Pentru a fi un instrument util, controlul bugetar trebuie efectuat suficient de
frecvent, in vederea luarii de masuri corective in timp util, si suficient de descentralizat, pentru a se situa la acelasi nivel unde se iau decizii corective si se exercita responsabilitati. De cele mai multe ori, controlul bugetar se realizeaza lunar si raspunde la doua obiective: controlul executiei bugetelor, prin identificarea abaterilor favorabile sau nefavorabile de la prevederile bugetare; in acest caz, controlorul de gestiune face o analiza asupra unor fapte trecute; reajustarea previziunilor bugetare si luarea de masuri corective; in acest caz, controlorul de gestiune se pozitioneaza asupra unor fapte viitoare. In procesul controlului bugetar dintr-o intreprindere sunt implicati doi actori: controlorul de gestiune, care exercita controlul bugetar si responsabilul unui buget, adica persoana controlata care trebuie sa justifice abaterile de la bugete. Insa, trebuie sa remarcam faptul ca, alaturi de controlul bugetar periodic, la nivelul fiecarui centru de responsabilitate care dispune de un buget trebuie exercitat si un control bugetar permanent, realizat de fiecare responsabil de buget. Prin acest control permanent, responsabilul de buget are posibilitatea sa influenteze in mod direct indicatorii legati de actiunile sale, putand in orice moment sa-si reorienteze actiunile imediat urmatoare sau sa-i informeze pe managerii generali, daca este util, pentru a cere asistenta imediata. De aceea, la nivelul fiecarui centru de responsabilitate trebuie organizat un sistem informational de urmarire a executiei bugetare.