CURS 1

“Filosofia si studiul lumii reale se afla in acelasi raport ca si onania fata de dragostea sexuala.” (Marx –
Ideologia germana, Opere vol. 3, p. 234, 1958)
Filosofie politica, teorie politica, politica normative - termini intersanjabili pentru prof.
Filosofie = dragostea de intelepciune (presupune cunoastere)
Rawls – in teoria sa despre dreptatea ca echitate acesta considera ca pentru a afla principiile acceptabile de catre
toti trebuie sa ne punem sub valul de ignoranta => unele abordari nu cer cunoastere ci chiar ignoranta
Teorie (etimologic): Thea - spectacol, Theoros – cel care urmareste spectacolul
Avem nevoie de putin de distanta fata de empiric insa nu ne rupem niciodata de realitate.
Principiile generale vor avea mereu un anumit grad de generalitate chiar daca vom incerca sa le explicam prin
situatii particulare.
Kant in cazul aplicarii regulilor morale se gandea sa le formuleze ca si universale. Apoi a considerat ca exista
cazuri particulare asupra carora regulile morale universale nu se aplica. (Ex: omul pe care il ascunzi in beci 
fiindca a scris pamflete despre rege si soldatii care vin sa te intrebe de el)
Caracteristici generale:
- generalul teoriilor;
- distinctia intre ceea ce este si ceea c ear trebui sa fie: nu masuram valorile ci judecam care ar trebui sa fie ele;
legitimitatea din perspectiva penala/juridical nu se ia in considerare deoarece legile pot fi create gresit de la bun
inceput (din motive gresite – vezi statele totalitare)
- Teoriile au de obicei nu numai o functie prescriptiva ci si capacitate explicativa;
 exista explicatii deductiv-nomologice = subsumezi un fenomen unei categorii mai largi/o propozitie mai
generala (Ex: Colocatarii mei fac mizerie pe casa scarii -> Explic asta prin teoria lui Olson despre actiunea
colectiva: cu cat grupul este mai mare, cu atat cooperarea este mai greu de obtinut);
 un alt mod prin care putem explica fenomenele este aratand functiile acestora => explicatia functionalista (Ex:
Dansul ploii -> Explic asta prin faptul ca ritualul are functia de a creste coeziunea sociala din interiorul
grupului)
 explicatia de tip teleologic = prin prisma obiectivelor (Ex: In magazin dau bani, primesc produs -> Explic asta
adunand informatii suplimentare: magazinul este o farmacie, medicamentul este X iar apoi caut obiectivele:
motivul era ca ma durea capul si am vrut sa imi treaca)

Exista in teoria politica normativa perspective:

 consecintioniste (justifica principii raportandu-se la consecintele pe care le produc. Ex: Marx este impotriva
capitalismului, argumentand ca duce la ascutirea tensiunilor si aduce risipa => ar trebui sa dispara deoarece este
imoral)
 deontologice/deontologiste (nu se uita la consecinte ci la caracteristici intrinseci ale fenomenului studiat. Ex:
chiar daca ar avea caracteristici bune, capitalismul este rau deoarece se bazeaza pe un mecanism numit furt: se
fura plus valoarea produsa de muncitori). Ambele duc la aceasi conluzie: capitalismul este rau. De foarte multe
ori daca privim un fenomen prin cele doua perspective, vom avea concluzii care se bat cap in cap. (Ex: in cazul
construirii rampelor pentru oamenii cu handicap)
Diferente intre: etica – filosofie politica, filosofia politica – analiza ideologiilor
Etica = un studiu sistematic al valorilor morale care ghideaza comportamentele, actiunile individuale (priveste
NUMAI comportamentul individual in timp de filosofia politica vizeaza institutiile si valorile morale care le
vizeaza atat pe ele cat si societatile si politicile comunitatii). Difera obiectul de interes.
(Prin Ideologia germana, Marx poate fi considerat ideolog sau filosof... la fel si cu Rawls – depinde ce
instrumente folosim pentru a analiza textul)
Teoriile isi propun sa explice si sa modifice realitatea, cele doua avand loc in proportii diferite.
Teoriile filosofice difera de ideologii deoarece in filosofia politica conteaza coerenta interna a teoriei, modul in
care isi construieste autorul principiile, argumentele, structura interna si implicatiile NU ne intereseaza
contextul istoric, alterarea discursului de catre altii etc. Ex: faptul ca marxism-leninismul militeaza pentru
 liberarea proletariatului fiindca Engles? a vazut ca in Anglia proletariatul traieste prost – ABORDARE
PROASTA dpdv al filosofiei politice.
Behavioristii, empiristii din anii ”60 considerau ca ceea ce nu se poate masura, nu exista: ideile nu conteaza,
filosofia NU este stiinta. In prezent se considera ca ideile pot modela realitatea.
Teorii si concepte – instrumentele de lucru
Conceptul de dreptate, autonomie, egalitate de sanse etc. – concepte pentru ca au in spate o structura mai
complicata.
 Abordarea numita realism conceptual: Conceptele sunt acele instrumente de lucru care reflecta ceva real.
Probabil nu cea mai buna intelegere deoarece nu poti sa vizezi orice ilustrari, orice realitate.Realismul
conceptual vine oarecum de la Platon: ideea de cal va fi reflectata in toti caii pe care ii vom intalni.
 Abordarea care ii apartine lui Wittgenstein: rolul conceptelor nu este sa reflecte o realitate empirica, ci sa
identifice niste trasaturi comune, niste asemanari de familie. Luam termenul de „joc” (joc de oina, joc pe
calculator, joc la cazino etc.) si ne gandim daca exista vreo realitate ultima pe care il reflecta acest joc la nivelul
diferitelor jocuri. Wittgenstein afirma ca nu are sens sa cautam aceasta realitate unica si considera ca decat sa
cautam acest „fir rosu”, mai bine incercam pe categorii sa gasim „asemanari de familie” (asta este rolul
conceptelor).
 Abordarea lui Gallie asupra conceptelor – „conceptele esentialmente contestabile”

CURS 2

Problema conceptelor esentialmente contestabile:

 Pozitia scepticului: Asta nu e stiinta. Teoriile nu sunt adevarate, trebuie sa renuntam la cercetari.
 Failibilismul: Adevarul e undeva acolo iar teoriile se confrunta permanent intre ele si cu datele empirice pentru
a se ajunge la acolo – chiar daca exista un risc permanent al contestarii teoriilor

Gallie: e foarte greu sa ajungem la validitate in stiintele sociale insa nu este imposibil. Exista capacitate de
adevar – rezultate mai putin spectaculoase, generice, greu de definit anumite concepte.

Autoritatea politica

Autoritatea politica difera de puterea politica fiindca o abordam normativ.

Machiavelli intai vorbeste de putere bruta iar apoi vorbeste de cum si in ce scopuri se foloseste puterea =>
autoritateaz politica
Autoritatea – se bazeaza pe relatia intre cel ce conduce si cei condusi; vorbim si de indreptatiri
Autoritate - moduri curente de folosire:
1. vorbim de drepturi (un fermier din Alabama este autorizat sa impuste pe oricine ii incalca proprietatea)
2. ca permisiune (secretarea e autorizata sa deschida corespondenta CEO-ului)
3. ca expertiza (Marmureanu este autorizat sa vorbeasca despre cutremure fiindca este specialistul pe domeniu)

Deiscutam despre autoritate relational: cel ce detine puterea fata de cel condus=> relatie in 2 sensuri in care
exista drepturile, permisiunea, expertiza de a lua decizii si obligatia celuilalt de a urma respectivile decizii.
Ce justificare imi este oferita mie ca eu sa imi explic obligatia data de relatia de autoritate?
Nu toti filosofii cred ca autoritatea politica este mai mult decat puterea politica. Ex: Platon – in afara de
exercitiul brut al puterii, nu exista nimic, nu este nevoie de nicio justificare in plus: cine are puterea stabileste ce
este drept si trebuie urmat ca atare; Marx – este absurd sa ne punem problema exercitiei puterii: toate
constitutiile, regii, democratiile burgheze sunt abureli; puterea politica exercitata legitim este o inventie pentru a
ne pacali (ca si religia).

Autoritate politica = exercitiu justificabil al puterii

 Cum poate fi justificat exercitiul autoritatii politice?
DA________________________________________NU

Da – partizanii teoriei politice discretionale, abolute

Chiar si cea absoluta – Hobbes; Noi alegem sa ii dam toata puterea suveranului => suntem obligati sa ii
respectam autoritatea politica (daca ii contestam deciziile incalcam contractul, intram din nou in starea naturala)

Nu – multe tipuri de anarhii, extrema nihilista

R.P.Wolff – Wolff sustine ca desi poate putem justifica un drept de a conduce, nu vom putea justifica niciodata
decizia celorlalti sa se supuna; Persoana umana = rationalitate si si-o exercita prin autonomie. Daca respectam
orbeste deciziile celui care conduce incalcam faptul ca doar individul este capabil sa isi dea reguli – incalcam
asumptia autonomiei. Autoritatea politica este incompatibila cu aceasta idee de fiinta umana => este
nejustificata.

Intre Da si Nu: multe teorii

1) Justificam autoritatea politica ca drept: putem identifica un drept de a conduce; putem sa picam in
contractualism cand vorbim de drepturi sau putem vorbi de dreptul natural de a conduce (Aristotel: In Politea,
barbatii grecii maturi sunt indreptatiti sa conduca in interiorul cetatii)

Contraargument la teoria lui Aristotel: Hugh - niciodata din ceva empiric nu conluzionezi normativ => din
“este” nu iese ceea ce ar trebui sa fie.
Putem contesta: 1) barbatii nu sunt neaparat toti rationali 2) Nu exista o propozitie normativa pe langa cea
empirica -> poate ar fi nevoie si de alte calitati ale unui conducator

2) Justificam autoritatea politica ca permisiune

Putem justifica puterea politica si exercitiul ei deoarece exista Dumnezeu (autoritatea suprema) si acesta ii
permite sa conduca (Moise, Mahomed, dreptul divin al regilor)/este el insusi autoritatea (este zeu – faraonii
egipteni).
Ultima teorie de genul – a lui Robert Philner: regii sunt descendenti directi ai lui Adam
Putem contesta: 1) empiric nu se poate constata aceasta permisiune: nu s-a construit arborele genealogic care sa
dovedeasca ca regii sunt descendenti ai lui Adam 2) daca regele are permisiunea lui Dumnezeu, este greu sa
existe o limita la aceasta autoritate – nu e poate construi un mecanism de control

3) Justificam autoritatea politica ca expertiza

Trebuie sa conduca unii pentru ca sunt experti – guvernul de tehnocrati, cei 15000 de specialisti a lui
Constantinescu
Exemplul clasic: Platon – filosofii care au cea mai mare expertiza despre bine => ei trebuie sa conduca
Putem contesta: 1) cum putem crede ca mai exista un bine unic obiectiv – in ziua de azi exista un dualism in
acest sens 2) daca autoritatea politica se bazeaza pe expertiza acelora, noi cum mai putem sa ii limitam – avem
garantia ca expertii sunt incoruptibili?
Sec. XIX – Tradarea intelectualilor: Heidegger, Sartre etc.

Best Choice: autoritatea politica bazata pe drepturi, cu limite etc. - paradigma curenta: contractualismul
Este fain deoarece creeaza predictibilitate – ne convine sa respectam respectivele conventii

CURS 3
 “Every subject’s duty is his king’s; But every subject’s soul is his own.” (Shakespeare – Henry V)
De cate feluri pot fi modelele contractualiste?
Dupa mai multe criterii:
 Care e rolul? De ce folosim un model al justificarii autoritatii pe baza de contract social?
A. In scop legitimator (Ex scop: incercam sa demonstram de ce un grup de cetateni au legitimat autoritatea politica
actuala - ca sa ne convingem ca institutiile noastre sunt acceptabile in comparatie cu altele – ne propunem sa ne
impacam cu setul de regului)
B. In scop evaluativ (Testam cat de drepte/justificabile sunt institutiile alea)

Contractul evaluativ poate fi in scop:

a) diferential – pornim de la 0: nu stim nimic, folosim modelul contractualist ca sa aflam
b) euristic – incercam sa rafinam o cunoastere pe care deja o avem: intuim deja cam cum arata autoritatea
politica si folosim o definitie contractualista pentru a rafina
 Dupa natura lor – cum este contractul? R: intentionat sau neintentionat. Ex: Rawls – contract intentionat; la alti
contractualisti, ex: Nozick, se interactioneaza fara intentie si de acolo -> contractul
Contract intentionat : indivizi care interactioneaza in ideea de a contracta un set de reguli ale jocului
In functie de cum gandesc indivizii, care este motivatia: contract propiu-zis politic sau contract economic
Indivizii in general au motivatii egoiste => contract economic
Indivizii au motivatii politice, doresc ceva mai bun in comun => contract politic (Ex: Russeau)
 Cum are loc negocierea, contractarea? Contracte interactive (Ex: Locke, Rawls), contracte neinteractive (model
ipotetic: indivizii nu negociaza, nu schimba nimic – Hampton spune ca de ce avem nevoie de indivizi dupa ce
am aplicat valul de ignoranta => toti sunt la feeel)
Gauthier – este f important sa mentinem indivizii asa cum sunt ei, nu sa ii facem asemanatori

RAWLS

Cum arata exercitiul justificat al autoritatii politice? Scenariu contractual – conceptia despre dreptate „justice as
fairness” (dreptate ca echitate)
2 principii: (de la seminar)
Cum arata acel scenariu contractual pe care il arata Rawls si de ce ajungem neaparat la conceptia asta despre
dreptate.
 contract ipotetic, experiment mental
 asumptii fundamentale: daca scenariul este construit corect, corectitudinea se va transfera si asupra rezultatului
(asupa principiilor)
 Rawls scrie pentru o audienta si se gandeste cum putem noi sa raspundem mai sistematic la intrebarea: cum ar
arata niste institutii drepte. Sa raspundem euristic.

Construim un scenariu care sa reflecte cele 2 puteri morale: rationalitate si rezonabilitate, nu unul care sa ne
serveasca interesele.
Ratonalitate – capacitatea de a ne forma o reprezentare despre bine
Rezonabilitatea – capacitatea de a ne da seama ce e drept si a actiona in consecinta
Chiar daca oamenii au conceptii diferite despre bine, ei se pot intalni intr-o conceptie comuna a ceea ce e drept -
> ei vor putea stabili un set minimal de reguli in aceasta directie.
Partile din pozitia originara – cum gandesc ele, ce logica au ele. Partile gandesc dupa urmatoarea logica:
Principiul mijloacelor eficiente – vor alege un raspuns care rezolva cat mai eficient respectiva problema,
Principiul cuprinzator – cand vor avea un set de probleme vor incerca sa gaseasca un raspuns care sa rezolve cat
mai multe dintre ele,
Principiul probabilitatii mia mari – vor incerca acele solutii si in functie de sansa lor de a fi realizate – vor
calcula probabilitatea ca raspunsul sa apara in realitate
 Ce urmaresc? Ce interese au partile?

Partile sunt reciproc dezinteresate, au niste interese foarte generale, oarecum abstracte (principalul interes
abstract: sa obtina niste conditii in care sa poata sa-si exercite cele doua puteri morale – alegi ceva ce este
capabil sa respecti => respingi solutii in starea initiala fiindca iti incalca interesul de a fi rational sau pe cel de a
fi rezonabil, nu sa vrei sa le incalc), indivizii stiu ca ei vor vrea sa faca lucruri concrete in viata si pentru aceste
interese particulare vor avea nevoie de lucruri cu care sa le obtina – aceste lucruri sunt reflectate in ceea ce
Rawls numeste bunuri sociale primare de care ai nevoie orice ai dori sa faci in viata (acestea sunt pentru toti la
fel: 1) drepturi si libertati, 2) bunuri materiale, 3) cele care tin de prerogative si oportunitati Ex: ceea ce tine de
cetatenie tine de prerogativa de a detine o parte din puterea politica, 4) respectul de sine: va trebui sa avem grija
cum vor fi distribuita in societatea construita de noi bazele sociale ale respectului de sine – cum poti sa-ti
pastrezi in societatea aia identitatera, apartenenta comunitara, apartenenta de grup etc.)

Ce stiu si ce nu stiu partile in pozitia originara?

Cunosc minime notiuni generale, o minima cultura civica democratica (stiu ce sunt institutiile, economia etc.)
dar nu stiu nici un fel de identitatea particulara despre persoana lor (rasa, etnia, natiunea, cum le place cafeaua
etc.) -> Valul de Ignoranta
Valul de Ignoranta poate sa fie subtire sau gros. Partile sub valul de ignoranta subtire nu isi cunosc aparteneta
etnica dar ar putea sa cunoasca in societatea in care vor trai cati sunt romani si cati sasi. Rawls spune ca nu e
bine si ca ar trebui sa fie sub un val de ignoranta gros -> ca sa nu alegi reguli care sa favorizeze majoritatea
fiindca probabilitatea este mai mare ca tu sa faci parte din ea.

Ce alte constrangeri trebuie indeplinite?

Exista ceea ce Rawls numeste constrangerile formale ale unei conceptii despre dreptate:
1. generalitate: partile trebuie sa aleaga o conceptie generala despre dreptate ca sa acopere cat mai multe din
institutii si din regulile jocului dintr-o societate
2. universalitatea: conceptia trebuie sa se adreses tuturor viitorilor cetateni va trebui acceptata/sanctionata de
toti cei care vor tine de ea
3. competitudine: principiile astea despre dreptate vor trb sa fie capabila in situatii problematice (de conflict) sa
ofere solutii, sa arbitreze, sa poata raspunde la toate intrebarile vizavi de distributia bunurilor, indreptatiri rivale
etc.
4. publicitatea: principiile nu doar ca se adreseaza tuturor cetatenilor dar trb sa fie stiute de toti – joc la vedere
5. finalitatea: conceptia dreptatii ca echitate trebuie sa lucreze ca arbitru ultim; oricand exista conflicte trebuie
sa ne putem intoarce la principiile astea, sa confruntam problema cu principiile. Nu exista o instanta superioara
lor.

Rawls – daca aceste 5 nu sunt indeplinite, ceea ce am obtinut nu sunt principii ale dreptatii.
Existe si alte tipuri de constrangeri al dreptatii:
- subiective (tin de ei) – sistemul trebuie pus in practica intr-o lume reala unde exista ambitii, egoism etc; nu ar
exista competitie daca ar fi toti crestini, buni, milosi si nu ar avea nevoie de principii
- obiective (tin de problema pe care vor sa o rezolve) – se tine cont de faptul ca indivizii sunt comparabili (dpdv a
puterii – daca nu distribuim bunurile echitabil exista posibilitatea conflictului permanent) , resursele primare
sunt limitate

Intre ce au de ales partile?

Ele au de ales intre diferite conceptii despre dreptate: utilitarismul vs. dreptatea ca echitate.
Utilitarismul – conceptia ca societatea trebuie sa aduca cel mai mare beneficiu pentru cat mai multi
Mai exista si conceptiile:
 Conceptia intuitionista – nu putem gasi niste principii generale si rezolvam problemele la fata locului pentru ca
nu putem avea o cunoastere sistematica, nu putem construi o reprezentare sistematica => stabilim in fiecare caz
in parte dreptatea
Conceptia perfectionista – rolul institutiilor este sa puna in practica o anumita conceptie despre bine si sa ii ajute
pe indivizi sa implineasca intr-un mod cat mai desavarsit acea conceptie. (Ex: respectarea Decalogului) – aici
binele si dreptul se suprapun.

Ce startegie de alegere au partile?

Alegem conform unei strategii maximin – cea mai proasta situatia in care s-ar putea trezi sa fie cea mai buna cu
putinta (Ex: nobilul si umilul).
De ce este atat de sigur ca aleg dreptatea ca echitata fata de utilitarism?
1) strategia maximin;
2) ideea de povara a angajamentului – eu sunt acum intr-o situatie care ma implica foarte tare, ce aleg imi va
influenta restul vietii, eu trebuie sa aleg ceva care sa nu ma dezavantajeze in lumea reala, este foarte serios,
trebuie sa fie ceva ce ma pot angaja sa respect -> in conditiile in care va trebui sa ma supun acelor regului nu
voi alege utilitarismul pentru ca exista sansa ca in utilitarism sa trebuiasca sa fiu sacrificat pentru binele
celorlalti;
3) o societate organizata dupa principii utilitariste nu are cum sa fie stabila – nu poate ajunge la unanimitate
deoarece utilitarismul lasa sansa ca un grup sa fie sacrificat pentru binele celorlalti => vor contesta intruna
ordinea sociala utilitarista. Dreptatea ca echitate nu dezavantajeaza sistematic fata de utilitarism;
4) pe principiul diferentei – e rational sa incerc sa aleg o distributie a bunurilor prin care nimeni sa nu piarda. Prin
principiul diferentei castiga si cei avantajati si cei dezavantajati chiar daca in proportii diferite.
Cum sunt puse la lucru prinicipiile dreptatii ca echitate?

1) alegerea principiilor => trebuie sa le operationalizam

2) etapa constitutionala
3) etapa legislativa
=> reguli ale jocului, competitie sociala dreapta daca fiecare nivel este in raport cu cel anterior

CURS4

Rawls – trebuie sa venem exact ce punem in pozitia originara, in functie de cum construim aceasta unealta
teoretica vom avea rezultate diferite. Ne punem intrebari, facem asumptii, stabilim caracteristicile partii
originare.
Principiul diferentei si principiul egalitatii sanselor – perspective:
a) Principiul diferentei: conteaza sa castige macar cineva < b) conteaza sa castige cei mai defavorizati
c) Inegalitatile sunt OK daca toti au acces < d) Inegalitatile sunt OK daca toti au acces in mod echitabil
Formularea slaba: a) + c) => societate a libertatii naturale pentru ca fiecare are sanse formale insa daca unii au
un dezavantaj de la inceput, asta-i viata (Ex: candidatul independent fata de cel dintr-un partid mare) =>
societate in care dupa merit, talent, putere se dobandesc resurse si functii publice (competitie salbatica pentru
functii si bunuri) – Legea naturala
b) + c) => pozitiile si functiile vor fi dobandite doar pe baza meritului, fara preocupare pe baze reale – in varful
ierarhiei ajung cei mai buni insa acest lucru se resfrange si asupra celor mai prost plasati (competitie salbatica
pentru functii si bunuri dar de unde castiga si cei mai amarati) – Aristocratie naturala
a) + c) :pozitii accesibile in mod echitabil (sanse reale), cei dezavantajati dpdv social vor avea aceleasi sanse;
odata ce am facut asta nu ne intereseaza cum evolueaza inegalitatile – liberala
Formularea pretentioasa: c) + d): inegalitatile duc la avantajul celor dezavantajati si accesul la functii si pozitii
sa fie egal – democratie
Critici:
 Critica de dreapta: Nozick – principiul diferentei incalca dreptul fundamental al indivizilor la proprietate (critica
de tip libertarian): ii „slavageste” pe cei mai talentati
 Critica de stanga: G.A.Cohen – el considera ca egalitatea este cea mai importanta => exista ceva imoral la
principiul diferentei1: e ca si cum institutionalizezi mita: ii mituiesti pe cei buni sa produca mai mult => Rawls e
putin ipocrit in egalitarismul lui (ori esti egalitarist, ori nu)
Exista si critici privind modul in care a ajuns Rawls la principii: vizeaza mecanismul pozitiei originare
Hampton: Rawls nu explica un model contractualist fiindca ar trebui sa existe 2 parti, 2 parti diferite care
tranzationeaza ceva -> la Rawls sub valul de ignoranta toti sunt la fel => toata teoria lui Rawls este o inselatorie
deoarece nu este contractualista ci reflecta alegerea unei singure persoane.
Thomas Nagel: il considera contract dar problema este: partile in pozitia originara aleg dreptatea ca echitate, dar
de ce obliga asta orice individ – de ce sa respect eu ceea ce au ales altii, cum as fi motivat real sa respect aceste
principii ale dreptatii si institutiile care le pun in practica; oamenii sunt abstracti la Rawls.
Alte critici:
 Duorkin (liberal-egalitarist): teoria nu e destul de impartiala:teoria asta nu este impartiala: partile in pozitia
originara, ca sa aleaga aceste principii ale dreptatii, trebuie sa aiba un commitment si sa respecte angajamentul
catre egalitate. Daca partile ar fi perfect impartiale, indiferente in fata valorilor morale nu ar alege niste principii
morale.
 Comunitarienii:
1. Sandel: teoria este prea impartiala si este o prostie, nu are cum sa fie o teoria universalista; pozitia originara este
foarte nerealista, abstracta, dreptatea ar trebui sa porneasca de la datele de acum; Rawls ar trebui sa accepte ca
valorile sunt admise doar in cultura, educatie etc; chiar si daca Rawls ar fi mai modest vizavi de puterea
normativa a teoriei lui, tot nu ar fi OK fiindca argumentul cu pozitia originara nu este bun: le sterge valorile,
identitatea => Rawls face science fiction , este ceva utopic iar grupul ala este un esantion gresit
2. Taylor: Rawls crede ca singurele identitati care au preferinte, care pot formula pretentii si genera obligatie
politica sunt indivizii. Traditia asta a individualismul extern vine de la iluministi si reflecta un optimism
exagerat cum ca ratiunea individuala este singurul lucru care conteaza – in realitate este o explicatie simplista a
lumii (indivizii se comporta ca atomi – nu au legaturi profunde). Este o reprezentare gresita a oamenilor – in
lumea reala indivizii sunt uniti prin toate legaturile invizibile date de cultura, religie, educatie etc.
3. Walzer: este o problema si cu ambia lui Rawls – cum adica sa gasesti O teorie a dreptatii? Rawls pretinde
absurd ca poate gandi o singura teorie a dreptatii indiferent de spatiul in care se pune problema. Exista atatea
tipuri de bunuri – cum pot fi distribuite ele dupa aceasi regula? Societatea este constituita dintr-o gramada de
sfere: educatiei, relatiilor personale, economicul, politicul etc.– oamenii actioneaza in toata aceste sfere in
acelasi timp si exista bunuri diferite in fiecare sfera -> poate ar trebui moduri diferite de distribuire a bunurilor
pentru fiecare.

 Conservatorii (critica realista):

1. Alan Bloom: perspectica Hobbes-iana: realista si cinica. Toata teoria lui Rawls se bazeaza pe faptul ca indivizii
sunt morali, ca pentru ei conteaza echitatea. In realitate poti construi o teorie numai daca pleci de la date reale.
La Hobbes totul pleaca de la o constatare elementara: oamenilor le este frica. Hobbes isi reprezinta contractul
social pe baza unor nevoi reale – intelegem de ce exista nevoia de reguli. Rawls da peste cap aceasta traditie a
contractului social construita pe o motivatie psihologica reala si o muta pe niste baze nerealiste: ideea de
fairness.
2. John Gray: teoria lui Rawls ne da o imagine foarte dubioasa despre ce inseamna politica democratica – imagine
foarte nerealista. In realitate, politica dmeocratica este despre confruntare a intereselor, de negociere, de
competitie pentru resurse etc. Institutia reprezentativa este parlamentul – arena in care se infrunta tabere cu
puteri diferite in procesul de decizie. La Rawls – institutia fundamentala nu ar fi parlamentul si o curte cu

1
Rawls spune ca mecanismul diferentei presupune un tip de stimulente – ii impozitam pe
cei buni si redistribuim un pic catre cei mai defavorizati
 magistrati – ideea ca principii trebuie alese fara ca indivizii sa-si stie interesele etc ne duce la ideea de niste
judecatori impartiali care nu este in niciun fel legat de problema aflata in discutie. Politica democratica reala nu
presupune asta in realitate – noi nu avem pozitia de judecatori impartiali ci de indivizi cu interese => Rawls face
o prezentare mult prea nepotrivita, nu are legatura cu realitatea.

 Critici feministe:
1. Okin: in anii ’70 Rawls nu punea si familia ca institutie de baza a societatii => regulile nu reglementau si
familiile => se instituia patriarhatul deoarece puteau exista orice inegalitati, incalcare de drepturi etc. in cadrul
ei; familia e f. importanta pentru ca ea formeaza viitorii cetateni: construieste atitudini si valori morale –
provoaca dreptate, deci nu se poate ca ea insasi sa fie nedreapta.
2. Pateman: carte - „The sexual contract” -> toata traditia contractualista de la Hobbes incoace – escrocherie: toti
sunt niste bulangii sexisti. La Locke contractul este incheiat de capii de familie. Inainte de institutiile sociale ai
cel putin institutia familiei => contractul sexual il precede pe cel social. Prima construire de reguli este cel
sexual care de fapt este un moment T0 – momentul in care se iese din starea de natura. [Aparitia institutiei
familiei printr-o distribuire a femeilor de hoarda patriarhala => contractul sexul este viol => contractul social
care urmeaza nu poate fi fair]

TOT CURS 4

Principii ca echitate

1. Maximin

-e nevoie ca principiile stabilite sa fie cunoscute drept neschimbabile, pentru ca oamenii sa se gandeasca serios
la ele. Daca stiu ca oricum le pot schimba a dua zi, nu le vor stabili cu seriozitate
-nestiind ce se va intampla, daca va fi intr-o pozitie avantjoasa sau nu, individual va gnadi dupa principiul “
worst case scenario”

4. Argumentul bazat pe principiul dreptatii

Doar astfel putem traduce valoarea reciprocitatii-castigurile unora presupun pierderi pentru altii-nu suma zero
-spre deseobire de cazul in care imbogatirea unora ar duce la ramanea altora la 0
Adica cu idea suficiententei, al pragului minim
Desi asigura niste chestii elementare, de baza, nu produce niste cetateni egali, care isi pot valorifica
posibilitatile
Orice fel de egalitate trebuie sa duca la un pic mai bine si pentru cel amarat
Etapele constructiei institutionale:

-principiile dreptatii, asa cum au fost anuntate, sunt la cel mai inalt grad de generalitate
-urmeaza apoi o constitutie pe baza principiilor
-pe baza constitutiei, urmeaza legi detaliate
-dupa acestea, urmaeaza politici, strategii, decizii judecatoresti

Critici ale teoriei

Hampton Vizeaza metodologia

-Rawls ne spune ca e o versiune contractualista noua.

-contractul trebuie sa aiba cel putin 2 parti si un obiect al negocierii
-fiind toti tabula rasa, la fel, ei sunt de fapt trasi la Xerox, o singura minte
-din acelasi motiv, nu are loc nici o negociere. Adica sa fie unii care sat raga intr-o parte, altii in cealalta. Rawls
stabileste starea oamenilor, ii pune intr-un asemenea cadru(tabula rasa) incat sa nu se poata alege decat o
singura variant, prestabilita
-e de fapt o alegere, nu un contract
Thomas Nagel

-de ce ar respecta urmatoarele generatii acelasi contract stability pe vecie? Fiecare se confrunta cu noi probleme
Lukes

-contesta universalitatea dreptatii. Spune ca nicio teorie politica sau a dreptatii nu ii paote avantaja pe toti al fel.
Teoria lui Rawls functioneaza intr-un conterxt socio-istoric si culutural, dar nu in toate
Dworkin

-la fel, fapte ca egalitatea itnre toti indivizii e o valoare morala particulara, moderna, occidental, in niciun caz
universala cum ar vrea Rawls
Sandel

-critica din directia oopusa, considerand o chestie prea abstracta. Nu poti schita oamenii astfel, e total irealist sa
consideri oamenii tabula rasa. E ca si cum ti-ai imagina alt tip de oameni, alte animale. E o asumptie arbitrara ca
oamenii ar fi tabula rasa referitor la propria persoana, suntem prea conditionati de societate
-de altfel, Rawls se si contrazice. Ralws ne spune de la inceput ca tot ce se produce, se produce prin cooperare,
deci comunitate si legaturi stranse, apoi ii pui sa aleaga principii impartial, uitand tot
Charles Taylor

--la fel, critica libertarienii ca Rawls pentru imaginea atomista a individului. Adica individ fara legaturi, care
poate fi total diferit sau in alt loc in feicare zi, in mod arbitrar. Suntem prinsi intr-un parcurs al vietii relative
stabil
Walzer

-asa cum sunt multe pesteri si doar un soare, asa e si cunoasterea politica particulara si pluralista, in timp ce
cunoasterea filosofica e universalista si singular
-adica Rawls e prea filosof. Politica nu functioneaza la fel. Stabilirea principiilor este un act politic
-adica facandu-I fortat impartial, ii obliges a fie filosofi. Dar indivizii sunt de fapt politicieni
Critica conservatoire

-prin natura conservatoire, nu poti modela abstract, nu poti face pe hartie mari planuri rationale pentru
imbunatatiera societatii. Asta se face pas cu pas
Gray

-Rawls considera, ca multi altii, ca fiind rational, impartial, abstract si etc, poti pune pe hartie un sistem perfect.
Politica nu terbuie inteleasa asa. Indivizii lui Rawls sunt impartiali ca niste experti, ca niste judecatori. Aceasta
nu este specifica democratiei. Poate fi vazut precum conflictul itnr parlament si curtea suprema americana
Bloom

-un elitist care critica ideile de egalitate intre culturi si etc. daca aborigenii aveau un Dostoievski, cultura lor era
mai inalta natural, nu trebuia atata egalitate
-vede oamenii ca la Hobbes. Plecam de la animale nu altceva. Rawls e naiv, icnercand sa inlocuiasca teama cu
fair-play-ul
Critica feminista

Okin

-nu ar fi nerealist sa ii ajutam pe cei sarmani si etc, echitatea. asa functioneaza chiar familia noastra, tipul de
educatie morala pe care o primim
Rawls foloseste familia ca sursa a dreptatii, dar nu calrifica daca familia va fi in carti dupa aplicarea teoriei.
Deci familia nu paote produce principii, daca nu va fi reglementata de ele. Deci nu paote produce dreptate daca
ea e nedreapta. Deci Rawls vrea ca familia sa produca moralitate, dar nu reglementeaza ca pricnipiile dreptatii
sa reguleze relatiile de familie
Mendus

-critica ignorarea dimensiunii afective. Deseori, afectiv stabilim ce e bine sau ce e rau. Chiar daca irational,
decidem deseori ce ar fi corect, fara sa recurgem la neutralitate, impartialitate si etc
Pateman

-in toate teoriile contractualiste, protagonistii sunt barbati. Barbati care au familie, sunt capi de familie. Totusi
se presupune ca e t0 al societatii, cand se itnalnesc pentru a da nastere institutiilor. Deci acest loc nu e chiar t0
intrucat avem deja isntitutia familiei. Trebuie sa ne intrebam daca familia e o institutie dreapta. Ne itnrebam si
daca familia a fost facuta printr-un contract.
Uitandu-ne la teoriile despre asta, Freud spune ca cel ami probabil familia monogama s-a nascut prin viol.
Deci contractul sexual a fost primul, in t0 al societatii, iar cel mai probabil a fost unul fortat, abzat pe dominatie,
nedrept. Acolo s-a nascut societatea, total incorect, iar contractualistii vin mai tarziu si zic ca de acum facem
dreptate
Critica relativista/postmoderna

Rorty

-Rawls e mult prea unviersalist. In realitate, depinde

Paris

-Rawls e oportunist teoretic, ca face teorie in functie de cum e moda vremii. Ca in 60 a facut ce se cerea, in anii
70 la fel, anii 80 si tot asa :)

CURS 5

Teoria ii convinge pe cei de dupa valul de ignoranta, dar poate ea sa ii convinga pe cetatenii reali? Cum sa faca
Rawls teoria mai “realista”, mai “aplicabila”?

Theory of Justice 1971 Public Liberalism 1993

Scopuri Teorie universalista despre Teorie universalista + o
dreptate teorie a justificarii publice
(se poate justifica singura in
fata cetatenilor reali)
Asumptii Indivizii sunt rationali si Se adauga si ideea de
responsabili pluralism responsabil (se
refera la natura societatii in
care vor trai indivizii –
societatile sunt foarte
diverse, indivizii au
concepte radical diferite
despre bine => nu se poate
suprima aceasta libertate
decat prin coercitie)
Concepte cheie
 Noi trebuie sa facem o conceptie despre dreptate cu niste principii dar aceasta trebuie sa fie politica, si nu
metafizica. (Rawls prin aceasta recunoaste ca teoria sa era abstracta)
Distinctia intre o doctrina corespunzatoare si o doctrina politica. Rawls isi pune intrebari despre ce e bine/drpt
sa faca cetatenii. Doctrina cuprinzatoare este genul de teorie morala care iti recomanda cum sa te comporti in
orice situatie (Ex: crestinismul). Conceptia politica nu face asta, ea da deginitai dreptatii si face reguli pentru
cazurile legate de dreptatea sociala, de insitutii. O conceptie despre dreptate = cel mai mic numitor comun din
acea societate (concept cu suprapunere partiala prin deliberare: in lagtura cu istitutiile si regulile jocului).

CURS 6

Exista argumente non-publice (ex: esentialmente religioase). Daca majoritatea democratica isi bazeaza idea de a
introduce religia in scoli pe asemenea argumente, atunci cf ideii ratiunii publice, asta nu are legitimitate.
Spatiu public/spatiu non-public – gandirea liberale
Deliberare democratica => exista un spatiu intermediar de genul sfera publica non-politica in care indivizii
delibereaza, isi ofera justificari, negociaza. Nu tine totul numai de procesul politic.
Posibile probleme:
1. indeterminarea – o teorie de genul iti spune cam ce argumente trebuie aduse insa nu iti va da un raspuns
definitiv => deschide conditiile formale dar nu da un raspuns real
2. ne cere sa fim schizofrenici -> chiar daca tu crezi ceva, in spatiul public vei sustine altceva pentru a sprijini
rezolvarea pe care o invoci; indivizii vor fi ipocriti

Rawls – institutia exemplara pentru ratiunea publica: Curtea Suprema

Habbenas? - contraargument: in Curtea Suprema sunt specialisti, nu cetateni obisnuiti.
Libertatea anticilor (libertatea politica) vs. Libertatea moderna.

Nozick

Argument deontologist in favoarea capitalismului – poate sa vina din 2 teorii diferite: Locke sau Kant.
Nozick le foloseste pe amandoua.
Nozick incearca sa construiasca o explicatia non-politica a politicului. Nu se pune problema incheierii
contractului social si a statului ca proces asumat (de care cetatenii sunt constienti) si statul apare natural ca
actiune rationala pe piata.
Statul politic => rationalitatea economica a unor indivizi egoisti care actioneaza pe o piata.

De la stat ultraminimal la stat minimal? Care este trecerea?

Este legitim sa se ajunga la un stat maximal? Nu.

Definitie stat la Nozick:

- sa aiba monopol al violentei legitime in teritoriul respectiv
- sa ofere ceea ce are de oferit tuturor indivizilor din statul respectiv
1) Nozick introduce ideea de constrangeri colaterale. Ideea ca indivizii au drepturi inviolabile => exista
constrangeri colaterale asupra oricaror tipuri de procese de pe aceasta piata => procesele sunt constranse sa
resecte anumite limite, sa se produca fara incalcare anumitor drepturi
2) Drepturile individuale sunt preexistente. Ele nu sunt un obiectiv, ele limiteaza posibilitatile in procese.

Daca gandim consecintionist, putem incalca drepturile unui individ pentru binele majoritatii => Nozick nu va
vedea drepturile ca obiective, ci drept constrangeri colaterale.
Daca gandim deontologic -> nu putem incalca.
Respecta trecerea la stat acest principiu fundamental? Nu – respecta aceasta constrangere colaterala a libertatii
indivizilor
El introduce conceptele de prohibire si compensatie.
 Motive pentru care statul minimal sa-si extinda protectia:
1) Daca va exista diferenta abonati, independenti => risc constant ca independentii sa fie in pericol => s-ar
folosi ca mijloace, nu ca scopuri in sine si nu ar fi respectat principiul inviolabilitatii
2) Riscul pe care independentii il determina asupra majoritatii: independentii nu respecta aceleasi reguli, ei pot
avea apucaturi riscante
1) + 2) => Agentia Dominanta va fi obligata sa-i constranga pe independenti. AD va trebui sa insoteasca aceasta
prohibitie cu o compensatie. AD nu va putea sa nu se atinga de independenti pentru a-si proteja abonatii => ca
acest lucru sa fie legitim, ea trebuie sa le dea ceva inapoi (o compensatie). => extinde bunul securitate si tie desi
tu nu platesti.

Motive logice pentru existenta statului ultraminimal care nu e nici chiar agentie, dar nu e nici un stat complet
care isi indeplineste atributiile din definitie:
1) Ad, incercand sa asigure securitate si sa respecte drepturile individuale, incepe sa ofere securitate ca sa evite
situatia in care minoritatea este folosit ca tap ispasitor => le redistribuie o bucatica de securitate: apara partial
numai daca minoritatea este atacata de majoritate;
2) Ad ofera securitate doar celor care platesc, statul ultraminimal ar redistribui securitate doar celor care nu pot (nu
si celor care nu vreau) sa plateasca;
De ce sa ramanem la stat minimal? Aici intervine Dreptatea ca indreptatire cu cele 3 principii:
1) daca este dreapta in achizitie
2) daca este dreapta in transfer
3) daca este dreapta prin orice combinatie posibila a celor doua
Asta este o abordare istorica, si nu o abordare structurata. .
Cum aparee indreptatirea in achizitie? In starea aia naturala, indivizii iau ce le trebuie si le muncesc
transformandu-le in proprietatea privata insa nu putem permite ca acestia sa fie lacomi; Clauza lockeiana –
trebuie sa iti iei cat iti trebuie si sa lasi la fel de mult la cei care raman dupa tine. Nozick inlocuieste asta: poti sa
iei ce vrei numai ca nu trebuie sa lasi ceva ce sa inrautateasca starea altora.
Exista mai multe critici:
1. Dinspre dreapta: Libertarienii anarhisti au o problema vizavi de aparitia statului: nu avem niciun exemplu de
proces istoric in care s-a ajuns asta, ci avem chiar exemple (Rothbard) in care piata cu mai multe agentii era
stabila (Ex: Evul Mediu); Rothbard: daca independentii trebuie despagubiti, de ce sa fie ei recompanesati in
natura? De ce nu le dai o suma de bani?; Daca printre independenti exista si niste anarhisti convinsi, oricate
justificari ai produce, niciuna nu o sa functioneze => nu produce un argument care sa convinga toti cetatenii.
2. Dinspre stanga: Egalitaristii (Kymlika, J.A. Cohen) se bat pe mostenirea lui Locke. Pornind de la exact aceleasi
asumptii se poate ajunge la alte regimuri de proprietate si la alte structuri institutionale => nu este singura
concluzie logica posibila plecand de la J. Locke (Libertarienii de stanga – Locke spune ca exista 2 tipuri de
proprietati asupa sinelui si asupra bunurilor exterioare, pune clauza lockeiana si spune ca proprietatea asupra
sinelui va fi intotdeauna mai importanta decat cea asupra bunurilor exterioare => construim o ierarhie in care
proprietatea asupra sinelui este inviolabila => daca eu inventez un vaccin impotriva cancerului, eu am proiectat
cunostina mea asupra unor bunuri pe care nu le-am furat si am produs un bun exterior => cf. Lui Nozick ramane
a mea si pot sa cer oricat pe vaccin; Cf. Libertarienilor de stanga nu ai voie sa faci asa ceva deoarece self-
ownership este mai important decat world?-ownership. As incalca proprietatea asupra sinelor a celorlalti.
Trebuie sa redistribuim pentru a apara aceasta prioritate asupra sinelui.)

Nozick recunoaste ca:

- poate la nivel simbolic trebuie ca statul sa redistribui si altceva, sa se bazeze pe valori morale precum
solidaritatea etc.
- poate ca la inceput au existat nedreptati in istoria bunului -> s-ar putea ca atat de multe din proprietatiile actuale
sa aiba nedreptati pe traseu incat poate pentru o perioada ar fi nevoie de un stat maximal prin care sa se rectifice
neindreptatirile istorice.
CURS 7
 Liberalismul politic
Pluralismul conceputiilor despre bine( reasonable pluralism)
Cum reusesc cetatenii sa ajunga la consens? Teoria ratiunii construieste un set de reguli care sa genereze rel
dintre indivizi
R:
Decizia de pe agenda publica e legitima daca cetatenii actioneaza ca si cand ar fi legislatori( Sa gaseasca o
pozitie detasata)
Trebuie sa sustina altfel cauza pe argument bine fondate.( educatia rel. produce cetateni bine nu e acelasi lucru :
Trebuie sa credem in Dumnezeu pt ca el este Creatorul).
Teoria ratiunii publice-nu spune care sunt rezultatele cele mai bune, ci vorbeste despre modul in care treb sa
arate dezbaterea.
Cum treb sa arate deliberarea?
Moral schizophrenia?
T.R.Publice e legitima at cand se gasesc argumente pt intelesul tuturor.
Regula ratiunii publice spune s alas deoparte convingerile si sa vii cu argument de substitutie. Ma prefac ca
altele sunt motivele,( cu o minte judeci acasa, cu o alta minte judeci atunci).
Sa presupunem ca eu ca un cetatean convins, daca e musai pot sa fac exercitiul acesta, pot sa ma prefac
impartial. Cetatenii sustin deciziile, legislatia, politica ajung sa sustina lucrurile astea pe baza unor argumente
false, se presupune ca cetatenii sustin acele decizii care reflecta preferintele lor, in mom in care le spui sa isi dea
preferintele deoparte si sa crezi ceva ce nu esti convins. .
Rawls introduce clauza ratiunii publice ! zice e permis sa introduci, cu conditia cu conditia ca in discurs sa
apara si argumente politice.nu le mai cerem sa faca abstractie de ele.
Primul argument n-are ce cauta, al 2-lea e bun, rawls spune ca argumentele pot fi insotite si de altele inteligibile
si pt Alex( de ex) nu putem sa excludem convingerile oamenilor. E ok ca cetatenii sa aduca argumente ca pot
sustine respective decizie.
In mom in care tirania majoritatii arata asa, deliberarea …
Deciza majoritarista nu face parte din utilitarist??rawls nu foloseste arg asta. Spune ca inca nu s-au inventat
modalitatile mai bune de vot.
Exista un fel de supapa de siguranta, stim ca se va ajunge la mecanismul cu vot.
Decizia de a limita libertatea de expresie, poate fi profund nedreapta, dar respectand pasii: sa le dam argument
se sa le inteleaga si ei, in asa fel e valabila decizia, e legitima( s-ar putea sa nu fie dreapta- chiar profund
nedreapa) atunci inseamna ca mecanismele democratice n-au niciun fel de filtru pentru protectie???
Singura modalitate ca o societate sa ramana libera si democratica este una din ultimele masuri e supunerea
civica . numai asa poate recurge minoritatea.
Democratiile sunt imperfecte. Sunt intrumente imperfecte prin care indrepti raul pe care-l fac anumite persoane.
Distinctia egalitate liberala si democratie in principiile lui Rawls.
Principiul eficientei- o egalitate e ok in care castinga unii
Inegalitatiile sunt ok in care toti au sanse egale ( de ex: sa candideze)
Egalitatea de sanse si inegalitatile in avantajul amaratilor-> Rawls.
TABEL !!!!
Principiul 2 – cu sansele egale.- deschise tuturor
- Cu inegalitatile economice -> are mai multe interpretari – daca duc la beneficii pt toti sau pt unii
sau daca duc la beneficii pt cel mai dezavantajat( amarat) –principiul eficientei
- principiul diferentei - inegalitatile sunt ok, castiga cei mai prost plasati.
Cooperare si competitie in societate .
Cand intra intr-o competitie- face sa intre cu sanse egale, la sf cu ce s-a ales fiecare?? Pune conditia ca cei mai
dezavantajati sa iasa cu ceva sau..... conform p eficientei sa beneficieze si cel mai dezavantajat.
Putem sa reprezentam - Cei mai buni, se nasc in fam bune, central, integrati in categorie superioara vor ocupa
poz superioare, dar startul cursei ramane la fel, vor face la sf cursei sa se reverse asupra cel dezavantajati.

CURS 8
 Curs FP- 26.11.2012

-O teorie cu cate e mai abstracta, cu atat duce la rezultate mai concludente

-“Rawls complica lucrurile prea mult”spun liberalii
-Rawls: teoria deliberarii democratice

J.Habermas ( implicat in dezbateri europene atm)

-Are teorie despre modernitatea in partide politice
In filosofia politica intrebarea este : Ce a fost mai intai??? Drepturi si libertati ? sau comunitatea politica?
1. libertati si mecanisem pe baza carora au aparut cominitatile sau e tocmai invers, comunitatea costruind
institutia drepturilor, spre ex liberalii sunt adepti primei varinate.
2. pana cand nu exista o comunitate politica astea nu au nicio existenta predeterminata.
ceea ce hotaraste majoritatea e important si valabil.
Exemple ale acestui conflict pot fi observate peste tot. spre ex o minoritate are drepturi inalienabile sau trebuie
sa se supuna deciziilor majoritatii. Curtea suprema este ex de institutie care ilustreaza primatul principiului
liberal.
 Liberalismult poate fi vazut ca opus democratiei, din punctul acesta de vedere.

Daca liberalii il critica pe Rawls ca s-a distantat prea mult de libertatile fundamentale.. din contra, Habermas
critica ca Rawls nu da suficienta increderea deliberarii democratice, putem vedea liberalismul si democratia pe
o axa conceptuala.
Vorbim si de nesupunere civica . Aceasta este un instrument de corectare a mecanismului democratic, atunci
cand majoritatile sunt covarsitoare si suprima opozitia. Procesele democratice sunt imp- se gaseste ideea de
nesupunere civica
Nesupunerea civica nu vine din partea liberalilor.
Pt lucrari- deliberare democratica..
Un rezultat legitim/ rezultat drept. Care e diferenta?? Legitim- e recunoscut de toata lumea, drept nu place
tuturor.
2 criterii de evaluare- daca sunt drepte si daca sunt legitime- exista o dubla verificare cand vb de rezultatul
proceselor decizionale. Spune Rawls.
Este o diferenta intre decizii legitime si decizii drepte
-exista tensiune
Nozick
2 componete imp in teoria lui Nozick- 1. Justificarea aparitiei statului minimal
2- de ce nu e justificat un stat mai extins

Argumentul instrumental- capitalismul,piata libera, statul minimal sunt cele mai bune instrumente pt a apara
drepturile individului. Capitalismult este cel mai bun instrument pt generat prosperitate. Fie ca scopul final este
prosperitatea, capitalismul este pur si simplu cel mai bun instrument, cea mai buna unealta.
Justificarea unui concept/obiect se poate face cu argumente instrumentale( fundamentale) sau argumente
instinseci
Argumentele instrinseci sunt mai puternice, intrucat cele instrumentale pot cadea daca opozitia
Nozick ne demonstreaza calitatii pietei libere prin argumente instrinseci
El spune ca aceste instrumente si institutii apar natural, de la sine fac planult/ vointa cuiva, de aceea el respinge
ideea de contract explicit
Astfel Nozick spune ca indivizii nu vor natural contract, dar le trebuie protectie si explica aparitia si inreaga
evolutie naturala catre stat.
In faza evolutiva a unei agenti domintante, problema este ce se intampla cand o minoritate nu vrea sa plateasca
la agentia de protectie dominanta.
 Aici este cheia transofrmarii in stat...asigura sau nu protectia si neplatitorului. Problema statului este ca ar vrea
sa le asigure protectie neplatitorului pt a fi recunoscut drept unic furnizor, dar in acelasi timp trebuie sa ii
convinga si pe ceilalti sa plateasca mai mult.
1. SN
2. Ag
3. Ag
4. Ag D
5. Sum
6. Sm
7. Sm

=deci beleaua este interfazele 4 si 6 ale evolutiei, adica intre agentia dominanta, statul ultra-minimal si statul
minimal
Nozick spuneca in aceasta partea apr contrangentele bilaterale, aici nozick renunta doar la argumente
fundamentale, inspirate din economie, si baga argumente instrinseci, imprumutate de la Locke si Kant.
Argumentul ar fi ca trebuie sa ajungem la Ag intrucat doar asa putem avea o protectie deplina a drepturilor si
libertatilor fundamentale pt toata lumea, pt egalitate, este argument inspirat de la Locke. De tip Kantian- trebuie
sa cotizam in plus
Nozick spune ca statul ultra minimal trebuie sa ofere protectie totala
De ce nu e justificat ca statul nozick sa faca si altceva decat sa distribuie securitate?
Achizitia initiala? Cum ia nastere proprietatea?
Cum apare proprietatea? Exista proprietate asupra sinelui. Si in mom t0- individul are proprietate- a sinelui,
inteligenta..
Fiecare individ munceste, pana cand se termina...bla bla
............
1.Indivizii pot sa isi ia proprietate in starea intiala, dar sa lase si la altii, spune Locke. -> acest lucru decaleaza
generatiile
2.chiar daca se respecta , generatiile care se nasc si n-au ce sa ia,se nasc cu proprietate
Proprietatea poate avea loc- prin achizitie initiala sau prin ... ( nu a vrut sa imi zica bazavan )

CURS 9

Nozick
-considera ca teoria lui Rawls are o problema. (pt ca impartirea dupa Rawls se face inegal, sa fie multumita
toata lumea)
La Nozikc Bunurile apar cu niste drepturi de proprietate atasate de ele, si nu se face impartirea inegal si
iresponsabil, si prin metode( ce indreptatiri au indivizii asupra bunurilor). “cu ce felie, cat de mare a fost
contributia fiecaruia? Cam cat de mare e placinta pe care a adus-o el la total?” Bunurile sociale nu cad din cer,
fiecare individ aduce cate o felie la acest tort comun si pe urma se judeca distributiile.
Argumentul lui Rawls era invers. Fiecare bun e produs de individ in parte, atunci de ce sa i-l luam? Orice bun e
produsul unei cooperari in care ft multi indivizi depun o parte de contributie. Nu putem sa vb despre indivizi si
bunuri intr-o relatie 1 la 1.
Cei de stang spun (nozick si libertarienii) nozick nu tine cont de aparitia sociala a bunurilor. Exista o tensiune
intre cele 2 tabere.
Alt argument al lui Nozick imp liberalilor de stanga-> avem o problema daca ....
Nozick remarca insa urmatoarele consecinte: odata ce perimiti cea mai mica violare a dreptului la proprietat4e,
chiar si in numele unor idealuri nobile, ai creat un precedent si nu mai poti decide care e limita pana unde se
merge. Principiul inviolabilitati dreptului la proprietate este incalcat si permite astfel orice.
Singura protectie a indivizilor impotriva abuzurilor- caracterul inviolabil la proprietate, daca il incalci nu mai
exista nicio granita de principiu care le distribuie si o societate a egalitatii perfecte. “NU FACETI ASTA PT
 CA DUPA NU MAI EXISTA NICIUN PRINCIPIU CARE SA SE OPUNA INCALCARII SFEREI
PROPRIETATII PRIVATE !”
Un argument asemanator este folosit si de cei care resping ideile de discriminare pozitiva pt minoritati. Este
folosit si de cei de dreapta. Sclavia celor talentati- vor fi folositi intr-un stat – cei talentati devin sclavii situatiei
nefericite, Nozick nu e de acord cu asta.
Cateva replici din partea liberalilor de stanga: se leaga in special de munca si aparitia proprietatii.
Cei de stanga spun: Nozick preia ce ii trebuie, insa preia doar partea care ii convine, ex: ideea lui Locke ca de la
inceput oamenii sunt proprietari pe sine si au abilitati, apoi devin proprietari si asupra altor lucruri si munca.
Totusi Nozick exclude faptul ca nu obtii proprietate totusi asupra oricarui lucru pe care il muncesti, uita clauza
lockiana: sa iei cat vrei cu conditia sa ramana la fel de mult si bun pt ceilalti.
Drepturile naturale sunt inviolabile.J.Locke. 1- au drept la propriul corp,etc..
Ideea unor drepturi de proprietate duce la incalcarea drepturilor la proprietate, este inacceptabil.

CURS 11

Dworkin: unitatea de masura

Cum punem egalitatea in practica: piata libera (+ anumite interventii din partea statului)
Licitatea – pornind de la o suma egala reflecta valori, preferinte etc.
Rawlls si Dworkin:
Resursele lui Rawlls: drepturi, libertati, unele resurse
Dworkin: o mare greseala e sa faci o lista cu resursele importante. Celelalte de ce nu ar fi? Orice e important pt
un anumit x este de luat in seama.
Principiul dif: Dworkin -> “de ce preferinta sa fie la o categorie de indivizi, nu la indivizi? Noi masuram
egalitate la clase sociale? Nu ar trb san e raportam la indivizi?”
+ Principiul diferentei nu ia in calcul chestia cu norocul.
Diferenta Dworkin, Nozick:
Lui Nozick nu ii pasa de inegalitati daca nu se incalca dreptul la proprietate.
Dworkin: “exista o lipsa de coerenta in teoria lui Nozick -> egalitatea e importanta in anumite momente si apoi
dispare;”
Amandoi pornesc de la o egalitate perfecta – aceasi cantitate de drepturi fundamentale si aceasi indreptatire din
starea naturala (pe care le pot prelucra prin munca).

Drepturile pt. minoritati

Om autonom – poti face orice fel de alegeri, ele reprezentand punctual de plecare al oricarei teorii care vrea sa
vorbeasca despre indivizi si indreptatiri morale, revendicari legitime de la ceilalti indivizi/institutii.
Comunitarienii: nu suntem asa autonomi -> suntem influentati de valorile locale
O teori care nu ia in calcul valorile din societate, este f. abstracta. Inidvizi diferiti in culture diferite => nu o sa
avem o teorie general universala, ci o abordare relative (luand in calcul cultura, traditia etc.)
Critica aici:
1. Charles Taylor: comunitatea conteaza. Exista legaturi organizce intre indivizi => comunitatea este o valoare in
sine. Este cruciala prin modul in care influenteaza vietile indivizilor. Culturile trb prezervate ca atare. Un sistem
de dr si libertati (neutralitatea statului fata de minoritati) ar duce la absorbtia anumitor culture din societatea
plurala.
2. Kymlicka: cultura e si ea un bun primar. Ne bazam pe principiul diferentei pentru a-l distribui astfel incat sa fie
disponibil si in avantajul minoritarului => avem nevoie de mecanisme de distributie care sa se asigure ca
aceleasi bunuri sa fie disponibile pt pop majoritara si cea minoritara.Ne trb drpturi speciale pentru minortati –
care nu sunt drepturi colective, ci sunt drepturi individuale exercitate in mod colectiv.
CURS 12(cred)
14.01.2013
 Pag 67. Ce inseamna actori rationali? Ce principiul al dreptatii alegem? Ei sunt rationali, rationalitate
instrumentala- ratiunea lor urm 3 caract – principiul mijloacelor efective( daca ai mai multe variante care te pot
duce la tinta o alegi pe cea mai putin costisitoare), principiul caracterului cuprinzator- dintre mai multe mijolace
pe care le poti alege vei alege un instrument care rezolva mai multe problm( ex. Ce sa iau? Ssa iau o combinatie
de trotineta sau o bicicleta ma plimb in parc si aj repede la facultate) al 3-lea principiu- principiul probabilitatii
mai mari- cea mai mare sansa sa reuseasca.
De sunt importante? Suntem la Rawls – indivizii aia pun problema sa isi aleaga principii ale dreptatii (
utilitarist, relativist) la fata locului fac regului cum le pica fisa.Rawls spune ca daca partile au toate caract si
sunt rationali nu vor prefera principii rationaliste si utilitariste. Daca indivizii sunt rationali atunci vor alege
principiile diferentei, principiul sanselor egale..
Egalitatea
Termenul egalitate- oamenii sunt egali.. razboiul nu se termina niciodata nimeni nu castiga.
Indivizi egali- egalitate de tratament ( x si y sunt egali daca sunt la fel de egali pt cineva) egalitate- apropo de
reguli de distributie a unui bun( servicii, bunuri..) putem folosi term intr-un fel – o societate de egal( o societate
in care bunurile sunt distribuite egal) unul din sensuri !
O clasificare simpla- teorii formale si materiale
Teorii formale- spun la modul general care ofera un criteriu general dar nu dau o unitate de masura concret (
ex.Aristotel sau Platon- ideea generala a grecilor de armonie. La platon armonia in cetate se obtinea in mom in
care fiecare facea ce trebuie.. in relatiile dintre oameni cumva exista un fel de armonie in care cazurile similare
sunt tratate in fel egal( faci bine pt cineva bun si faci rau pt cineva care e rau) sa tratezi egal- un asemenea
principiu nu specifica cat de mult bine trebuie sa fac si cat rau trebuie sa faci.
Teoriile de astazi sunt mai concrete despre distributia bunurilor- teorii materiale- care spun ce cum cat de egal
sunt distribuite. Cand vb despre teorii moderne- cateva criterii- nevoii, meritului si criteriul oportunitatilor.
FARA Sa distribuim egalitatea !! :)) EGALITATE E O A CARACT A DISTRIBUTIEI DE BUNURI-
Intodeauna cand vb de distributie egala intr-un sens ea va avea ca efect in alta parte o inegalitate( trb sa
precizam in ce spatiu, ce sens etc) daca distribuim in mod egal ( dreapta nozick- hai sa aparam in mod egal
drepturile- un stat care apara cu aceeasi incrancenare si respinge dreptul la proprietate- statul isi trateaza indivzii
fix egal ! le apara proprietatea! Un stat care a incercat sa distribuie perfect egal bunurile materiale NU Exista!
asa ceva ar trb sa trateze inegal indivizii ) sa nu FOLOSIM EGALITATE punct !:D

3 criterii ale EGALITATII

- Nevoie ( Marx)
- Merit (Nozick*, Hayek) *distinctia intre merit si indreptatire- merit- prin drepturile proprii( nu dai in cap si nu
furi, daca tot ce ai vine din partea variabilelor din afara, tot ce obtii e proprietatea ta, meritul vine dinauntrul tau
( esti istet ) face legatura intre proprietatea ta si o caracteristica
- Oportunitati/sanse ( Rawls)

Marx- in societatea comunista se va ajunge ca bunurile sa fie distribuite in functie de nevoi. Distributia perfect
egala se va realiza in ..
Hayek- spune ca o societate isi trateaza indivzii daca primesc proportional cu meritul lor, fiecare se descurca si
acumuleaza cat poate in functie de meritul lui.
Rawls- La start indvizii au sanse egale de a-si urma o cariera, etc..

t1...................................t2

II – se uita la mom diferite: egalitatea de oportunitati- trb sa fie egali la momentul initial la START, ce se
intampla dupa este individual( ex. Bunul educatie- tine de oportunitati, nu se uita cat de egali sau nu sunt
oamenii la sf) .... Distributia dupa nevoi..
Egalitate de sanse si egalitate a efectelor ( in comunism e vorba de amandoua) oamenii sunt egali in privinta
acoperii nevoilorsi a efectului.?)
Intram in discutia cu Dworkin-
Egalitate –1. dupa ce criteriu?
2.Masurata cand? La inceput sau la sf?
3. egalitate egalitate dar masurata dupa ce unitate de masura?
**** Indiferenta in ce spatiu discutam trebuie sa ne definim, trebuie sa ne definim unitatea de masura( oamenii
sunt egali in bunastare isi iau utilitate sau fericire egala oamenii sunt egali daca isi iau .. sau sunt egali daca au
capabilitati egale. Indiferent in ce mom vrem sa masuram egalitatea sau inegalitatea avem aceste 3 unitati de
masura ( egalitatea bunastarii are ca masura utilitatea- 2 indivizi sunt egali daca reusesc sa ajunga la egalitate-
problema gusturilor scumpe – avem o porblema( de ex modestul si fitosul apa si sampania de 2000 euro)
Ce inseamna egalitatea de resurse- sunt egali sau sunt tratati in mod egal daca au la dispozitie aceeasi cantitate
de resurse(la rawls bunuri primare- oportunitati dr si libertati, respect de sine..) drepturi si libertati- daca au
aceeasi cant de resurse nu bunastare ( e o chestie obiectiva) . utilitatea era proasta, iinsa acolo unde ne
interseaza egalitatea trb masurata in resurse, la intebarea 3 nu afla un rasp la “:in ce privinta ar trb sa fie
egali”dupa ce stabilim in ce privinta in ce spatii rasp la cea anterioara)
Dupa ce hotaram in ce privinta sunt egali o vom masura pe a 2a. fiind a 2 a TEORIE.
Obiectii! Un ex care scoate in evidenta egalitatea de resurse- in anumite privinte indivz trb sa fie egali- le pune
resurse egale( poate unuii nu se pot folosi de ele- pers cu dezabilitati transportul in comun.oamenii au factori de
convectie diferiti( unul slab si unul gras – cu sandvis-ul) in realitate efectele sunt ft inegale( pers cu dezabilitati
nu se poate folosi de rabt)
A 3a varianta – egalitatea capabilitatilor ! SEN- spune ca sunt ft generosi insa trag pe langa tinta. Acolo unde
egzalitatea conteaza, daca am stabilit ca ea e importanta , daca stabilim ca oamenii trb sa fie egali, nu reusim sa
ne atingem obiectivul. Capabilitatile-> sunt o forma ft sofisticata care reia ... 2 indivizi – daca ar putea sa fie si
sa faca ceva in mod egal( e conditionala) ex-capabilitatea de a fi hranit x si y trb sa fie egali in privinta nevoilor
de nutritie- statul zice sa dam sa fie fericiti- modestul e satul cu fripura si celalalt cu caviar- dworkin zice sa le
facem un meniu la fel- unul ramen flamand si celalalt satul- datele lui fac sa aibe un factor de conventie fata de
cel S. desi le distribuim un meniu identic- vine Sen si spune sa masuram masa de pranz dupa capabilitatea de a
fi hraniti.-amandoi trb sa aibe capabilitatea de a obtine masa sa fie hraniti bine ! ce nevoie are unul si ce nev are
celalalt, ce metabolism are unul si ce metab are celalalt? Daca unul e diabetic sau daca unul are alergie..sau etc.
daca am stabilit ca trb sa fie amandoi bine hraniti trb sa aflam ce ar putea sa ii aduca la egalitate. Sa fie bine
hraniti( sa le punem la dispozitie ceea ce au nevoie)
Sen sugereaza in felul urmator: trb sa luam in calcul multi factori.
Prima spune : hai sa ii intrebam doar pe ei ce prefera sa manance.. utilitaristii decid. Sen spune- baza
informationala in care impartim –nu trebuie sa se reduca la chestionarul in care ii intreaba care sunt preferintele,
sen spune ca baza informationala treb sa fie mult mai larga- ii intreaba si pe ei, conteaza si perferintele lor dar
conteaza sa luam informatia si din fise medicale, si la caracteristici culturale, depinde de mai multi factori.
Adunam si date obiective despre nevoile de hrana- dieta, factori de mediu, etc..
Sen fiind economist- are o discutie normativa si conceptuala cum ar trb sa privim problema – el vine cu o
experienta de munca in echipa – in problm egalitatii avem nevoie de filosofi, antoropologi..etc care sa adune
informatii. E o teorie ..spune sa abie capabilitatea de a fi bine hraniti. Diferenta e urm: indiv X si indiv Y- X e
flamand, Y e satul, la mom t nu sunt bine hraniti- x posteste, daca noi am masura scala efectiva, am zice ca x
moare de foame, numai ca el e crestin si tine post. Il intereseaza daca au capabilitatea de a fi bine hraniti ! d-asta
e importanta capabilitatea de a fi bine hraniti si nu starea.
Pe baza teoriei lui Sen- de la ILO- org internatioanala a muncii- au inceput sa modif indicatorii in privinta
clasamentului de dezv, nivel economic. In alte epoci se foloseau alti indicatori- PIB/ locuitori.( insa pib ia in
calcul cantitatea de bani din societatea respectiva, trb sa foloseasca indicatori mai rafinati. Cat de sanatosi sunt
acolo..etc)
Sen- e extra, egalitatea de resurse vs. egalit bunastare dupa 181 la discutia despre Dworkin, critca e mai dezv in
suportul de curs. La egalit bunastarii e mai detaliata 183.apoi vine cu ideea
La 183- sensurile in care intelege bunastarea( 3 sensuri niciunul nu e bun) si ft pe scurt justificarile dontologice
191-198.
La sf capitolului cu egalitatea 2 sectiuni pe actiunea afirmativa ( 200 incolo) 2 probleme complementare-
afirmativa si politicile restitutive- ca primesc inapoi li se restituie ceva- ex: restituirea proprietatii.
 Data vii: sensurile bunastarii pe care le critica Dworkin- cele 2 tipuri de justificare a egalitatii si chestiuni de
actiuni afirmative.
10-12. 12-2 recuperare.

21.01.2013

NU ESTE COMPLET !
Argumente contra-
Oricum zici poti sa zici discriminare inversa.
-de a obiecta- o alta linie de argumentare- sa desfaci in bucati actiunea afirmativa- nu este un tip de politica sau
un tratament aplicat indivizilor ci grupurilor, nu respecta individualismul-
O alta obiectie- de multe ori actiunea afirmativa incearca sa repare probleme- minoritatea roma-
Politicile restitutive nu
Nesupunerea civica
a. E nejustif pt ca Soc e perfecta
b. Nu poate fi justif deoarce include acte violente
c. Se poate recurge la n.c at cand sunt respectate 2 cond e supusa unor nedreptati, si aceste nedreptati incalca
statutul de cetatean legal
d. E justifi deoarece electoratul/ publicul reprez ultima instanta de apel unde poate fi reparata nedreptatea.

a. Fals, institutiile nu sunt failibile de la Rawls, nicio soc nu e perfect dreapta, nu putem – nicio soc nu e perf in
sensul de perf dreapta, soc sunt imperfect drepte-> nesup civica e justificata.contrazicem ca soc e perfecta.
b. Rawls- e falsa-
c. E adevarata- ( rawls- spune ca trb sa fie un caz grav sa iesi in strada) conform conceptului lui Rawls despre
nesupunere e corecta
d. E adevarata- nu e ok sa recurgi la nesupunere, daca era electorat era interpretabila.

Nesupunerea civica e justificata lui Rawls daca este publica deliberata sau non-violenta
Falsa – trebuie sa fie toate trei.( sa fie si)

Conform lui Dworkin impozitul pe venit duce la sclavia celor talentati?adev sau falsa, o politica e echivalenta
cu sclavia celor talentati. Sa facem echivalenta intr-o politica si un principiu.
Falsa el nu crede ca impoz inseamna sclavia celor talentati, spune ca e ok! - pt ca cei talentati platesc cel mai
mult... D.e ok cu taxele si impozitele, e impotriva sau e ok cu asta? El e de acord cu impozitul progresiv. Dar
de ce? E rational pt bula(e talentat) sa plateasca mai mult pt ca, calitatea serviciului e mai mare, primeste mult
mai mult decat investeste. Pt ca in mom initital e rational pt cei talentati sa faca o asigurare mai mare pt ca
dezavantajul la care se expun e mai mare decat cei netalentati.
Dworkin !!!!
Drepturile minoritatilor-drepturi egale inseamna drepturi identice- fals drepturi egale nu inseamna neaparat
drepturi- pt ca trb sa ne uitam la cultura, pot sa aibe efecte; diferite.
Pot sa fie variante la care practic- intrebari- ex: serciviile publice de educatie, sanatate etc :
A sunt justificate deoarece compenseaza dezavantaje pt care indivzii nu sunt raspunzatori . adev fals?de ce?
In viz lui Dworkin fiecare individ se asigura...
Sa spunem din ce perspectiva..
*aparitia asc de protectiei e o consecinta a eficientei si a aparitiei diviziunii muncii-in primul rand diviziunea
muncii apare in agentii si asociatiile sunt ineficiente. Diviziunea muncii e falsa,. Prima parte e adev aparitia lor
e dictata de eficienta, dar ele nu sunt cerute de diviziunea muncii. ==> propozitia e falsa!
* conform lui Rawls inegalitatile dintre ministru apararii si sergentul din Afganistan este justificata daca in
urma misiunii primeste o medalie si avansare in grad.
Inegalitate- functie- de pozitie, inegalitate de functie, dar i s-a marit functia celui mai amarat.
Principiul diferentei. Principiul sanselor egale.
Berlin- grila- institutiile care protej libertatea negativ- au ca rol indepartarea obstacolele naturale din calea
oamenilor
E falsa pt ca nu trb sa inalture ci sa previna obstacolele
Falsa – pt ca obstacolele nu sunt alea naturale, daca nu pot sa ma deplasez in spatiul vecin nu inseamna ca
liberttatea imi este limitata.
Nozick- trecerea de la statul ultraminimal
Impotriva lui rawls din inegalitati sa beneficieze si cei mai amarati. Argumentul stimulentelor negative-
incurajeaza pe cel care nu produce mult; statul trb sa intervina mereu in distribuirea , nozick spune : daca crezi
ca e ok sa intervii nu trb sa o faci doar o singura data ci permanent. Nu functioneaza intr-o situatie de non-
cooperare?
Sclavia celor talentati pt cei defavorizati. Rawls vrea sa evite asta.