TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS

Cursul 1 Importanţa, rolul şi particularităţile sistemului de transport

CURSUL 1

IMPORTANŢA, ROLUL ŞI PARTICULARITĂŢILE SISTEMULUI DE

TRANSPORT

Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a impus, fără îndoială şi nevoia

de transport. Omul primitiv trebuia să se deplaseze în căutarea hranei, mergând
pe jos pentru început, iar mai târziu folosindu-se de animale de povară (primele
mijloace de transport), sporind apoi gradual complexitatea activităţii.
În antichitate, transporturile au jucat un rol determinant în dezvoltarea
societăţii şi formarea statelor. Primele oraşe luau naştere la întretăierea căilor de
comunicaţie naturale. În aceasta perioadă şi în Evul Mediu, transporturile au
cunoscut o sensibilă dezvoltare, dar, datorită caracterului limitat al producţiei şi
circulaţiei mărfurilor, ele se desfăşurau cu preponderenţă în sfera comercială,
proprietarul mijloacelor de transport având posibilitatea să execute atât
transportul cât şi comercializarea mărfurilor respective. Transporturile se
rezumau în principal la cele bazate pe tracţiunea animală, pentru zona
continentală, şi la mici ambarcaţiuni ce traversau mările, fluviile şi râurile
navigabile.
În contextul formării societăţii industrializate, rolul atribuit procesului de
transport s-a adâncit, ajungând să exercite o influenţă orizontală asupra
întregului sistem productiv. Astfel, transporturile structurează spaţiul marilor
oraşe moderne, influenţând implantarea întreprinderilor şi stimulând dezvoltarea
schimburilor internaţionale. Epoca modernă, caracterizată prin dezvoltarea
forţelor de producţie şi adâncirea diviziunii sociale a muncii, dezvoltarea
producţiei şi a circulaţiei mărfurilor, a determinat şi perfecţionarea mijloacelor şi
căilor de transport, în aceste condiţii transporturile ajungând să se delimiteze ca
ramură economică de sine stătătoare.
Transporturile reprezintă un adevărat sistem circulator al economie
naţionale, cu o importanţă vitală în buna desfăşurare a activităţii economice,
orice dereglare sau defecţiune a acestui proces specific producând perturbaţii în
diferitele compartimente ale producţiei şi consumului.
Transportul nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de realizare a unei
multitudini de scopuri practice.
Transportul influenţează toate laturile vieţii economico-sociale, iar
dezvoltarea echilibrată, armonioasă a acestora, în pas cu cerinţele reproducţiei
lărgite, constituie un obiectiv important al politicii economice a oricărui stat.
Transporturile, în evoluţia lor, au devenit plurimodale, internaţionale,
mondiale.
Transportul reprezintă o activitate din sfera serviciilor de tip special. El
apare ca o continuare a procesului de producţie început în celelalte ramuri.
Importanţa activităţii apare cu pregnanţă în sfera circulaţiei mărfurilor, deoarece
face posibilă efectuarea schimburilor economice prin legătura pe care o
realizează între producători şi consumatori. Rezultă că activitatea de transport
1
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 1 Importanţa, rolul şi particularităţile sistemului de transport
are trăsături comune cu toate celelalte activităţi economice, dar în acelaşi timp,
prin natura şi specificul său, se deosebeşte de toate. Astfel, rezultatele activităţii
nu pot fi nici stocate, nici conservate, transportul reprezentând un bun
intermediar. Totodată, cererea de transport nu este sensibilă numai faţă de preţul
transportului ci şi de calitatea serviciului (durata transportului, confort,
siguranţă). La rândul ei, calitatea nu depinde numai de ofertă, ci variază şi în
funcţie de nivelul traficului.
Particularităţile activităţii de transport, ca ramură independentă a producţiei
materiale, în raport cu celelalte sectoare ale economiei naţionale, sunt:
a) definirea activităţii ca o continuare a proceselor productive, în sfera
circulaţiei, ceea ce coincide cu un proces de producţie suplimentar, mijlocit de
circulaţia bunurilor şi persoanelor; transportul reprezintă un consum intermediar,
faţă de consumul final, la destinaţie;
b) specificitatea procesului de producţie constituit de deplasarea în spaţiu
a bunurilor şi persoanelor care se realizează prin intermediul unor mijloace de
producţie speciale (mijloacele de transport şi căile de rulare – infrastructura);
c) imposibilitatea creării de produse materiale, în transporturi creându-se
servicii;
d) efectul util creat prin deplasarea mărfurilor (fără a avea loc procese de
transformare a proprietăţilor acestora, din punct de vedere chimic sau fizic)
reprezintă consumul valorii de întrebuinţare produse în activitatea de transport;
spre deosebire de procesele din celelalte ramuri ale producţiei materiale, în
transporturi producerea valorii de întrebuinţare coincide, în timp şi spaţiu, cu
consumul ei; în consecinţă, contravaloarea serviciului de transport se adaugă la
valoarea mărfii transportate, ca valoare suplimentare;
e) imposibilitatea creării de rezerve, stocuri de servicii de transport; acest
aspect este adesea compensat prin asigurarea de rezerve de mijloace de
transport, în vederea satisfacerii cererii inegale de transport, ceea ce conduce pe
de o parte la desfăşurarea neîntreruptă a producţiei, dar, pe de altă parte, reduce
eficienţa economică a activităţii;
f) existenţa, în numeroase situaţii, a unor activităţi cu randament
crescător, ce pot impune ca gestiunea producţiei să fie făcută de către un
monopol, consumatorul trebuind astfel protejat împotriva unor eventuale
abuzuri;
g) influenţa deosebită a infrastructurii transporturilor asupra geografiei
socio-economice, cunoscându-se faptul că transportul este un mare consumator
de spaţiu.
În funcţie de multitudinea aspectelor prezentate, transporturile pot fi
clasificate astfel:
1. După obiectul activităţii:
a) transporturi de persoane;
b) transporturi de mărfuri.
2. În raport cu producţia şi consumul:
a) transporturi de aprovizionare;
2
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 1 Importanţa, rolul şi particularităţile sistemului de transport
b) transporturi de distribuţie;
c) deplasări de afaceri;
d) deplasări de la domiciliu la locul de muncă;
e) deplasări de agrement;
f) deplasări în cadrul unor proiecte speciale (cursuri, specializări
etc.)
3. După mijloacele de transport folosite:
a) rutiere;
b) feroviare;
c) aeriene;
d) navale (maritime şi fluviale);
e) speciale (conducte, transport pe cablu etc.)
4. În raport cu aria geografică:
a) transport local (urban, comunal, sătesc);
b) transport regional (interurban);
c) transport interregional;
d) transport interzonal;
e) transport internaţional.
5. După sfera economică deservită:
a) transporturi cu caracter industrial;
b) transporturi în construcţii;
c) transporturi agricole;
d) transporturi multifuncţionale (nespecializate);
e) transporturi turistice etc.
6. După gama serviciilor oferite:
a) transporturi specializate;
b) transporturi adaptabile;
c) transporturi multifuncţionale.
7. În funcţie de forţa motrice propulsatorie:
a) transporturi motorizate;
b) transporturi nemotorizate, acţionate de forţe naturale (vânt,
energie solară etc.)
c) transporturi nemotorizate, acţionate de forţe umane sau animale;
d) transporturi hibride (combinate)
8. După influenţa asupra factorilor de mediu şi sănătăţii:
a) transporturi poluante;
b) transporturi nepoluante.
9. După sistemul evolutiv:
a) transport clasic (bazat pe criterii de eficienţă, rentabilitate etc.);
b) transport durabil (bazat pe principiul dezvoltării durabile)
10. După forma de proprietate asupra mijloacelor de transport:
a) transporturi publice (de stat)
b) transporturi private (particulare)

3
TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE NOTE DE CURS
Cursul 1 Importanţa, rolul şi particularităţile sistemului de transport
Activitatea de transport îndeplineşte, pe plan naţional, importante funcţii
economice, sociale şi politice, participând alături de prestare de servicii şi
constituind un stimulent pentru creşterea economică prin deplasarea eficientă a
produselor şi călătoriilor.
Politica economică în transporturi are la bază următoarele principii:
- libertatea de acţiune a întreprinderilor de transport;
- tratament egal, din partea statului, faţă de toate întreprinderile şi
modurile de transport;
- sprijinirea liberei alegeri a modului de transport de către clienţi;
- autonomia financiară şi managerială a întreprinderilor de transport;
- repartizarea echitabilă a investiţiilor publice către întregul sistem de
transport, potrivit intereselor populaţiei şi economiei naţionale în ansamblu;
- protejarea factorilor de mediu şi de sănătate a populaţiei şi asigurarea
unor condiţii pentru un transport eficient şi în maximă siguranţă.