PROIECT DE LECŢIE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 VINDEREI

PROFESOR: Apopei Adriana
CLASA: a VIII-a
OBIECT: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Genul liric
TIPUL LECŢIEI: Evaluarea cunoştinţelor
SCOPUL LECŢIEI: Valorificarea cunoştinţelor despre genul liric şi vocabular

MOTIVAŢIA: Elevii au posibilitatea să-şi valorifice cunoştinţele despre genul liric, să-şi dezvolte
capacităţile de analiza, sinteză şi argumentare, precum şi abilităţile de comunicare. Sarcinile elevilor
vizează informaţiile privind categoriile semantice, despărţirea în cuvinte, mijloacele de îmbogăţire a
vocabularului, procedeele artistice, caracteristicile genului liric.

CONDIŢII PREALABILE: elevii trebuie să aibă informaţii exacte despre caracteristicile genului
liric, despre tipurile de figuri de stil şi imagini artistice, despre categoriile semantice şi mijloacele
de îmbogăţire a vocabularului, grupurile de sunete, conform programei şcolare.

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în
diferite situaţii de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICE: Elevii realizează:

3.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date.
3.2. Sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a
vocabularului şi a categoriilor semantice studiate.
4.1. redactarea diverselor texte, adaptânu-le la situaţia de comunicare concretă
4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele
ortografice şi de punctuaţie
COMPETENŢE VIZATE
Elevii realizează:
O1- despărţirea corectă în silabe a cuvintelor indicate;
O2-identificarea diftongilor, triftongilor şi a cuvintelor în hiat;
O2- identificarea mijloacelor de îmbogăţire prin care s-au format cuvintele indicate;
O3- sesizarea categoriilor semantice indicate;
O4- identificarea procedeelor de expresivitate artistică în textul dat ;
O5- comentarea unor secvenţe din textul selectat;
O6- argumentarea apartenenţei textului la genul liric;

ATITUDINI:
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în
dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural.

METODE ŞI PROCEDEEE: exerciţiul, conversaţia;

MATERIALE ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMĂNT: fişe de lucru.
TIMP TOTAL DE LUCRU: 45 de minute.

BIBLIOGRAFIE:
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi,
1999.
Secrieru, Mihaela, Didactica limbii române, Iaşi, 2004.

Instrumentul de evaluare proiectat – test

În proiectarea testului am avut în vedere următoarele etape:
 Determinarea tipului de test – Test de cunoştinţe sumativ;
 Stabilirea obiectivelor de evaluare - Construirea itemilor;
 Elaborarea schemei de notare;
 Administrarea testului;
 Corectarea şi analiza rezultatelor;
 Clasa a VIII-a
Nume:

Test sumativ- Genul liric

Se dă textul:
,,Aşezat la gura sobei noaptea pe când viscoleşte Iată pajuri năzdrăvane care vin din neagra lume,
Privesc focul, scump tovarăş, care vesel pâlpâieşte. Aducând pe lumea albă feţi-frumoşi cu falnic nume;
Şi prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Iată-n lacul cel de lapte toate zânele din rai...
Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni. Nu departe stă Pepelea, tupilat în flori de mai.

Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur; Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă
Iată cerbi cu stele-n frunte care trec pe punţi de aur; E Ileana Cosânzeana!... în cosiţă floarea-i cântă.
Iată cai ce fug ca gândul; iată zmei înaripaţi Până-n ziuă stau pe gânduri şi la ea privesc uimit,
Care-ascund în mari palaturi mândre fete de-mpăraţi. Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit!”
 (Vasile Alecsandri , La gura sobei)

A. Redactează, pe baza textului de mai sus, răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele
cerinţe:

I. Limba română

1. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: toate, Cosânzeana, năzdrăvane. 6p

2. Transcrieţi din a doua strofă un cuvânt ce conţine diftong şi un cuvânt ce conţine hiat. 4p
3. Precizaţi mijlocul de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: vesel, feţi-frumoşi. 4 p
4. Menţionează câte un sinonim contextual al cuvintelor: fantastic, tupilat, falnic. 6p
5. Precizează câte un antonim pentru termenii: atrage, am iubit,viu. 6p
6. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului care. 4 p

II. Înţelegerea textului

1. Precizaţi modul de expunere dominant identificat în text. 6p

2. Transcrieţi două mărci gramaticale ale eului liric. 6p
3. Rescrieţi, din text, o imagine vizuală şi o imagine auditivă. 6p
4. Transcrieţi, din text, două figuri de stil diferite pe care le veţi preciza. 6 p
5. Prezentaţi, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarelor versuri: „ Şi prin flacăra albastră
vreascurilor de aluni/ Văd trecând în zbor fantastic a poveştilor minuni.“ 6p

B. Redactează o compunere de 15-25 de rânduri în care să demonstrezi că textul dat este

un text liric. În compunerea ta, trebuie:
● să numeşti patru dintre caracteristicile textului liric, care se întâlnesc în text; 6p
●să ilustrezi două dintre aceste caracteristici, cu ajutorul exemplelor extrase din text; 8p
●să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 4p
●să respecţi limita minimă de spaţiu indicată. 2p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 10 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa ideilor – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia –2 p.; punctuaţia – 2 p.;
așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 1 p.)

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

A.

I. Limba română

1. Câte 2 puncte pentru despărţirea corectă a fiecărui cuvânt în silabe (toa-te, Co-sân-zea-na, năz-dră-va-ne);
3x 2p= 6p
2. Câte 2 puncte pentru identificarea corectă a diftongului şi a hiatului (măiastră-diftong, balaur-hiat) 2x2p= 4 p
3. Câte 2 puncte pentru precizarea corectă a mijlocului de îmbogăţire a vocabularului: feţi frumoşi- compunere,
vesel-conversiune; 2 x 2p=4 p
4. Câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de
exemplu: fantastic –magic; tupilat – ascuns; falnic –mândru); 3x2p=6 puncte
5. Câte trei puncte pentru precizarea fiecărui antonim ( atrage-respinge, am iubit-am urât, viu-vag ).
6. 4 puncte pentru alcătuirea corectă a unui enunţ cu omonimul cuvântului care (Am cumpărat două care de
lemne.)
 II. Înţelegerea textului

1. 6 puncte pentru precizarea corectă a modului de expunere dominant în text- descrierea; 6 puncte
2. Câte 3 puncte pentru transcrierea corectă a fiecăreia dintre cele două mărci gramaticale (verbul de
persoana I-văd, pronumele de persoana I- pe mine) 3x2= 6 p
3. Câte 3 puncte pentru transcrierea, din textul dat, a oricăror două secvențe în care sunt evidențiate o
imagine artistic vizuală şi o imagine artistic auditivă. (în cosiţă floarea-i cântă- imagine auditivă,
Iată-o pasăre măiastră prinsă-n luptă c-un balaur-imagine vizuală ); 2x3p=6 puncte
4. Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două figuri de stil diferite, prezente în textul dat (cai ce
fug ca gândul-comparaţie, falnic nume-epitet în inversiune); 2x3p=6 puncte
5. prezentarea adecvată a semnificației secvenței, respectând numărul de cuvinte indicat 6
p./prezentarea parțial adecvată a semnificației secvenței date, respectând numărul de cuvinte indicat
3 p./încercare de prezentare a semnificației secvenței date 1 p; 6 puncte

B.
 Câte 1,5 punct pentru precizarea a patru trăsături ale genului liric; 4x1,5 p=6 puncte
 Câte 2 puncte pentru ilustrarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale genului liric valorificând textul dat;
2x4p=8 puncte
(Punctele pentru ilustrarea fiecărei trăsături a fabulei se acordă astfel: ilustrarea adecvată a trăsăturii 4 p.,
prezentare superficială a trăsăturii/schematism 2 p.)
 adecvarea conținutului la cerință 4 p./adecvarea parțială a conținutului la cerință 2 p.
 respectarea precizării referitoare la numărul de cuvinte 2 puncte


Redactare

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

– unitatea compoziției 1 punct
– coerența ideilor 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului 2 p./adecvarea parțială 1 p.+ 2 puncte
– ortografia (0 erori – 2 p./1-2 erori – 1,5 p./3-4 erori – 1 p./5 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
– punctuația (0 erori – 2 p./1-2 erori – 1 p./3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
– așezarea corectă a textului în pagină 1 punct