Consumul de droguri - simptomatologie şi efecte

 Drogurile şi consumatorii de droguri - problemă complexă

Fenomenul drogurilor este unul din subiectele cele mai complicate cu care se
confruntă umanitatea datorită legăturilor cu chimia, biologia, psihologia, istoria,
filozofia, arta.
Consumatorul de droguri este privit de unii oameni ca un vicios iresponsabil iar de
alţii ca o persoană care îşi trăieşte viaţa din plin. Pentru unii sunt bolnavi care au
nevoie de tratament în timp ce pentru alţii sunt doar nişte persoane imature care se
vor schimba cu vârsta. Există unele opinii potrivit cărora drogurile reprezintă o
ameninţare sigură în ceea ce priveşte apariţia dependenţei în timp ce potrivit altora
consumul de droguri reprezintă o culminare a libertăţii individuale.
Consumul de droguri afectează un număr din ce în ce mai mare de tineri din ţara
noastră şi ca urmare primul pas care ar trebui făcut în prevenirea debutului
consumului de droguri este informarea.
 Informaţia reprezintă puterea de a decide

Ceea ce putem face noi toţi, cei care ne simţim implicaţi în această problemă, este
să oferim o informare corectă şi la timp, de la o vârstă la care persoanele pot înţelege
ce pericol reprezintă drogurile pentru sănătatea şi viaţa lor.
Informaţia este un factor necesar în luarea hotărârilor înţelepte, independente faţă
de orice provocare (cea a drogurilor în cazul nostru). Riscurile reale îşi au originea
în ignoranţă deoarece nu poate exista o alegere liberă fără o cunoaştere adecvată a
subiectului.

Drogul - definiţii

Drogul, în sens larg, semnifică o substanţă cu proprietăţi curative, un medicament.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, drogul este substanţa care fiind
absorbită de un organism viu, îi modifică acestuia una sau mai multe funcţii.
În sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei
folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică sau psihică (tulburări grave ale
activităţii mentale, ale percepţiei şi ale comportamentului). În acest ultim sens,
denumirea de drog se aplică numai substanţelor care pot fi desemnate şi prin
termenul general de stupefiante.
 Se recunosc ca droguri toate acele substanţe care reunesc următoarele
caracteristici:
■ Odată pătrunse în organism se îndreaptă prin sânge spre creier modificând
funcţionarea acestuia, cu consecinţe atât fizice cât şi psihice (mentale şi
emoţionale).
■ Consumul regulat poate da naştere unor procese cunoscute ca:
• TOLERANŢĂ: pe măsură ce organismul se adaptează la prezenţa
substanţei este necesară o cantitate din ce în ce mai mare pentru a se obţine
acelaşi efect. La consumatorul care întrerupe administrarea drogului o
perioadă de timp scade toleranţa la drogul respectiv astfel încât ultima
doză, pe care el a suportat-o bine înainte de întreruperea administrării,
devine supradoză la reluarea consumului folosindu-se ultima cantitate.
Apare astfel o stare de intoxicaţie acută care duce la comă şi chiar la deces.
• DEPENDENŢĂ (sinonim = farmacodependenţă, toxicomanie) reprezintă
starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o
substanţă medicamentoasă (medicament), caracterizată prin modificări de
comportament şi reacţii fizice, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua
substanţă în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice
şi pentru a evita suferinţa fizică. Tipuri de dependenţă:
- Dependenţa fizică: reprezintă ansamblul de simptome şi semne
care se manifestă la reducerea dozelor, la întreruperea administrării
sau la amânarea acesteia peste limitele de suportabilitate ale
organismului (sindromul de abstinenţă = sevraj)
- Dependenţa psihică: se manifestă prin dorinţa imperioasă şi
irezistibilă ce obligă pe consumator să continue utilizarea drogului,
care i-a adus dependenţa şi se poate instala indiferent de drog, cu
anumite particularităţi pentru fiecare drog în parte. Consumatorii
simt că nu pot supravieţui fără drogul sau drogurile alese.
■ Consumul abuziv al acestor substanţe poate provoca mai multe tipuri de
tulburări:
- Fizice - atunci când, din cauza gradului lor de toxicitate, dăunează
organismului persoanei care le consumă. Spre exemplu consumul
regulate de tutun poate cauza bronşită cronică.
- Psihologice - atunci când au un efect negativ asupra echilibrului pe
care persoana îl are cu ea însăşi sau cu anturajul afectiv, aşa cum se
întâmplă în cazul cuplurilor care suferă conflicte din cauza abuzului
de alcool.
- Sociale - atunci când au efecte asupra comunităţii, aşa cum se
întâmplă în cazul accidentelor provocate de şoferii aflaţi sub
influenţa drogurilor.
Alte noţiuni:
■ ABUZ DE DROGURI – expresia desemnează autoadministrarea repetată a unui
drog în scopuri nemedicale.
■ EUFORIE – senzaţia de bună dispoziţie obţinută artificial; euforia este starea în
care individul nu simte nici o anxietate (teamă) şi scapă de influenţele exterioare.
■ SUPRADOZA – reprezintă consumul oricărui drog în cantitate mare, cu apariţia
unor efecte adverse de ordin fizic şi mintal grave. Este urmată în majoritatea
cazurilor de consecinţele fatale dacă nu se acordă un ajutor medical specializat în cel
mai scurt timp.
■ HALUCINAŢIILE – percepţii senzoriale provocate de halucinogene, care nu
corespund realităţii obiective. Individul ce are halucinaţii vede imagini şi aude
sunete care nu există în realitate.
■ SEVRAJUL reprezintă răspunsul organismului la absenţa bruscă a drogului cu
care este obişnuit. În sevraj, natura simptomelor şi intensitatea acestora diferă în
funcţie de drogul administrat. Cel mai sever sevraj apare la heroină şi se manifestă
prin: tremur puternic, dureri articulare şi musculare, dureri abdominale însoţite de
simptome specifice stării de gripă (greaţă, vărsături, febră, frisoane, transpiraţie),
nelinişte, insomnie.
■ DEZINTOXICAREA este procesul prin care un consumator de droguri este tratat
pentru a scăpa de dependenţă fizică pentru un anume drog.
■ RECĂDEREA reprezintă reînceperea consumului după o perioadă de abstinenţă.

 Drogul - clasificare

Există o varietate de droguri care au totuşi o trăsătură comună şi anume

"psihoactivitatea". Este vorba de capacitatea acestor substanţe de a ajunge la creier şi
de a-i modifica funcţionarea normală. Pe scurt, substanţele psihotrope sunt acele
substanţe a căror acţiune farmacodinamică implică efecte pronunţate asupra
proceselor mentale şi emoţionale.
Pe baza acestui criteriu drogurile pot fi clasificate în trei mari categorii:
■ Droguri care inhibă (deprimă) sistemul nervos central
= familia substanţelor ce au în comun capacitatea de a îngreuna funcţionarea
normală a creierului provocând reacţii ce merg de la dezinhibare până la starea
de comă, într-un proces progresiv de "adormire" cerebrală. Cele mai importante
droguri din acest grup sunt:
• alcoolul
• sedative - anxiolitice (medicamente pentru tratarea anxietăţii):
benzodiazepinele (ex: diazepam)
• hipnotice (somnifere): barbituricele (ex: fenobarbital, amobarbital)
• solvenţii organici şi inhalanţi: cuprind un ansamblu de compuşi puternic
 volatili care există în stare gazoasă la temperatura mediului ambiant ori în
stare lichidă şi se evaporă foarte rapid atunci când sunt puşi în contact cu
aerul. Solvenţii organici cei mai utilizaţi sunt diluanţii pentru vopsele şi
decapanţii pentru coloranţi, adezivii, benzina, kerosenul şi alţi produşi
petrolieri, substanţele folosite pentru curăţat pete, alţi aerosoli. Printre
principiile lor active, se pot menţiona mai ales toluenul, acetona, benzenul,
tetraclorura de carbon, cloroformul
• substanţele opiacee: heroina, morfina, codeina, metadona, etc
■ Droguri care stimulează sistemul nervos central
= grupă de substanţe care accelerează funcţionarea normală a creierului provocând
o stare de activitate ce poate merge până la probleme legate de somn
(dificultatea de a dormi) în urma consumului de cafea sau până la hiperactivitate
în urma consumului de cocaină sau de amfetamine. Din această grupă fac parte:
• stimulente majore: amfetaminele, cocaina
• stimulente minore: nicotina, xantinele (cafeină, teobromină)
■ Droguri care perturbă sistemul nervos central
= substanţe care tulbură funcţionarea creierului determinând percepţii
distorsionate ale realităţii (iluzii), halucinaţii.
• derivaţi ai cannabisului: haşiş, marihuana
• droguri de sinteză("designer drugs"): ecstasy (derivat al amfetaminei), eva
(derivat al amfetaminei), etc.
• halucinogenele (droguri "psihedelice"): LSD, mescalina, fenciclidina,
psilocylina

 Căi de consum

■ Fumat: tutun, haşiş

■ Oral: alcool, droguri de sinteză
■ Aspirare: cocaină, speed (amfetamină)
■ Inhalare: solvenţi
■ Injectare: heroina

 ALCOOLUL

Acţiunea alcoolului nu depinde de tipul de băutură ci de cantitatea de alcool băută la

un moment dat. Efectele alcoolului sunt determinate de cantitatea de alcool existentă
în sânge. Concentraţia de alcool din sânge depinde de:
 Cantitatea de alcool consumată într-un anumit timp
  Înălţimea, greutatea, sexul consumatorului
 Tipul şi cantitatea de hrană existentă în tubul digestiv (stomac, intestin
subţire)
Simptome şi semne

ALCOOLEMIA (mg/dl) EFECTE

50 Beţie uşoară:
- sentiment de căldură, faţă roşie, diminuarea uşoară a
reflexelor
- reducerea capacităţii de a judeca, reducerea
autocontrolului (dezinhibare), euforie, logoree, creşterea
sociabilităţii (în alte cazuri: retraşi, tăcuţi)
100 Beţie vizibilă la cei mai mulţi oamenii:
- diminuarea reflexelor, greutăţi în coordonarea
mişcărilor (mers cu bază lărgită)
- reducerea accentuată a capacităţii de a judeca, greutăţi
în exprimare, reducerea marcată a autocontrolului
(dezinhibiţie), agresivitate (sau deprimare), reducerea
atenţiei, labilitate emoţională (episoade intermitente de
râs-plâns)
150 Beţie clară la toţi oamenii:
- mers clătinat/împleticit, pierderea controlului
musculaturii,
- vedere dublă, vorbire neclară, scăderea capacităţii de a
înţelege, greutăţi în asocierea ideilor în mod coerent,
afectarea memoriei
200 Beţie puternică:
- incoordonarea mersului/îşi menţine cu greu echilibrul,
vărsături
- vedere dublă, incoerenţă în vorbire, somnolenţă
300 Stare precomatoasă (de inhibiţie/deprimare a sistemului
nervos)
- incapacitatea de asta în picioare, incontinenţă
- confuzie, stupor
400 Comă (pierdere cunoştinţă, scădere temperatură
corporală, scădere tensiune arterială, respiraţie rară, piele
umedă)
500 Deces

Efecte
- dependenţă psihică (fără instalarea beţiei) - resimţită ca o nevoie copleşitoare de a
bea. Poate apare chiar folosirea unor cantităţi mici de alcool, administrate zilnic sau
chiar numai ocazional. În lipsa alcoolului persoanele dependente psihic prezintă
anxietate şi chiar panică.
- dependenţa fizică - sindromul de abstinenţă:
• simptome neurovegetative (creşterea activităţii sistemului simpatic):
tahicardie, hipertensiune, transpiraţii, flush facial (înroşirea feţei),
midriază
(dilatarea pupilei), greţuri, vărsături anxietate.
• oboseală
• lipsa poftei de mâncare
• simptome neuropsihiatrice: nervozitate, somnolenţă, depresie, până la
tremurături, convulsii, halucinaţii în cadrul
delirium tremens, deces
- abuzul regulat duce la efecte pe termen lung:
- pierderea memoriei,
- dificultăţi cognitive
- demenţă alcoolică
- disfuncţii sexuale
- gastrită
- ulcer gastro-duodenal
- ciroză alcoolică
- cardiopatie

 BENZODIAZEPINE

Sunt medicamente deprimante al sistemului nervos cu efect sedativ (care scad

tensiunea subiectivă şi induc un calm mental) şi anxiolitic (reduc anxietatea) precum
şi cu efect anticonvulsivant şi relaxant muscular. Sunt folosite şi în tratarea
simptomelor sevrajului (la consumatori de droguri şi alcoolici). De asemenea, în
doze mari, au şi efect de inducere a somnului, la fel ca şi hipnoticele. Intoxicaţia cu
benzodiazepine este asociată cu euforie într-o măsură mai mică decât intoxicaţia cu
alte droguri din această clasă. Această caracteristică stă la baza potenţialului redus
de abuz şi de apariţia dependenţei la benzodiazepine comparativ cu barbituricele.
Efectele benzodiazepinelor sunt crescute însă prin asocierea cu alcool.

Simptome şi semne:
- vorbire neclară
- scăderea capacităţii de coordonare a mişcărilor
- scăderea atenţiei
 - tulburări ale memoriei
- dezinhibiţie comportamentală cu atitudine agresivă, ostilă
- labilitate a dispoziţiei
- reducerea capacităţii de gândire
- afectarea integrării şi funcţionării normale în societate şi la locul de muncă
- somnolenţă, letargie, stupor, comă în caz de supradoză

Efecte
- sindromul de abstinenţă apare la 3-4 zile de la întreruperea administrării drogului
respectiv la 5-6 zile în cazul benzodiazepinelor cu durată mai lungă de acţiune (ex:
diazepamul). Severitatea simptomelor depinde de doza medie utilizată precum şi de
durata utilizării:
- simptome neurovegetative (creşterea activităţii sistemului nervos vegetativ):
transpiraţii, puls peste 100/minut, greţuri, vărsături
- scăderea poftei de mâncare
- crampe musculare
- tremurături
- insomnie
- anxietate
- intoleranţă la lumină şi la sunete puternice (la mirosuri uneori)
- agitaţie psihomotorie
- convulsii (crize de grand mal - mai ales la doze mari de diazepam)
- efecte pe termen lung:
- demenţă
- tulburări ale memoriei (scădere)
- disfuncţii sexuale
- dependenţa psihică- se instalează la consumatorii care folosesc mai multe droguri
şi la dependenţii de heroină trataţi cu metadonă care folosesc şi benzodiazepine

 BARBITURICE

Sunt medicamente deprimante ale sistemului nervos cu efect în principal hipnotic,

utilizate pentru a induce somnul. Totuşi administrate în doze mici pot induce doar
sedare la fel ca şi medicamentele sedative - anxiolitice şi au şi efecte
anticonvulsivante. În funcţie de durata efectelor chimice, sunt clasificate în compuşi
cu efecte lungi, de durată medie, scurtă şi ultrascurtă. Potenţialul de abuz şi de
apariţie a dependenţei este mult mai mare decât cel al benzodiazepinelor datorită
efectelor mai intense (euforie).
Simptome şi semne
La doze relativ mici sindromul clinic este asemănător cu cel determinat de
intoxicaţia cu alcool:
- scăderea capacităţii de coordonare a mişcărilor
- dificultăţi în procesul gândirii
- scăderea memoriei
- lentoare în vorbire şi înţelegere
- dezinhibiţia impulsurilor sexuale
- scăderea autocontrolului având ca rezultat un comportament agresiv
- scăderea atenţiei
- labilitate emoţională
- exagerarea trăsăturilor de bază ale personalităţii
- alte simptome posibile:
- ostilitate
- certăreţi
- morocănoşi
- ideaţie paranoidă şi de suicid
- simptome neurologice:
- nistagmus
- diplopie
- strabism
- mers ataxic
- hipotonie
- scăderea reflexelor

Efecte
- sindromul de abstinenţă apare în general în primele 2-3 zile de la întreruperea
administrării. Se consideră că sindromul de sevraj, indus de barbiturice, provoacă
mai rapid moartea decât cel indus de unele stupefiante. Simptomele durează în
general 2-3 zile dar persistenţa lor se poate prelungi şi până la 2 săptămâni şi se
caracterizează printr-o gamă largă care merge de la:
• simptome uşoare: - slăbiciune
- transpiraţii
- insomnie
- anxietate
• la simptome severe: - hipotensiune ortostatică
- tremurături
- anorexie
- anxietate severă
 - convulsii repetate (care preced întotdeauna delirul) -
apar în ziua 2-3 cînd simptomele sunt mai severe
- delir, halucinaţii
- colaps cardiovascular
- moarte
- efecte pe termen lung:
- tulburări ale memoriei
- tulburări psihotice (asemănătoare cu cele determinate de alcool în cadrul
delirium tremens - agitaţie, iluzii, halucinaţii de obicei vizuale şi uneori
tactile sau auditive - care apar după 1 săptămână de abstinenţă)

 SOLVENŢI ORGANICI ŞI INHALANŢI

Sunt produse care în contact cu aerul produc rapid vapori. Ele ajung foarte repede
(aproape instantaneu) din aerul inspirat în plămâni în sânge şi de aici la creier.
Efectul lor este de schimbare a dispoziţiei psiho-afective şi a stării de conştienţă.
Sunt extrem de numeroase şi sunt clasificate în patru grupe mari:
■ produsele care se evaporă rapid - acestea sunt lichide: diluanţi ai vopselelor,
dizolvanţi, substanţe chimice de curăţat, produse de degresat, benzină, pastă
corectoare.
■ gazele propulsoare folosit la spray-uri - spray-uri cu vopsea, deodorante, fixative.
■ gazele folosite în produsele casnice (tuburile cu frişcă), comerciale (brichete,
rezervoare cu propan) şi medicale (eter, cloroform, protoxid de azot - gaz ilariant)
■ nitraţii - folosiţi în special pentru efectul afrodisiac dar au şi efect vasodilatator
(amilnitratul recomandat în angina pactorală) şi de relaxare musculară. Ex:
produsele de împrospătare a aerului.

Simptome şi semne
Apar aproape instantaneu dar durata este de doar câteva minute ceea ce duce la
repetarea administrării pentru prelungirea senzaţiei:
- stimulare fizică şi psihică iniţială cu euforie, senzaţie de plutire
- sentiment de fericire
apoi - iluzii, halucinaţii (au senzaţia că plutesc)
- ameţeală (asemănătoare cu cea din intoxicaţia cu alcool)
- vorbire nearticulată, incoerentă
- dificultăţi de coordonare a musculaturii
- scăderea reflexelor
- lipsa poftei de mâncare
 - somnolenţă
- dureri de cap
- nervozitate
- amorţire
- dispariţia sensibilităţii
- inconştienţă
- efectul vasodilatator - senzaţie de căldură, excitaţie (creşte plăcerea sexuală)
- ameţeli, dureri de cap

Efecte
- sindrom de abstinenţă - apare rar:
- tulburări ale somnului
- iritabilitate
- transpiraţii
- greţuri
- vărsături
- tahicardie, aritmii
- iluzii, halucinaţii
- prin utilizare îndelungată - tulburări ale echilibrului
- slăbiciune musculară (până la atrofie)
- dezorientare
- pierderea atenţiei
- pierderea coordonării
- iritabilitate
- depresie

 HEROINA

Este drogul cel mai folosit din grupa opiaceelor şi are efectul cel mai rapid şi
apariţia cea mai rapidă a dependenţei. Este un extract de morfină care se obţine din
opiu, o substanţă naturală provenită din mac.
Heroina (diacetilmorfina) este o substanţă care are un efect analgezic de două ori
mai puternic decât morfina şi care acţionează direct asupra sistemului nervos central
deprimându-l.
Se foloseşte în principal prin injectare subcutanată la început şi apoi intravenoasă
(euforia apare foarte rapid - 7-8 secunde - şi este extrem de intensă).

Simptome şi semne
- stare de "beţie"cu - euforie, senzaţie de mulţumire, plăcere
- analgezie (lipsa durerii)
- ameţeală, senzaţie de căldură, înroşirea feţei, gură uscată,
greutate în membre
- apoi: - greaţă, vărsături
- prurit (la nivelul feţei - mai ales nasul)
- mioză (micşorarea pupilelor)
- scăderea poftei de mâncare
- scăderea senzaţiei de sete - deshidratare
- vorbire incoerentă
- scăderea atenţiei, memoriei
- somnolenţă

Supradoză
- lipsă de răspuns la stimuli (comă) |
- depresie respiratorie | triada caracteristică supradozei
- pupile punctiforme | cu heroină (opiacee)
- hipotermie
- hipotensiune
- bradicardie

Efecte
- sindromul de abstinenţă - poate apare la 6-8 ore de la ultima doză chiar după numai
1-2 săptămâni de administrare regulată a drogului. Intensitatea maximă este atinsă în
ziua 2-3 şi simptomele încep să cedeze în ziua 7-10 cu persistenţa unora chiar la 6
luni de abstinenţă sau chiar mai mult. Se caracterizează prin:
- lăcrimare
- rinoree (curge nasul)
- căscat
- transpiraţii
- greaţă, vărsături
- diaree, crampe abdominale
- febră, frisoane
- midriază (mărirea pupilelor)
- dureri musculare şi osoase severe
- piloerecţie ("piele de găină")
- hipertensiune
- tahicardie
- hipertermie
- tremurături
 - insomnie
- agitaţie, iritabilitate
- anxietate intensă
- efecte pe termen lung:
- scădere în greutate
- anemie
- carii
- constipaţie
- insomnie
- scăderea apetitului sexual (impotenţă)
- psihoze - manie sau depresie în funcţie de răspunsul individual la opiacee
- dispariţia ciclului menstrual
- infecţii (prin injectare): hepatita B şi C, HIV/SIDA, endocardită, artrită,
pneumonii (scade apărarea imună prin malnutriţie)
- toleranţă apare rapid prin consum regulat iar după o perioadă de abstinenţă
apare riscul unor supradoze

 AMFETAMINE

Amfetaminele sunt substanţe stimulante ale sistemului nervos folosite în scop

medical pentru tratarea narcolepsiei (o formă gravă de somnolenţă diurnă), a unor
forme de depresie şi a sindromului deficitului de atenţie/de hiperactivitate la copii
(metilfenidat). Au mai fost folosite de asemenea ca medicamente în tratarea
obezităţii prin scăderea apetitului (fenilpropanolamina).
Se administrează pe cale orală (tablete, comprimate), cel mai frecvent, dar şi prin
inhalare, fumare sau injectare (ex: "ice" = metamfetamină pură).

Simptome şi semne
■ doze mici - senzaţie de bine, euforie, entuziasm,
- sentiment de superioritate
- socializare (sunt foarte prietenoşi)
- logoree (vorbesc mult)
- creşte atenţia, concentrarea
- creşte starea de alertă - veghe, scade oboseala
- creşte pragul durerii
■ doze mari - tahicardie până la aritmii, chiar angină
- hipertensiune
- hipertermie
- transpiraţii
 - midriază (mărirea pupilelor)
- greţuri, vărsături
- scădere în greutate prin scăderea poftei de mâncare
- agitaţie psiho-motorie
- confuzie, convulsii, comă
- deces prin stop cardio-respirator (prin deprimarea respiraţiei sau
aritmii)

Efecte
- sindromul de abstinenţă - simptomele ating intensitatea maximă la 2-4 zile după
oprirea administrării şi se dispar în aproximativ 1 săptămână:
- oboseală
- letargie
- tremurături
- cefalee
- transpiraţii
- hipersomnie
- creşterea poftei de mâncare (foame intensă)
- cefalee
- crampe musculare
- dureri de stomac
- coşmaruri
- anxietate
- depresie (unul din simptomele cele mai severe)
- efecte pe termen lung
- bruxism (contracţii ale mandibulei cu scrâşnirea dinţilor)
- hipertensiune
- aritmii
- tulburări digestive (colită ischemică)
- disfuncţii sexuale - impotenţă
- tulburare psihotică asemănătoare schizofreniei paranoide cu halucinaţii
vizuale, tactile (infestare cu insecte), ideaţie de persecuţie, iluzii de
parazitoză

 COCAINA

Este o substanţă extrasă din planta de coca (Erythroxylon coca) cu efect stimulant
asupra sistemului nervos, similar amfetaminelor. Are efect anestezic şi
vasoconstrictor motiv pentru care a fost utilizată în chirurgia nasului, gâtului şi
ochiului. Ulterior cocaina a fost clasificată ca substanţă stupefiantă datorită efectelor
adverse şi a dependenţei care se instalează foarte rapid (uneori de la prima doză
pentru dependenţa psihică) şi care este foarte greu de tratat.
Se administrează prin inhalare (pulberea de clorhidrat de cocaină), injectare sau
fumat (crack cocaine). Cocaina pură este amestecată uneori, de către distribuitori, cu
alte substanţe ca de exemplu talc, amidon sau amfetamine. Intensitatea efectelor
depinde de puritatea cocainei.

Simptome şi semne
Apar aproape imediat după administrare şi durează circa 1 oră prin administrarea
orală (cu euforie medie), circa 30 de minute pentru administrarea prin inhalare (cu
euforie medie) şi circa 15 minute prin administrarea intravenoasă (euforie destul de
intensă). Fumatul de cocaină-bază acţionează în câteva secunde şi determină o
euforie intensă care durează doar câteva minte.
■ iniţial - euforie
- logoree
- creşterea sociabilităţii
- stimularea activităţilor mentale
■ alte simptome - agitaţie psihomotorie
- scăderea capacităţii de concentrare
- insomnie
- scăderea apetitului
- comportament sexual agresiv
- iritabilitate până la agresivitate
- tahicardie
- hipertensiune
- hipertermie
- midriază (mărirea pupilelor)

Efecte
- sindromul de abstinenţă - oboseală
- apatie
- hipersomnie
- creşterea apetitului
- depresie severă cu ideaţie de suicid
- anxietate
- iritabilitate
- dispoziţie schimbătoare
- efecte pe termen lung
- obstrucţie nazală cronică şi sinuzită în cazul inhalării
 - perforarea septului nazal în cazul inhalării (prin vasoconstricţie)
- infarct cerebral hemoragic şi non-hemoragic (prin vasoconstricţie)
- convulsii
- infarct miocardic, aritmii
- psihoza cocainică - halucinaţii auditive (insulte)
- halucinaţii vizuale
- halucinaţii tactile - senzaţia că pe corp se mişcă insecte
- disfuncţii sexuale (impotenţă)

 CANNABIS

Cannabisul este extras din planta Cannabis sativa (sau cânepă). Din răşina
conţinută în inflorescenţele plantei se obţine haşişul care se prezintă ca o pastă (şi
conţine o cantitate ridicată de substanţă activă) iar prin uscarea şi mărunţirea florilor,
frunzelor şi tulpinilor se obţine marijuana care este rulată în ţigarete şi fumată.
Haşişul este şi el fumat dar în pipe.
Efectele (euforia) apr în câteva minute, ating intensitatea maximă la 30 de minute
şi durează 2-4 ore.

Simptome şi semne
- relaxare
- dezinhibiţie
- euforie, senzaţie de bine
- ilaritate
- alterări ale percepţiei - vizuale: culorile par mai intense şi mai luminoase
- auditive:
- temporale- senzaţia de scurgere înceată a timpului
- afective
- dificultăţi de exprimare
- scăderea memoriei imediate
- scăderea capacităţii de concentrare
- scăderea proceselor de învăţare
- scăderea capacităţii de coordonare motorie
fizice:
- ochi roşii (prin dilatarea vaselor conjunctivale)
- creşterea poftei de mâncare
- gură uscată
- tahicardie
- somnolenţă
Efecte
- sindromul de abstinenţă - apare doar la întreruperea bruscă a administrării de doze
mari de cannabis:
- iritabilitate
- nelinişte
- greţuri
- mialgii
- insomnie
- anorexie
- efecte pe termen lung
- boli ale aparatului respirator: viroze mai frecvente, bronşite, pneumonii,
posibil cancer (prin conţinutul similar sau chiar mai mare în substanţe
cancerigene ca şi ţigările)
- agravarea simptomelor la persoanele cu hipertensiune sau insuficienţă
cardiacă
- anxietate
- atacuri de panică
- crize de nelinişte
- atrofie cerebrală
- convulsii
- scăderea apărării imune
- la bărbaţi - scăderea concentraţiilor plasmatice de testosteron
- scăderea cantităţii totale de spermă
- la femei - tulburări menstruale şi cicluri anovulatorii
- scăderea reflexelor (atenţie la şoferi, la cei ce lucrează la înălţime)

 ECSTASY
Este un derivat de amfetamine (3,4 metilendioximetamfetamină) care are şi efecte
halucinogene. Potenţialul său neurotoxic este încă în curs de evaluare precum şi
efectele negative asupra memoriei şi proceselor de gândire. Este comercializat sub
formă de comprimate.

Simptome şi semne
- euforie
- dezinhibiţie, senzaţie de apropiere de alţi oameni
- empatie
- creşterea sentimentului de autorespect
- logoree
- creşterea apetitului sexual
- dificultăţi de concentrare
 - confuzie
fizice:
- tahicardie
- palpitaţii
- uscăciunea gurii
- slăbiciune
- tremurături
- transpiraţie abundentă
- frisoane, intoleranţă la frig
- hipertermie severă (mai ales în condiţiile unei activităţi fizice intense -
ex.:dansat într-o discotecă)
- deshidratare
- ameţeli
- vedere înceţoşată/dublă
- obiectele sunt văzute mai luminoase decât în realitate

Efecte
- pe termen lung
- somnolenţă
- dureri musculare
- bruxism (scrâşnitul involuntar din dinţi)
- oboseală
- contracţii ale musculaturi mandibulei
- dureri de cap
- uscăciunea gurii
- aritmii
- convulsii
- insuficienţă renală, hepatică
- infarcte cerebrale hemoragice sau ischemice (prin tromboze)
- depresie
- anxietate
- iritabilitate

 HALUCINOGENE

Sunt substanţe (numite şi psihedelice) care produc tulburări ale funcţiei creierului
cu alterarea percepţiei realităţii, respectiv inversarea modului de percepţie a spaţiului
şi timpului. De asemenea poate fi alterată percepţia şi aprecierea corectă a
distanţelor. Efectele depind de doză şi de reactivitatea individuală.
 Substanţa cea mai utilizată este LSD-ul (dietilamida acidului lisergic) care este un
drog de sinteză care se administrează pe cale orală. Debutul acţiunii este la
aproximativ 1 oră cu atingerea intensităţii maxime a efectelor la 2-4 ore şi cu durată
de 8-12 ore.

Simptome şi semne
- alterarea percepţiei - alterarea imaginii propriului corp
- sinestezie = sunetele se "văd" iar culorile se "aud"
- muzica este mai emoţionantă
- creşterea sensibilităţii senzoriale (culorile sunt mai intense, contururile
obiectelor mai bine definite, gusturile şi mirosurile sunt mai puternice)
- halucinaţii vizuale (văd forme geometrice), auditive, tactile
- emoţiile sunt foarte intens şi pot exista două emoţii opuse (şi incompatibile
în mod normal)în acelaşi timp
- retrăirea unor evenimente din trecut (inclusiv naşterea)
- reflecţie introspectivă
- sentimente religioase
- experienţe mistice
- depersonalizare prin integrare în lumea externă şi separarea de propriul corp
fizice:
- tahicardie
- palpitaţii
- hipertensiune
- hipertermie
- midriază (mărirea pupilei)
- lipsa coordonării mişcărilor
- transpiraţii
- vedere înceţoşată

Efecte
Dependenţa este în principal psihică. Efectele cele mai severe sunt:
- efectul de "bad trip" - starea alterată care apare după administrarea drogului
şi care poate duce la tentative de sinucidere sau episoade de nebunie
- fenomenul de flash-back - reapariţia spontană a experienţei halucinante fără
consumul drogului (prin persistenţa tulburării de percepţie)
- comportament sinucigaş
- tulburare majoră depresivă
- atacuri de panică
Când puteţi fi sigur că adolescentul consumă droguri.

Identificaţi semnalmente obiective ale celor care consumă droguri. Semnele care pot
fi observate cu uşurinţă imediat după consumul de droguri sunt:

Dacă a fumat marijuana:

 Are ochii foarte roşii;
 Are pupilele mărite;
 Râde fără motiv;
 Este neatent;
 Are poftă de mâncare şi preferă dulciurile;
 Mersul este nesigur;
 Este ameţit;
 Are în camera lui un miros de iarbă proaspătă sau de fân proaspăt, hârtii
pentru ţigarete, pipe.

Dacă a consumat amfetamine, ecstasy:

 Are pupilele dilatate;
 Este mai vorbăreţ;
 Nu mai are poftă de mâncare;
 Este irascibil, chiar agresiv;
 Este confuz;
 După o perioadă are o stare de oboseală accentuată, nu mai poate dormi;
 Are în preajma lui diferite capsule colorate, pliculeţe cu pulbere colorată de la
maroniu la alb;
 Consumul cronic generează iluzii şi halucinaţii (vedenii).

Dacă a consumat heroină:

 Are pupilele contractate;
 Nu mai are poftă de mâncare;
 Fumează foarte mult;
 Este indiferent faţă de cei din jur;
 Respiraţia are un miros asemănător oţetului;
 Are în preajma lui ace, seringi, brichete, linguriţă, pliculeţe cu pudră albă,
galbenă sau maro, care are un gust amar, folii de aluminiu, helas, sare de
lămâie.
  Consumul cronic în doze crescute duce la tulburări psihice, respiratorii,
constipaţie cronică, apariţia menstruaţiei neregulate la femei, scăderea
rezistenţei la boli şi a greutăţii corporale.

Dacă a consumat cocaină:

 Are pupilele dilatate;
 Are ochii injectaţi şi foarte umezi;
 Este foarte vorbăreţ;
 Are o atitudine superioară;
 Are în preajmă pliculeţe cu pulbere albă, cristalină cu un gust amar;
 Are un miros slab de benzină;
 Consumul cronic şi în doze crescute duce la scăderea poftei de mâncare, la un
somn neodihnitor şi agitat, la instabilitate, anxietate şi o stare de oboseală
extremă;
 Consumul repetat creşte riscul apariţiei infarctelor miocardice şi a
accidentelor vasculare.

*
Trebuie ştiut că abuzul de droguri are consecinţe dăunătoare atât pentru subiectul
care le consumă cât şi pentru comunitatea în care acesta trăieşte. El crează
consumatorilor probleme fizice, psihologice şi afective, de comportament şi de ordin
financiar, adesea de nedepăşit. Poate, de asemenea, să compromită situaţia şcolară,
activitatea profesională, să provoace tensiuni sau rupturi în relaţiile sociale, mai ales
în cadrul familiei.
Această prezentare are ca scop pe lângă aflarea unor informaţii concrete şi oferirea
unor teme de gândire utile pentru adoptarea unei atitudini raţionale faţă de consumul
de droguri, o busolă capabilă să orienteze luarea unor decizii în legătură cu
consumul de droguri, subiect asupra căruia fiecare trebuie să ia mai devreme sau mai
târziu propriile hotărâri.

- Sfârşit -