Universitatea Politehnica București

Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

EXPERTIZA BALISTICĂ
CRIMINALISTICĂ A ARMELOR DE
FOC ȘI A URMELOR ACESTORA

Profesor coordonator : Student:

Vasile Popescu Carmen-Alina Călin

BUCUREȘTI

ianuarie 2020
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

CUPRINS
1. Examinarea tehnică generală a armelor de foc .................................................................................... 3
1.1. Determinarea tipului, modelului si calibrului armei .......................................................................... 3
1.2. Stabilirea stării de funcționare a unei arme ...................................................................................... 3
1.3. Examinarea muniției .......................................................................................................................... 4
2. Expertiza urmelor formate de armele de foc ........................................................................................... 5
2.1. Expertiza urmelor principale ale tragerii ........................................................................................... 5
2.2. Expertiza urmelor secundare ale tragerii........................................................................................... 5
3. Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glonț și pe tubul cartușului ................................. 7
3.1. Identificarea armei după urmele formate pe glonț ........................................................................... 7
3.2. Identificarea armelor după urmele lăsate pe tubul cartușului .......................................................... 8
3.3. Sisteme informatice de identificare a armelor de foc ....................................................................... 9
4. Alte probleme rezolvate de expertiza balistică criminalistică ................................................................ 11

2
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

1. Examinarea tehnică generală a armelor de foc

Expertiza balistică judiciară, respectiv expertiza criminalistică a armelor de foc reprezintă una
dintre cele mai eterogene examinări la care sunt supuse armele de foc, muniția, urmele lor și
circumstanțele legate de folosirea acestora.

Întrebările care se pot pune expertului criminalist balistician sunt numeroase și de cele mai
multe ori acestea implică nelămuriri legate de modelul, seria și calibrul armei, starea sa tehnică,
posibilitatea de declanșare, tipul de muniție folosit, existența urmelor suplimentare ale tragerii, distanța
și direcția de tragere și multe altele. De precizat, este faptul că în cazul săvârșirii de infracțiuni cu arme
de foc, un rol deosebit îl are medicul legist, cu care expertul criminalist trebuie să colaboreze strâns.

Expertul criminalist recurge la metode și mijloace tehnico-științifice ( microscoape

comparatoare, stereomicroscoape, striagrafe, examinări în radiații invizibile, analize spectrale, metode
chimice de analiză a urmelor secundare ale tragerii, ori de refacere a seriilor înlăturate) pentru a rezolva
diverse probleme ale investigației balistice. În prezent, sunt foarte folosite microscoapele mecanice cu
baleiaj și microscopul electronic cu baleiaj, cuplat cu un dispozitiv de analiză spectrală cu radiație
roentgen.

Prima fază a cercetărilor criminalistice de laborator la care este supusă o armă de foc o
reprezintă examinarea tehnică propriu-zisă a armelor de foc, care implică cercetarea muniției găsite în
armă, a tuburilor și proiectilelor descoperite la fața locului. În următoarele subcapitole sunt prezentate
principalele nelămuriri pe care trebuie sa le deslușească specialistul balistician prin examenul tehnic
general al armei și muniției.

1.1. Determinarea tipului, modelului si calibrului armei

Prin simpla studiere a inscripțiilor existente pe piesele armei se poate determina tipul, modelul
și calibrul armei. Uneori însă, inscripțiile lipsesc, fie din cauza vechimii armei, fie din cauza înlăturării
acestora de către infractor. În aceste cazuri, se studiază caracteristicile de construcție ale armei, precum:
greutatea, lungimea țevii, lunfimea totală a armei, sistemele de funcționare, de blocare, de montare a
mecanismelor de tragere. Datele obținute sunt comparate cu tabele, cataloage sau fișiere în care sunt
înregistrate caracteristicile armelor.

În cazul în care arma nu a fost găsită, stabilirea tipului, modelului și calibrului este posibilă cu
ajutorul datelor desprinse din examinarea tuburilor și proiectilelor. Urmele formate pe tub de
mecanismele de tragere ( percutor, închizător, gheară extractoare, ejector) arată clar particularitățile de
construcție.

3
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

1.2. Stabilirea stării de funcționare a unei arme

Acest lucru este necesar deseori în practică, în special atunci când trebuie să se clarifice două
aspecte:

 dacă o armă se putea declanșa accidental, fără apăsarea trăgaciului

 dacă o armă deteriorată, cu piese lipsă, putea fi totuși folosită pentru tragere

Examinarea se efectuează potrivit particularităților de constructive ale fiecărui tip sau model de
armă. În primul rând se determină starea tehnică a armei și modul de funcționare a pieselor
componente. În continuare, este studiată fiecare piesă în parte, în principal gradul său de degradare, de
uzură, care pot constitui principalele cauze ale declanșării accidentale. În cazul pieselor, se cercetează
dacă sunt originale sau improvizate.

Bineînțeles că există și posibilitatea declanșării armei din cauza neatenției sau imprudenței,
lucru des întâlnit în practica judiciară. Una dintre metodele tehnico-științifice de cercetare,
indispensabilă uneori, este cercetarea în radiații de tip gamma, denumită și examinarea defectoscopică
și în radiații roentgen. Cu rezultate practice încă neconfirmate, deci aflată în stare experimentală se
regăsește examinarea “sonografică”.

Astfel, pentru armele aflate într-o stare de degradare sau de rugină avansată, a căror
manipulare devine periculoasă pentru expertul ballistician, se folosește gammagrafierea pentru
stabilirea încărcării armei, a stării pieselor component și/ sau a absenței vreunei dintre piese. Prin
examinarea comparativă a clișeelor radiografice ale armei în litigiu și a armelor de referință se poate
stabilirea modelului armei.

1.3. Examinarea muniției

Investigarea criminalistică a muniției are rolul de a stabili tipul, modelul și anul de fabricație al
cartușelor, pe baza caracteristicilor, a inscripțiilor fabricilor producătoare, existente pe rozeta tubului. Ca
și în cazul armei, de interes este starea tehnică, dacă încărcătura coincide cu cea originală, care este
gradul său de conservare. Așadar, este necesar un examen fizico-chimic complex.

Cum multe infracțiuni, printre care și braconajul, se săvârșesc cu arme de vânătoare, expertiza
criminalistică este chemată să dea răspunsuri în legătură cu originea unor elemente care intră în
compunerea cartușelor armelor de vânătoare: alicele, bura, rondelele, care se pot fabrica și artizanal, de
către vânători. Deci este posibil un examen comparativ între aceste tipuri de muniție descoperite la fața
locului și cele descoperite la domiciliul bănuiților. Probleme asemănătoare sunt soluționate și în privința
muniției tipice armelor de alarmă și de apărare.

4
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

2. Expertiza urmelor formate de armele de foc

2.1. Expertiza urmelor principale ale tragerii

Expertiza criminalistică a urmelor principale ale unei trageri constă în examinarea orificiilor de
intrare și de ieșire, a canalelor formate atât pe corpul uman, cât și pe obiectele cu care glonțul a venit în
contact. Totodată, sunt supuse examinării și urmele de ricoșare.

În privința expertizei orificiilor, începând cu cele de intrare, o primă problemă de rezolvat este
aceea a stabilirii faptului dacă acestea sunt sau nu consecința unei arme de foc. Răspunsul este posibil
pe baza studierii caracteristicilor generale reflectate de urma de intrare a glonțului, caracteristici ce
diferă în funcție de natura obiectului împușcat. În afară de aceste caracteristici specifice formei
orificiului, sunt luate în considerare și caracteristicile individuale, specifice factorilor secundari ai
împușcării, precum urmele de funingine, arsurile, tatuajul, rupturile provocate de gaze, precum și inelele
de frecare și metalizare formate, indiferent de distanța de la care s-a tras.

În situația în care există mai multe orificii de intrare și de ieșire, se mai consideră și alte aspecte,
cum ar fi: dacă au fost formate de același tip de gloanțe, dacă acestea au fost trase de una sau mai
multe arme, dintr-o singură direcție sau din direcții diferite și dacă distanța de tragere a rămas
neschimbată. Aceste neclarități se deslușesc, în principal, pe baza eexamenului comparativ dintre
urmele de litigiu și urmele împușcăturilor efectuate experimental, cu arme și pe suporturi asemănătoare
celor descoperite la fața locului.

2.2. Expertiza urmelor secundare ale tragerii

Cercetarea criminalistică a acestor categorii de urme este destinată descoperirii și examinării
urmelor aparținând factorilor secundari sus-menționați ai tragerii cu o armă de foc, formați în jurul sau
în interiorul orificiului de intrare a proiectilului, ca si a urmelor specifice de tragere formate pe mâna
persoanei care s-a folosit de armă.

Examinarea preliminară, respectiv prima etapă a expertizei este destinată examinării obiectului
presupus purtător de urme suplimentare de tragere, prin intermediul microscopului optic, deși
rezultatele sale nu sunt întotdeauna concludente. De aceea, este necesar să se recurgă la metode
specializate, mai frecvent fiind utilizate:

Examinarea chimică, prin care sunt puse în evidență urmele suplimentare de împușcare
existente în jurul orificiului de intrare, în țeava armei și pe mâna trăgătorului. De exemplu, se caută
identificarea nitraților și nitriților cu ajutorul reactivilor speciali, cum ar fi cei pe bază de brucină,
impregnați pe o hârtie fotografică. Hârtia se introduce sub materialul presupus purtător de urmă, după
care se calcă cu un fier cald, prezența nitriților conducând la apariția unor puncte roșii. Pentru
identificare nitriților pe mâna trăgătorului se mai apelează uneori la așa-numitul test cu parafină, care
este mai degrabă spectaculos decât concludent, ca , de astfel, întreaga examinare chimică, care nu este
strict specifică, dând rezultate pozitive și în alte cazuri, motiv pentru care el trebuie interpretat de
organele judiciare cu rezerva cuvenită. (Testul cu parafină constă în prelevarea reziduurilor de tragere

5
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

depuse pe mâna persoanei sau pe alt suport, prin turnarea de parafină topită la care vor adera
particulele. După aceea, se recurge la un reactiv pe bază de difenilamină, în acid sulfuric diluat. Rezultate
sale pot fi pozitive și în alte împrejurări. În anul 1983, la Paris, la colocviul de poliție științifică al
INTERPOL-ului a fost apreciat ca lipsit de valoare științifică ți s-a recomandat să nu se mai recurgă la el).

Examinările spectrale, îndeosebi microanaliza spectrală și spectrofotometria de absorbție

atomică servesc la punerea în evidență a particulelor de cupru, plumb etc. existente în urmele
suplimentare. Prin aceste metode este posibilă punerea în evidență a elementelor inelului de metalizare
și, de aici, determinarea naturii proiectilului.

Alte tehnici de descoperire sau delimitare a suprafeței în care se află factori suplimentari ai
tragerii se bazează pe examinarea în radiații infraroșii, rezultatele fiind observate cu ajutorul
transformatorului electonooptic sau fixate prin fotografiere. Hârtia fotografică se introduce sub obiectul
presupus purtător de urmă de funingine, după care va fi expusă la radiații infraroșii. Acestea vor străbate
obiectul, cu excepția locului în care sunt particulele de funingine, impresionând hârtia în funcție de
gradul de penetrare. Dintre examinările cu caracter orientativ care pot servi, în colaborare cu alte date,
la stabilirea faptului că o persoană a ținut în mână sau un alt obiect metalic, menționăm detectarea
urmelor de metal cu ajutorul unei soluții de testare. Reacția dintre soluție și particulele metalice va
determina apariția unei florescențe specifice sub acțiunea radiațiilor ultraviolete ( tehnica TMDT- Trace
Metal Detection Tehnique).

În prezent, aplicarea tehnicilor moderne în examinările criminalistice a făcut posibilă stabilirea

cu certitudine a existenței urmelor specifice tragerii mai ales a celor de pulbere, inclusiv pe mâna
trăgătorului. Dintre metodele cele mai folosite în laboratoarele de criminalistică, regăsim microscopia
electronică cu baleiaj (MEB) și microspectrofotometria în radiații infraroșii.

6
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

3. Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glonț și pe tubul

cartușului
Identificarea armei cu care s-a săvârșit o infracțiune reprezintă scopul final al oricărei
expertize balistice judiciare. În esență, procesul de identificare constă în examinarea comparativă a
gloanțelor, a tuburilor descoperite în corpul victimei sau la fața locului, cu gloanțele trase experimental
cu arma găsită în câmpul infracțional ori ridicată de la persoana suspectă.

În prima fază a examinării se determină grupul sau categoria căreia aparține arma, în baza
cercetărilor generale reflectate de urmele formate pe proiectil și pe tub, referitoare la modelul, tipul,
calibrul armei etc.

În cea de-a doua fază , are loc identificarea prin examenul comparativ al caracteristicilor
individuale, specifice fiecărei țevi ghintuite și fiecărui ansamblu al mecanismelor de tragere.

3.1. Identificarea armei după urmele formate pe glonț

În faza inițială, identificarea armei după urmele formate pe glonț constă în delimitarea cercului
armelor suspecte, prin excluderea din sfera cercetării a armelor ale căror caracteristici generale nu
corespunde caracteristicilor reflectate de glonț; pentru aceasta se iau in calcul numărul golurilor și
plinurilor ghinturilor, lățimea acestora, unghiul și sensul de răsucire, calibrul.

Cu ajutorul tragerilor experimentale cu armele examinate se obțin modelele de comparație.

Tragerile se efectuează după prealabila verificare a stării tehnice a armei, la nevoie recurgându-se la
gammagrafiere. De asemenea, este necesară curățarea țevii de rugină, praf, de alte reziduuri de tragere.
Pentru trageri se apelează la muniție cu caracteristici asemănătoare celei descoperite la fața locului. De
exemplu, dacă proiectilul are un calibru diferit de cel al armei bănuite, la tragerile experimentale se
folosesc cartușe de calibrul și calitatea celui descoperit, ceea ce nu exclude și folosirea de muniție
normală.

Captatoarele de proiectile sunt dispozitive special construite pentru a se efectua tragerile

experimentale. Acestea pot fi de mai multe tipuri:

- cutii sau lăzi dreptunghiulare, umplute cu vată ori câlți și împărțite pe compartimente

- tuburi de circa 4m cu apă și închise cu membrană de cauciuc, cutii cu compartimente umplute

cu materiale plastice, important fiind să se obțină proiectile de comparație de bună calitate

Captatorul de proiectile este format dintr-o cutie lungă de circa 3 m, cu o lățime de aproximativ
40 cm, împărțită în mai multe compartimente umplute cu vată. Pereții compartimentului sunt din
carton, a.î. prin verificarea fiecărui compartiment să se poată stabili în care din ele s-a oprit proiectilul,
întrucât unul dintre cartoane nu mai este perforat. În legătură cu numărul tragerilor, este important să

7
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

precizăm că el este limitat la circa 3-5 focuri, fiecare proiectil fiindambalat separat, indicându-se
numărul tragerii, data și expertul care a realizat-o.

În ceea ce privește tehnicile de examinare comparativă, examinarea la microscopul comparator

este în prezent cea mai utilizată deoarece permite observarea directă a continuității sau discontinuității
liniare a striațiilor formate pe glonț de particularitățile microreliefului țevii. Alte procedee constau în
compararea mulajelor obținute de pe proiectilul în litigiu și cel tras experimental, mulaj realizat cu
materiale plastice transparente sau prin galvanoplastie.

Striagrafele se folosesc pentru descrierea grafică a reliefului proiectilelor. Se poate apela și la

procedeul rulării proiectilelor pe suporturi plastice.

Rezultatele examinării, care pot fi cert pozitive sau negative, dar si de probabilitate, sunt fixate
prin fotografiere, procedeu care, prin el însuși, poate constitui un mijloc de examinare a proiectilelor

(compararea imaginii panoramice a proiectilului).

3.2. Identificarea armelor după urmele lăsate pe tubul cartușului

Această identificarea se realizează în aceleași condiții și etape precum identificarea după urmele
formate pe glonț. Captarea tuburilor de comparație se realizează mai ușorm prin folosirea, de pildă a
unor săculețe ori sertărașe prinse în dreptul ferestrei carcasei închizătorului.

Din numeroase experimente a rezultat că identificarea după urmele existente pe tub prezintă un
avantaj important față de identificarea după urmele existente pe proiectil, tubul rămânând intact în
marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de proiectil, care se poate deforma în impactul
cu obiectele mai dure. Mai mult, tubul permite și identificarea armelor a căror țeavă nu conține
suficiente caracteristice individuale, în special țevile lise. Din această ultimă categorie fac parte și armele
de vânătoare, întâlnite pe scară largă și în țara noastră.

Principalele urme incluse în sfera cercetării de identificare sunt cele formate pe rozeta tubului
de către percutor, peretele frontal al închizătorului, gheara extractoare, pragul aruncător, pereții
camerei cartușului. Pentru examinarea urmelor de pe tuburi se mai folosesc:

- discurile lui Metzger ( servesc la măsurarea unghiului format de urma percutorului cu urma
ghearei extractoare

- dispozitivul de fotografiere “Dolegal” (permite fotografierea simultană a 12 tuburi).

Mjlocul tehnic de bază în examinare îl reprezintă microscopul comparator, căruia i se poate

adăuga compararea de microfotograme executate separat pentru tubul în litigiu și cel tras experimental.
Examinări comparative se pot efectua și pe baza mulajelor obținute după interiorul camerei de
detonare, compararea realizându-se între tubul cartușului în litigiu și mulajul experimental. Firește că
această examinare poate prezenta interes numai în condițiile în care pereții camerei de detonare au
detalii caracteristice de identificare.

8
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

3.3. Sisteme informatice de identificare a armelor de foc

Tehnicile de calcul aplicate astăzi și identificării balistice, prioritate în materie avându-o serviciile
nord-americane.

Identificarea după urmele formate pe gloanțe (proiectil) se realizează prin sistemul IBIS, pus la
punct de Biroul de Alcool, Tutun și Arme de foc al SUA și firma canadiană Forensic Technologie, în timp
ce identificarea după urmele formate pe tubul cartușului se efectuează prin sistemul DRUG-FIRE, pus la
punct de FBI împreună cu firma americană Mnemonics System.

Înregistrarea proiectilelor și tuburilor martor trase experimental cu armele de foc cu țeavă

ghintuită, deținute legal de persoanele fizice sau juridice din România, se realizează în baza art. 22, alin
(3) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările ulterioare (OUG nr.
26/2008, Legea nr. 152/2008, Legea nr. 99/2010), în cadrul unei evidențe operative ( baze de date) a
Poliției Române.

Înregistrarea are drept scop stabilirea identității armelor și a deținătorilor acestora, pe baza
urmelor existente pe proiectile și tuburi, pentru clarificarea unor aspecte de interes operativ în
activitatea Poliției și a altor unități din Ministerul Administrației și Internelor, pe linia asigurării ordinii
publice și siguranței naționale. Institutul de Criminalistică și formațiunile criminalistice colaborează
permanent, prin schimb operativ de date, cu structurile teritoriale de arme și Registrul Național al
Armelor.

Evidențele centrale din cadrul Institutului de Criminalistică sunt exploatate și gestionate prin
intermediul unui sistem informatizat de identificare balistică (IBIS), ce funcționează la nivel central, după
norme ce vor fi elaborate ulterior. Acest sistem are rolul de a achiziționa, stoca și gestiona imaginile
elementelor de muniție trase cu arme de foc, în cadrul unei baze de date, destinate identificării
automate a armelor de foc aflate în evidență.

Evidențele și baza de date central IBIS, realizate la nivelul Institutului de Criminalistică au ca

obiect:

a) baza de date cu elemente de muniție rezultate în urma tragerii experimentale cu arme de

foc letale deținute legal
b) baza de date cu elemente de muniție rezultate în urma tragerii experimentale cu arme de
foc letale provenite de la fapte comise cu arme de foc neidentificate
c) baza de date cu elemente de muniție rezultate în urma tragerii experimentale cu arme de
foc letale deținute ilegal sau găsite/abandonate pe teritoriul României

Din punct de vedere tehnic, sistemul dispune de un server care primește, stochează, gestionează
și compară imaginile digitale cu elementele caracteristice ale gloanțelor proiectilelor și tuburilor, imagini
achiziționte prin stațiile alocate.

Configurația și componentele de bază ale sistemului sunt:

9
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

- stația de achiziții de date, dotată cu microscop, având capacitatea de obținere a imaginilor

digitale( LDAS)
- stația de introducere de date și efectuare de examinări comparative (IBIS) și stația de
achiziție la distanță ( RADS)
- stația complet automată de prelucrare a imaginilor tridimensionale a suprafețelor
gloanțelor
- stația de analiză și interogare la distanță a bazelor de date IBIS, care permite consultarea
datelor din serverul central și efectuarea examinărilor comparative

IBIS se constituie la nivel European ( EUROIBIS) cu extensie în SUA și în alte țări care utilizează
acest sistem și sunt afiliate INTERPOLULUI.

Dincolo de aceste sisteme, la toate departamentele de criminalistică modern există fișiere sau
baze de date cu cvasi-totalitatea tipurilor de cartușe, cu caracteristicile acestora și a armelor de foc care
permit identificări generice rapide.

10
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

4. Alte probleme rezolvate de expertiza balistică criminalistică

Refacerea inscripțiilor sau seriilor înlăturate de pe armele de foc este necesară pentru
stabilirea locului de proveniență a armei, modelului, anului de fabricație. Examinarea devine absolut
obligatorie în situațiile în care infractorul a înlăturat prin pilire seria și numărul armei. Metodele curente
de refacere sunt următoarele:

 metoda chimică bazată pe reacția diferită a părților metalice cu densitate mai

mare, sub acțiunea unui reactiv ( soluție pe bază de acid azotic sau clorhidric)
 metoda feromagnetică constă în aderarea selectivă a particulelor metalice la
suprafața armei, magnetizată în prealabil ( particulele metalice vor adera mai mult
la zonele ștanțate)
 metoda electromagnetică este considerată mai rapidă, mai sigură și cu posibilități
de repetare ( aparat Eletronoserpil)

Investigațiile denumite acustice presupun examinarea urmelor sonore ale împușcăturii,

armării și percuției, controversată în practică, dar socotită de unii specialist ca servind la stabilirea tipului
și modelului armei, dar și la identificarea propiu-zisă, pe baza examenului comparative al sonogramei în
litigiu cu sonogramele obținute prin tragerile experimentale. Desigur că identificarea ar fi posibilă,
theoretic, numai prin existent unei imprimări a urmelor sonore ale împușcăturii, în momentul săvârșirii
infracțiunii, imprimare ce trebuie să îndeplinească, obligatoriu, anumite condiții de ordine calitativ.

Controversa privitoare la ceea ce s-a denumite expertiză fonobalistică nu este lipsită de

temei, după părerea noastră, zgomotele produse de o anumită armă fiind realmente greu de diferențiat
fonic de zgomotele unei alte arme similar care folosește aceeași muniție. Ceea ce s-a încercat în practică,
fără a friza spectacularul, deși cazul era cu totul deosebit, a fost stabilirea numărului de trăgători în cazul
asasinării președintelui Kennedy. Cele două expertize efectute în anii 1970 și 1981 au ajuns la concluzia,
cu character de probabilitate, că , în cazul menționate au existat doi trăgători. Problema identificării ca
atare a armelor nu a fost însă evocată.

Examinarea armelor de foc atipice și a armelor de fabricație artizanală este destinată

stabilirii caracteristicilor de fabricație, a particularităților balistice generale, precum și a eventualelor
elemente particulare pe baza cărora se poate face identificarea. Dintre expertizele de acest gen, cele
mai frecvente privesc armele de fabricație artizanală, ori improvizații de arme.

Examinarea urmelor lăsate de pistoalele de implantat bolțuri care, deși nu sunt incluse în
categoria armelor de foc, sunt apte să producă leziuni mortale, în practică întâlnindu-se asemenea cazuri
datorate neglijenței sau neatenției. Privitor la pistoalele de implantat bolțuri, trebuie să atragem atenția
asupra necesității efectuării de expertize balistice cu character tehnic general, întrucât în practică au fost
semnalate cazuri de încercări de modificare a funcționării lor. Prin aceste modificări, autorii urmărea

11
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor
Master - Aplicații ale Chimiei în Expertizele Juridice, an II

transformarea pistolului de implantat bolțuri într-o armă obișnuită, pretabilă, de exemplu, la săvârșirea
de tâlhării.

Examinarea armelor de alarmă și apărare, tot mai frecventă astăzi, pe lângă aspectele tehnice
propriu-zise, specific oricărei cercetări tehnice criminalistice, urmărește stabilirea tipului de țeavă, de
regulă obturată, destinată numai gazelor.

12