TRADUCTOARE ŞI SISTEME DE MĂSURARE

1. Procesul (operaţia) de măsurare; mărime fizică şi valoare a mărimii fizice.

MASURAREA=operatie larg raspandita ce consta in determinarea printr-o modalitate
experimentala a laturii cantitative pt obiectele,fenomenele,sist fizice investigate intr-o
forma convenabila utilizatorului.
PROCESUL DE MASURARE=ansamblul de activitati ca caracter experimental realizat
in vederea efectuarii unor masurari.
Componente ale procesului de masurare :
a) masurandul(marimea de masurat);
b) metoda de masurare (modalitatea prin care se poate pune in evidenta
marimea investigata);
c) mijlocul(echipamentul) de masurare;
d) etalonul(cel care garanteaza conformitatea masurarii);
-> masurarea este posibila datorita unor proprietati ale corpurilor ce permit clasificarea
acestora in clase de echivalenta;
Atributul care sta la baza acestei clasificari se numeste MARIME FIZICA. Marimea fizica
realizeaza o clasificare calitativa.
-> daca in cadrul aceleiasi clase omogene dpdv al criteriului de clasificare se face o noua
impartire in functie de intensitatea senzatiei provocata de marimea fizica se introduce
notiunea de VALOARE A MARIMII FIZICE.
Cel mai convenabil mod de exprimare a valorii marimii fizice este sub forma numerica- pt ca
sunt posibile stabilirea de relatii de echivalenta si ordonare intre VMF si marimea fizica.
Pt ca valoarea marimii fizice sa poata fi exprimata printr-un numar trebuie indeplinite 2
conditii: a) marimea fizica sa fie o multime ordonabila;
b)sa existe o corespondenta biunivoca intre multimea marimii fizice si multimea nr
reale-sau un subspatiu al acestora;

2. Modalităţi de realizare a operaţiei de măsurare.

MASURAREA presupune compararea printr-un procedeu experimental a marimii
necunoscute cu elementele unui set de referinta. In urma comparatiei se gaseste elementul
echivalent din set si eticheta-nr atasat acestuia si se atribuie marimii necunoscute.
In functie de modul cum se realizeaza setul de referinta se disting 3 categorii:
a) Daca elementele nu admit relatii de ordonare – operatia de masurare directa nominala
ex: masurarea culorilor
b) Daca elementele setului admit relatii de ordonare-operatia de masurare directa
ordinala; ex: masurarea duritatii materialelor( 1- 10 ; 1 pt talc;10 pt diamant) ;

 a) si b) - sunt specifice unui nr restrans de marimi; daca vrem sa crestem finetea

masurarii trebuie sa crestem nr de elemente ale setului de referinta.
c) Daca pe langa relatia de echivalenta si ordonare sunt posibile relatii de combinare
astfel incat din 2 elem ale setului sa se obtina un al 3-lea element care sa apartina
setului => este posibila definirea notiunii de distanta intre marimea necunoscuta si un
elem al setului de referinta(prin conventie ia valoarea “1” ) – operatie de masurare
directa bazata pe folosirea unei scari de masurare;
Definitia clasica: - vrem sa masuram marimea A
-compararea marimii A cu o marime [A]-de aceeasi nat fizica ca A
-[A] este luata drept unit de masura - in mod conventional
-rezultatul masurarii: valoarea ‘a’: a=A/[A]
3. Relaţii între mărimi şi unităţi de măsură; sisteme de unităţi de măsură.
 Teorema fundamental a unitatilor de masura:
A A a [ A' ]
a ; a'  ;  
[ A] [ A' ] a' [ A]
-raportul valorilor masurate ptr o marime fizica este egal cu inversul raportului unitatilor
de masura folosite.
A A a1 A1
 Consecinta a teoremei: a1  1 ; a2  2 ;  
[ A] [ A] a2 A2
-raportul valorilor masurate a 2 marimi de aceeasi natura fizica nu depinde de unitatea de
masura folosita.

 Formule matematice; formule fizice:

F M A
F  M  A; f  ; m ; a
[F ] [M ] [ A]
[ M ][ A] [ M ][ A]
f  ma  k ma  k 
[F ] [F ]
- In formula fizica apare un coeficient dependent de unit de masura- coeficient parazit.

Sisteme de unitati de masura:

- prezenta coeficientului parazit in formulele fizice face operarea dificila in practica;
vrem sa il facem UNITAR;
- doar o parte dintre marimi/unitati de masura pot fi arbitrar alese –FUDAMENTALE,
iar celelalte sunt deduse din primele- DERIVATE
- totalitatea unitatilor de masura fundamentale si derivate care constituie un exemplu
coerent pt un domeniu dat alcatuieste un sistem de unitati de masura.
- In practica este grea obtinerea marimilor derivate=> se procedeaza la cresterea
numarului de unitati de masura fundamentale;
- Criterii unitati de masura fundamentale:
a) Trebuie sa fie representative ptr domeniul dat si invariante in timp si spatiu;
b) Sa existe posibilitatea reproducerii unitatii fundamentale sub forma de etalon;
c) Sa conduca la relatii simple de dependent pentru unitatile derivate;
d) Valorile practice ale unitatii fundamentale se aleg din considerente de utilizare
majoritara.
- Din 1960 s-a adoptat S.I. :
Fundamentale: [m],[kg],[s],[A],[K],[mol],[cd]
Derivate: [rad],[sr]

4. Clasificarea mărimilor de măsurat; exemples

a) dupa aspectul dimensional-spatial
a. marimi scalare:
- marimi de pot fi reprezentate printr-un singur numar; ex: lungimea, masa;
b. marimi vectoriale:
- caracterizate prin intensitate, sens si directie; o marime vectoriala poate fi repr printr-o
matrice unilinie/unicoloana; ex:vectorul fortelor,presiunilor,vitezelor.
c. marimi tensoriale:
 - sunt atasate spatial unei anumite configuratii geometrice; daca spatial este n-
dimensional, iar configuratia are m-parametrii => marimea tensoriala are nxm marimi scalare.

b) dupa tipul relatiilor empirice care pot fi definite pe multimea obiectelor sau
fenomenelor carora le sunt asociate
a. marimi reperabile:
- marimi la care se construiesc scari nominale si ordinale;
b. marimi extensive:
- marimi ce au proprietatea de a admite o compunere aditiva in construirea scarii de
masurare; ex: presiuni, forte;
c. marimi intensive:
- admit cel mult o compunere de interval; ex: temperature

c) dupa aspectul energetic

a. marimi active:
- au o energie proprie din care o foarte mica parte este folosita in procesul de masurare;
b. marimi pasive:
- necesita o sursa de activare externa ptr punerea in evidenta a valorii marimii
investigate; ex: rezistor- vrem sa aflam exact valoarea rezistentei; ne folosim de sursa
de curent(externa).

5. Clasificarea metodelor de măsurare; exemplificări, comparaţia succesivă

Clasificare:
a) dupa modalitatea de realizare a comparatiei cu unitatea de masura
i. metode directe de masurare:
->bazate pe comparatia simultana;
->bazate pe comparatia succesiva;
ii. metode indirecte de masurare:
-> bazate pe relatii explicite; (ex:contor)
->bazate pe relatii implicite;(nu se construiesc echipamente pt ele)

b) in functie de modul de variatie al masurandului

iii. masurari statice
iv. masurari dinamice
v. masurari statistice
c) dupa modul de obtinere si prezentare a rezultatului masurarii
vi. masurari analogice
vii. masurari numerice (digitale)
d) dupa destinatia masurarii si performantele obtinute
viii. masurari de laborator
ix. masurari industriale

METODA BAZATA PE COMPARATIA SIMULTANA:

-consta in compararea unui marimi necunoscute x cu un etalon x0 de aceeasi natura fizica,
iar rezultatul este delta=x-x0 obtinut la iesirea comparatorului.
a) Comparatia 1:1:
-> Metoda de zero: consta in modificarea fie a etalonului x0(variabil), fie a raportului de
comparative k(variabil);
delta->0 ->x=x0(variabil) –etalon variabil SAU x=k(variabil)x0 – etalon fix
 b) Comparatia 1:n

METODA BAZATA PE COMPARATIA SUCCESIVA:

Etape:
1. prima etapa - etapa de calibrare sau etalonare: aceasta etapa se face la
constructia instrumentului, dupa reparatii sau periodic in conformitate cu
nomativele metrologice specifice aparatului.
2. a doua etapa - de masurare propriu-zisa

METODE INDIRECTE BAZATE PE RELATII EXPLICITE:

fie : Y  f ( X 1 , X 2 , ..., X n ) , Y-o marime; X1,..Xn – marimi direct masurabile

Structura unui echipament bazat pe relatii explicite:

-fiecare marime direct masurabila Xi este preluata de un element sensibil tipic ESi, apoi
este trecuta printr-un circuit intermediary CIi care asigura normalizarea semnalelor de
iesire si aplicate blocului de calcul BC unde este realizata relatia explicita ‘f’; rezultatul
calculului este trecut printr-un adaptor A unde se realizeaza comparatia cu unitatea de
masura a lui Y.

6. Noţiunea de traductor.
-un TRADUCTOR realizeaza conversia dintr-un tip de semnal de o anumita natura
fizica in altul de o natura fizica diferita.
-traductorul realizeaza conversia pe baza energiei obtinute in semnalul de intrare;
-> puterea (care prin integrare da energie) preluata de la marimea de masurat trebuie
sa fie inferioara unei valori denumita putere disponibila;
 Deoarece exista 6 clase de semnale: electric, mecanic, magnetic, optic, chimic, termic,
rezulta ca un traductor are urmatoarea configuratie:

! in practica doar echipamentele la care iesirea este semnal electric se num traductoare pt
ca:
 In prezent se contruiesc dispositive si circuite electronice care permit preluarea
semnalelor de la elementele sensibile(slabe ca nivel si putere asociata) cu
realizarea de amplificari mari si intarite in putere; ex: amplificatoare operationale.
 Semnalele electrice pot fi usor prelucrate, memorate, afisate si transmise la
distanta mai ales dupa conversia din analog in digital.
Restrictii: traductoarele trebuie sa realizeze un semnal de iesire proportional cu intrarea
investigata=> sa aiba o caract static liniara;
Concluzii:
a) Traductorul este un instrument de masurat ce ofera informative cantitativa despre
marimea investigata;
b) Traductorul are un caracter dual: 1. Echipament tipic de masurare;
2. intra in structura unei bucle de automatizare
c) semnalul de iesire este un semnal electric calibrat cu limite de variatie unificate;
d) traductorul este acel dispozitiv ce asigura o corespondenta intre marimea de masurat cu
limite de variatie prestabilite si un semnal electric calibrat in concordanta cu o anumita
stare de masurare:

7. Noţiunea de senzor.

SENZORUL este legat de modalitatea de perceptie a marimilor fizice de catre organele

umane de simt;
- Cu ajutorul unui senzor incercam sa reproducem functionalitatea unui organ de simt-
si nu sa copiem principiul lui de functionare.
- Senzorii trebuie sa realizeze determinari punctuale ale marimii investigate;
 Consecinta: un senzor trebuie sa fie alcatuit dintr-o succesiune de elem sensibile
cu functionalitate similara, plasate sub forma unei grille/matrice care sa permita o
investigare cat mai corecta a marimii necunoscute.
DEF:
 Prin senzori se inteleg dispozitivele sensibile de mici dimensiuni care permit det
unui camp de valori pt marimea investigata intr-o maniera similara organelor
umane de simt.
ex: senzor tactil (elastomeri-piele artificiala), senzor de vedere artificiala, senzori
olfactivi etc.
 Proprietati ale senzorilor:
a) Miniaturizarea
b) Multiplicarea functionala
c) Fuziunea senzoriala – presupune reuniunea mai multor senzori intr-o configuratie
unica, ptr a asigura o functionalitate dorita: ex:nas artificial.
-> aceste caracteristici impreuna cu proprietatea de imitare a comportamentului uman fac
senzorii sa fie diferiti de traductoare.
-> cele 2 notiuni nu se folosesc diferentiat pt ca ele realizeaza aceeasi operatie de baza-
operatia de masurare;

PRECIZARI:
a) transmitter: se refera la prop echipamentului de a transmite la distanta iesirea proportional
cu marimea investigata; notiunea de transmitter include notiunea de traductor.
b)SMART: un traductor este intelligent daca pe langa asigurarea comunicatiei cu postul
dispecer se realizeaza si alte functii: de prelucrare, de etalonare, de autotestare.

8. Clasificarea traductoarelor.
a) După necesitatea existenţei unei surse auxiliare de energie:
● traductoare active sau de tip generator:
- folosesc elem sensibile capabile sa ofere in iesire un semnal de tensiune, curent sau
sarcina electrica dependent de marimea investigata; ele prelucreaza semnalul electric
obtinut de la elem sensibile generatoare pana la realiz semnalului electric calibrat;
Ex: temperatura poate fi masurata cu ajutorul unui termocuplu-elem sensibil generator
● traductoare pasive sau de tip parametric:
- presupune utilizarea unei surse de activare externa pt punerea in evidenta a variatilor
marimii electrice;
Ex: temperatura poate fi masurata cu ajutorul unei termorezistente;

b) Dupã semnalul de ieşire distingem:

● traductoare analogice:
-dependenta continua intrare-iesire;
● traductoare numerice:
Ex: deplasarea
● traductoare cvasinumerice:
-iesire de tip frecvential sau durata de impuls cu variatie continua in raport cu variatia
continua a intrarii. Ex: tahogeneratorul.

c) După principiul de funcţionare care stă la baza transferului de energie intrare-ieşire

avem:
● traductoare lucrând în regim dezechilibrat:
-acest principiu sta la baza realizarii majoritatii traductoarelor;
● traductoare cu echilibrare automată:
-utilizarea unei reactii negative din iesire direct pe circuitul de intrare astfel incat oricarei
tendinte de dezechilibru i se opune semnalul de reactie care echilibreaza intrarea.
ex: compensatoare;

d) După dinamica exprimată prin relaţia intrare-ieşire:

-> sisteme de ordinul 0 (sau de tip proporţional)
->sisteme de ordinul 1 (element de întârziere de ordinul I)
-> sisteme de ordinul 2 (element de întârziere de ordinul II)
-> sau de ordin mai mare.
 e) Dupa marimea investigata: - clasificarea cea mai utilizata
ex: traductoare de temperatură, presiune, debit, nivel, umiditate, poziţie, viteză,
acceleraţie, forţă, cuplu etc

f) După principiul funcţional care stă la baza realizării părţii de intrare a traductorului:
-> traductoare de tip parametric: rezistiv, inductiv, capacitive;
-> traductoare de tip generator: iesire in tensiune, curent, sarcina electrica.

9. Locul şi rolul traductoarelor în sistemele automate: schemă de reglare

monovariabilă independentă cu traductor analogic.
->traductoarele sunt plasate pe calea informationala si ofera informatie cantitativa despre
marimea informatiei;

CD -comparator diferential;
R -bloc de reglare;
EA- element de actionare;
IA-instalatia automatizata;
T-traductor;
Yref- marime de referinta;
y-marime de reactie;(negativa)
epsilon – marime de eroare;
u-marime de comanda;
w-marime de actionare;
x-marime investigata;

Functionare: pt o referinta fixate Yref punem in evidenta eroarea epsilon, iar prin legea de
reglare din cadrul blocului R elaboram o comanda u, efectul este o marime de actionare w
astfel incat epsilon-> 0. Epsilon=Yref-y;
-anularea erorii se asigura masurand in permanenta marimea investigata x cu ajutorul
traductorului;
-cu cat T este mai de calitate cu atat reglarea este mai buna.
ex: process de calire a metalelor: temperature din cuptor trebuie sa aiba urmatoarea evolutie:
1. Se pleaca de la temp mediului ambiant;
2.se creste pe un gradient pozitiv pana la o valoare care este echivalente cu culoarea galben-
portoclaie a metalului;
3.se mentine aceasta temp un timp bine precizat;
4. brusc se coboara la temp mediului ambiant.

10. Locul şi rolul traductoarelor în sistemele automate: schemă de conducere ierarhizată

multiproces.
->traductoarele sunt plasate pe calea informationala si ofera informatie cantitativa despre
marimea informatiei;

T-traductor
DA- dispozitiv de actionare
ICC – interfete de conversie si comunicatie
ICCDA – ICC pt dispozitive de actionare
ICCT – ICC ptr traductoare
 MC1, MC2 – magistrala de camp
NLC – nod local de conducere
MLA – magistrala locala de aplicatie
SA1,SA2 – server de aplicatie
MLI – magistrala locala de intreprindere

- Pt a ajunge in lumea digitala unde se elaboreaza conducerea multiproces se folosesc

interfete de conversie si comunicatie; s-au stabilit 2 solutii pentru aceste interfete:
1. PROCES 1: presupune ICC-uri cu dublu sens; permit conectarea atat a T, cat si a
DA.
2. PROCES 2: presupune ICC-uri numai pentru T(ICCT) , respective ICC-uri numai
pentru DA(ICCDA).

-> la nivelul prim de conducere locala sunt NLC-urile care efectueaza bucle de reglare
independente si alte operatii relative simple, dar care sunt mari consumatoare de timp si
resurse;

11. Structura generală a unui traductor analogic şi extensia la un traductor numeric.

ES- element sensibil(senzor, detector)

ELT – element de legatura si transmisie
A- adaptor( circuit de conditionare, transmitter)
SAE – sursa auxiliara de energie
x- marimea investigata

Functionare:
 ES: realizeaza cuplarea procesului si are ca proprietati:
1. Selectivitatea – trebuie sa sesizeze doar marimea pt care a fost construit si sa le
neglijeze pe celelalte;
2. Sa nu exercite efect de retroactiune catre marimea investigata;
3. Sa permita cuplari variate cu procesul

 Semnalul S1 : semnal electric ce contine informatii despre marimea investigata,

DAR si alte info parasite, ceea ce atrage dupa sine utilizarea adaptorului;

 A: are dublu rol:

1. Preia semnalul de la ES si dupa o serie de transformari asigura in iesire
semnalul electric calibrat y;
2. Asigura cuplarea cu dispozitivul de automatizare fara sa aiba effect de
retroactiune catre intrare;
Standardizare: iesire y: 0-10V tens continua sau 4-20 mA – curent
continuu(preferat)
  ELT: realizeaza conexiuni simple de natura electrica, mecanica, termica, optica;
 SAE: asigura alimentarea corespunzatoare a tuturor blocurilor functionale din
schema traductorului.

Extensia la un traductor numeric:

CAN- convertor analog-numeric

IC- interfata de comunicatie
ICC-interfata de conversie si comunicatie

12. Caracteristici statice; indicatori de calitate (performanţe) în regim static:

selectivitatea, domeniul de măsurare, liniaritatea.
-> caracteristicile statice presupun intrarea si iesirea traductorului invariante in timp pe
perioada(durata) de observatie;
-> pe interval relative mici de timp se poate considera invariant intrarii si a iesirii astfel ca
dependent y=f(x) reprezinta caract statica a T in absenta marimilor de influenta;
->in realitate, asupra lui T, pe langa intrarea utila x, actioneaza marimile de influenta
externa(temperatura, umiditate) si cele de influenta interna:
ξ1, ..., ξn -externa
ν1, ..., νp -interna

~ ~
y  f ( x; 1 , ...,  n ;  1 , ..., p )
Dependenta multivariabila

1. SELECTIVITATEA: influenta marimilor cu caracter intern si extern este redusa in

iesirea T;
~ ~
-dezvolt in serie Taylor dupa y  f ( x;  , ...,  ;  , ..., )
1 n 1 p
:
~ ~ ~ ~ ~
~ f f f f f
y  x  1  ...   n   1  ...   n
x 1  n  1  n
-o buna selectivitate presupune indeplinirea conditiei duble:
~ ~
f f
 , () i  1,2,..., n ~
x  i
~ ~
~
y  f ( x)
f f
 , () j  1,2,..., p
x  j
 - influenta marimii cu caract int si ext se poate regasi in eroarea de neliniaritate;

2. DOMENIUL DE MASURARE: se refera la intrare si exprima limitele in care se

efectueaza masurarea cu un T avand o caract statica data;
- domeniul de masurare este divers si variabil

y  ymin
[ xmin ...xmax ]  [ ymin ... ymax ] y  ymin  max
 
x  xmin  y  ymin  k x  xmin 
xmax  xmin
intrare iesire
variabil divers calibrat/unificat
intrare: variabil, divers
iesire: calibrat, unificat

3. LINIARITATEA: repr o dependent proportionala I/O

-pe domenii nominale de functionare un T are o caract static neliniara, aproximarea prin una
liniara facandu-se in limitele unei erori de neliniaritate;
ymax
 n [%]  100 ymax  max{| y1 | ; | y2 |}
ymax  ymin
- un T are o caract statica liniara daca (epsilon)n < (epsilon)impus
- liniarizarea se face in cadrul adaptorului;

4. SENSIBILITATEA: se defineste doar ptr semnalul util x si repr derivate iesirii in

raport cu intrarea; var.finite c.s.l.
dy  y  ymax  ymin [dim.iesiri i]
S  
dx x xmax  xmin [dim.intrarii ]
S- este marime dimensionala; se mai numeste sensibilitate absoluta;
-S poate fi dedusa din sensibilitatile elem component si modalitatea acestora de conectare
in cadrul schemei functionale:
 5. CLASA DE PRECIZIE: repr eroarea admisibilă de bază raportata la domeniu:

| X ad |
c 100 [%] (* * *)
xmax  xmin

- c - reprez totalitatea erorilor sistematice si aleatorii cu valorile lor maxim posibile

combinate in cazul cel mai defavorabil;

(***) => eroarea admisibilă absolută de bază: | X ad |

c
xmax  xmin 
100
-> eroarea admisibilă absolută totală: | X ad |t  | X ad |b  | X ad |s
     
din c. p . % din |xad |b

6. REZOLUTIA: intervalul max de variatie al intrarii ce produce un salt elementar in

iesirea T; - e specifica T analogice cu caracteristica statica discontinua sau cvasicontinua;
- la T numerice rezolutia se exprima prin numarul de biti ai conversiei analog-numerice,
respectiv cuanta.
Ex: daca conversia se face pe n biti atunci treapta elementara de cuantificare(cuanta) este:
xmax  xmin
x 
2 n a rezolutiei.
-se poate utiliza si o repr procentuala

7. REPETABILITATEA: reprez abilitatea unui T de a reproduce valori cat mai

apropiate cand la intrarea lui se aplica repetatat aceeasi val a masurandului, in acelasi
sens de masurare si aceleasi cond, masurarile fiind considerate intr-un timp limitat;
 experimentul trebuie efectuat de aceeasi persoana, cu aceleasi echipamente, intr-
un timp rezonabil, iar exprimarea repetabilitatii se face prin considerente ale
valorilor extreme raportate la domeniu.

8. REPRODUCTIBILITATEA: este similara repetabilitatii, dar datele se obtin la

moment de timp diferite prin experimente cu echipamente diferite realizate de
operatori diferiti.
- este indicatorul cheie de lansare al unui produs pe piata.

13. Caracteristici statice; indicatori de calitate (performanţe) în regim static:

sensibilitatea, clasa de precizie, rezoluţia, repetabilitatea şi reproductibilitatea.

14. Indicatori de calitate (cu comentarii) deduşi din caracteristicile dinamice pentru
elementul de întârziere de ordinul I.
- Caract dinamice se refera la functionarea T in regim dinamic unde atat intrarea-x(t) cat
si semnalul calibrat- y(t) sunt variabile in timp.
- Dpdv dinamic un T are in struct sa 1 sau 2 elem acumulatoare de energie astfel ca
acestea pot fi asimilate unor elem de intarziere de ordinul I sau II:
k k
H1 ( s )  ; H 2 ( s) 
1  Ts 1  Tb s  Ta2 s 2
ts-timp de stabilizare
Bs-banda de stabilizare – aici avem valoarea de reg stationar
H(wB) – pulsatia de banda- T ruleaza fara sa distorsioneze pana la valoarea H(wB).

Indicatori:
1. eroarea/abaterea dinamica:  D (t )  y(t )  ys ; ys – valoarea de reg stationar

,cu observaţia că εD(t) → 0 când t → ∞

-in practica se considera ca eroarea dinamica devine neglijabila atunci cand εD(t) < Bs

2. timpul de stabilizare sau timpul de raspuns ts:

|  D (t ) | Bs , pt. () t  ts
-> in practica: pt T analogice Bs se ia 2...5% din ys=k
=> rezultând ts ≥ (3...4)T.

3. constanta de timp T
-in fig a) repr valoarea subtangentei pt t=0
dy 1 t k
k e T   tg
dt t 0 T t 0
T

- caracteristica amplitudine-pulsatie arata caracterul filtru trece jos al el de intarziere de

ord I ;

4. pulsatia de banda ωB :

1 k k
H ( B )  H (0) , deci  => ωB = 1/T
2 1  2BT 2 2

15. Indicatori de calitate (cu comentarii) deduşi din caracteristicile dinamice pentru
elementul de întârziere de ordinul II.
-Caract dinamice se refera la functionarea T in regim dinamic unde atat intrarea-x(t) cat si
semnalul calibrat- y(t) sunt variabile in timp.
-Dpdv dinamic un T are in struct sa 1 sau 2 elem acumulatoare de energie astfel ca acestea
pot fi asimilate unor elem de intarziere de ordinul I sau II:
k k
H1 ( s )  ; H 2 ( s) 
1  Ts 1  Tb s  Ta2 s 2
 a) rasp indicial – indicatori de performanta: timp de crestere, supracrestere, timp de
stabilizare:
b) wR – pulsatia de rezonanta
wB – pulsatia de banda
c) caracteristica faza-pulsatie

1. timp de crestere : durata in care iesirea parcurge dist dintre 0,1 si 0,9 din val
regimului stationar pe prima oscilatie;
2 2
2. perioada oscilatiilor amortizate – T : T 
 n 1   2

3. Supracresterea: eroarea dinamica coresp primului maxim al iesirii:

ymax  ys
 r [%]  100 
ys    
 y s 1  e 
1 2 
1 2
 =>  r [%]  100  e
ymax
max{y(t)} se asigură pentru tmax = T/2 => 
 
4. timpul de stabilizare: ts
-este legat de banda de stabilizare Bs

|εD(t)| ≤ Bs pentru orice t ≥ ts

5. pulsatia de rezonanta ωr - valoarea pentru care H’(ω) = 0

r  n 1  2 2

6. pulsatia de banda: ωB - valoarea pentru care amplitudinea H(ωB) = H(0)/√2

Observatii:
- In orice situatie dinamica T trebuie sa fie superioara dinamicii procesului;
- Cu cât ωn este mai mare cu atât ωB este mai mare, T este mai mic, ts mai mic, adică
traductorul are o dinamică mai rapidă (mai bună);
- T este un elem tipic FILTRU TRECE JOS; el rejecteaza perturbatiile care sunt de
frecventa inalta.

16. Caracteristicile energetice ale traductoarelor.

- traductoarele pp preluarea unei marimi printr-o operatie de masurare => are loc un consum
energetic – ne dorim sa fie cat mai mic;
- puterea-prin integrare da consumul energetic, trebuie sa fie inferioara unei valori maxime
denumita putere disponibila;
-oricarei marimi X supuse masurarii i se poate asocial o alta marime Y, astfel incat: XY-
reprezinta o putere, iar X/Y sa fie de natura unei impedante – impedanta metrologica:
X
Zm  
Y
  un T este cu atat mai bun dpdv al consumului energetic cu cat Zm este mai mare;
 acest aspect fiind realizat folosind elem sensibile cu dimnesiuni si mase foarte mici
- in practica: MARIMI ACTIVE:
a) adaptarea impedantei Zm cu cea a sursei Zs: Zm>>Zs
b) se folosesc amplificatoare instrumentale cu urmatoarele caracteristici:
-> Zin f mare
->amplificari mari
-> Zout f mic
->rejectia modului comun foarte buna (pt ca aici apar perturbatii)
c) daca este posibila o metoda de zero: Zm = ∞
MARIMI PASIVE: pp utilize unei surse auxiliare de energie.
->sursa utilizata numai pt punerea in evidenta a marimii investigate;
->semnalul de la sursa de activare NU tre sa perturbe marimea masurata;
Consumul propriu-pe ansamblu- al T:
-acesta poate devein important atunci cand lucram cu aplicatii in care se efectueaza mii, zeci
de mii de puncte de investigatie;
-in present, constructorii de T folosesc material si tehnologii de ultima generatie => consum
propriu energetic neglijabil ptr T.

17. Caracteristicile constructive şi de fiabilitate ale traductoarelor.

Carcateristici constructive:
- Conditionare in functie de natura aplicatiei;
1. ROBUSTETEA: stabilitate in functionare pe durata sa de viata;
 T nu are nevoie de reparatii, recalibrari etc.

2. CAPACITATEA DE SUPRAINCARCARE: capacitatea unui T de a suporta

valori ale marimii de masurat ce depasesc limita superioara a domeniului pt care
este destinat;
*timp indelungat: suprasarcina
*timp scurt: soc
Ex: T de presiune: putem aplica accidental un soc de presiune: 3*Pn

3. PROTECTIA CLIMATICA: in concordanta cu zonele climatice ce corespund

recomandarilor CEI.

4. PROTECTIA CONTRA EXPLOZIILOR: cuprinde o serie de masurari specifice

aplicate in constructia si montarea T ptr a se evita o eventuala explozie.

5. PROTECTIA ANTICOROSIVA: se refera la acele parti(fie ale elem sensibil, fie

ale adaptorului) care vin in contact direct cu medii corosive.
Carcateristici de fiabilitate:
 Fiabilitatea este prop T de a functiona in limitele indicatorilor sai de
performanta(fara defectiuni) pt un interval de timp cat mai indelungat;
Fiabilitate: a) previzionala: obtinuta prin calcule de fiabilitate;
b) experimentala: realiz prin incercari accelerate de fiabilitate;
c) operationala: obtinuta in functionarea reala a produsului;
echivalenta cu fiabilitatea previzionala stabilita prin incercari de laborator;
MENTENABILITATE: daca unui T i se pot preveni, depista si inlatura defectiunile;

DISPONIBILITATE: indeplinirea fct specificata sub aspect combinate de fiabilitate +

mentenabilitate + organizare a active de mentenanta la un anumit mom/intev de timp.
18. Clasificarea elementelor sensibile ale traductoarelor electronice.

-> Elem sensibile fac legatura cu procesul;

-> Numărul / varietatea mărimilor fizice care intervin în procesele automatizate este foarte
mare → o multitudine de tipuri de elemente sensibile.
Clasificare:
a) După principiul conversiei mărimii fizice x(t) aplicate la intrare în semnal electric:
1. elemente sensibile parametrice: pasive
->convertesc variatia marimii de intrare x in variatia unui parametru de circuit electric(ex:
R,L,C); x->R,L,C
->au nevoie de energie externa de activare;
2. elemente sensibile generatoare: active
->folosite pt preluarea marimilor active;
->acestea genereaza un curent, o tensiune sau o sarcina electrica; x-> I,U,Q

b) După natura mărimii de măsurat, se disting tipuri ce poartă denumirea domeniului de

aplicaţie, cum ar fi:
1. elemente sensibile mecanice - pentru deplasări, viteze, forţe, cupluri;
2. elemente sensibile termice - pentru temperaturi, debite
3. elemente sensibile chimice - pentru pH, Redox, concentraţie, umiditate
4. elemente sensibile electrice - pentru curenţi, tensiuni, putere activă, putere reactivă etc.
->evidentiaza aspect concrete de utilize a T –legate de performanta si alegerea elem sensibil
adecvat;

19. Elemente sensibile parametrice: analiză generală + exemplificări.

Convertesc variatia marimii de intrare intr-o variatie a unui parametru de circuit electric de tip
rezistiv, inductiv sau capacitiv folosind o sursa de activare externa;
->convertesc variatia marimii de intrare x in variatia unui parametru de circuit electric(ex:
R,L,C); x->R,L,C
l
*T REZISTIV: consideram un conductor omogen=>R  
S
-se bazeaza pe variatia rezistivitatii
->foarte intalnite: termorezistente, termistoare, fotorezistente, fototranzistoare etc;

 
Exmplificari:
a) termorezistenta: R  R0 1     0      0      0   ...
2 3

 variatia rezistentei cu temperature mediului in care se face masurarea se realizeaza

pe baza modificarilor de rezistivitate ce au loc in firul din care este construita
termorezistenta;

b) diode semiconductoare:
 qU D
 kT I D  I 0
I D  I 0  e kT  1 (*) Dacă I = ct => UD  ln
 
D
q I0
-pe acest principiu se constr senzorii integrati de temp cu iesire in tens cont sau curent cont;

*T INDUCTIV: bobine cilindrice - cu lungime mare şi diametru mic - inductivitatea proprie

este dată de relaţia:
N2 N2
L n  n lk ( x)  L; Sk ( x)  L; rk ( x)  L.
lk lk

k 1  k S k
k 1  0  rk S k
N-nr de spire; lk- lungimea medie a liniei de camp; uk-permeabilit magn; Sk- sectiunea;

*T CAPACITIV: condensator(ex: T capacitive de deplasare, presiune, nivel, altitudine)

Capacitatea electrica: S  0 r S
C   r ( x)  C; S ( x)  C; d ( x)  C
d d
 Daca elem sensibil nu se poate cupla direct la variabila de proces x putem folosi:
1. circuit modulator (ex: masurarea turatiei cu ajutorul unui fotoelement-
fotodioda,fototranzsitor);
2. corp de proba (ex: la masurarea fortelor cu ajutorul unei marci tensometrice);

20. Elemente sensibile generatoare: analiză generală + exemplificări.

- ofera in iesire un semnal electric de current ale carui variatii sunt dependente de marimea
investigata;
- sunt specifice marimilor active- pt preluarea lor nu este necesara sursa aux de energie;
-functionarea elem sensibule generatoare se bazeaza pe:
1. Legea inductiei electromagnetice:
d(t ) N-nr de spire; e-tens care apare la bornele bobinei;
e(t )   N phi –fluxul variabil
dt
ex: tahogenerator de c.a. pt masurarea turatiei
Exemplu: La traductoarele electromagnetice de debit, la care lichidul curge
perpendicular faţă de direcţia de aplicare a inducţiei (fluxului) :
Q
e  B  l  v cu v  v -prod vect devine scalar, pt ca toate marim sunt perpend;
S
2. Efectul termoelectric: generarea unei t.e.m. de contact intre 2 metale diferite sudate
la un capat:
t.t.e.m.  kTC (θ  θ0 ) kTC – sensibilitatea termocuplului

3. Efectul piezoelectric: materialele anizotrope supuse la compresiune se incarca spontan

cu o sarcina electrica; ex: presiuni, forte dinamice

4. Efectul piroelectric: se manifesta la anumite subst artificiale care supuse la variatii

bruste de temp se incarca spontan cu sarcini electrice;

5. Efectul Hall: semiconductoare: in prezenta unui camp electric se genereaza o tensiune

de iesire dependent de inductia electromagnetica a campului B;
ex: sesizoare de apropiere(senzori de proximitate)

6. Efectul fotovoltaic: semiconductoare: daca jonctiunea p-n este iluminata din exterior:
are loc o deplasare a purtatorilor de sarcina=> se genereaza curent electric
ex: fotorezistor, fotodioda, fototranzistor

7. Efectul electrochimic: aparitia unor diferente de potential intre 2 electrozi inversati in

solutii cu pH diferit.

!!elem sensib generatoare au in iesire tensiuni/curenti MICI=> pt prelucrare se folosesc

AMPLIFICATOARE INSTRUMENTALE dublate de masuri special de gardare/ecranare.
21. Adaptoare electronice: schema de principiu, semnificaţia şi funcţionalitatea
blocurilor.

ES- element sensibil

ELT- elem de legatura si transmisie
CI- circuit de intrare
CPI- circuit de prelucrare intermediara
CE- convertor de iesire
BRL- bloc de reactive locala (poate exista sau nu)
BRG- bloc de reactive globala (poate exista sau nu)
SAE- surse auxiliare de energie

Functionalitate:
- Adaptorul preia semnalul de la ES si il transforma in semnal electric calibrat y;
- CI preia semnalul de la ES si da in iesire semnalul Si ce contine info despe x;
- CPI: corelat cu CE si BRL se realiz liniarizarea semnalului si elemina zgomotele astfel
ca ‚sp’ este o tens prop cu x;
- CE: asigura semn el calibrat cu o putere asociata suf pt realiz caract de iesire impuse T
- BRL,BRG: liniariz caract statica
- AE: alim circ electronice din schema adaptorului,inclusiv a CI.

 La ES generatoare: CI de timp amplificator instrumental caract prin Zin mare,

amplificare mare, Zout mica, rejectia mod comun f buna.

22. Conexiuni tipice: cu 4, 3 şi 2 fire; schema adaptorului pe două fire.

- Funcţie de modul cum se conectează în exterior SAE şi semnalul calibrat de ieşire se disting
variantele (figura…..):

a) Conexiunea pe 4 fire: 2 pt alim externa si 2 pt semnal

b) Conexiunea pe 3 fire: alimentarea externa si semnalul de iesire au un conector comun
c) Conexiunea pe 2 fire: aliment ext si semnalul de iesire sunt pe aceleasi conductoare;
->standard industrial;fiabilitate f ok

-magistralele de camp au 4 fire ptr sistemul european- profibus

-fieldbus foundation-american: cablu cu 2 fire:doar pt comunicatie; alim este lasata la
latitudinea utilizatorului;
Schema adaptorului pe 2 fire:

CIPI-circuit compus;
D-dioda protectie pt adaptor
- In iesire avem: 4-20mA
- Adaptorul: 2 surse de curent: 1. Fixa 4 mA
2. comandata in tensiune cu iesire intre 0-16 mA

23. Circuit de intrare tip punte Wheatstone de tensiune cu un braţ activ lucrând în
regim dezechilibrat: analiza liniarităţii.

U e  AAD U d ; Aad – factor de amplificare ct

Cazuri:
1. x=0: ΔR=0, iar puntea echilibrată, adică: R0 R4  R2 R3 .
2. x ≠ 0: rezultă ΔR ≠ 0, deci:
 R3 R4  R  R4
U d  VC  VD  E      E.
 R0  R  R3 R2  R4  ( R0  R  R3 )( R2  R4 )
-apare o dependenta neliniara intre Ud si E;

->puntea se alimenteaza in diagonala AB cu tens ct E, iar dezechilibrul se obt in diagonala de

masurare CD sub forma unei tens continue Ud.

LINIARITATEA: consideram ΔR << (R0+R3)

R  R4
Ud   E R  R4 R 2  R4
 R  => U d   E E
( R0  R3 )( R2  R4 )1   ( R0  R3 )( R2  R4 ) ( R0  R3 ) 2 ( R2  R4 )
 R0  R3 
Ud=Udlin + Udnelin;
Ud-se modifica proportional cu ΔR; U d nel R
- Eroarea de neliniaritate: n  
U dlin R0  R3

- conditia pt ca puntea W sa aiba caract. liniara:  nmax   n a

Rezolvare in 2 moduri:
1. R0 este impus, R3 este dat din condiţia de echilibru, εna este impus:
| R |max  ( R0  R3 ) na
1
2. dacă |ΔR|max este impus, R0 este impus, εna este impusă : R0  R3 | R |max 
n a

24. Circuit de intrare tip punte Wheatstone de tensiune cu un braţ activ lucrând în
regim dezechilibrat: analiza sensibilităţii şi rejecţia perturbaţiilor.
-ca mai sus pana la liniaritate

SENSIBILITATE: se face numai pt partea utila a tens de dezechilibru;

Conditia de echilibru: R0∙R4=R2∙R3
R4 R3
 k
R2 R0
- împărţim atât numărătorul, cât şi numitorul prin termenul R0∙R2:
R R4 R
 k
R0 R2 R0
U d  U dlin   E E.
 R3  R4 
1  1  
1 k 
2

 R0  R2 
=> sensibilitatea punţii SW : Ud / E k
SW  
R / R0 1  k 2
- Sw max pt R4  R2 si R3  R0

REJECTIA PERTURBATIILOR:
-> variaţie perturbatoare ΔRp asupra rezistenţelor R0 şi R2, iar componenta utilă - dependentă
de x - o notăm cu ΔRu
- în braţul AC R = R0 + ΔRu + ΔRp
- în braţul AD R2 = R20 + ΔRp
condiţia de echilibru fiind aceeaşi (R0∙R4 = R20∙R3).
 R3 R4   Ru  R4  ( R3  R4 )R p
U d  E   => U d  E .
 R  R  R  R R  R  R  ( R   R   R  R )( R  R  R )
 0 u p 3 20 p 4  0 u p 3 20 p 4

- se observa ca o rejectie f buna a perturbatiilor se obtine pt R3=R4.

25. Punte Wheatstone de c.c. cu un braţ activ şi tensiune de ieşire liniară cu variaţia
rezistenţei elementului sensibil.

A
I  0
I  0
 Ue
U D UC   0 deci U C  U D .
A
-
Cum I1+Ir-I = 0, rezultă că I1 = -Ir, astfel că se obţin
relaţiile:
UC U A UC  E
I1  
kR0 kR0
E
E 
E
Ue E R
U Ue Ue  
Ir  C din care k 1  k 1 k  1 R0
R0  R rezultă: kR0 R0  R
E E
UD  R0 
kR0  R0 k 1

 Amplificare foarte mare;

26. Circuite de intrare pentru elemente sensibile inductive şi capacitive; exemplificare pe

cazul traductorului inductiv diferenţial de deplasare.

- la cele inductive: Z ES  RES  jLES (x) -impedanta elem sensibil ES

1
- la cele capacitive: Z ES  jC ( x)
ES

Exemplificare - circuit de intrare pentru un traductor inductiv diferenţial de deplasare

folosind o punte de c.a:
- Se consideră ES al traductorului, compus din două bobine cilindrice lungi B1 şi B2
identice, în interiorul căruia se deplasează un miez din material feromagnetic cilindric,
acţionat de mărimea de intrare (deplasarea x).

-> un Δx ≠ 0 apare un dezechilibru al punţii dependent de valoarea deplasării Δx, iar faza
tensiunii de dezechilibru Ud depinde de sensul deplasării faţă de poziţia de zero.

 Rp Rp 
U d U a  
 R  R  j ( L  L) R  R  j ( L  L) 
 p 0 0 p 0 0 
 2 jR p  L
(ΔL)2 << L02 => Ud Ua
( R p  R0  jL0 ) 2
- amplitudinea tensiunii de dezechilibru este proporţională cu variaţia de inductivitate ΔL.
 27. Circuite de intrare pentru elemente sensibile generatoare: adaptarea în impedanţă,
adaptarea în nivel de semnal, adaptarea în nivel de semnal şi impedanţă.
Elem sens gen au prop ca sub actiunea marimii de masurat dau in iesire un semnal el
dependent de x sub forma de tens,curent,sarcina.Aceste semnale au val absolute mici iar sursa
echiv are rezistenta interna mare.

1. Adaptarea in impedanta:

- preluarea tensiunii generate de ES

de o aşa manieră încât circuitul de intrare
al CC-ului - prin impedanţa sa –
să nu influenţeze ieşirea din elementul sensibil.
- conditie: u  e
i ES

eES
Ii 
RES  Ri
Ri 1
U i  Ri I i  eES  e
RES  Ri 1
RES ES
Ri
RES
 1 sau Ri  RES
Ri
Efectiv se poate realiza cu un montaj repetor

2. Adaptarea in nivel de semnal:

R2

 R 
_
ue  1  2  eES
+
AO
ue  R1 
eES
R1
-rejectia mod comun slaba;

3. Adaptarea in nivel si impedanta:

-> Pentru performanţe mai bune se fol structuri diferentiale

 2R  - RCT se numeşte rezistenţă de câştig (amplificare)

ue  1   eES
 RCT 
28. Circuite de intrare pentru elemente sensibile generatoare: conversia curent-tensiune,
conversia sarcină-tensiune.

1. Convertor curent-tensiune: pp preluarea semnalului de la un elem sens gen si

conversia lui in tens.In absenta circ de intrare, curentul generat Ies se consuma pe rez
proprie Res.
x+Δx → I+ΔI(x) = IES
 Ii
CI
I ES  I i  I RES I RES  RES  I i  Ri IES
IRES
Ri
RES

Dacă RES >> Ri, adică RES/Ri >> 1, atunci: I i  I ES . a)

Ir
- In figb este sch de principiu pt convertor pt ca:
I1 V- _ Rr
V IRES AO
I RES  0 IES RES
V+ + Ue
RES Ue
I1  I ES  I RES  I ES I ES 
Rr
Ue b)
Ir  
Rr U e  Rr  I ES .
I1  I r  0

2. Convertor sarcina-tensiune:

-se alege in mod convenabil Zin:

1 1

Ci CES

- si consideram Ices neglijabil obt la iesire

o tensiune prop cu sarcina el:
Q
ue  
Cr

29. Circuite de prelucrare intermediară: liniarizarea.

-> Un CPI preia tens din iesirea CI-ului si prin transf interne cu caract liniar-neliniar ofera in
iesire o tens continua cu limite de varatie prestabilite de constructor.
CPI de tip liniarizare:
-> realiz o tens cu o eroare de tip neliniaritate inf unei val admise.
-elem sensibile ca si modalitatea de preluare in cadrul CI-ului au neliniaritati imp care nu
sunt acceptate in schemele T electronice.
->Pe dom de functionare,termorez termica poate avea nelin de pana la 5%,iar in termocuplu
poate atinge si 10%.
-> Cea mai folosita modalitate de liniarizare in adaptoare este exprimarea printr-un seg de
dreapta a caract reale,pct de frangere fiind det de cond de eroare:eps(n)<=eps(n)_a.Vrem sa
realiz o dep liniara a tens de iesire de marimea de intr:Uc=kx.
1) pt 0 ≤ x < x1 si 0 ≤ UCI < UC1:
U CI  m1 'x U L  U CI  m1  m1  m1 'x.
2)pt x1 ≤ x < x2 si UC1 ≤ UCI < UC2:

U CI  U C1  m2 ' ( x  x1 ) U L  U L1  m2 (U CI  U C1 )  m1U C1  m2  m2 ' ( x  x1 ),

 I. Pentru 0 ≤ Ui < UDZ1 nici o diodă Zener nu conduce, astfel că tensiunea de ieşire Ue
este dată de relaţia:
Rr Rr
Ue   Ui Ue  Ui
R0 R0
II. UDZ1 ≤ Ui < (UDZ1+UDZ2) :
R R 
U e    r U i  r (U i  U DZ1 )
 R0 R1 
 U e  m2 (U i  U DZ 1 )  U e1

Rr Rr
m2  si  U e1  U DZ 1
R1 || R0 R0

30. Convertoare de ieşire: convertor tensiune-tensiune, convertor tensiune-curent.

- CI are rolul de a transf tensiunea liniara up din iesirea CPI in semn calibrat y

a)convertor tensiune-tensiune:asig un semnal unificat de tens care se poate relaiza

cu schema:

Rr R
Ue  U p ( x)  r U 0 .
R1 R0

-pe baza acestei rel se poate

face dimensionarea;
 b) convertor tensiune-curent

Considerând curenţii de polarizare I- ≈ I+ ≈ 0 şi amplificarea A ≈ ∞, se pot scrie relaţiile:

I1  I 2  0
UB UA
- Pentru ca să fie îndeplinită condiţia de ieşire în curent trebuie indeplinita si conditia: I e  I 4
-> Pt obr unui curent de iesire diferit de zero se fol o sursa de referinta.