De fiecare dat cnd comunicam , n forma vorbit sau scris, urmrim aceleai

patru scopuri principale (oricare ar fi obiectivul urmrit de noi, fie el,de a explica, de
a influena,de a educa, de a convinge). Acestea sunt:
-s fim receptai(auzii sau citii);
-s fim nelei;
-s fim acceptai;
-s provocm o reacie(o schimbare de comportament sau de atitudine).
Nereuita n atingerea acestor obiective nseamn c ceva n derularea
comunicrii nu funcioneaz corespunztor, adic a interferat ceva n transmiterea
mesajelor. Orice interfereaz cu procesul de comunicare poart denumirea de barier
sau dificultate .
Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat
nu recepteaz sau interpreteaz greit sensul dorit de emitor. O comunicare eficient
urmrete s reduc motivele care determin aceste fenomene.
ntelesurile se regsesc n oameni i nu n cuvinte, astfel c identificarea
factorilor care conduc la interpretri greite este primul pas spre a realiza o mai bun
comunicare.

Proverb chinezesc: Este nevoie de doi ani pentru a invata sa vorbesti si

de o viata intreaga pentru a invata sa taci

Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii

de-a lungul procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului
transmis. Important este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului
transmis care, in unele situatii, poate fi perturbat atat de puternic incat informatia ajunsa
la destinatar sa fie cu totul diferita fata de cea transmisa de emitent.

Potrivit lui Samuel C. Certo, barierele de comunicare sunt factori care

micoreaz probabilitatea unei comunicri de succes.

Barierele n comunicare se produc atunci cnd receptorul mesajului comunicat

nu recepteaz sau interpreteaz greit sensul pe care emitor a vrut s i-l dea.

Deficientele de transmitere:
- Informatii redundante

- informatii irelevante ,inutile. surplus de informaie transmis fa de strictul

necesar

- dificulti n exprimare.

- limbaj dificil, complex

- limbaj vag, neclar aceaste bariere ine de bagajul de cunoatinte ,limbajul sau de
vocabularul pe care l stpnete emitatorul;
 Abilitatea lingvistic pot fi bariere n comunicare. Totui, chiar i atunci cnd
comunicarea se face n aceeai limb, terminologia folosit ntrun mesaj poate fi o
barier dac aceasta nu este neleas pe de-a-ntregul de receptor(i). De exemplu, un
mesaj care include multe abrevieri i un limbaj specializat nu va fi neles de ctre un
receptor care nu este familiarizat cu terminologia folosit.

-Emoii, neincredere in sine. Emotivitatea emitorilor i receptorilor de mesaje

poate fi, de asemenea, o barier. O emoie puternic poate bloca totalmente
comunicarea. Se ntmpl uneori ca la un examen important s uitm materialul din
cauza emoiilor;

8 Deficiente de receptie a informatiei :

- neintelegerea/ deformarea mesajului

- neatentia
- dezinteres

- nivel diferit de cunoastere

-Este dificil s comunicm cu cineva cu o cultur general precar, ale crei cunotine
in legtur cu un anumit subiect n discuie sunt mult mai reduse. Desigur,nu este
imposibil, dar necesit mult abilitate din partea celui care comunic. El trebuie s fie
contient de aceasta bariera i s se adapteze n consecin.
- stare psihica/fizica inadecvata

Toate aceste deficiente de receptie sunt cele mai mari i mai frecvente bariere
ce trebuie depite. Acolo unde apar aceste bariere , trebuie s se acioneze cu mult tact
pentru a direciona mesajul astfel nct s corespund intereselor i nevoilor celui care
primete mesajul.

- 9 Diferentele de perceptie -Atunci cand o persoana vorbeste prea

repede, nu are fluenda in discurs, nu articuleaza corect cuvintele etc. suntem
tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra
preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta. Diferentele de perceptie
reprezinta modul in care privim (percepem) lumea. Prin mod de a percepe
lumea trebuie sa intelegem experientele noastre anterioare. Persoane de
diferite varste, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, temperamente vor
avea alte perceptii .
- Concluziile grabite Deseori vedem ceea ce dorim s vedem i auzim ceea ce
dorim s auzim, evitnd s recunoatem realitatea n sine. Aceasta ne poate
conduce la erori de percepie.
 - Stereotipiile. Tiparele si stereotipiile verbale determinate cultural pot duce si ele la
o distorsionare a mesajului. Tiparele verbale pot fi de multe ori interpretate de
interlocutor ca o lipsa de abilitate in comunicarea directa a mesajului. O persoana
apartinand unei minoritati etnice poate comunica foarte bine in interiorul grupului sau,
dar poate avea probleme la transmiterea mesajului cand vine vorba de comunicarea
cu alte persoane.
In categoria stereotipiilor intra si accentul emitatorului care poate avea un anumit efect
asupra interlocutorului care va tinde sa dea mai putina atentie continutului mesajului si
mai multa modului de transmitere a acestuia. De asemenea interlocutorul poate fi
influentat in receptarea eficienta a mesajului si de aspectul fizic al emitatorului, prin
prisma unor idei preconcepute vis-a-vis de felul de a fi al persoanei cu care comunica.

Stereotipurile reprezinta situatiile in care tratam diferite persoane ca si cand ar fi una

singura: "o generalizare despre un grup de oameni care distinge acesti oameni de altii"
Un bun exemplu il constituie, in acest sens, modul in care suntem adeseori etichetati de
tarile civilizate, gratie "ambasadorilor" care-si duc pe acolo existenta, intr-un mod nu
tocmai ortodox.

- Ciocnirea personalitatilor
- Tendina exagerat de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla
ceea ce gndete sau urmrete cu adevrat, de a interpreta i de a analiza
n detaliu vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne mpiedic s
nelegem cu adevrat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.

- Filtrele se refer la tendina de a selecta doar informaiile care ne convin, care

ne confirm ateptrile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de
interes. A pune etichete de la bun nceput, a emite judeci de valoare,
nainte de a ntelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe
interlocutor ntr-o categorie pn s spun tot ce are de spus este, de
asemenea, nociv pentru ascultare.

- Personalitatile celor doi actori, emitatorul si receptorul, care intervin in

procesul comunicarii au un rol extrem de important in desfasurarea actului de
comunicare. Este necesara adaptarea factorilor de personalitate prin
"temperarea" temperamentului, corelarea limbajului cu posibilitatile de
interpretare ale interlocutorului; starea de spirit (dispozitia) in care se afla
interlocutorul este, de asemenea, o variabila importanta de care trebuie sa se
tina seama cand se formuleaza un mesaj.
Toate barierele comunicrii au efecte negative. Pentru a le contracara trebuie
s le cunoatem cauzele si trebuie depite printr-o educaie a comunicrii.
Scenariu: Directorul general(E) si angajatii(R)
Intr-o mare companie, in Consiliul Director s-a hotarat aplicarea unei serii de
proceduri care sa duca la o schimbare fundamentala in activitatea angajatilor. Directorul
general a sugerat ca daca schimbarea ar fi explicata angajatilor chiar de catre membrii
Comitetului Director, ei vor accepta mai usor si vor avea mai mare incredere in
principiile schimbarii propuse. Ca atare, chiar directorul general s-a dus in randul
angajatilor fiecarui departament pentru a explica transformarile care vor surveni in timp
scurt. El nu s-a putut dezobisnuit de limbajul pe care il folosea in mod curent si, desi a
observat ca interlocutorii sai aratau mai degraba nedumeriti, a continuat mesajul in
aceleasi conditii (abordand chiar un aer superior, deoarece a considerat ca limitatii"
astia nu pot sa il inteleaga!). Explicarea schimbarii a durat foarte mult (cam cate trei ore
la fiecare departament) deoarece, vrand sa se faca bine inteles el Ie-a spus foarte multe
lucruri. Cu toate acestea, nu Ie-a explicat concepte de baza ale schimbarii, considerand
ca acestea sunt ..prea simple" si nu se poate ca ei sa nu le stie".
Dupa doua saptamani de la sedintele de informare s-a dovedit practic ca oamenii
nu intelesesera multe lucruri care le-ar fi putut face tranzitia spre noile proceduri mai
usoara. Unde a gresit directorul general ?
Intrebari

1. Ce bariere de comunicare au aparut in exemplul oferit mai sus ? Ce alte bariere ar fi

putut sa apara ?

2. Cum putea transforma directorul general barierele in elemente de eficienta ?

Construiti o serie de strategii prin care sa translatati barierele care apar in situatii
uzuale de comunicare in elemente care sa priasca eficienta comunicarii.