Teritoriul

anexat de
Rusia în urma
războiului
ruso-turc
1806-1812.
Au existat cîteva urmari mai importante:

1. Grave pierderi economice cauzate Țarii

Moldovei de către raptul teritorial
săvîrșit de ruși.
2. Ocupația rusească a Basarabiei și
Hanul lui Manuc
instalarea Rusiei în Delta Dunării a
însemnat apariția unui mare pericol
pentru securitatea Țărilor Române.
3. Supunerea populației din teritoriul
cucerit unei masive și brutale rusificări.
4. Izolarea Basarabiei de restul spațiului
românesc.
Chisinau la 1812
 Teritoriul Basarabiei a fost
împărțit în 12 ținuturi, acestea
fiind de la N spre S: Hotin,
Soroca, Orhei, Iași, Lăpușna,
Hotărniceni, Tighina, Codru,
Greceni, Cetatea Albă, Chilia și
Izmail.
 Țarul numește un guvernator
civil al oblastei Basarabia în
Alexandru Scarlat Sturzdza
persoana boierului moldovean în
persoana lui Alexandru Scarlat
Studza.
 Sturdza este înlocuit cu generalul
I.M.Harting care propune
organizarea provinciei dupa
modelul guberniilor rusești,
destituit în 1816 și înlocuit cu
generalul A.N. Bahmetiev care
avea titlul de namestnic al
oblastei.
 În 1818 țarul a promulgat o noua
lege administrativă: Așezămîntul
obrazovaniei oblastei Basarabia.
A.N. Bahmetiev
 Așezămîntul stabilea trei ramuri ale puterii în provincie:
legislativă, executivă și judecătorească.
Organul principal al puterii de stat era Sfatul Suprem, compus din 11
persoane, inclusiv guvernatorul general.
 4 membri ai guvernului provincial;
 6 deputați aleși de nobilimea locală.
Funcția principală era legiferarea, avea atribuții administrative,
economice, totodată curte de casație.
 Puterea executivă aparținea
guvernului provincial, vice-
guvernatoruluia, 4 consilieri, un
administrator financiar și 2
acsesori.
 Cea de-a treia putere era
reprezentată de tribunale. Prima
instanță tribunalele ținutale iar a
doua tribunalul regional, în
fruntea cărora se afla cîte un Stema Basarabiei 1812
președinte.
Așezămîntul lăsa nobilimii
basarabene dreptul de a alege
majoritatea membrilor Sfatului
Suprem, ai guvernului și
tribunalului regional, dar de fapt
acest drept era anulat de
prevederile care stabileau că
alegerea acestora era valabilă
numai cu acordul guvernatorului
general.
 Limba română, numită în documentele oficiale
moldovenească, avea o întrebuințare largă, cel
puțin așa încerca să arate Așezămîntul. În Sfatul
Suprem, limba rusă avea prioritate, mai cu
seamă în chestiuni administrative, fiscale,
penale. În guvernul provincial, administrația
locală și la judecată cele două limbi erau egale,
moldoveneasca avînd totuși o întrebuințare mai
largă, deoarece moldovenii constituiau
populația majoritară.
 Nicolai I, dușman al orcăror libertăți, a lichidat
autonomia Basarabiei la 1828 prin Regulamentul
privind administrarea provinciei:
 Sfatul suprem este dizolvat și înlocuit cu Sfatul
oblastei care nu avea nici o autoritate reală, prin
coptare.
 Este restrînsă sfera de aplicabilitate a legilor locale,
locul fiind ocupat de legislația rusă.
 Limba română va fi întrebuințată în anumite acte
publice, într-un spațiu foarte restrîns pînă în 1854.
 Este modificată împărțirea administrativ-
teritorială a Basarabiei. Lichidate ținuturile,
înlocuite cu județele-6: Hotin, Iași , Chișinău,
Bender, Akkerman și Izmail.
 În 1835 sînt înființate județele Soroca și Orhei,
iar în locul județului Izmail aparte județul
Cahul.
 În 1873 Basarabia este scoasă din
componența guberniei Novorossia și
organizată ea însăși ca gubernie aparte.
 Basarabia începe să fie colonizată încă pe
parcursul războiului din 1806-1812.
Așezămîntul de organizare a provinciei din
1818 admitea așezarea băjenarilor străini.
Primele colonizări masive sînt cele ale
bulgarilor și găgăuzilor, în 1819 generalul I.N.
Inzov încuraja strămutarea populației de la S
de Dunăre în Basarabia. La mijlocul secolului
al XIX-lea existau 50 de sate bulgare și
găgăuze, peste 40 000 de oameni.
 Primele colonizăria le germanilor
datează de la 1814, veniți în mare
parte din Polonia se așează în văile
rîurilor Cogîlnic, Ceaga și Sărata. În
1856 numărul lor era peste 24 000.
 Francezi orginari din Franța și
Elveția vin din 1816 și au întemeiat
așa așezări ca: Șaba lîngă Cetatea
Albă, Brienn, Paris și Arcis.
 Ruteni și ucraineni vor veni după
1812, se vor așeza în județele
Tighina, Izmail și Cetatea Albă.
 La 1817 numărul evreilor depășea
19 000.
 Coloniștii au fost atrași
prin privilegiile acordate:
împroprietăriți cu pămînt,
scutiți de impozite și
serviciu militar.
 În consecință la 1856
populația Basarabiei
atinge aproape un milion
după datele de A. Zașciuk,
unde moldovenii alcătuiau
74%.