PROBE PSIHOLOGICE PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE

DEZVOLTARE COGNITIVĂ

Profesor învăţământul primar: Ungureanu Carmen- Ionela

Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”
Localitatea Câmpulung- Muscel, Judeţul Argeş
Probele şi testele de aptitudini măsoară dimensiunile instrumentale ale personalităţii, aptitudinile fiind
considerate mijloace psihice de facilitare a obţinerii performanţei într-o activitate.
Termenul aptitudine provine din limba latină, din cuvântul aptus care însemna ,,bun pentru”, ,,capabil de ”.
Termenul are ca sinonime ,,capacitate” și ,,abilitate”.
Aptitudinea este un complex de însușiri psihice și fizice strict individuale, relativ stabile ale persoanei, care
condiționează realizarea cu randament a unei anumite activități.
Criteriile după care distingem o aptitudine este efortul cu care persoana realizează o anumită activitate și
viteza realizării activității.
După criteriul naturii proceselor psihice care concură la existența aptitudinii distingem aptitudini senzoriale,
aptitudini psiho-motorii și aptitudini intelectuale.
 Aptitudinile senzoriale sunt aptitudinile de a vedea, auzi, mirosi, etc. cu precizie mai mare decât media
oamenilor.
 Aptitudinile psihomotorii sunt aptitudinile de a executa mișcări corporale complexe în care se combină
calitățile fizice ale persoanei cu cele ale gândirii.
 Aptitudinile intelectuale sunt acele aptitudini prin care se manifestă la un nivel ridicat procese ca
memorarea, gândirea, imaginarea, limbajul, intuiția.

TESTAREA EFICIENŢEI GÂNDIRII

Probele sunt asemănătoare, de dificultate crescândă pentru a putea aprecia diferenţiat nivelurile de eficienţă.
Se considera * 1 – nivel maxim ; 5- nivel minim

EFICIENŢA GÂNDIRII Scală de apreciere

1 2 3 4 5
1 Nivel de abstractizare a gândirii
2 Nivel de generalizare a gândirii
3 Nivel de analiză a gândirii
4 Nivel de sintetizare a gândirii

1. Proba “Cuvinte contrarii”

Măsoară preponderent eficienţa operaţiei de abstractizare a gândirii, prin identificarea cuvântului cu

semnificaţie opusă unui cuvânt-stimul dintr-un şir de mai multe cuvinte.
Materiale: coli de hârtie, serii de cuvinte date
Formularea sarcinii: “Indicaţi cuvântul care înseamnă opusul (contrarul) primului cuvânt.”
Exemplu:
1. întuneric soare apă lumină umbră negru
2. alb verde, galben, negru, violet, roşu
3. mare- repede, mic, greu, măreţ, mijlociu
4. repede- iute, rapid, imediat, vioi, încet
2. a râde- a zâmbi, a se bucura, a surâde, a plânge, a vorbi

2. Proba « Analogii »

Măsoară preponderent eficienţa operaţiei de generalizare a gândirii, prin identificarea într-un şir de cinci
cuvinte al aceluia care dă semnificaţie similară legăturii dintre două cuvinte cu o pereche în prealabil precizată.
Materiale: coli de hârtie, serii de cuvinte date
Formularea sarcinii: “Indicaţi cuvântul care se potriveşte cuvântului singur,
astfel ca perechea nouă să se potrivească cu cea de la capătul rândului.”
Exemplu:
pălărie – cap gheată - ?
1. mână - mănuşă picior - ?

1
2. pălărie – cap, fular - ?
3. frate - ruda părinte - …..?
4. inel - bijuterie maşina - ….. ?
5. a mânca - a se hrăni a vorbi -…..?

3. Proba «Serii de numere »

Măsoară preponderent eficienţa operaţiei de analiză a gândirii, prin continuarea unui şir ordonat de şase cifre
pe baza identificării algoritmului de evoluţie a acestuia.
Materiale: coli de hârtie, serii de numere formate după reguli date
Formularea sarcinii: “Alegeţi cifra potrivită pentru a continua şirul de numere de la începutul rândului”
Exemple:
1. 82838?86
2. 435465?6
3. 135 ? 9
4. 13243?48
5. 16273?49

4. Proba « Cuvinte de prisos »

Măsoară preponderent eficienţa operaţiei de sintetizare a gândirii, prin includerea unor noţiuni într-o
categorie unitară.
Materiale: coli de hârtie, serii de cuvinte date
Formularea sarcinii: “Indicaţi cuvântul care nu se potriveşte cu celelalte cuvinte din şir.”
Exemplu:
1. cerb, oaie, cal, câine, cocoş
2. Vasile Ioan Maria Mihai Gheorghe
3. ciocan, cui, caramea, foarfecă, cleşte
4. autobuz, taxi, logan, bicicletă, maxi-taxi
5. roşu, violet, firav, galben, auriu

Bibliografie
1 Eysenck, H.J., Teste de inteligenţă, Ed. Queen, 1998;
2 Guilford, J.P. (1954). Psychometric methods. 2nd ed. McGraw-Hill series in Psychology, New York: McGraw-
Hill
3 Mitrofan N. , L. Mitrofan, Testarea psihologică. Inteligenţa şi aptitudinile, Ed. Polirom, 2005.
4 Păişi- Lăzărescu, Mihaela ; Ezechil, Liliana - Laborator prescolar: ghid metodologic, Ed. V&I Integral,
Bucureşti, 2011
5 Siewert, H.H., Cum să ne calculăm coeficientul de inteligenţă, Ed. Gemma Press, 1998;