Universitatea ”ALEXANDRU IOAN CUZA” Iași

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Politici și management în educație

MODALITĂȚI DE FORMARE A UNUI STIL

DE VIAȚĂ SĂNĂTOS ÎN ADOLESCENȚĂ

Eusebiu Cherecheș
 Rezultatele unei cercetări realizate de catedra de fiziologie a Facultății de
Medicină din Târgu Mureș, evidenţiază clar un comportament alimentar
dezechilibrat în rândul noii generaţii de consumatori, cu precădere în cazul
adolescenților.
Dieta respondenților de sex feminin este marcată de dezechilibru, reflectat
generic printr-un grad mediu de acoperire necesarului energetic zilnic de 65,79%
(corespunzător unui aport insuficient de energie, în medie de 1644.72 kcal./zi,
comparativ cu necesarul recomandat de 2500 kcal.). Acest dezechilibru caloric este o
consecință a aportului insuficient de hrană și, totodată, de macronutrienţi (deoarece
gradul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat de proteine este de
83,98%, gradul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat de glucide este de
47,07%, iar gradul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat de lipide este
de 91,46%). Aceeași situație de dezechilibru apare și în cazul dietei respondenților de
sexmasculin, fiind relevată de gradul mediu de acoperire a necesarului zilnic de
energie de 87,68% (corespunzător unui aport caloric insuficient, în medie de 2367.48
kcal./zi, comparativ cu necesarul recomandat de 2700 kcal.). Acest dezechilibru
caloric, consecință tot a unui aportul insuficient de hrană, la fel ca în cazul
respondenților de sex feminin, este generat, de data aceasta, de un aport excesiv de
lipide și de proteine și unul insuficient de glucide (deoarece gradul mediu de
acoperire a necesarului zilnic recomandat de proteine este de 112,95%, gradul mediu
de acoperire a necesarului zilnic recomandat de glucide este de 64,58%, în timp ce
gradul mediu de acoperire a necesarului zilnic recomandat de lipide este de 114,68%).
În concluzie, atât alimentaţia respondenţilor de sex feminin, cât şi cea a
respondenţilor de sex masculin este marcată de dezechilibre, mai mult sau mai puţin
accentuate, evidenţiate de valorile gradelor de acoperire a necesarurilor zilnice de
energie şi de macronutrienţi. Dacă în cazul respondenţilor de sex feminin
dezechilibrul nutriţional este generat de aportul insuficient de macronutrienţi (în
special de glucide şi proteine), în cazul respondenţilor de sex masculin, dezechilibrul
reflectă un aport excesiv de nutrienţi (în special proteine şi lipide).
Rezultatele prezentei cercetări, corelate cu cele anterior obţinute (Pamfilie et al.,
2011), accentuează necesitatea elaborării unui set de recomandări, sub forma unui
ghid de alimentaţie sănătoasă, care să permită reorientarea comportamentului
alimentar al tinerilor consumatori, mai ales că promovarea unei alimentaţii
sănătoase, prin varietate şi moderaţie, în scopul reconcilierii satisfacţiei senzoriale cu
restricţiile alimentare, nu reprezintă un demers facil. Sugerăm ca posibilă abordare în
formularea acestui ghid utilizarea experienţei americane, fundamentată pe cele mai
recente dovezi ştiinţifice obţinute de USDA (United States Department of
Agriculture) şi HHS (United States Department for Health and Human Services),
care furnizează soluţii pentru adoptarea unui model de alimentaţie sănătoasă, bazat
pe alimente cu densitate nutriţională ridicată, în măsură să contribuie la menţinerea
sănătăţii şi a greutăţii corporale. Cel mai nou model american de alimentaţie
sănătoasă, ilustrat prin simbolul “MyPlate”, include cinci grupe de alimente, în
măsură să furnizeze dietei tinerilor consumatori toţi nutrienţii necesari, fără a avea
un aport caloric prea ridicat (USDA, 2011). Pentru o dietă optimă, modelul oferă
recomandări consumatorilor cu privire la alimentele şi/sau unele dintre
componentele acestora al căror aport trebuie crescut, precum şi pentru cele al căror
aport trebuie limitat (USDA, 2011):
fructele şi legumele consumate la o masă să acopere jumătate din farfurie;
laptele şi produsele lactate consumate să aibă un conţinut de 1% grăsime sau să
fie degresate;
cel puţin jumătate din cantitatea de cerealele consumate să fie integrale;
 proteinele consumate să provină din surse variate (peşte, fructe de mare,
leguminoase, carne slabă). Recomandările americane pot fi adaptate specificului
românesc şi, ulterior, utilizate în elaborarea de materiale educaţionale, precum şi în
proiectarea şi realizarea de programe nutriţionale de către factorii de decizie la nivel
naţion.
Reguli pentru o alimentaţie sănătoasă în cazul adolescenților, ce pot fi folosite
de un profesor ca mesaje în timpul formării în școli și licee:
1. Păstrează-ţi plăcerea de a mânca.Aceasta constituie un aspect plăcut al vieţii.
Alimentaţia sănătoasă nu presupune ca anumite mâncăruri să fie interzise, iar altele
obligatorii. Trebuie doar să existe un echilibru între alimentele din dietă, având drept
scop creşterea calităţii vieţii şi minimalizarea riscului apariţiei bolilor.
2. Consumă alimente variate . Cu cât varietatea alimentelor consumate este mai
mare, cu atât mai mult organismul va primi toţi nutrienţii esenţiali, în special
vitaminele şi mineralele atât de necesare menţinerii sănătăţii.
3. Alimentează-te corespunzător, astfel încât să-ţi menţii greutatea normală.
Supragreutatea atrage după sine o multitudine de probleme de sănătate: produce
suprasolicitarea articulaţiilor şi oaselor, creşte tensiunea arterială şi valorile
colesterolului seric, produce anomalii respiratorii şi creşte riscul de apariţie a
diabetului, bolilor cardiovasculare şi a accidentelor cerebrale.
4. Consumă o cantitate mare de cereale. Contrar opiniei generale, pâinea
integrală şi neagră, orezul sau pastele făinoase nu constituie alimente hipercalorice;
dimpotrivă, aduc nutrienţi importanţi (vitamine din grupul B) şi fibre alimentare,
conferă saţietate fără un aport de grăsimi şi sunt relativ ieftine. Această grupă de
alimente trebuie să constituie baza alimentaţiei.
5. Consumă o cantitate mare de fructe şi legume. Aceste alimente nu sunt doar
importante surse nutritive (vitamina C, fibre alimentare), dar furnizează în acelaşi
timp antioxidanţi importanţi, ce protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi a
neoplaziilor. Orice dietă ar trebui să conţină zilnic cel puţin 5 porţii de fructe şi
legume.
6. Consumă alimente care conţin o cantitate mică de grăsimi. Consumul excesiv
de grăsimi produce creşterea nivelului seric de colesterol şi a riscului pentru apariţia
obezităţii şi bolilor cardiovasculare. Trebuie redus consumul de grăsimi cum sunt
slănina, margarinele, mâncărurile prăjite, produsele lactate nedegresate, carnea grasă
şi alimentele ce conţin aceste tipuri de grăsimi (produsele de patiserie).
7. Consumă ocazional produse zaharoase rafinate. Aceste alimente au o valoare
energetică foarte mare, dar un conţinut nutritiv relativ scăzut.
 8. Consumă alcool cu moderaţie sau deloc. În timp ce cantităţile modeste de
alcool nu sunt dăunătoare la majoritatea populaţiei putând avea chiar efecte
favorabile în anumite circumstanţe, consumul cu regularitate a unor cantităţi
excesive atrage riscuri substanţiale.
9. Menţine echilibrul între aportul alimentar şi activitatea fizică. Pentru a
reduce riscul de apariţie a bolilor cronice, precum hipertensiunea arterială, accidentul
vascular cerebral, boala coronariană, diabetul zaharat de tip 2 sau diferite tipuri de
cancere, este recomandat ca adulţii să facă cel puţin 30 de minute de activitate fizică
moderată în fiecare zi a săptămâni