nu constituie infracţiuni conform legii penale următoarele:

a) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor


persoanelor din subordine;
b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din
proiecte conduse ori coordonate de persoanele din subordine;
c) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor
persoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii
materiale pentru soţi, afini, ori rude până la gradul al II-lea inclusiv;
d) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau
rezultate asupra persoanelor din subordine;
e) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori
care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor autori care au contribuit
semnificativ;
f) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul
scris al acesteia;
g) publicarea sau diseminarea neautorizată de către ceilalţi autori a unor rezultate, ipoteze,
teorii ori metode ştiinţifice nepublicate;
h) autoplagiatul.

OBSERVATIE:

In art. 25, desi nu sunt prevazute ca abateri in mod expres, se prevede ca Universitatea
„Ovidius” din Constanţa sancţionează orice formă de corupţie, cum ar fi:
- traficarea examenelor de orice fel,
- solicitarea de către membrii universităţii de bani sau cadouri, tentativele de mituire,
- solicitarea unor servicii personale, precum şi favoritisme de orice natură, inclusiv

4
sexuală.

Sunt reluate in art. 25 unele abateri:


Sunt interzise şi se vor sancţiona toate formele de fraudă intelectuală în activitatea
didactică şi de cercetare precum:
- copiatul în cadrul tuturor formelor de verificare sau concursurilor,
- cercetări falsificate,
- substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate,
- înşelăciunea şi facilitarea înşelăciunii,
- tentativele de corupere în vederea fraudării,
- plagiatul sau înstrăinarea ilicită a rezultatelor activităţii didactice şi cercetării ştiinţifice.
- distrugerea, alterarea sau falsificarea documentelor şi a bazelor de date ale UOC, precum
şi utilizarea lor în scopuri ilicite;
- - furnizarea cu intenţie de informaţii false structurilor de conducere din universitate;
- obstrucţionarea activităţii de educaţie, de cercetare ştiinţifică, administrativă sau a
oricărei alte funcţii a universităţii.

COAUTORAT, COMPLICITATE SI NEDENUNTARE IN SAVARSIREA


ABATERILOR:

Art. 29. Următoarele situaţii pot de asemenea să atragă răspunderea etică și deontologică:
a) participarea activă în abateri săvârşite de alţii;
b) cunoşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea Comisiei de etică și deontologie
profesională universitară;
c) co-autoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate.

3. SANCTIUNI PENTRU SAVARSIREA ABATERILOR DE LA


NORMELE DE ETICA UNIVERSITARA SI DE LA NORMELE DE
ETICA IN CERCETAREA STIINTIFICA

3.1. LEGEA NR. 1/2011

ART. 318
Sancţiunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului didactic şi
de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau
pentru abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică sunt următoarele:

a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de
îndrumare şi de control;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru
ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control,
ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;
d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

ART. 319
Sancţiunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenţilor şi studenţilor-
doctoranzi pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:

17
a) avertisment scris;
b) exmatricularea;
c) alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară.

ART. 324*)
Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor
de învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice,
Dezvoltării Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele
sancţiuni:
a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună
conduită;
#M36
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice
destinată cercetării-dezvoltării.

ART. 325
Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane cu privire la care s-a
dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea
universitară, stabilite conform legii.

Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu
universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat
abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară. Constatarea
abaterilor se face de către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării, conform legii.

ART. 326
Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii,
după caz, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de preşedintele Autorităţii
Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor,
Diplomelor şi Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităţilor contractante care asigură
finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituţiilor de
învăţământ superior sau ai unităţilor de cercetare-dezvoltare.

3.2. LEGEA NR. 206/2004

ART. 11^1
Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, conducerea
unităţii sau instituţiei aplică personalului de cercetare-dezvoltare una ori mai multe dintre
următoarele sancţiuni, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (6):

a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de
bună conduită;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de
îndrumare şi de control;

6
d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de
înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere,
de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs;
e) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare;
f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

ART. 14
(1) Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, Consiliul
Naţional de Etică stabileşte aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele sancţiuni:

a) avertisment scris;
b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună
conduită;
e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare;
g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice
destinată cercetării-dezvoltării;
i) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la
un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi
de control sau ca membru în comisii de concurs;
j) îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului;
k) oprirea finanţării proiectului;
l) oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor.

(1^1) Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică sunt puse în aplicare de către
organismele sau persoanele îndreptăţite legal pentru aceasta, conform prevederilor art. 326
din Legea nr. 1/2011.

(1^2) Se interzice ocuparea posturilor de cercetare-dezvoltare de către persoane care se fac


vinovate de abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Se anulează concursul pentru un post de cercetare-dezvoltare ocupat, iar contractul de muncă


cu instituţia de cercetare-dezvoltare încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit
că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Constatarea abaterilor grave şi identificarea persoanelor vinovate se fac de către Consiliul


Naţional de Etică, conform legii.

OBSERVATIE: CARE SUNT ABATERILE GRAVE? CUM SE DISTING ACESTEA DE


ABATERILE OBISNUITE?

(2) De asemenea, pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare se aplică sancţiunile


disciplinare prevăzute în
- Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare,
- Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, republicată;
-Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările
ulterioare.

17
3.3. Codul de etica si deontologie al universitatii „Ovidius”

Art. 49. (1) Sancţiunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului
didactic şi de cercetare auxiliar de către Comisia de Etică și deontologie profesională
universitară pentru încălcarea eticii sau deontologiei universitare sau pentru abateri de la
buna conduită în cercetarea ştiinţifică, în raport cu gravitatea faptei, sunt:

a) avertisment scris;
b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere,
de îndrumare şi de control;
c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs
pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de
îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;
d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

INDIVIDUALIZAREA SANCTIUNII:

(2) La stabilirea sancţiunii se vor avea în vedere o serie de criterii precum gravitatea faptei,
prejudiciul produs, modalitatea de săvârşire, persistenţa în comportamentul care contravine
normelor de etică şi deontologie profesională. Poate constitui circumstanţă agravantă
împrejurarea că cel care a săvârşit fapta sancţionabilă se afla în poziţie ierarhică superioară
faţă de persoana vătămată, dacă se face dovada că primul a făcut uz de această poziţie
ierarhică.

Art. 50. Sancţiunile care se pot aplica studenţilor pentru încălcarea eticii universitare
sunt:

a) avertisment scris;
b) suspendarea acordării bursei pe o perioadă de timp;
c) exmatricularea.

5. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORGANISMELOR CU


ATRIBUTII DE SOLUTIONARE A LITIGIILOR DE ETICA
UNIVERSITARA SI DE ETICA A CERCETARII STIINTIFICE

5.1.COMISIILE DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ UNIVERSITARĂ


CONFORM CODULUI DE ETICA AL UNIVERSITATII OVIDIUS

Art. 39. (1) La nivelul Universităţii ”Ovidius” din Constanţa funcţionează Comisia de etică și
deontologie profesională universitară, compusă din şapte membri (şase cadre didactice şi un
student) care provin din facultăţi diferite.
(2) În prima şedinţă de lucru membrii comisiei de etică îşi aleg prin vot secret preşedintele.
(3) Comisia de etică și deontologie profesională universitară este un organism colegial fără
personalitate juridică. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, potrivit dispozițiilor
Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, Legii 206 /2004,
prezentei Carte şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei de etică
universitară.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, Comisia de etică și deontologie profesională universitară
întocmește acte procedurale, procese-verbale de ședință și adoptă hotărâri.

8
Art. 40. (1) Structura şi componenţa Comisiei de etică și deontologie profesională universitară
sunt propuse, conform Cartei, de către Consiliul de administraţie, se avizează de către
Senatul universităţii şi se aprobă de către Rector.
(2) Membrii comisiei cadre didactice trebuie să fie persoane angajate în Universitatea ”Ovidius”
din Constanţa cu contract pe durată nedeterminată, persoane care se bucură de un prestigiu
profesional şi autoritate morală indiscutabile.
(3) Nu pot fi membri ai Comisiei de etică și deontologie profesională universitară persoanele
care ocupă funcţiile de rector, prorector, preşedinte Senat, vicepreşedinte Senat, decan,
prodecan, director general administrativ, director de departament sau de unitate de
cercetare-dezvoltare, microproiectare, microproducţie.

Art. 41. (1) Comisia de etică și deontologie profesională universitară coordonează şi controlează
aplicarea normelor prevăzute de prezentul Cod, având următoarele atribuţii:
a) analizează şi soluţionează abaterile de la etica universitară pe baza sesizărilor sau prin
autosesizare, stabilind, după caz, sancţiunile prevăzute de legislaţia în materie, proporţional cu
gravitatea faptelor cercetate;
b) stabilileşte sancţiunile conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi
completările ulterioare şi Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare şi le înaintează spre aplicare rectorului sau decanului, după
caz;
c) realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii și deontologiei universitare
care se prezintă rectorului și Senatului universităţii, iar acest act constituie un document public;
d) propune şi promovează eventuale modificări sau amendamente ale Codului de etică și
deontologie profesională universitară;
e) înştiinţează conducerea universităţii în vederea notificării instituţiilor statului în ceea ce
priveşte cazurile care fac obiectul legii penale şi pune la dispoziţia acestora toate informaţiile
pe care le deţine cu privire la cazurile respective;
f) elaborează studii şi cercetări cu privire la aspectele eticii și deontologiei universitare.

(2) Membrii Comisiei de etică și deontologie profesională universitară au obligaţia de a respecta


reglementările aplicabile şi normele de etică şi deontologie profesională.
(3) Membrii Comisiei de etică și deontologie profesională universitară au obligaţia păstrării
confidenţialităţii asupra identităţii petenţilor, asupra documentelor supuse dezbaterii şi
poziţiilor exprimate pe parcursul acestora.

Art. 42. (1) Sub jurisdicţia Comisiei de etică și deontologie profesională universitară intră faptele
care contravin bunei conduite, normelor de etică şi deontologie universitară, astfel cum sunt
definite în prezentul Cod, dar şi în legislaţia aplicabilă în materie, săvârşite de orice membru
al comunităţii universitare.
(2) Comisia de etică și deontologie profesională universitară lucrează pe baza sesizărilor sau
prin autosesizare şi adoptă hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia ori nevinovăţia persoanei
sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi
sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.
(3) Nu se acceptă pentru analiză sesizările anonime.
(4) Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea Comisiei de etică și deontologie
profesională universitară revine instituţiei.
(5) Întreaga activitate a Comisiei de etică și deontologie profesională universitară se va baza pe
corectitudine, principialitate şi responsabilitate.

5.2. COMISIILE DE ETICA CONFORM LEGII NR. 206/2004

ART. 9
(1) Unităţile şi instituţiile care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, unităţile şi/sau

17
instituţiile care conduc programe de cercetare-dezvoltare, precum şi unităţile care asigură
valorificarea rezultatelor sunt responsabile pentru respectarea normelor şi a valorilor etice în
cercetare-dezvoltare.
(2) În cadrul unităţilor şi al instituţiilor prevăzute la alin. (1) se înfiinţează comisii de etică, pe
lângă consiliile ştiinţifice sau, după caz, pe lângă consiliile de administraţie.
(3) Componenţa comisiilor de etică este propusă de consiliile ştiinţifice sau, după caz, de consiliile
de administraţie şi se aprobă prin ordin al conducătorului instituţiei sau al unităţii prevăzute la alin.
(1).

Atribuţiile comisiilor de etică sunt următoarele:

a) urmăresc în cadrul unităţilor sau al instituţiilor respectarea codurilor de etică specifice


domeniului;
b) numesc comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna
conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare aduse în atenţia lor în urma sesizărilor sau pe bază
de autosesizare

5.3.CONSILIUL DE ETICĂ ŞI MANAGEMENT UNIVERSITAR - CEMU


LEGEA 1/2011

ART. 218

(2) Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară şi
are ca principale atribuţii:
a) monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învăţământ
superior;
b) auditarea comisiilor de etică din universităţi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară.
Acest raport se face public;
c) constatarea încălcării de către o instituţie de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute de prezenta
lege;
d) elaborarea şi publicarea Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, care este un document
public. În arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică şi Management Universitar se bazează pe principiile şi
procedurile elaborate în acest document.

ORDIN Nr. 4783/2017 din 30 august 2017


privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de etică şi management
universitar
REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a Consiliului de etică şi management universitar

ART. 4
CEMU se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară şi are, în conformitate cu prevederile art. 218
din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele atribuţii:

a) sprijină realizarea politicilor de etică şi integritate în universităţi şi monitorizează punerea lor în


aplicare;
b) auditează comisiile de etică din universităţi;
c) prezintă, anual, un raport public privind etica universitară;
d) soluţionează sesizările privind încălcarea de către orice instituţie de învăţământ superior, de stat
sau particulară, a obligaţiilor prevăzute la art. 124 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, privind respectarea legislaţiei în vigoare, a cartei proprii, a
contractului instituţional, a transparenţei decizionale şi a libertăţii academice;
e) analizează şi propune MEN, în cazul în care constată nerespectarea într-o universitate a obligaţiilor
prevăzute la art. 124 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, revocarea din funcţie a
rectorului;

10
f) elaborează Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare ce conţine principii şi proceduri
pentru arbitrarea litigiilor de etică universitară;
g) colaborează, în cadrul activităţii de asigurare a calităţii învăţământului superior, cu MEN, conform art.
192 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
h) iniţiază şi dezvoltă activitatea de cercetare şi publicare pe probleme de etică şi integritate universitară;
i) întocmeşte, la cererea MEN, rapoarte externe de evaluare a respectării standardelor de etică profesională
în ceea ce priveşte activitatea doctorală, în conformitate cu prevederile art. 170 din Legea nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
j) întocmeşte, la cererea MEN, rapoarte în cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de
ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, în conformitate cu prevederile art. 299 alin. (2) din Legea nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Organizarea şi funcţionarea
ART. 5
În conformitate cu prevederile art. 125 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterior,
CEMU este format din 11 membri.

ART. 6
Membrii CEMU sunt cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător
ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, şi un membru este student, reprezentant al federaţiilor
naţionale ale studenţilor.

ART. 7
Structura CEMU este următoarea, în baza numirilor trimise de instituţiile respective:

a) 3 reprezentanţi numiţi de către Consiliul Naţional al Rectorilor;


b) 3 reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, numiţi de ministru;
c) un reprezentant numit de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior;
d) un reprezentant numit de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior;
e) un reprezentant numit de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice;
f) un reprezentant numit de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor
Universitare;
g) un reprezentant al federaţiilor naţionale ale studenţilor.

ART. 8 (1) Persoanele nominalizate de către instituţiile prevăzute la art. 7 sunt numite membri ai CEMU,
pentru un mandat de 4 ani, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(2) Nu pot fi membri ai CEMU persoanele care ocupă vreuna dintre funcţiile: rector, prorector, decan,
prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare,
microproducţie.
(3) Preşedinţii comisiilor de etică universitară din universităţi nu pot fi membri ai CEMU, întrucât
CEMU auditează activitatea acestor comisii, cumularea acestor două calităţi generând conflict de
interese.

(1) După dobândirea calităţii de membru CEMU, în prima şedinţă, condusă de către decanul de vârstă al
acestuia, se procedează la alegerea preşedintelui şi a vicepreşedintelui şi la numirea unui secretar
general.
(2) Preşedintele şi vicepreşedintele CEMU sunt aleşi prin vot deschis, cu majoritate de două treimi, de către
membrii CEMU, pe baza propunerilor sau autopropunerilor făcute de oricare dintre membrii CEMU.
Secretarul general este numit de către preşedintele ales dintre membrii CEMU. Preşedintele, vicepreşedintele
şi secretarul general constituie Biroul executiv al CEMU, care asumă activitatea operaţională între şedinţele
CEMU.
(3) Preşedintele şi vicepreşedintele pot fi revocaţi prin votul deschis al majorităţii de două treimi a CEMU.
(4) CEMU poate desemna un purtător de cuvânt, care poate fi preşedintele sau un alt membru.

ART. 11
Preşedintele CEMU are următoarele atribuţii:

a) aplică prevederile prezentului regulament;


b) conduce şedinţele de lucru ale CEMU;

17
c) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor de lucru ale CEMU, pe baza propunerilor membrilor; aceasta poate fi
modificată prin vot, la propunerea oricărui membru al CEMU;
d) asigură legătura operativă a CEMU cu ministrul educaţiei naţionale, în vederea informării acestuia despre
activitatea CEMU;
e) reprezintă CEMU în relaţia cu terţii şi poate fi purtătorul său de cuvânt;
f) în cazul indisponibilităţii preşedintelui, atribuţiile sale sunt preluate de vicepreşedinte.

5.4. CONSILIUL NAŢIONAL DE ETICĂ A CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE,


DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE ŞI INOVĂRII ( CNECSDTI )

este organismul prevăzut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică,
dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare.

ORDIN Nr. 211/2017 din 19 aprilie 2017


privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Etică a
Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, precum şi a componenţei nominale a
acestuia
ART. 4
CNECSDTI are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi propune spre aprobare conducerii MCI regulamentul de organizare internă al
CNECSDTI, denumit în continuare ROI;
b) monitorizează aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale referitoare la normele de etică şi
deontologie în cercetare de către unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare
şi inovare, denumit în continuare sistemul CDI, precum şi de către personalul de cercetare-
dezvoltare;
c) elaborează rapoarte cu analize, opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică
ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii şi cu etica şi deontologia profesională în activitatea de
cercetare-dezvoltare, pe care le supune spre aprobare conducerii MCI;
d) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma
sesizărilor/contestaţiilor primite sau prin autosesizare;
e) emite hotărâri cu privire la cazurile pe care le analizează şi în cazul în care au fost constatate
abateri, numeşte persoana sau persoanele fizice şi/sau juridice vinovate de respectivele abateri şi
stabileşte sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii;
f) propune modificări ale Codului de etică şi deontologie profesională al personalului din
cercetare-dezvoltare;
g) elaborează şi face propuneri cu privire la coduri de etică pe domenii ştiinţifice, cu privire la
cele mai bune practici internaţionale pentru depistarea şi combaterea plagiatului, pe care le propune
spre aprobare conducerii MCI;
h) propune MCI reglementări pentru evaluarea plagiatelor, pe baza experienţei şi a
cazuisticii/legislaţiei etc.;
i) elaborează anual un raport de activitate pe care îl supune spre aprobare conducerii MCI;
j) colaborează cu structuri şi organisme naţionale şi internaţionale cu responsabilităţi similare;
k) colaborează în realizarea atribuţiilor sale cu alte organisme consultative ale MCI şi ale
Ministerului Educaţiei Naţionale;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniul său de competenţă, stabilite de către MCI.
ART. 5
Raportul anual de activitate al CNECSDTI, hotărârile CNECSDTI, precum şi alte documente
cuprinzând analize, opinii şi recomandări se publică pe pagina de internet a acestuia, administrată
de către MCI.

Organizare şi funcţionare

ART. 6

12
(1) CNECSDTI este format din 19 membri, inclusiv preşedintele şi cei 2 vicepreşedinţi, numiţi
prin ordin al ministrului cercetării şi inovării.
(2) Membrii CNECSDTI, inclusiv cei care vor ocupa funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte,
sunt numiţi în urma aplicării metodologiei de selecţie a membrilor organelor consultative.
(3) Metodologia de selecţie şi componenţa comisiei de selecţie se stabilesc prin ordin al
ministrului cercetării şi inovării.
(4) Preşedintele şi vicepreşedinţii formează biroul executiv al CNECSDTI.
(5) Membrii CNECSDTI nu pot fi reprezentaţi sau substituiţi în activităţile CNECSDTI de către
alte persoane.

ART. 7
(1) Preşedintele CNECSDTI are următoarele atribuţii:
a) conduce şedinţele de lucru în plen ale CNECSDTI şi ale biroului executiv.
b) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor CNECSDTI, pe baza propunerilor biroului executiv,
ordinea de zi putând fi modificată prin votul membrilor CNECSDTI, la cererea oricărui membru al
CNECSDTI;
c) asigură comunicarea hotărârilor, avizelor, recomandărilor şi documentelor elaborate de
CNECSDTI către ministrul cercetării şi inovării;
d) reprezintă CNECSDTI în relaţia cu ministrul cercetării şi inovării;
e) reprezintă CNECSDTI în relaţia cu terţii, conform mandatului acordat de către ministrul
cercetării şi inovării.
(2) În cazul indisponibilităţii sale, preşedintele CNECSDTI poate delega atribuţiile sale unuia
dintre vicepreşedinţi, pe baza unei decizii scrise.
(3) Membrii CNECSDTI au următoarele obligaţii:
a) participarea la şedinţele de lucru şi activităţile din cadrul CNECSDTI;
b) respectarea normelor etice şi de deontologie profesională;
c) îndeplinirea sarcinilor ce le revin ca urmare a calităţii de membru al CNECSDTI.
ART. 8
(1) Mandatul membrilor CNECSDTI este de 4 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

Norme de etică şi deontologie profesională ale membrilor

ART. 16
(1) Membrii CNECSDTI şi specialiştii din grupurile de lucru ale acestuia au obligaţia să respecte
reglementările aplicabile şi normele de etică şi deontologie profesională, conform prevederilor
legale cu incidenţă în materie.
(2) Membrii CNECSDTI şi specialiştii din grupurile de lucru ale acestuia au obligaţia de a raporta
cu celeritate preşedintelui CNECSDTI orice situaţie în care consideră că se află într-un conflict de
interese, imediat ce constată existenţa conflictului de interese, şi de a se recuza de la luarea deciziilor
afectate de conflictul de interese.
(3) Membrii CNECSDTI şi specialiştii din grupurile de lucru, precum şi persoanele care asigură
secretariatul CNECSDTI au obligaţia păstrării confidenţialităţii în privinţa documentelor supuse
dezbaterii şi poziţiilor exprimate pe parcursul acestora, cu excepţia acelor documente care sunt
făcute publice.
(4) În momentul nominalizării, atât membrii CNECSDTI, cât şi specialiştii din grupurile de lucru
ale acestuia, precum şi persoanele care asigură secretariatul CNECSDTI vor semna o declaraţie de
confidenţialitate.
(5) Membrii CNECSDTI nu pot face parte din componenţa altui organism consultativ al MCI.

5.5. CONSILIULUI NAŢIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ŞI


CERTIFICATELOR UNIVERSITARE ( CNATDCU)

17
ORDIN NR. 3482/2016 DIN 24 MARTIE 2016 privind aprobarea regulamentului de organizare şi
funcţionare al CONSILIULUI NAŢIONAL DE ATESTARE A TITLURILOR, DIPLOMELOR ŞI
CERTIFICATELOR UNIVERSITARE

ART. 2
(1) CNATDCU se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor prezentului regulament,
aprobat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(2) Termenii şi expresiile din text au următoarele semnificaţii:
a) conducător de doctorat - cadrul didactic sau cercetătorul cu experienţă în domeniul cercetării ştiinţifice,
care coordonează activitatea studentului-doctorand în urma dobândirii acestui drept în conformitate cu
prevederile art. 166 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) program de studii universitare de doctorat, denumit în continuare programul de doctorat - totalitatea
activităţilor în care este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al studiilor universitare
de doctorat;
c) teză de doctorat - lucrarea ştiinţifică originală elaborată de către un student-doctorand în cadrul studiilor
universitare de doctorat, condiţie legală pentru obţinerea titlului de doctor;
d) IOSUD - instituţia, universitatea sau Academia Română, care a organizat sau care are dreptul de a
organiza programe de doctorat;
e) şcoală doctorală - o structură organizatorică şi administrativă constituită în cadrul IOSUD şi care oferă
sprijinul necesar pentru desfăşurarea studiilor de doctorat într-o tematică disciplinară ori interdisciplinară;
f) standarde de calitate sau de etică profesională - orice prevederi prin care se asigură originalitatea
tezei de doctorat;
g) plagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor
texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise,
inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele
originale;
h) conflict de interese - o situaţie în care o persoană are un interes personal de orice natură cu privire la
rezultatul evaluării, este soţ, afin ori rudă până la gradul al IV-lea inclusiv cu studentul-doctorand sau cu
conducătorul de doctorat al acestuia, este sau a fost angajată, în ultimii 5 ani anteriori evaluării, în IOSUD
care propune acordarea titlului de doctor sau a beneficiat în ultimii 5 ani anteriori evaluării ori beneficiază
în prezent de foloase de orice natură din partea studentului-doctorand sau a conducătorului de doctorat al
acestuia; nu se includ în aceste situaţii colaborările ocazionale cu IOSUD în cauză, cum ar fi participarea
la comisii de doctorat sau abilitare altele decât cele aflate în analiza directă a CNATDCU;
#B
i) semnătura electronică - documentul semnat cu semnătură electronică extinsă, cu valoare legală, aşa cum
este definită aceasta de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

ATRIBUŢIILE CNATDCU

ART. 3
CNATDCU are, în principal, următoarele atribuţii:

a) validează comisiile care evaluează tezele de abilitare, validează conţinutul dosarului de abilitare şi
propune acordarea sau neacordarea atestatului de abilitare, prin ordin emis de ministrul educaţiei naţionale şi
cercetării ştiinţifice, conform art. 300 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat,
cu modificările şi completările ulterioare;
b) evaluează dosarele de acordare a titlului de doctor conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care
face parte integrantă din prezentul regulament, şi propune acordarea sau neacordarea titlului de doctor, prin
ordin emis de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, conform art. 168 din Legea nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind
aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare;
c) analizează şi decide asupra sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv
existenţa plagiatului, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea
Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare, conform
metodologiei prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament;
d) evaluează dosarele de concurs pentru acordarea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific gradele I

14
şi II, denumite în continuare CS I şi CS II, confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursurilor şi propune
emiterea ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice de acordare sau neacordare a acestor
grade profesionale, conform art. 17 din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-
dezvoltare;
e) propune MENCŞ procedurile de evaluare periodică a conducătorilor de doctorat şi realizează aceste
evaluări conform art. 170 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
f) prezintă un raport anual MENCŞ privind resursa umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din
învăţământul superior, în baza unor indicatori specifici, conform art. 219 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare;
#M2
g) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru participarea la concursurile pentru
ocuparea funcţiilor didactice universitare de conferenţiar universitar, respectiv profesor universitar şi
pentru acordarea gradelor profesionale de CS II şi CS I. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale, conform art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare;
#B
h) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea calităţii de conducător
de doctorat şi a atestatului de abilitare, standarde care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale
şi cercetării ştiinţifice, conform art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare;
i) propune Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante în universităţi, care se
stabileşte prin hotărâre a Guvernului, conform art. 295 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare;
j) evaluează şi formulează propuneri în vederea emiterii unui ordin de către ministrul educaţiei naţionale
şi cercetării ştiinţifice în legătură cu acordarea indemnizaţiei de merit, în conformitate cu prevederile Legii
nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru
instituirea indemnizaţiei de merit şi a Regulamentului de funcţionare a Comisiei naţionale pentru acordarea
indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;
k) propune standarde specifice domeniului pentru tezele de doctorat;
l) alte atribuţii stabilite prin lege sau prin prezentul regulament.

2. STRUCTURILE CNATDCU

ART. 4
(1) Structurile din componenţa CNATDCU sunt:
a) Consiliul general;
b) comisiile de specialitate şi comisiile de contestaţie;
c) comisiile de lucru numite de preşedintele CNATDCU sau de preşedintele comisiei de specialitate
pentru sarcini specifice pe durată determinată.
(2) Atât membrii Consiliului general, cât şi membrii comisiilor de specialitate sunt membri ai CNATDCU.

CONSILIUL GENERAL
#M2
ART. 7
(1) Consiliul general al CNATDCU, denumit în continuare Consiliul general, este format din maximum
55 de membri, dintre care maximum 35 sunt preşedinţii comisiilor de specialitate.
#B
(2) Consiliul general este condus de un preşedinte şi 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi de către
membrii acestuia în prima şedinţă.
(3) Preşedintele Consiliului general este şi preşedinte al CNATDCU, iar vicepreşedinţii Consiliului general
sunt şi vicepreşedinţi ai CNATDCU.
ART. 8
Membrii CNATDCU sunt personalităţi de prestigiu academic şi ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute
pe plan naţional/internaţional, numite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice
pentru un mandat de maximum 4 ani.

ART. 11

17
Consiliul general are următoarele atribuţii şi competenţe:

a) elaborează şi propune spre aprobare ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice regulamentul
intern de funcţionare al CNATDCU şi al comisiilor CNATDCU;
b) monitorizează continuu respectarea reglementărilor, procedurilor şi standardelor în vigoare în activitatea
comisiilor de specialitate, întocmind rapoarte anuale către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice;
c) primeşte sesizările de nerespectare a standardelor de etică profesională, inclusiv de existenţă a
plagiatului în cadrul tezelor de doctorat, şi analizează responsabilitatea autorului tezei de doctorat, a
conducătorului de doctorat sau a şcolii doctorale pentru aplicarea prevederilor art. 68 alin. (6) şi art.
69 alin. (5) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu
modificările şi completările ulterioare. Procedura de soluţionare a sesizărilor este prezentată în anexa nr. 2,
care face parte integrantă din prezentul regulament;
d) solicită IOSUD punctul de vedere privind nerespectarea standardelor de etică profesională, inclusiv
existenţa plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat, în termenul stabilit la art. 69 alin. (3) din Codul studiilor
universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările
ulterioare;
e) aprobă şi propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice acţiunile necesare îmbunătăţirii
activităţii CNATDCU, rezultate ca urmare a monitorizării;
f) adoptă rezoluţii în conformitate cu prevederile prezentului regulament;
g) validează propunerile comisiilor de specialitate şi/sau comisiilor de lucru constituite în temeiul
prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c), formulate în urma procesului de evaluare a respectării standardelor de
calitate şi de etică profesională, inclusiv de stabilire a existenţei plagiatului;
h) analizează contestaţiile şi decide privind nerespectarea standardelor de calitate şi de etică
profesională, inclusiv existenţa plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat;
i) propune MENCŞ, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, una sau mai multe măsuri precum
retragerea calităţii de conducător de doctorat, retragerea titlului de doctor sau retragerea acreditării şcolii
doctorale;
j) alte atribuţii stabilite de lege sau prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

ART. 12
(1) Consiliul general poate desfăşura următoarele tipuri de activităţi:
a) evaluarea calităţii resurselor umane din şcolile doctorale;
b) analizarea sesizărilor privind respectarea standardelor de etică profesională, inclusiv privind existenţa
plagiatului în cadrul tezei de doctorat;
c) verificarea modului de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare
din universităţi;
d) elaborarea raportului privind resursa umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din învăţământul
superior;
e) elaborarea propunerilor de metodologii şi reglementări care intră în atribuţiile CNATDCU.
(2) Membrii Consiliului general pot participa, în funcţie de necesităţi ori la cererea ministrului educaţiei
naţionale şi cercetării ştiinţifice sau a preşedintelui CNATDCU, în comisii de lucru, pe durată determinată,
şi pentru alte tipuri de activităţi, în condiţiile legii.

COMISIILE DE SPECIALITATE

ART. 9
(1) Fiecare comisie de specialitate are un preşedinte şi unul sau 2 vicepreşedinţi.
(2) Comisiile de specialitate ale CNATDCU sunt compuse din experţi în domeniul sau domeniile ştiinţifice
arondate, numiţi ca membri ai CNATDCU prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.
(3) Numărul membrilor unei comisii de specialitate este stabilit în cadrul structurii CNATDCU astfel încât
să asigure calitatea evaluării printr-o încărcare uniformă şi rezonabilă a acestora. În acest scop, ministrul
educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice poate dispune completarea comisiilor de specialitate cu noi experţi
şi în timpul derulării unui mandat al CNATDCU, după acelaşi procedeu de selectare. Mandatul acestora se
încheie la expirarea mandatului CNATDCU prevăzut la art. 8.
(4) În cazul în care într-o comisie de specialitate a CNATDCU nu există numărul necesar de membri care
să nu se afle în conflict de interese pentru evaluarea tezei, preşedintele comisiei de specialitate transmite
preşedintelui CNATDCU propunerea de includere în comisia de specialitate, exclusiv pentru această

16
evaluare, a unor membri suplimentari, cu nominalizarea acestora. Preşedintele CNATDCU transmite
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice această propunere spre aprobare prin ordin.

ART. 17
(1) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea comisiei de specialitate;
b) reprezintă comisia în cadrul Consiliului general;
c) alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau prin decizie
a Consiliului general.
(2) Preşedintele comisiei de specialitate poate delega vicepreşedintelui sau vicepreşedinţilor comisiei unele
din atribuţiile sale, pe perioadă determinată sau nedeterminată.

PREŞEDINTELE CNATDCU

ART. 13
(1) Preşedintele CNATDCU are următoarele atribuţii:
a) conduce lucrările Consiliului general;
b) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor de lucru ale Consiliului general, pe baza propunerilor membrilor
Consiliului general; ordinea de zi poate fi modificată prin decizie a membrilor Consiliului general, la cererea
oricărui membru al Consiliului general;
c) reprezintă CNATDCU în relaţia cu ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi cu terţii;
d) alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;
e) poate înfiinţa comisii de lucru, pe durată determinată, care pot include membri CNATDCU sau experţi
externi.
(2) În cazul absenţei preşedintelui CNATDCU, conducerea lucrărilor şi stabilirea ordinii de zi a şedinţelor
Consiliului general se fac de către unul dintre vicepreşedinţi. Vicepreşedinţii îndeplinesc aceste activităţi prin
rotaţie, în ordine alfabetică.
(3) Preşedintele CNATDCU poate delega vicepreşedinţilor CNATDCU unele din atribuţiile sale, pe
perioadă determinată sau nedeterminată, şi poate revoca respectivele delegări.
ART. 14
Consiliul general şi comisiile sunt convocate de către preşedintele CNATDCU sau MENCŞ ori de câte ori
este necesar.
ART. 15
Deciziile Consiliului general pot fi contestate, conform legii.
ART. 16
Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau un reprezentant al acestuia poate participa de drept
atât la şedinţele Consiliului general, cât şi la şedinţele comisiilor de specialitate, fără drept de vot.

REVOCAREA DIN CALITATEA DE MEMBRU CNATDCU


ART. 10
(1) Membrii CNATDCU au următoarele obligaţii:
a) de a participa la şedinţele de lucru şi activităţile din cadru CNATDCU;
b) de a respecta normele etice sau de deontologie profesională;
c) de a îndeplini sarcinile ce le revin ca urmare a calităţii deţinute.
(2) Membrii CNATDCU pot fi revocaţi din această calitate cu respectarea principiului simetriei actelor
juridice.
(3) În cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1), ministrul educaţiei naţionale şi cercetării
ştiinţifice poate proceda la revocarea membrilor pe baza unei propuneri motivate a CNATDCU.
(4) Pe locul rămas vacant în urma revocării se numeşte, după consultarea CNATDCU, prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, un nou membru care îndeplineşte condiţiile conform
legii.

DECIZIILE CNATDCU
ART. 5
(1) Deciziile structurilor CNATDCU sunt aprobate prin votul membrilor acestuia. Pentru a adopta o
decizie, membrii structurilor CNATDCU pot vota atât în cadrul şedinţelor, cât şi de la distanţă, exprimându-
şi dreptul la vot prin mijloace electronice.

17
(2) Cvorumul necesar pentru luarea deciziilor în cadrul structurilor CNATDCU este de jumătate plus unu
din numărul total al membrilor cu drept de vot.
(3) Participarea la şedinţele CNATDCU poate fi asigurată şi prin videoconferinţă.
(4) În vederea asigurării posibilităţii de vot electronic, documentele supuse aprobării sunt transmise
membrilor, de regulă, cu cel puţin 3 zile înaintea termenului-limită pentru exprimarea votului.

ART. 19
Activitatea CNATDCU, în condiţiile legii, este asistată din punct de vedere tehnic de către un secretariat
tehnic aprobat prin ordin al ministrului.
ART. 20
Resursele materiale şi financiare necesare funcţionării CNATDCU şi comisiilor de lucru ale acestuia sunt
asigurate de către MENCŞ, în condiţiile legii.

ANEXA 1
la regulament
Metodologia de evaluare a tezelor de doctorat

ANEXA 2
la regulament
Soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică
profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat

18

S-ar putea să vă placă și