CAPITOLUL 1 MODELUL INFORMATIONAL AL COMUNICARII INFORMATIE SI COMUNICARE 1, Modelul Shannon si Weaver Unul dintre primele modele teoretice ale comunicdrii I-a constituit modetul coriei informatiei, cunoscut si dupi numele autorilor sti ca modelul Shannon si Weaver (1948-1949), Norbert Wiener, intemeietorul ciberneticii, a contribuitsiel la efinirea modetului informational al comunicarié (si al lumii). El spunea ¢4 ,lumea poate fi considerati ca un miriad de mesaje pentru toate scopurile utile”. Schimbul scestor mesaje constituie cea ce numim comunicarea Claude Shannon (clev al Ini Norbert Wiener) a elaborat teoria matematicd a comunicérii (0 perspectiva matematica si tehnica asupra comunicarii) cAnd Iucra ca {ner in laboratoarele Bell (companie de telefonie din New York) si cAnd se ocupa studierea eficienfei linilor telegrafice si telefonice, Problema studiata era una cu ter tehnic: fidelitatea gi acuratefea transmiterii dferitelor tipuri de semnale de la emititor la receptor (nu-si punea problema semmificayie’). Ca rezultat al cercetatilor sale, in 1948, a publicat studiul ,,The Mathematical Theory of Communication"in Bell stem Tehnical Journal. fn 1949 el publica impreuna cu Warren Weaver o lucrare in se dezvolta teoria initial. ‘Schematic, modelul teoriei informatie (teoriei matematice) asupra comunic&rii se prezintd in felul urmétor: in acest model, comunicarea este definité ca transmitere & informatie (mai precis, ransmitere de semnale) de la un emitator cite un receptor, erin intermediul unui canal. Deci, comunicarea este identificaté cu informatia, iar seeasta cu transmisia de semnale, Informatia este inteleasa ca «mésuri a ceea ce este sexsmis, transportat" de la emifitor cdtre receptor, mai precis ca misuri a incertitu- Sea dintr-un sistem. Dar informatia nu se identifica cu semnificatia a ceea ce este saxsmis. O nofiune important in teoria informatiei este cea de entropie. Intr-o situatiedat, entropia constituie o masurl data hazardului, adic a stiri de incertitadine sau de derordine a acestei situafi. Entropia este legata cu gradul libertiti de alegere Glementelor de informafie, atunei cfind se transmite un mesaj. Intr-un mesaj four Structurat,gradul alegeri este slab si prin aceasta, canttatea de informatie (entropia) ‘are sistemul respectiv o confine este redusi, pentru c& probabil Tipseste din mesa sf fiereconsttuiti de receptor este rdicatt (G. Willet, 1992, p. 1795 Nogiunea de mesaj ocupi tn loc marginal in modelul informatici. ‘In aceasta opti a.comunica fnsearné a transmite un semnal (0 informatie) care este primit sau nu est primi, Unitatea de misurare a comoniari este de natu’ binar (bit-uV/binary digi peea ce tnseamna c& transmiterea informatie (emiterea si receptarea semnalelor) $6 realizeazA sau nu se tealizeazi (a se vedea J.-M. Besnier, 1991, pp. 46-47) ‘Teoria fui Shannon despre informatie implici nofiuni specifice ca cele de ales gere, probabilitate,incertitudine, mdsurare, entropic, negentropic. inginerolR. V. Le Hartley (1928), Norbert Wiener, fondatorul cibernetici, nginerul si matematickanull Claude Shannon si Warren Weaver, eortician al comunicdri, vor mpune nofiunea de informatie cuantificatd (masura informatie). Aceast&teorie eispunde, in principal, I ddovd intrebiri: 1, cum poate fi transmis o informatie in modul cel mai rapid si cl costurile cele mai reduse; 2. cum se poate asigura identitatea dintre informatia primit sicea emisa Este vorba deci de un model temodinamic de cuantificare a informatie {comunicariy cantitatea de informatie (prezentintr-un sistem) este cu att mai mares tu cit ea este mai negentropici, adic& mai improbabil. Potenfialul de informatie di sistem se defineste prin suma improbabilittilor fiecarui element al sisternuly fiecare element al sistemului posed un grad mai mare de improbabilitate, cu att informatia totala potential din sistem este mai mare ‘DupaJohn Fiske, anivelul A (al zgomotului mecanic) informa apredietbilitii semnalului, adicd‘a ,nurmirului de posiilitifi deschise pentra emis tBtoral gi receptorul mesajului. Ea mu are nimnic in comun cu confinutul [..- Putenm ved un semnal care const din dou semnale ~si zicem un bec care clipeste 0 dat sal dde dou’ of, Informatia continutd fn fiecare dintre cele doua semmale este identied = predictbilitae de 50% pentru ficcare. Acestlucru este valabil indiferent de mesa Fasat acestor semnale ~o palpfie ar nsemna «da», doua palpdiri ar Insemna «ning sauna _ «Vechiul Testament, iar dou ~ «Nou! Testamenb>.In acesteaz, «a> coms fine aceeascantitate de informatie casi «Vechiul Testament». Informatia con{inat lclitera «am, cdnd urmeaza literei xq> in englez8, este nuli deoarece este total predic= tibila" (Fiske, 2003, pp. 24-25). La fel, este total predictbila culoarea rosie a semis forului: ea nu ne spune ins nimic despre sistemul de cireulatie din oragul Bucures daci traficul este supraaglomerat, daci traseele sunt deschise sau blocate ete Lanivelul comunicariiAransmiterii mecanice a informatie (modetul tehnico-mas tematic clasie al comunic3ri), msura informatiei se face — cum s-a spus deja —in Bill (binary digit), ceca cea inseamné o alegere de tip binar: da/nu, modelul dupa care functioneaza Computerele gi alte sisteme tehnologice, mecanice. Incazul comunicAti tumane propriu-zise, provesele se complica prin intervenfianivelului B al comunicisl tare este cel al semnificatei si interpretiri. Este dificil, dac& nu chiar imposibil, de tndsura semnificatiile dupa modelul binar al biilor. Daca pentru Shannon si WeaverCOMUNICAREA, 57 foarte via) pe preocupati de fabilitatca func\ionari linilortelefonice prin eresterea numarulut de epmatetransmise si acuratejea receptri lor, pentru specialist in sintele comunicai Gnfeleaul na fine de aceste aspect tence. Cea ce nt inscamné cX semioicianl, de pil, caren analizeaz& yaloarea initia felesul nei comunict (sistem coxiiat de nm), nu poate trage fvakgminteasupra semnificaie si infeleslui din observarea aera dre cantitatea de informatie gi numrul de alegeti disponibile i intexpre- teoce Himbajului comuniciri, Incat John Fiske are dreptate si sublinieze c& notiunile de predicabiltae side alegere sant ia gener, vitae penta fjelegerea comunici, iin perspectiva semiotics, un mesaj aren grad mai mare sau mai mic de predictbilitate tn ereFtede numrul posbil de interpret pe are le poate suscita sin functie de aleperile de la nceputul protect Inn raport cu destinatai int Tn modelol procesului de comunicare Shannon: Weaver sunt incluse principalele clemente ale transmiterii si receptari informatiei: sursa informatie, care alege si prodce un mesaj ce urmeazi a fi comunicat dintr-un set de mesaje posbile; mesa bare poate consa din cuvine rostite sau scrise, muzicS,imagini ete; emititorl sau tnilocul de comunicare care converteste mesajl in semnale adeevate pent canal qe urmeaé afi tilizat (etapa codari); semnalul, cum reaminteste J. Fiske, constituie forma fizied a unui mesaj (undele sonore in acr, undele luminoase, impulsurile elee- tice, atingerle ca semmnaltactl);canalul care este mijlocul de transmitere a semna lulu de laemifator la receptor; receptorul, cel care face operat invers reconstituind mmesajl din semnalele primite; destinatarul este persoana (persoanele) pentru cire tnesajul este conceput $i transnis, In -o conversafie,sursainformatiel este exeirul Jrentorului; transmititorul este mecanismul vocii care difuzeaz4 semmale (cuvinte tite): canalul este format din undele vocale transmise prin aer; receptorul este sreches interlocutorului; destinatarul este persoana interlocutorului. Acuratctea si scien transmiteri semnalelor(a.auzi ela Vocea celui care ne vorbestela telefon sau s eaie, sau a celui care ne tine o prelegere, a percepe clar muzica cantatl de cineva su tranemisd la radio) constituie nucteul central al teoriet informationale a comuni- si total estes percepem suficient de cla semnalele transmise pentru camesajul si fie Se receptat, dee! 58 nu se preteze a integpretii multiple sas incertedatoratelipsei de a tere tehnicd i circultia sermnalelor. Principala preocupare a lui Shannon si Weaver vmgatea sau ciminarea zgomotuluitehnic sau mecani (nivelul A alzgomotuli care Servine pe trascultansmitere-teceptare, ca dstrsionarea sunetului de etre microfon pe fia elefonie ot in casca receptor, pric de pe esanee televizorli et {de nivelul B, denumit de J. Fiske zgomot semantic, distorsionare ainfelesulu in al comunicévi si care afecteaz mesajul la destinaie). Poirivit modelului, comunicarea incepe cu sursa care selectea2 i transmite 0 cormatie (atal este grav bolnay; in satul nostra s-a produs o furtuna eu grinlin Toditerana «a intamplat o catastrofl aviatied; Ia Londra a avut Joc un atac terorist de ont ete) convert de transmifator in semnale care pot eircula prin canalul ales peat adie, televiziune, Internet). Mesajul exist’ doar la inceputul procesulut — sre cars gi eiifator/transmitator ~ gi la eapitul procesuluiintre receptor gi desti- Thine transmititor g receptor (telefonul mou s telefon interlocutorului) Fune- neazi doar semnalele (ca suporturi ale mesajului).in convorbirea telefonica traditional’ canalul este firul telefonic (cablul), s nalul este sunetul electric transmis prin fir, iar aparatele telefonice sunt transmifata (emigitorul) care transform’ presiunea sunetului (cuvantului vorbit) intr-un cure electric variabil si receptorul. in radio $i televiziune, semnalul este format din und electromagnetice, canalul este aerul prin care acestea circula. Canalele sunt mecania tumane, electrice,electronice. 0 idee importanta a teorie informationale a comunicd este aceea cA toate aceste enti formeaza sisteme dotate cu anumite capacitati codificare, de semnalizare, transmitete, percepere, receptare) si care sunt conect {ntr-un Jang fn care esengiale sunt elementele tehnice ce permit circulatia informal {ntre oameni (dar sin interiorul organismelor, inte organisme si masini, intre masin Modularea tehnic& a semnaletor si perceptia acestora de citre receptor este condi hotératoare a comunicarii (informafionale). in conversatie, gura (aparatul vocal) ed (ransmigitorul, semnalul este unda sonora care circuli prin aer (nu se poate vorbi Vid), iar urechea este receptorul Informafia este prvitd in teoria informational, ca misurdéa libertai de alege ‘mesajelor de cltresurse, a incertitudini din orice sistem (fzic, biologic, uman, social), ‘miisurd a gradului de incertitudine,fiind asociati cu entropia (tendina de dezorganiz oricirui sistem gi de crestere a gradului de incertitudine) (W. Severin, J. Tankard 1992, pp. 38-40). Cei doi autori american mai subliniaza cd in termenii teorie in Imatiei, comunicarea are loc ,cfind dou’ sisteme compatible cuplate prin dou sau n ‘multe elemente necompatibile adopt stati identice, ca rezultat al transferului de sernn prin circuit" (Cl. Shannon, 1948). In comunicarea umani de masd, aver Ianfuri fous Jungi (de exemplu: reportaje transmise din striinitate). Mass media sunt, de obig ccaracterizate printr-o productie relativ ridicati in comparatie cu un input scizat sau all formulat, mass media constituie un mare amplificator— relat putini oameni produc’ divertisment, publicitate, care sunt ascultate sau vizionate de milicane de indivizi. Cand asculto piesa de teatru la radio sau vizionez (ascult a televizor), inform fia circula Mntre scen& (din studioul de radio sau ty) si ascultatori tn n acestia percep clar~ acustic si vizual — replicile actorilor (gi vocea si gestarile mimiea lor, la televizor). in genere, teoria informationala s-a oprit la acest nivel analizei comunicdrii~ ea simpli transmitere de informatie, semnale gi mesaje—s Posibilitate de a reduce starea de incestitudine fn care se afla receptorul: am intel (auzit) bine e eroul meu preferat a murit sau a scipat teafar dintr-o incercare ff parte din intriga dramatic’? Teoria mu integreaz explicit problema semnificatiel sensul interpretirii informatiei (a infelege mesajul piesei - cel care a murit af victima nevinovati a unui sistem, cel care triumfa in piesa incoroneazs, fie 5 Porar, victoria riului sau, cel mai adesea, victoria binelui), Aceste abordiri ~ num comunicationale ~ vor depigi cadrul initial al teoriei informatiei ca teorie a tra miterii de semnale, mesaje, tchniceste si senzorial, receptabile (ca student telefa Pitintilor s3-mi trimitt o sumé de bani — totul este, conform teoriei informatiei, si auda clar mesajul; a infelege in sens de a auzi fla nici o distorsiune ceca cet transmis: am nevoie urgent& de bani pentru a-mi pliti taxele la cdmmin sau la ga Evident 3, cel putin implicit, predomina in aceasta tcorie o infelegere pragh tic-intentionala si ehnica a comunicaiiCOMUNICAREA 59 Teoria presupune — ceca ce este important — ca toate verigile lanfului informa- fional si fie functionale si compatibile pentru a avea o buna cone- siune: actorii sit aiba o dictie foarte bund, sala s& dispund de o acustic’ la standarde ridicate, spectatorii si fie atent si nezgomotosi, si fie dispusiastfel incat toi s& poata turmari, in mod convengional — acustic si vizual - spectacoll In aceast& optica sunt esentiale patru nofiuni, care ocupé un loc central in teoria informationala (si in cibemnetic’) a comunicatii —cod: ~zgomot (bruiaj); ~ redundangi; feedback (vor fi tratate intr-un paragraf urmator), Deja teoria informationala a anticipat importanfa codurilor: caracteristicile canalului determina natura codurilor utilizate, J. Fiske rezumA notiunea de cod in (ermenii cei mai clari: ,codul este un sistem de reguli dup& care semnele (semnale) se ‘organizeazat pentru a produce infelesuri si, totodatd, un sistem de infelesuri comun membrilor unei culturi sau subculturi, Codul fixeazi regulile si normele unirii i aranjirii semnelor (semnale fizice care trimit la altceva decit la ele insele), precum si convenfiile care determing modul si contextele in care pot fi folosite si combinate aceste seme pentru a forma mesaje mai complexe" (J. Fiske, 2003, p. 22), Sursi de informare —_-Emitator Receptor —_Destinatar pup sible ASL psveensait Mesaj Semnal —f —— Semnal primit Sursa d (bruiaiy ra 2.1. Modell Shannon si Weaver (apd J. Fiske, 2003) Cum pri ‘4 mai multi analisti, in realitate teoria informatiei a lui Shannon si Weaver reprezinta un model abstract, matematic al comunicacii, find deci diferitt le teoriile pur ingineresti ale comunicafilor. Acestea se ocupa de proprietiile fizice le sistemelor tehnice, de transportare a semnalelor ~ de modularea, transmiterea si detectarea lor. Colaboratorul Iui Shannon, W. Weaver precizeaza ci in teoria Iui Shannon termenul informatie ,.nu este legat atat de ceea ce se spune, ci mai curind de sta inseamna cd informatia este o mAsurd a libertatii de dispune cénd se selecteaz& un mesaj[...]. Conceptul de informatie jelor individuale (cum presupune conceptul de semnificatie!curand situafief globale; unitatea de informatie indica faptul cd se dispune, in aceasl situatie, de o anumité libertate tn selectarea mesajelor, pe care convenim sa 0 cons deram ca un grad standard unitar™ (apud J. Fiske, 2003, p. 164), 2, Informatie, predictibilitate, incertitudine Claude Shannon a avutideea echivalenfei dintre incertitudine si informatie ‘apt, informatia nu este certitudine: ea este cea care reduce incertitudinea. Canttat de informatie pe care o obfinem cand se produce un eveniment este egalé cu cantitat™ de incertitudine care era asociat& acestui eveniment inainte, Masurind incertitudine Shannon ne-a oferit o unealti pentru misurarea informatie. Incertitudinea depinde d ‘numarul de evenimente posibile ~cu c&t ele sunt mai numeroase, cu att incertitudins celui care se va produce este mai mare, inclusiv probabilitatea de producere a fiecan dintre evenimente; incertitudinea este maxima cind toate sunt egal probabil. Bit-uly ca misuri a informafiei, este ca si metrul, itul, sau kilogramal in masurarea sup fefelor, volumelor, greutati lucrurilor. in lectia despre nofiunea de informafie din manualul coordonat de G. Willet® prezinti un exemplu deosebit de sugestiv despre relatia dintre incertitudine si informati presupunem ci intra itr-o ibsSric si solicitafio carte. La inceput, cererea dun eavoaste il pune pe librarintr-o situate elativ inalté de incertitudine. Pentru a dep aceastt stare Iibrarul vi cere domeniul cAruia fi aparfine cartea, numele autoruli ‘numele edituri, anul publica etc. .Fiecare rispuns contribuie la diminuarea stiri incertitudine a librarului, iar ansamblal réspunsurilor ii da, in final, certitudinea putea oferi sau nu cartea solicit. Fiecare inrebare si fiecare rispuns contribuie deci ‘escresterea gradului de incertitudine legat de Fiecare rispuns probabil (apud J. Fiske 2003, p. 164). Acelasi lucra poate interveni la comunicarea dintre doi insi care joa cai Atata timp eft eispunsorie a ntrebdri nu sunt date (informaile mu sunt furnizat incerttudinea preopinentului este mata. Cu primirea une camtitati tot mai mari de infor mafic, incertiudinea se inliturl progresiv. ,Incertitudinea si canttatea de informal dpind deci de probabilitiile de producere a unor evenimente cum sunt rispunsurile da la inurebar, Este ceea ce se numeste informatie cuantificat3, care este, in fond, o func a raportului intre numrul de rispunsuti posibile inainte ca librarul si vik pund inrebi {1 i numaral de rispunsuri care sunt ine posibile dupa aceca" (ibidem, p. 165) in analiza lui Shannon, informatia cuantificatd, care ia in considerare semnalele; posibiltiil lor de manifestae, este absolut obiectiva si independent de observator. D cont, valoarea pe care un observator o atribuie uned informa apreciind, spre exempl 6 anume persoani are un bun caracter, este esenfialmente subicetiva, cic ca deping de credinfele gi perceptile unui individ. Nu webuie deci s& confundim canticatea informatie si semnificaja informatie. Astfl,ideea fundamental a lui Shannon rezid din faptu cd un mesa avand o slab probabilitate deci o mare imprevizibilitate,n este mai informativ pentru c¥ieste mai neasteptt. n acest sens, el confine mai i informatie decét un mesaj previzibil (idem). HaDRAGAN COMUNICAREA a ede jtatea Eantit inde de udinea matic. 2 dum- pli georului, jide ila joacd infor matic Cand gansele a dot candi la prcidensile sunt fonteapropiate su teoretc gale (vn cual Nistase Bases, detembre 2004), radu de incre in sis Fa rela onal alegerilorprezideniale este fone dia, iar rie predictie tem olor comport un poten de informare mult mai puternc scl predict soni Fn acst ca, semnifcativ ma mare dee mcazulconfrnti dine Yon Tliescu gi Vadim Tudor in turul doi al prezidentialelor din anul 2000). in 2000 can- tr ee mate fumizataalegitorlor er proportional mai mic, tntruca iecare Haan ven mult mei patnesanse de ase ingen i decide ne transmit prin so er ate mal mich de informatie in acel tr 2 al alegeilor prezidentile, nul presto canine am Mieseu) avea extrem de mari ganse de a cig Tn raport cl Li ea el nett sondajele preeectraleavean de rezolvato stuafieconfinand Sena aie improbabilitte, iar predifile lor Gnfrmafie erau asociate v0 tae elt seSauts de informatie urnizatl (asteptats. Se ee input itrodase sistant in decursl campanieleectorale lect in tevoarea candidate Hescu din arte unor adversarial ide march sea Dotnea Comes) cea ca rezaittlsrutinuti s confi un foarte mic Crane babe ar meajele (predictive) privind rerataal aclu tr 2 din eae aloo informativ mult mai zeus det in turl2 din devembrie Seon ovale predictive erau mlt mai informative, deoarecerezultatl era mlt er sonbrbil Evident ef sndajele anal cae daduser fistizitor pe Traian ea oat putin asteptat) au adus n sistem o informatie mai substan, e See ae ra meare niga a ezolvarea une improbablitiiaseratinuli i 12 cere incetitudinit i final ra asec cade mesaje,evenimente sau semnale cae permit omasurare& Se ace pun dud mesa, evenimiente su sermale.Dacien (er) aie ce orem sing element (input, ceAlalt (output est cunoscut Cu tudine. In acest caz, cantitatea de informatie transmisa este ca St nula. ,Bxist& ae chad canateaacestein cate egal cu nuirulalegeilor bina, necesare matic cin cam adinc ini Aceasta corespunde frctiei de entropic Tesi Fear tad: Cantitatea de informatie Hse expr ase: H = ogN, formulk po a Grote de informatie este egal-cologaritm deal numdruli de sem- Bacar ci Aveasthcanate se exprim in bf iar itu este canttates de in- cae pnd rerultatlui une alegre dou probabiitiiegle. Aceast aa a ogrinsl Inte 0 3S, cantitaea de informatie este trdeaua fe Sa ang), Bitul devine uniatea de misord a informatie in acelasi sens eat ta Galgaramul sau m (metal) sunt nile de sor unanim ee0- ss uulizate mn masurare volumafu, areas supra at Minami exist oanlogie nr informatie stenerpe: energiaeste ce eat cntoplel dei degrada reversible (tot ce ext strcturst fn univers Sees) Gnctrar si dezorganizar), Cum tansmiteea informatie presupune un caercsesorae, problema telecomunicailr este evitarea degradart cant de reef printro rejea,Informaia este atunelinversl entropic: in al Hana Shanon) negensopcd (ea tinde care odin) in imp ce entropia inde Soa ee opredare:_informatia contribu la producer ordini, stn acestsens, miscarea vietii este inversul celei a materiei si suseité o lupt constant com degradatit™ (apud J. Fiske, 2003, p. 166). Cresterea informatie si deci a cunostinfelor ,caracterizeaza aceasta lupti con contra lewii entropiei, adic’ contra degradari a ceea ce este organizat" (ibidem, p. LOT) ‘acest sens este amintiti concluzia formualata de Abraham Moles in prefaja la e franceza lucrarilor lui Claude Shannon: ,(N) mesajul furnizeazai cu atét mai mult inf ‘mafie, cu cat el este mai original, mai imprevizibil, mai putin asteptat, iar cuvantl i ‘majie apare aici mai curdnd ca apropiat de ideea furnizari de elemente pentru a const forma data". $i manualul citat conchide c4, in adevaratul ci ineles, teoria lui Shannon ‘ocupa de schimbul de semnale perfect definite si izolabile, si ea propune, in fapt, ml rmisurd a informatiei, ci o misuri a imprevizibilitati a priori, un ansamblu de elemed pentru receptor. Fste 0 teorie matematid gi termodinamica a informatie si nu 0 teot comunicdri. Este departe de teoriile comunicarii pentru cd ignori semnificatia pe ‘oamenii 0 atribuie obiectelor si cuvintelor. Am putea refine, ca 0 concluzie, ideea informatia (potrivit teoriei informatie) este ceea ce reduce, prin transmiterea de sem ignoranta $i incertitudinea privind starea unei situatii date si méreste capacitatea “organizare, structurare si functionare a unui sistem dat (G, Willet, 1992, p. 171). {n sensul teoriilor comunicarii,informatia comporta un element de constiing sens — apropricrea unui sens. Interpretarea comunicationala a informatiei precizeazal aceasta este ,transmiterea cdtre o fin constient.a unei semnificafi, a unei notiun, pm intermediul unui mesaj spatio-temporal: tiparit, mesajtelefonic, und sonora etc.” (ap J. Fiske, 2003, p. 167). In gencre, sociologia abordeaza informatia ca pe un fenomen comunicare. $i atunci, ,in mod general, se intelege prin informatie, fie un confinut sea nificatiy, fie un proces prin care acest continut este transmis de la un subiect la alt subs Prin confinut semnificativ trebuie infeles un mesaj care a fost abstras din anus fenomene, fie de ciire transmifitor, fic de cdtre subiectul receptiv« (ibidem, p. 159). 3. Modelul cibernetic Modelut informatic (matematic) va fi dezvoltat apoi fin ceea ce se num modelul cibernetic al comunicarii creat de Norbert Wiener eu Iucrarea de piot Cybernetyes: Control a Communication in the Animal ane the Machine (1948), produs deschideri pentru ameliorarea telecomunicalilor, pentru electronica $i infor ticd, marketing si management, pentru inteligenfa artificiald, oferind afirmarea wr perspective matematice, tehni¢e si mai ales sistemice asupra informatiei si comtn ccirii, Dupa termenul grec de origine, cibernetica este arta sau stiinta de a guvernayi Wiener precizeazi ca este o stiintS a controlului si a comunicarii la fiinfele vii sim sini, iar informatia ca fiind schimbul nostru cu Iumea exterioard, e€nd ineercém sai adaptim acesteia sau si-i impunem adaptarea noastri, Dup’ cum se ste, ciberneti oferit primul mare model teoretic de unificare a stiinfelor umane (si naturale, tehnicg {n jurul unei paradigme a comunicari, Potrivit acestui model, comunicarea winana es analoagi unui dispozitiv de comunicare intre masini capabile sé transmit si s& inte preteze ordine (si reactioneze la semnalele primite). Schema comunicarii estant contra p.167). In Sia la editia nulla infor- ul infor- cconstruio Eau oteoriea fia pe care ideea ca je semnale, jtatea de 71), ting, de otiuni, prin “(apud jomen de mnjinut sem alt subiect. din anumite bp. 159) se numeste: de pionerat 948), care a i informa marea unel si comuni cibemeticaa le, tehnice) ja uman’ este Sei si SA inter pnicirii este Comunicanea [ee lurmatoarea: orice sistem (masina, o ) este ca o cutie neagra dotata Gig intrure (input) sio iesire (output) si care posed o functie de transformare permi- fand anticiparea efectului (esirii) pornind de la intrare, Odati cu dezvoltarea eiberne, Lcii, i abordarea comunicarii sunt introduse concepte noi ca cele de feedback, auto. ‘eelare, homeostazie, redundant s.. In esenfa, in modelul cibernetic comuniearca este =similaté unei transmiteri de informatie. Noutatea consta in descoperirea faptului cd Girwulafa informatie’ confer sistemelor capacitatea autoregliri i homeostaziei prin mecanismul feedback-ului, al interactiunii dintre intrati si iesiri. Orice sistem tinde spre echilibru, homeostazie $i performana, iar informatia este principalul element al Moregliri sistemelor si al functionarilor performante sau al redol echilibrului re, de unde si importanfa central& acordatd retroactiunii, atatin sistemele Si in cele sociale sau economice. Aplicati la sisteme socio-cconomice. Sbernetica furnizeaca mijloace si tehnici pentru autoreglarea, stabilireagifunctionares ‘Orman a acestora prin tehnici de gestiune si control al comportamentelor prin rmafie si comunicare. Se asiguri, astfel, concordanta dintre resursele umane ale stemului si cele tehnice, economice, financiare, materiale. Modelul cibemetic este um model analogic, antcipdind informatica. $i din acest adel ipsese problemele sensului, intentionality, nter-comprehensiunii propeii comuni- Si umane, Totusi, cele dou metode stinffice au marcat avansuri importante: comuni. este transmitere de informatii; acest proces este cuantificabil; cdmpul fenomenelor aunicafionale este susceptibil de. i suspus modelizariintegrale J.-M. Besnier, 1991) s doud modele menjionate ilustreaza ~ dupa autorul citat— faza in care problemele Semunicdci au fost anexate de citre stiintele de inspiratie matematica gi fizic Mai trziu, fn anii"60-'80, s-au formolat ins modelele matematice integratoare, , viziune rubensian‘ a corpului feminin etc.). Notiunea de valoare semantics si de a fi mediatizata presupune a a ati diferite pentru receptori diferiti(grevele ceferistilor transmise la televizor orga camni 0 revendicare socio-profesionala gariei semnificatie si de , nultiac 28 aceeasi informatie poate avea see trite in mod diferit de diversi indivizi, semnific& pentru unii un fapt de d social, iar pentru alti receptori ma a unui grup social)IOAN DRAG Discursul mediatic, in primul rnd cel informativ, nu doar ci se bazea7A pel ‘ini colective ale emititorilor sireceptorilor, dar produce prin semnificatiile rans reprezentiri colective, sisteme de valori si de credinfe, scheme cognitive, fnireg ansamblu de semnificatii sau moduri de a semaifica evenimentele. Di informational al media vizut prin grile de analiza semiodiscursive contribu promovarea, ba chiar la ,construirea in mintea indivizilor a unor imagini mentale se structureazii sub forma de reprezentiri colective. Actiondnd ca niste filtre inter tative, aceste reprezentii constituie instrumente de inteligibilitare a realului, pete prin aceste ci indireete ca fiind mai mult sau mai pufin violent, mai mult sauy putin rational. Mediile contribuie, acfionand circulatia acestor reprezentari in It social, la organizarca sistemului de valori si de evidenfe care tind sa se instaure norme pentra colectivitafi (nationale, locale, regional), Resimfiti ca fiind ames fitoare pentru identitatea anuritor entiiti socio-culturale, dezvoltarea unor ™ transnajionale poate astfel sa loc unor conflicte si adoptarii de masuri de reales tare (a se vedea lunga dezbatere asupta excepfici culturale" in reglementare merfului mondial, fati de dezvoltarea televiziunii prin satelit, din 1992). Infl mediilor nu apare deloc neglijabild in privinta schemelor cognitive. Ea explicd reticenfe fat de media ale lumii educative si mai recent in ceea ce priveste 01 zatea de programe de educare prin media“ (G. Lochard, H. Boyer, 1998b, p. 11 Valoarea semanticé a informatiei este strins legati nu doar de confinut informatiei vehiculate gi mai ales de schemele cognitive yi interpretative ale re03 rilor, ci si de valoarea sa pragmatic, pusi fn lumind nu doar de teorile ,clasice™ pragmaticii comunicafionale, ci mai ales de teoria ,contractelor de comut (Patrick Charaudeau, Guy Lochard salt. 4. Valoarea pragmatic’ a informatie: se porneste de la premiza ch aceast ddeterminata nu in sine, ci in Funotie de: — orizontul de cunoastere si de asteptare a receptorului; = gradul de interes al acestuia; ~ semnificatia diferité atribuita de cZtre diversi receptori aceleiasi inform Totusi, aceasta se referd la impactul acfional al informatiei, intr-o situatie de comunicare, asupra receptorului (auditoriulu). Spre deosebire de valoarea fom (Shannon si Weaver), determinatt doar de incertitudinea anterioar’, de sanse B labile — mecitl Ajax-Barcelona este de mai mare noutate atat pentru ziatists pentru public; el ocup’ prima pagina a ziarelor sportive sau primul loc al pal sportive din ziarele generaliste, cu céteva zile sau chiar inainte de a avea loc; peg cum spun autorii, un meci de cupa intre Ajax si o echip& dintr-o categorie infet trece ca un fapt divers (ca un fel de meci de antrenament). Dar valoarea inform trebuie priviti nu doar fn lumina asteptirilor sia altemativelor rezultante previ i gi dupa rezultatul final al meciului: cand s-a produs ccea ce nu se astepta produc’, Ajax a fost invins& de o echipt obscura, valoarea informativa a fapl devine foarte mare. inainte de meci, valoarea informativé era foarte mick (7 inserau faptele la rubrica faptelor anodine), pe cénd dup meciul e@stigat, ouCOMUNICAREA 85 jazi pe ima- Seprevizibil, de echipa necunoscut’, valoarea informativa a faptului devine foarte dup un astfel de rezultat <, deci un Sotr-o categorie inferioar’), faptul tece pe prima pagin’ a ziarelor: i Disoursul Sai valoros devine improbabilul" (G. Lochard Seatribuie la conilor europeni de doui di perceput in umea cicarezultatn formal imprevizibil; sub raport semant nor medii H. Boyer, 19986, p. 3: nediatic, avand deci, chiar n timp, o valoare informati o echip& pufin titratd objine o victorie smnificafic foarte inalt& pentru presa sportiva, precum si pentru publicul din sub aspect pragmatic, publicul romanese, primind informatia victoriei Odata in Romania, Steaua chiar a fost invinsa de o echipa produs, ). Putem Iva un emplu asemanator cu care publicul romanesc este familiarizat: cAstigarea cupe’ echipa Steava in fata celebrei Barcelona in 1987: si -enii faptul ocupi (in timpul prezentarii meciurilor din cupele europene) oc primordial in junalele de sport ale televiziunilor romanesti si in ziarele e: improbabilul a devenit, ca rezultat final, un rezultat efectiy valoros nu do: nalt sub glemen: este cu exaltare acest succes european fara precedent (si deocamdata nerepetat $1 mtared co- de nesperat) $i de euforie fra margini. Acest exemplu este semnificativ in mai Influenta Sexe masurd decat cel ales de autorii olandezi, referitor !a valoarea informatiei luind ile opeani), secepto- sice" ale cnunicare Becasta este nplul 1 | 4eusanse nplul } 2eu ganse mati = Jul urmator (tabelul 2) Valoarea informatiet in prealabil: gansel in primul exemplu (patra sanse egale), incert Best ci .s-a ptrecut situatia X“ contine o valoare informativa mult mai mare decat tudinea initia le echipei Ajax GJ. Van Cuilenburg et alt, 2000, p. 34) Ajax-Barcelona (cfnd Ajax-ul era o echip& de talia Barcelonei si Tabet 1 Valoarea informat 2 biti 1 bit fost mare, iar Secertitudinea privind situatia Y: rezultatele posibile inainte de receptarea mesajului Tabel 2 inte de meet semativa Meci Sanse egale de | Sanse egale evizibile, a pierde Incertitudine anterioar in biti Incertitudine a Sh Se os = fapruluil cu totul Nesemnificativa 1‘Rezultatele meciulut: valoarea retrospectivi a informatie 1G. J. Van Cullenburg et ali, 2000, p35) ee — Meci Castigator Valoarea Valoarea ‘informatiei informatie’ in ‘Ajax-Barvelona Ajax Noutate ‘Ajax-Baroclona Barcelona Noutate ‘Ajaxamatori Ajax Nici o noutate ‘Ajax-amatori Amatori Mare noutate ‘Schema finald a calcului valori de informatie este: “Valoarea informativa = improbabilitate X relevant soci (J.J. Van Cuilenburg et ali, 2000, p. 36) ‘Aceasti formu priveste relatia dint tat; improbabiltatea si noutatea evenimentulu; revolute din? Ext! Europe’ Ia finele anulut 1990; 0 catastrofa aviaticd, inundafile etc.), dar relevanya sociald a evenimentalui concediol familie en f= de la ma wre acceasi relevanti socialé cu concedil fa mare al presedintelui Traian Bas ae arma de atfel, ca un spectacol mediatizabilsintens mediate! (poate mai Spectacol decdtconcedi, cae, prin defini, este un spain #07 act privat, deel putin expus mediatizarii) ‘Probabilitatea evenimentializirit unor fapte fine nu doar de improbabilitatea(novtates) lor— un presedinte de far si dansezee erant intro discotecd de pe litoral ~ ci side relevanfs Jor social’, politic’, €€8 aaa: remanierea guvernului, schimbarea presedimelai unui man patid pol resterea prefurilor Ia energie sunt fapte cu 0 rele aoa cdivan gia pierdut up cal sau ra murt vaca, Sigur, cum resis autori, a eau” aucitoriului este variabil: ceea ce este important PeAirh (cresterea $0 Jali) este pusin iraportant pent ali, ea i de PHC, schimbarea ratei de scl Teu-euro (dolar). Pentru exportator informatia este foarte important’, pentru om rand care nici nu dispune de valuté sinuare economii penta franzactionat, inform i este interesantd, Deci, receptornl este un parame foarte TA Mescea une informatil. Nu putem deft regreta cf autor ny uy int tear inant cheie al valori informative afaptelor—evenimentelor caracteru lor vational si spectacular care a devenit aproape decisiv pent {ntroducerea uno fap jnformatia mediatic’ (omisiuni care tiidea24,iarSsi, un ‘atagament exagerat al auto pentru modelul informational-matematie al comunicirl pentru o viziune oartee necanicisto-cantitativa asupra informatie.COMUNICAREA 87 1eastep- iste din ar side are, nut Basescu, nai mult ein sii) politic, fapuul ‘oncluziile lor sunt insd importante, deoarece reflecta eopotriva interesul pen- ‘ualitatea, dar si pentru actualizarea modelului, in conexiune cu modelele culta- saliste, semiotice si pragmatice Asadar, reafirmé autorii olandezi, valoarea informativita mesajului este dependent I. fnainte de emiterea/receptarea mesajului, de incertitudinea receptorului ¢ priveste posibilititile de a iesi dintr-o situatie; aceasta incertitudine trebuic ati.cu importanfa pe care receptorul o acordi fiecirei posibilitai pentru a depasi sshuatia dat; 2, dupa receptarea mesajului, de improbabilitatea care ineonjura evenimentul inte ca acesta sf fie produs si de importanfa sociald a evenimentului msusi* (J.J. Van ienburg et alii, 2000, p. 38). Dupa autorii olandezi valoarea informativa a unui mesaj rmane un concept natic, in sensul ci aceast’ valoare tine, in ultima instangé de publicul receptor, ddetermindnd cat de mare este valoarea informativa a unui mesaj. Dupti Van nburg si colaboratorii, dows aspecte sunt importante in aceast& perspectiva: 1 ial de incertitudine presupus de un anumit eveniment (probabilitatea ca acest nt sd se produed).,.Dacd pentru o anumita categorie de public, aceasta incerti- sedine este foarte pronun{at, valoarea informativa (pragmatica) a mesajului este foarte (ccazal celor care nu stiu dacé vor fi inundafi sau nu de Dundre si care asteapta jetul la gurd orice informatie despre debite gi vitur4, despre rezisten{a digurilor); aloarea informatiei depinde de importanfa, pe care 0 categorie sau alta de public 0 i evenimentului: cu cat importanta acordata evenimentului este mai mare (: mm pentru populafia din zonele inundabile), cu att mai mare este valoarea in- sativa (pragmaticd) a stiri care se referd la el Sintetic, n termenii autorilor, valoarea informativd-a mesajului este dependent de emiterea/receptarea mesajului, de incertitudinea receptorului in ce e posibilitatile de a iesi dintr-o asemenea situatie; aceasta incertitudine trebuie Seclati cu importanfa pe care receptorul o acorda fiectrei posibilitayi de a depi ptarea mesajului, de improbabilitatea care inconjura evenimen- ssainte ca acesta si se fi produs si de importanfa sociald a evenimentului tnsusi Van Cuilenburg er ali, 2000, p. 38) Sunt relevant gi alte dous preciziri ale autorilor relative la valoarea informativa lor/stirlor: valoarea informativ’ la nivel formal poate fi cuantificaté printr-un diferengial al ,tuturor sanselorreale posibile, mai mari sau mai reduse, de iesire situatie dati (ct de mari sunt sansele de protectie de inundatit prin intari- area digurilor de aparare $i consolidarea acestora; brese provocate in digur in si/sau in aval; construirea unui nou dig de protectie tn interior; alternativa populatiei (evident, in acest cadu, informatia mediatic& este strict tributara Stksiclor si mesajelor specialisilor si evaluailor acestora). Nivelul semantic al informatiei (caleulul frecventei termenilor utilizati — ,viiturd si debite au ,necunoscute de 100 de ani; ,debite in crestere",,debite in scdidere" ospodirii inundate™, case prabusite™,‘mulfumire sau de nemulfumire ale populafiei ~ operatie realizabilé prin a coninut) poate fi cuantificat. Autorii au dreptate si considere ci relevanta SOs fevenimentului nu poate fi strict calculata, ceea ce nu exclude posibilitatea une Tur Fi reamintesc si un alt adevar: nu are sens si vorbim despre valoarea info obiectiva.a stirilor. Valoarea acestora este relational-pragmaticd, fiind dete hivelul publicului receptor. De asemenea, este adevérat cd supra-informatia ets mai multe probleme decat rezolvi (panic, deruta, cresterea incertitudinii, str de pseudo-informafi), precum siriscul de a echivala mai mult informatie" eu bunt ,informare efectiva". fn genere, in societatea zisd informafionalé sau a. teri apar erizele legate de supra-informare. De pild, tendinja mediilor audiovia de a miri exponential oferta peste limitele cererii, ca efect al concurentei de pe audiovizualului, ceea ce explica aglomerarea, de pild, a programelor TV cu dvertisment ete in defavoatea strilor hard (cantitatea strilor realmente relevante se este limitatd) si proliferarea stirilor soft (fapte senzationale, fapte diverse, anomaly ‘anodine in fond din viata staruriloretc.). Tendinta, in ansamblul eanalelor, mijloac formelor de informare este de a mii avansul oferte fata de cerere, fata de capa receptiri, fa de capacitatea provoedri si asimilari informatie. Asistim la oiny informatici, de fapt un amestec de informatic si de pseudo-informati. (Problemele modelelor de selectare a infortnatici mediatice si detalierea chesti ‘referitoare la valoarea semantic& (semnificatia informatio) sila cea pragmatic’ (comuniee texte deopotrivl semnificatic gi atiune socials) sunt tratate fn alte capitole sau paragrafes ss nefindnd, in Fond, de modelul informafional al comunicati. De asemenea, problemele informatici in societatea informational sau cunoasteri (tehnologia informationalA: automatizare, informatizare, digitalizare s numerizare in terminologia francezi, virtualizare) constituie obiectul unor capita separate, cum este cazil volumului comentat fn acest paragra. "Amintim (desi tema va fireluati mai tirziu) importanfa teoriei contractelordg comunicare pentru a infelege relafia strénsa dintre valoarea de confinut si va social, valoarea semantic’, valoarea pragmatic’ a informafiei: ,contractul de comui care acoper mai multe activititi discursive caracterizate fieeare prin fin: cifice: identititi si roluri specifice ale subiectior ce se afld la sursa: forme proprit i funetie de cadrele situationale ale fiecdruia dintre medii“. Jar contractel de informate (Gupus normelor, cel putin implicit recunoscute, deopotrivi de instanfele de producers gicole de receptare ale informatie, ale autentficdri referentiale,n. ns...) este eel tare prezideava toate mesajele mediatice ce-si propun si asigure Cunoasterea $f ‘explicarea lumii evenimentelor. Tinta informativs, earacterizata prin proiectal mpi tisiri une stiri recunoscute (ca sire side cStre destinatar) este, deci, predominantly dar asa cum vom vedea, ea se combina cu o finta de seductie. Preponderent in press scrisa cotidian’, acest contract de informare este In fel de structurat si in mediile audiovizuale generaliste. El poate fi chiar exclusiv pentru anumite canale sau staf consacrate strict informatiei (CNN, LCI, France Info, BFM, Euro News $i Sicitale elor de presa mediile alii adiugim —in Romania Realitaiea TV, Antena 3, National 24, in mare misurs OV)" G. Lochard, H. Boyer, 1998b, p. 15). vnage aceste evolu epistemiologice (=i media dincolo de spectaculoasele eriin sfera informatie, tehnologiilor digs s ormirii unei societatiinformationale sponser atest car ce marc este distant dln Tmodelele informagionale actuale ul nformational claborat in 1948-1949, oe ‘care riméne, in limite definite Sertinent si pentru cuantificarea informatics jnclusiv mediatice, in zilele noastre:CAPrTOLUL 2 DELA MODELUL INFORMATIONAL LA MODELE LINGVISTICE SI SEMIOTICE ‘Al weilea grup de modele ale comunictrit (pe Tanga cele psihologice ¢ i formationale) este constituit din cele Fingvstce si semiotice (cade exemplu, mode or retdinand de Saussure sau modelul lui Roman Jakobson) care deschid o now a dare valorzand o dimensiune fundamental a comuicait umane: cea simbolics peer varba de producerea sitransmiterea de sensur si semniicaji (a unor continu eat ye) ajtorul baju, cae se bazeaz& pe semne si codur specifice. Scop casa sourt paragraf este de a masca prin notiunile de semn si semnificaie dies satel dintre modelul informajional gi abordarea semictie& a comunic&ci Pentru a injelege in mod edt mai adecvat originaltatca modelelorlingvistice # semiovice este important de reinui ceea ce uni autori numese dublasituaje sav de nsiune a mesajulu: 1. prima se refer la faptul c& mesajul este un clement al circu {lu comunicational: trimis de cite emitator, el circulé printr-un eanal si ajunge fa feceptor (ese, si spunem, o informatie car crcl Inte dot poli i cireuitului coms rational); 2 sub alt aspect, mesajul poate fi totodat, descris ca element al unui praces “te reprecentare, a intermedia tre orealitate si imagines acestl realiti real ies ta cave mevajul se referk sau la care trimite). Modelele lingvistice si semioticeiav ia ceeeiderare dubla situate (informational si simbolic8) a mesajului; acesta se situeaz fie ristalizea la iterseta clor dou procese de comunicare gi de reprezsntar een ce poate fi descr grafic in schema din figura 2.3 Pind in secolul al 16-lea domina conceptia dupH care cuvintele se aflay in concordanft direct cu lucrurie: Timbaju era considerat o reproducere navn @ realititilor. Incepand din sec. 17, gfindirea moderna introduce idea reprezents Totice: ceca ce presupune distinctia dine trei concepte fundamentale: 1. delle (no- fun); 2. Cuvintele gi 3. Lucruile,realittle de refernts We Aentare, flaw in tural scene menor | Figura 23, Dubla dimeasine a mess {nico perspeetivaintegratd in analiza comonicirise poate da priritate 1 reall- til iucrurilor),pundndurse tune sr nnd valoarea informativa'a mesajulyt © este propriu indeosebi stintelor, care dawi ealitatilor anatizate); 2. psiti- Sejai. cindirii (ideilor) adic analizey « esaetor tn termeni de intentit motivalls > Speezcatiri;3.Himbajelt (cuvintelor), refindindu-se rune’ dubla functie a cuvintelor Hai cindim cu ajutorul cuvintclor st nica cu afi prin termediol Lor. Cuvintele Eeprenth maak mult decd simple oti ale reali: ele creeazd realia mai Heat realitatea ordonath sineligibis"» SOE care ne este accesibil git ebvetian F de Saussure v2 62 oxpresie definitivl concept aston Bctimbajutei(covintlon): sem ingyen eayantul (seris sau rostit) uneste na yn Meera 5i un sume, ci un concept eeninifica) $.0 imagine acusti (cuvantul rostit— Hs semnificantul). Bl este considera Pee ietoralfingvisticli moderne S131 70 Bee ind cel care a construit primo! proiect al unei teorit generale & sistemelor de Seeenificati, intiind studierea viet torn saul vei sociale F- de Sans Beccoperit c& limbaje! *tsemiologic& autonomé j a precizat ch limba este Ee] mai important dint ede semnificare’, iar ing’ stica 0 rau a semio- Bosici (semioticii). Sigur,» wt din ingyisticd, in care ea vede PrN, teste e& semiotica se ntereseaZi mV Lingvistica structural (3 sntantii de vaz8 ai structuralismals, ‘Claude Lévi-Strauss, ou Antropotogic Herald din 1958 sau Roland Barthes °% Mythologiques, 1957) consacr’ dees Gesbajul si formele simbolice reprezini modelul comunic&sit PP excelenti, c& Eerertele nivelusi ale viett sochale fanctioneazi dup modelul ccomunicational al Remnbajului, De unde si concluzia © {inguistia gi modelo strucral al imboajulu aw para wansi model sociologie gener Srogresiv se vor muliplica modelele tinguistice gi semiotice asupra comur” Beas care stsiaza diferie sisteme ¢6 ree olud si semniicais cimbaie sl cod Scie hngvistice, imaginile, gestae ele care propun metode de analiZh Gatilicd a simbolurilor sisemnil jcafiilor pentru deseifraren: ‘mesajelor. [n cadrul aces Mscipline se constiunc cvea ce se MDERE trilogia lui Mortis: 1 sintaxa —studiv! raporturitor inte semnele insele;2. semantica ~ studiul semnelor in raport cu ccea ce ele reprezint (s 3, pragmatica ~ studill semnelor in raport cu cei care le utilizeazt revine la studierea prioritar& a interactiunii dintre emifator-receptor, mai prec contextului comunicarii, a conditilor si posibilititii inter-comprehensiuni in modelele lingvistice, semiologice (si altele) ale comunicitii este esen fiunea de sem, O definitie foarte generala, clasici a semnului: ,0 realitate (A) care reprezints alt lucru (B) decat ea insisi si creia i se poate substitui" (G 1992, p. 114). Perceptia lui A poat informatie si poate sa prove are, aceleasi comportamente ca gi perveptia direct& a lui B: harta unei fri (A chiar {ara respectivi (B); dar ne permite s& cunoastem multe caracteristict respective: geografie, populatic, economie, toponin Semnele au un rol vital in reprezentarca lumi re si mal comunicare: 1, ele lirgese perceptiile,fiind indepartate de noi fa spatiu si universul nostru s-at limita la aici si acum, adic la realithti direct perceptible, un element esential in stocarea cunostintelor, a informatiei; si i aceast® priv vintele, limba joaca un rol esential; 3. pe semne se bazeazi capacitatea nos asocia orealitate (A) en ceea ce o reprezintd (B) si deci a comunica (de a imps ‘udini, sentimente, ide). ,Datorita semnelor umane, eare permit schimbul, ac sitransmiterea experien(ei sia cunoasterii, societitile umane au putut dezvoltag definite si au putut si-si faureasca istoria; ele pot si evolueze, ca si indiviz ‘compun (deosebit de furnici, spre exemplu, care sunt integral conditionate biol condamnate la repetifie* (idem). Prin cuvinte, semne matematice, formule stiingele au putut construi o reprezentare teoreticd a naturii (concepte, paradigmel care la randul ei, permite utilizarea si controlul forfelor naturii Unsemn este deci o realitate perceptibila, care reprezinta si poate inlocuil stitui) pentru receptor un alt lucru. Prineipalele functii ale semnelor constau fi informa (faicdndu-ne universul mai accesibil), a ne permite comunicarea (0 in relajii umane si mai ales de a ne infhuenfa unii pe alfi) si de a actiona eficace informatie si mesajele stocate si comunicate) (G. Willet, 1992, p. 1 . gustative, tactile, olfactive, Dupa natura lor fizied, gestuale, chimice ete. im s-a arsitat deja, dupa Saussure, semnul este unitatea unui semmtifica ‘unui semnificat. Semnificantul este latura acusticl a semnului: ceea ce receptor planul perceptiv al expresici, iar semnificatul este conceptul la care trimit ficantul: este domeniul coneeptualizarii, al ‘vizute sunt Dupa Saussure, raportull dintre semnificant (sn) si semnificat (sa) este conventie deci semnul este conventional, arbitrar. Semnul este expresia conventiei sociales apare in morfologie, sintaxa, lar referinfa este procesul prin care se asociaza sem uunor obiecte (conerete, abstracte, reale, pre tu nu). Aver de a face, elemente, un semnificant si un semnificat formand un semn si unite prin semnifi siun referent, unit cu semnificatul prin referinta, Semaificatul corespunde ide re rentului. La fel, semnificantul corespunde direct semnificatului. Distinctin di semnificat si referent este usor de facut in cazul referenjilor concreti (obiecte,, teriale), dar mai dificia in cazul referentilor abstract (altruism, generozitate ete,Deci, semnul este ,o entitate cu dubld fafé (Sn+Sa) care trimite la un referent el presupune un proces de semnificare (asocierea unui semnificant cu un semnificat) siprocesul de referinti (asocierea unui sermnificat cu un subject oarecare —real, ireal virtual (ibidem, p.120). Dupi natura legaturi dintre semn si realitatea la care trimite (referent) semnele pot fis naturale (fumul este un semn al focului) si convenfionale sau artificiale (en- vntul foc). Intre cuvai ra nu este nici natural’ sinici necesari, ci conventionala, Prin convent, foc desemneaza focl fizic ‘Semnele artificiale se bazeazi pe o conventie, iar invijarea ne permite sa le citim sau si le decodifictm. Este deci un semn in care s-instituit convenfional legitura dintre AA §i B, iar decodificarea se bazeaza pe invafare. Nu se comunica intre semne unice sau izolate, ci cu ansambluri de semne, org nizate (asamblate, ordonate) dupa anumite reguli (codui), Schimbul de semne devine comunicare atunci cfind se reuseste transmiterea unor mesaje, adic& atunci edd semnele sunt astfel inlnquite incdt s& produed un sens. Jeri“ nu este un mesa}, nick za‘, nici ,a sosit®. Dar ,Eliza a sosit ier este un mesaj ‘Comunicarea necesit2 cunoasterea codurilor (pentru a codifica si decodifica). Se face deosebirea intre coduri socio-culturale (ansambluri mau mult sau mai pufin for rmalizate de norme gi reguli de comportament, care reglementeazs viata oamenilor societate) si coduri de comunicare: ,ansambluri de semne asociate cu reguli de ordo- hare a acestor semne pentru a produce si schimba mesaje semnificative. Funetia lor principald este de a permite comunicarea in sensul schimbului de mesaje" (G. Willett, 1992, p. 127). Reprosul adus fui Saussure este cK a neghijat relatia dintre semn gi sealitate (semnut lingvistic si realitatea la care se referd), Realului fi apartin referent, fadic’ lucrurile din natu, artefactele, finjele, plantele. Dupa Benveniste, raportul Sn/Sa (semniticant/semnifieat) mu este arbitra, ci ecesar. in mintea noastra semnificatul ,.bou" este identic cu semnificantul ,bou". $i Saussure a comparat limba cu o foie de hartie: gandirea, sernnificatul este fata", iar Scimnificantul este ,,verso"-ul, marcfindu-se astfel unitatea lor. ,Aceast® intrepdtrun- ere pare confirmata de neurofiziologie care insista asupra asociatiilor stranse dintre sriile corticale de analiza primara si cele de analiza secundars“. in consecing& Jegitura intre referent si semnificant este arbitrard, in limba vorbité semnificantul (pronunfia) Shou" nu seamini cu referentul su, ,,animalul bou"., Rejinem din acest exemplu, c& feferent este animalul ,bou", semnificat este conceptul de ,.bou' 2. Modelul lingvistic al Ini Roman Jakobson Un model lingvistic clasieal comunictri este cel elaborat de lingvistal Roman Gakobson asupra comunictri lingvistice — factori si funepii (a se vedea Essais de Brovistique générale, 1963).IOAN DRAGAN ‘Componentele actului comunicatilingvistice sunt (dupa R. Jakobson) urmtoarele: eee Emigitor rea Destinatar (destinator) [aeons Figura 2.4, Componentele actu comunicisilingvstice (R, Takobson, 1963) Emifatorul — este locutorul care emite mesajul (intr-o conversatie pot fi mai multi emigitori); Receptorul ~ sau destinataru, primeste mesajul transmis (pot fi mai mult receptor); Mesajul ~ constituit dintr-un ansamblu de semne lingvistice, adica un enun}; Canalul ~ asigura contactul sau conexiunea dintre emitStor gi destinaiar, Cod-ul — constituit dintr-un ansamblu de semne si o combinatie a lor, comune atat codificatorului cat si decodificatorului; Referentul — este format din clemente ale mediului (contextul real) comun: a) emitStorul si receptorul gi din ) cele actuatizate de mesa} Referentul situafional: persoanele si obiectele prezente in momentul eomunicariy Referentul textual; realul ahsent, actualizat de mesaj Functiile comuniearit orale: in modelul lui Jakobson, cele gase elemente ale ‘comunicarii genereaz4 6 funcfi, fiecare fiind centraté pe un element: Baloo nete REFERENTIALA Me neti POETICA, Emititor Recaepior Funelie Functic EXPRESIVA, ct CONATIVA Puveti FATICA La Cat Pumetio METALINGVISICA Figura 2.5. Funfille comuniciit orate (R Jakobson, 1963)CoMUNICAREA 95 Tncomunicarea verbal, cele ase func setmbind. Astfl Funfileexpresi 8 poctct sont suns acoiate, Unt fell de dsocat elements referentiale gi Slementele expresive Deserierea celor sase functi este ficuta in tabelul 2.1 Tabet 2.1. Funefile comunitsll orale (R. Jakobson, 1963 i Cocola B. Peyrovtel 1986) To] Centrarea Gi | puncrinor Define descr fae Fanctia —Tereferet_| — Areca segp de arerimite lt IREFERENTIALA, nali gi textual, la context egae fumdamentul celei mai mari parti a mesa- §elor. Se recumoaste dup inirebuinfaea persoanet 2 tela (cl, ei) si a prenumelui neutra (acela sau tncesta) (de exemplu: un speaker anuntl prin por- ta voce cl ,trenul cu destinafia Marsiia va intra jn gard la ora 10.33°. Diferitele FUNCTIL renga, sitaaio- moctia EXPRESTVA | Pe emititor Pennie emititoului si comunice impresile siemor file sale judeedile asupra coninutalui mesa releva pin debiul, intonapi,ritmuldiscursul ~ Se recunoaste dupS inteebuintarea persoanel i ‘dia (eu, noi), a imterjectilor, ‘emplu: Jakobson relateuzi c& un actor moseo- vita putut interpreta in 40 de moduri diferite me- sajul ast sear | CONATIVA |Pere areca scop de a arage direct tenia recep-10- Tatu care webuie sh se simi arasCnteresat) de pemnte wt soticita nemijloct Ee revunoaste dup utizarea persoane 2000 (te saa gcatvuliimpertivull a inerogaillor rciples Repoos!, Fesjval Lal vlzutste dele acestea?" | Pe canal — permite ase stabil, a menfine saw a interupe | ontaculfzie si pshic eu receptor capers a veifieatecerea fii a mesaulus 7 Seresunoaste dup nrebainfreacuvinteor gale Tan goite de sens (bine, dal, a’), a repetilor Exemple: ,Allo, la telefon, conversa flespre timp, multe formule de polit Pe cod Referitoare la limba Iuat ca obiect (prin ea se veifed duct destnatorl si destinataral iizesz4]‘eelagi Ionic, aceeasi .gramatica™, acelagi cod); =Permite a defini sensul termenilor pe care re ceptorul nui cunoaste; — Apare dupa termenii: ,adiea", ,{nalfitermeni cu alte euvinte" Exemple: comunicarea pedagogici, expozeele sliinifice, analizele estetice. FuncjiaPOETICA | Pe mesaj = Permite a viza mesajul ca atare, a pune accental pe ,partea palpabild a semnelor"; = Desemneazii deci plicerea aproape fizick provo- cali de anticularea sunetelor mesajultii, de cons tmuctia mesajulu, prin arta lecutorului (ncintares produsa de consiruetia mesajului; Exempla dat de Jakobson: ,Pentru ce spuneti tot deauna Joana si Margareta si niciodatt Margareta Joana? O preferai pe Joana sorei sale gemene?* “Deloe, dar sund mai bine" Autori, ca Mattelart A. si M., considera cd si modelul lingvistic al lui Jakobson, desi tinde si valorizeze lingvistica intr-o stiinfi a comunicarii, este articulat totusi, ‘dup’ teoria matematic& a informafiei, cu precizarea ct lingvistul va dezvolta valoarea curisticd a nofiunilor de cod, codare, decodare, redundant, mesaj, informatie si a sugerat aplicarea acelorasi modele de lectur ide analizd informafionala in abordarea, de catre anttopologie a sistemelor de rudenie (de altfel, Claude Lévi-Strauss reeu- noaste c& primul su inspirator pentru teoria structuralé a relatiilor de rudenie a fost R. Jakobson, pe care I-a intalnit la New York, in 1942). ‘A. siM. Mattelard vido similaritate intre aplicarea teoriei informatiei de cate gencticieni in studiul eredititi’ a notiunilor de ,program™, ,cod", winformatie™ pentru a explica structura si transmiterea patrimoniului genetic si modelul lingyistic codat al lui Jakobson, deci cu modul in care Lingvistul stabileste analogii ,structurale intre cele, {oud sisteme de informatie, intre codul genetic $i codul lingvistic, intre mesajul chimic ‘care, n arhitectura celulei, transmite «ordinele vieti» si mesajul lingyistic. $i intr-an az $i in cetfilalt existi o stricta linearitate a mesajului tn secventa temporala, codi- ficare — decodificare: este posibil s& reducem relafile dintre elemente, fonem sau baza chimica, la un sistem de opozitii binare” (A. Mattelart, M. Mattelart, 2001, pp. 70-71) [Arfi isd exagerat si se tragi concluzia ~ din similarititi erminologice sau chiar de abordare — cd lingvistica structuralA este doar o prelungire a modelului matematic al informatiei in stuciul limbii (ca sistem structurat) 5 al limbajului, Relatia si comuni carea lingvistica, gramatica, sintaxa si semantica nv pot fi considerate doar dupi ‘modelul informational binar (0 sau 1, adevérat sau fals) Pentru producerea 5 transmiterea mesajelor este nevoie de coduri de comuni- care, Acestea reprezinti unirea a dou componente: un repertoriu de semne gi reguli de asamblare a acestor semne, care permit producerea de mesaje semnificative (inteligibi- Ie si purtatoare de informatie). Oamenii dispun de coduri lingvistice (limbile naturale —” COMUNICAREA engleza, ranceza, germana, roména). Cineva ear sie engleza cunoastecodul acest Tabi. care cuprinde un sepertori de euvinte (lexicul, vocabularal imbii engleze),un ansamblu de reguli (gramatica, sintactica limbii engleze). Prin respectarea codului Timbiiengleze se pot ompune gi comunica unui receptor (care sie sel limba englez) mesaje semnificative, Cele dou opera sunt cele de codificare si de decodificare. Tr comunicarea lingvisticd intervin trei elemente care pun probleme de codi- flcare si decodificare: © variabilitatea enunfurior lingvistice (Fiecare individ are modul stu personal de ‘utiliza limba, cuvintele, sintaxa, intonafia etc.). Competenta lingvistick presupune unoasterea codul Himbii utilizar, dar si capacitatea de a descifra si de a fnfelege fenuturi foarte variat compuse; — potisemia semnelor lingvistice — (cuvintele pot semnifica tucruri diferite) si sinonimia (mai multe cuvinte au acelasi infeles, existand deci mai multe feluri de a Spine acelasi Iver), A decodifica un mesaj inseamnd a alege semificatia unul ane ‘camblu de semne in functic de contextul lingvistic si situational "Ansamblutile de semne, codificarea $i decodificarea acestora pot fide facturt denotativa sau conotativa. Denorafia este proprie ilizari semnclor care au o definite precisa, acepfats oficial in repertoril semnelor: este mai ales eazul euvintelor care F ecemneara obiecte, fapte (cal, cine, scaun, bec, dulap ee.), Conotafia corespunde la rea ce sernnele (cuvintele) evoed sau reprezinté pentru noi (amintii, sentimente, ide cu feare sunt asociate pentru noi semnele sau mesajele respective). Ceea ce anumite semne pot conota depince de cultura crea indvidul fi apartine si de experient individuals oe existenta mesajelor paralele (verbale, paralingvistice, non-verbale ete) care pot fi complementare sau contradictorii uncle fn raport eu altele. Cele paralele pot enfirma, ruanfa, relativiza sau chiar contrazice mesajul lingvistic propriu-zis ‘Codificarea si decodificarea mesajelor implica si procesul de interpretare: sensul pe care recepiorull di mesajului ma funcfie de contextal comunicaei in care intervin personalitatea, experienfa,starea de spirit, sentimentele reciproce,starea interactions eclor care comunicd etc.) In genere este acceptat cd prin codificarea unui mesaj Som sensul mesajului, iar prin interpretare ft atribuim semnificatia noastra. Sensul Sate oarecum mesajul cblectiv, fn tump 68 semnifieatia 6€ referd la coed ce Laven n°? {Ei mesajl respect (cum reacionim noi — verbal, comportamental ~ la un mesa) ‘Deja aceste precizari ne pun in fafh imaginea receptorulul act el percepe, diica, imerpretaz8 mesajele, in funcjie de contextul comuniclril (personal, , social, cultural. Functile (dupi Jakobson) aplicate la comunicarea seria — emitatorul: este redactor; — receptorul: este cititor: ~ mesajul: este de tip scriptural: T Canaiul: este hartia imprimaté,afigul, zidul; o foaie dactilografiat, 0 foaie {a imprimanta conectaté la calculator; —codul: este cel al limbii serise; = referentul: este obligator textual pentru c& emittorul serie pentru receptor i in moment red:fn legéturd cu comunicarea lingyistic& trebuie precizata si notiunea de lingvistic: cea mai mic unitate a limbii avand o semnificafie (.EL*, ,Pictura Semnele sunt numite si moneme. Funcfiile comunicirii scrise Funetfile comunicdrii serise (R. Jakobson, 1963) Definirea functillor Centrarea funcfiilor Definirea si deserierea functiilor Funetia REFERENTIALA Pe REFERENT. (exelusiv textul) | Corespunde informatilor obiective: mise. Este deci primordial Functia EXPRESIVA Pe EMITATOR Debit intonatie rtm, imbral voc, m gesturil dispar. Partial punctuatia in si le suplineasca; functia raméne imp tanta. Se recunoaste prin exprimarea Op nillor, aprecierilor, sentimentelor pe ale. Vom insista asupra utilize: sibenzile desenate. Funcfia CONATIVA Mici diferente fati de cea orala; acces folosire a persoanei a doua, a vocativulls imperativului pentru a solicita, mobitiza convinge destinatarul. Este primordial Folosité in afige sin publicitate Funefia FATICA, Pe CANAL Mijloacele sunt foarte diferite de oral. De} semnalat: ~ punctuafia| = ortografierea, ~ serierea lizibila, = aplicarea regulilor lizibil = varietate tipografica ppunerea in paging. |Functia /METALINGVISTICA Aceeasi definifie ca la orala. Un text sium mesa) vizwal Scheme, desene, fotografi) pot fi in raporturi metalingvistice (0 ex-) plicitaze a elementelor si regulilor codu- Ji dupa care este construit mesajul). Funefia POETICA Pe MESAJ Funofie de placere estetict definita ca la | cea orala, Capita o importanga enorma in| sloganuri, textele publicitare. Apare in| alegerea si combinatia cuvintelor, a for mulelorstilistce gia figurilor retorice.JUNICARE 9 precizare in plus in legituri cu nofiunea de metalimbaj: este un ,Jimbaj de gradu! al doilea cu ajutorul c&ruia se stabileste adevarul propo7ifiilor limbajului prim ‘numit limbaj-obiect. in lingvisticd, metalimbajul se refer Ia ,functia specifica a limbii naturale de a vorbi despre ea insagi". Nofiunea de metacomunicare fnseamni ,abilita- tea de a construi mesaje al cirorobiect este comunicarea fnsisi(a face din pictur’ — simu din obiecte, peisaje, personaje , obiectul picturii—cubism, formalism ete.)(R. Jakobson, 1963). Daniela Rovenfa-Frumusani defineste notiuni inrudite ea paratextualizate (peri- feria textului ttlu, note, prefe(e, postiefe); intertextualitate (citarea, parodierea altor texte); arhizextualtate (referitoare la genurile si modelele textuale), metatexaualitate (comentarea textelor); hipertextwalitate (reluarea unui text paradigmatic: Ulyse al ui James Joyce in raport cu Homer) (D. Roventa-Frumusani, 2004, p. 223). ‘Sunt distinse dou’ categorii de semne: lexeme, dotate cu autonomie semantic, ‘ca ,pictura', ,a merge, ,ea si care apartin lexicului si morfeme, care sunt neauto- home, ca ¢ dintr-un participiu trecut, sla plural. Acestea aparfin morfologici 3. Semmificatie, sens, denotatie si conotatie ‘in abordarile semiotice ale comunic&rii, nofiunile de semn, sens gi semnificatic fi infei comunicéiii definesc obiectul semioticii ca semnifi- ‘ajie a semnificatiei (J.J. Van Cuilenburg et alii, 2000, p. 174), luand ca punct de ple- ‘exe 2 analizci lor triunghiul semnatic al lui C. K. Ogden gi J. A. Richards, expus in eerarca lor The meaning of meaning din 1923, luctare avand ca temii de baz chiar onceptul de semnificatic. J.J. Van Cuilenburg si colaboratorii si reamintese acceptiile pe care Ogden P Richards le-au dat conceptului de semnificatie: ,.proprietate intrinsec’ a ceva; {Eono-tafia unui cuvant; la ceea ce se refer’ cel care foloseste un simbol; la ceea ce Geedc un vorbitor cd se refer8 printr-un simbol; 1s ceea ce ar trebui si se refere un Serbitor printr-un simbol; la ceea ce se refera interpretul unui simbol; la cee: interpretul cf se refera simbolul; la ceea ce crede interpretul simbolului c& Se rfera cel care a folosit simbolul™. Aceastd problematica contureaza obiectul se- sticii care cunoaste, dupa cei trei autori olandezi, douti gcoli de abordare a smu) (idem). Ca precursor al scolii referentiale este considerat filosoful englez John Lock capitolul consacrat cuvintelor in Eseu asupra intelectului uman. Cuvintele au, fn snea acestuia, un injeles conventional - semnificatia cuvintelor tine de ,o accep ‘comuna*, deci sunt semne arbitrare, cu un infeles si o utilizare conventionale. si Richards, intemeietorii scolii referentiale si-au sintetizat conceptia despre si semnificatie in triunghiul semantic.B; Conceptteprezentare Aveuvant C; obiectteferent Figure 24, Triunghiol semantic (C. K, Ogden si. A Richards, 1927) Semnificatia este dat de relatia dintre aceste trei componente: astfel, intre cu ‘vant si obiectul desemnat nu exist o relate direct, ea fiind mijlocita de concepte sau {nfelesuri, prin care semnele se refer a obiectereale. In plus, relata dintre cuvant gi referent este rezultatul unei asociaii pe care 0 fac emitatorul sireceptorul. Finalmente, se poate spune cf semnificatia reprezinta ~ pentru toata scoala referential — tot ceed ce cuvintul desemneaza din realitate, ca ,trimitere™ si ,asociete", nu atat ca .echiva- lenfi** intre semn (cuvant) si referenv/obicet. Cuvintete au semnificafii extensive diferite: de aceea, sernificafia nu se reduce a extensiunea obiectelor desemnate si nici la obiecte reale la care se refer’: expresii cu acelagi referent (acceasi extensiune) pot avea semnificatiidiferite (Traian Basescu, _campionul combaterii coruptici" sau Traian Basescu ,.marinarul"), dupa cum exist ‘humeroase cuvinte fir corespondent empiric (,desvrajire“). Pentru scoala conceptualisté (teoria lui Elihu Katz, din anii "60 ai secolului trecut) semnificafia cuvintelor ,cuprinde totalitatea informajiei conceptuale si percep- tive pe care cuvantul 0 evoci fe“, Semnificafia este dati de intiparirea in ‘memorie a relajiel rriadice dintre cuvant, informatia conceptuali (ideea exprimati) si informatia perceptiva. Relafia triadica dintre euviint, concept si perceptie Cuvtint Informatie conceptuala Informatie petceptiva Figurs 25, Relais radia dintre euvnt, concept i percepie (apud JJ. Van Coilenbary et ali, 2000, p17)owunicanea 101 La nivelul propozitiei, semnificatia este un compus al semnificafiilor pe care le Pcavintele proporitiei. Dupi Katz, semnificatia unei expresii este o ,functie compo- Geional a semnificatici pe care o au componentele sale. Fati de scoala referential, Bee face un pas mai departe, semnificatia fiind pentru el mai mult decét extensiune Pannificatie=extensiune+injeles semnatic), ceea ce Mnseamna preluarea formulei din ma eal lui Lyons: ,semnificajia unui cuvant [...] este conceptul care i se asociaz4 in cons Fee vorbitorulvi sau a ascultatorului (apud JJ. Van Cuilenburg et alti, 2000, p. 178). Notiunile de denotafic si conotatie aduc un plus de claritate in aceste probleme: Seek cavimte sau lexeme sunt, cu precddere, denotative, exprimand ,elafa dintre acel een si persoanele, lucrusile, locurle, proprietatie, procesele, activitatile exterioure emului limbii* (romanii sunt un popor format din sinteza daco-romana in axul tc). ,Denotafia este acea latur.a semnnificatiei care pentru tofi acei care aparjin unei Bunititi de limba, este mai mult sau mai putin identica (idem); relatia cuvinte sxcmelor cu referenfii este neutra (nu desemneazA obiecte atitudinale). Expresiile ative congin, dimpottiva, asociati evaluative: romanii sunt ,balcanici"; 0 expresie ‘mai mult sau mai putin depreciativa, Dacd in cazul denotafiilor predomina referential a lexemelor, in cazul conotatiilor predomind functia evaluativa Zn raport cu denotatia, conotatia exprim’ ,atitudinea emotional’ a locutorului ft Semnele pe care le emite sau recepteaza (astfel, cavantul tren poate sugera pentru Heeutor atmosfera destinsé a vacantei, pentru altul monotonia unei navete zilnice, gaa treilea amintirea unei catastrofe feroviare). Conotatia priveste un sens secund S-adugat sensului prim (denotatiei). Ea poate reprezenta efectul unei conotati le sau al idiosincraziilor subiectului (D, Roventa-Frumusani, 2004, p. 205). De asemenea, cuvintele pot avea semnificatii generale (comune pentru tofi Sitorii unei limbi) si semnificatii variabile (diferite de la un vorbitor la altul saw de Ses grup [a altul): pentru unit istorici, popoarele balcanice sunt urmagele imperiului nice afl la originea Europei; pentru multi teologi, ortodoxia este purtatoares fai autentici a crestinismului; pentru alfii, balcanismul reprezint& 0 arie si o Erienfé istoricd mai curand negativa si neeuropeant etc. J. J. Van Cuilenburg si Doratorii si disting patru componente semantice din a cor asamblare rezulta fificafia cuvintelor: Tabel 24, Patru componente semmatice ale cuvintelor (J. J. Van Cuilenburg et alii, 2000) ‘Semnificafia Pentru tof Pentru uni Referengial A B Denotatie Denotatic secundari c Evaluativ Evaluare general (comund) D Evaluare variabila Denotatie=A Conotatie=B+C+D Semnificatie gencrala= A +CExemplele date de autori sunt bine alese: = cuvantul ,plouie™ are aceeasi semnificatie referential gi, in mica misura semnificafie secundari (b,¢ sau d); pentru o persoana aflaté in conceal la mare; ,plo are si semnificayitadiacente (b, © sau d); = pentru fascism" san ,.comunism", importanti este componenta C (eval general negativa); ~ cuvintefe evafuative au o conotatic fie general acceptata (,prieten fie una variabila (capitalism, ,nostalgic* etc) Intr-o diagrama sugestiva, autor sintetizeaza relatia dintre cele doua petech Conceptuale: a (semnificatie generala/semnificafie secundara) sib (extens tate) (vezi diagrama), Denotatie ‘referinti standard neutr Somnificatie standard cevaluare standard evaluate — semnificatie varinbila Semnificarie variabilé bedenotatie conotatie ena Figura 2.6, Aspectele semnaice ale cuvaotulu (J, J, Van Cuillenbur er ali, 2000, p. 180) Conform autorilor, intensiunea verbala este legati exclusiv de denotaie; deno- ‘afia reprezinté intensiunea standard, in vreme ce denotatiei sccundare fi corespunde infensiunea variabilA. Conotatia pozitiva a unor cuvinte apare ca extensiune a altora: »FSN, reprezentant al neocomunismului are o conotafie negativa proveniti din cono- {atia negativa a .comunismalui; ,partidele istorice*~un Jexom cu conoiatie pozitiva, roveniti din traditia ,democrafiei interbelice“. Observind discursul mediatic (ca si ‘nu mai vorbim de cel politic) in perioada tranzitiei postcomuniste din jara noastr, se Poate constata o abundents a terminologiei conotative, utilizatd ca o modalitate de ctichetare (criptocomunisti* sau ,revenitea boierilor*, ,baroni locali"; ,mnatiofi" PSD) si nu de putine ori ea modalitate de manipulate. Te(casa 103 COMUNICAREA Dacé ne referim la stiri—ca principal componenté a discursului informational a} media nv mai potem ignora, cum spune John Hartley, calitatea construtai Fealului comunicat: strile dobandese semnificafie nu prin Iumea la care se refer’, ch prin sistemul de seme care ocodifica sistemele de serane determin: modul incare ree jodem seferentul, atat sernnul cit si referentul avand mai curind un potential de aemnnificare (strile despre podurile cizute la inundatit, compuse din semne vizuae $i serbale, pot semnifica multe fucrui lucrii de proasté calitate m constructs! amenae Firihsdrotchnice, coruptie fn atribuiresluerfvlo, lips de experi plo diluviens Pe frecedent si deci improbabile m calcularea rezistenfelor,supralcitarea dbum aris) Podurilor den trafic roier neprevzut catonaje si densitate, ipsa operator ssn ede control si intzefinere,absenta uneistrategii fn domeniul hidroamelioratilor, a prevenirtiinundafilor sa consircfillor de asezar ide infrastructuri et.) Des, cte- ne-semme dau ffeles lumi sinus invers, sea ce este rezltatul une tiple real | Shaire cemnele insele, vetbale, vizuale; 2. dintre sistemele de semene (sernnificafi) $i Feferontiobiecte; 3. rlaiia dintre emitator-receptor, ea fnslsi avnd o determinare Kocio-culturali. Desigur, dacd ne referim la media, adescori acestea privilegiazi un Dotenial de sermnificare al semnelor prin care este construit8 informa (populstin 8 Best prevenits de gravitatea pericolului major al inundafilor, dar amen obisnuiticy Shite naturii si atagafi ancestral locurilor de basting nu au luat in considerare am- Hoarea devastatoare a dezastruli, lésénd la o parte lipsa unul sistem eficient de Drertizare si de educare-pregatire a populatici ete.) ohn Hartley, marednd diferenta dintre 0 teorieinformationala a comuniciri si Bos semiotic’ si discursiva, care pomeste de la ideca absolut novatoare, la vremea espestvs, despre caltateaconstriti simbolic, a realli stzeferegior sublinians ct eicte nu pot fi injelese prin referite la obiectele, nojiunile si obiectele pe care vor Boe reprerinte att de natural, Cu alte cuvite, structara unui seman, modul cum rela: Bencazs cu alte sernne gigi indeplineste funtia de a semaifica, mu sunt determines Ee -scferentul extern al semnului. In schimb, sunt determinate de structura intern’ a Sema si ulterior de relafia care existé intre sistem si realitatea pe care 0 carto- Keiari (. Hartley, 1999, p. 25). Construirea silo se poate abate de lt criteriile Besser neotrale a informatiei, derapand spre procedee de persuasiune si, adescori, de Sulare si dezinformate. Stirile nu sunt— cum se crede adeseori — ,reflectiri* ale iui, ci,.versiuni” construe ale acestuia, 4. Informatie, strategie semantic, persuasiune fn sine, modetul informational oferé prea pofine elemente teoretico-metodolo- Se pentra a ijelege procese si efecte de prim ordin ale comonicii, cum sunt Pot. Gnea si manipularea (tratatcin aceastlucrare in capitolul consacrat comunicarit Sasi ¢ care {in de anumite strategih comunicationale). Dar nick tm cazul acesior vi, comunicarea persuasiva sau manipulatoare nu pot fi rupte total de informatie: Henditia de a lua in considerare ceea ce J. J. Van Cuilenburg si colaboratoni sti104 IOAN DRAGAN numese strategie semantie3, adie’ a exploata polisemia termenilor, expresiilor’in sen sul dirjari injelesurilor spre anumite semnificalii ale semnelor (cuvinte, expresi etc.) sau pur i simplu modificand informatia, amputandu-le pe uncle si retindndu-le doar pe altele, furnizAnd informatii parjiale si eronate sau chiar inventate, adied fabricand informati, erednd confuzii intre informatii si opinii, ete Relafiainformatii-comunicare implic& chestiunea persuasiunii: difwzarea infor smatiei, cel putin implicit, cuprinde si imtenfia dea influenga si convinge pe ceilali de adevirul celor afirmate, dar nu neapérat si intenfa de a face pe ceilalti si adopte un punct de vedere sau ,de ai impiedica si preia un alt punct de vedere", ccea ce apartine ‘cu adeviirat persuasiuni care implict , nterdependenga dintre finaltatea i mijloacele comuniciti" (J.J. Van Cuilenburg e alii, 2000, p. 193) Informatie senzationale care av marcat, la inceput, ceea ce se numeste ,(elerevolujia romfnd (60000 de mort, apa otrivita, tunelele terorstilor, simulatoarele clectronice, bruiajul spasiului actian ete) aratlipericolele virtuale gi fective pe care le confine informuafia pentru a ueredita (voit sau neintentionat) anumite puncte de vedere (persuasiune) sau pentru aimpune puncte de vedere manipuland informatile, mai ales creand emoti, stiri de incertitudine total Telerevolufia romana oferi exemple numeroase de transformare « informatie’ ta ‘manipulate prin folosirea mai ales a televiziunii siradioului Se poate vorbi, in acest az, de un tip aparte de manipulare bazat nu atat pe o strategie semantics (apud J.J Van Cuilenburg er alii, 2000, p. 183), cat pe informafii emofionale intr-un context de explozie paroxisticd a starii muljimilor revoltate, a temerilor care inci prelungeau atorputernicia tn care era reprezentat regimul ceausist ~ deci o strategie a frici, a bucuriei rasturnarii cuplului ceausist, dar sia incertitudinii reusitei revolutici. In acest context ined incert, amalgamul informatiilor nua facut decdt s4 induc, sB intrefing si i amplifice starea de tensiune a populatiet revottate (sau a cele spectatonre). .Functia negentropica" a informatie a fost coplesita —intr-un context tlbure si de competitie intre grupuri diverse, de infruntiri intte revolutionari i teroristi— precum si de © informatie care amplifica la paroxism starea de incertitudine a populafici in ceca ce priveste deznodmintul final al revoltei populare. Informafiile supradimensionate despre ameninfirile antirevolujionare, contradictori, neverificate a cfror tribuna devenise ,,Televiziunea romana liber" si deci credibila a fost principalul factor al cred, la scar national, a unet star tipice de psihozi i incertitudine fntr-un context huotie si tulbure.fntrucét o oporitie deschisi fata de valul popular al revolutiei nu mai ra posibilf,alternativa antirevolusionari care s-aimpus ~ mediatic si psihologic ~ era aceea a terorismului sia sabotajului din interior si din exterior. Problema terorismului sia cauzelor morfilor revolufiei dupa fuga familiei Ceausescu rane inci o enigm’ a revolutici romane, desi au fost aduse probe pentru diversele ipoteze (terorist,exork confiuntarihaotice, provocaridisimulate,conflicteintre armatd si securitate, opo7ifi ale unor grupuri inarmate dependente direct de Ceausescu ete.) Oricum, teoria informational si matcmaticd poate fi utilé ~ in conexiune cu teorile semnificiri si strategiei semantice ~ pentru a injeloge rolul media gi amplifi- carea incerttudinii si a haosului, inclusiy a conflietlor, a inflamacti revoluionare si simolatilor electronice, in extinderea paniii sia legitimarii acfiunii revolutionare. In acest context, au funcfionat doua tipuri de manipulare: cea concepuuald (conceptual HL ELE | Rae ee | hi | FU RREC PRR TRERGRPEE? of TeRAGAN, Es fabricand brarea infor be ceilalti de fs8 adopte un face apartine ssimijloacele feationiale care ide mori, apa gerian etc.) spune puncte sudine total fnformatici 10 sorbi, in acest paca (opud 1.1 Bean context de mca prelungeatt cli, lujci.In acest sainiretina si joare). .Functia side compete pprecum si de 0 atiei n ceea ce jpradimensionate E a ciror tibuna Spalul factor al be intr-un context sevolotiei mu mai Ki psihologic—ere xa terorisenult inci oenigm’ fe (eroristi, eT ecuritate, opoziti in conexivne cu ai media si ampliti- pai revohuttona. {0 (concept COMUNICARE 105 engineering") si cea asociatia (,asosiative engineering!) Prima se refer la manip\ Fale de ordinul extensiunil si intensiunii verbale, jars doua se referd Ja manipularea prin conotati (apud J.J. Van Cuilenburg et al ‘2000, p. 184). Analiza acestora epageste, evident cadral modell informafional Fa" nd mai coring de analizele se~ rion ce, gemiotice si pragmatice (formdind obiectl altor captole paragrafe consi ferate special persuasiunit si manipula), aecnex tn acest context, trebuie amin exist mai moltetebnicl Pcs Fass meia, in special presa, pot manipula publicul Prints acest sum eae aren girilor—esteaprecitl ca cea mai efiientcale de invent in paul informayional,deoazece citer de selectae apalt deja celor care detin 0 aerrith in‘luenf pe piata media, in spajial public su in stucturl {nstitufionale; este Saident cd selectarea stirilor afecteazlinfluentarea publiculyi Cd area glrlor se realizeazi de obice prin omiterea unos composite ale Hesajuli inital, publicul avind acces doar la anumite segments ale contimatului fnformational; nar nflventarea prin plasarea stirilor~vizeaza dimensiunea axiologic-narativa gi Precrostructarala a orgoniziri (plasiri) siilor tm pagina de ziar $8 telejurnal. Header, pasacea unui fot oarecare po prima pagina poate proiecs ‘in sfera evenimen- Saloloi, in timp ce un fapt de reald important, car defavorabl celor care influenteaz8 Gorul sau televiziunea respectiva, il inser intro poziie devalorizanta (contextual); Se patarea prin Hilun ~ se bazeazi pe faptul ci titrarea girl come nae a informatie’ in structora de ansamblu a ziarult sau a telejumaluluis » dezinformarea — prin lansarea de informatil false Feat informal dupa Togica netralitfit i difereniaza pe jumnaisy de alti Tnunicator orientati spre persuasiune (Celatit publice, public fale, marketing). Chiat aac media si jumalistit depind, in prezent, in foarte mare misury de surse de eres ie qgeate Zone (ise reputate ca New York Times sau Washingion Post eolteara peste 50% din informafilezilnice furnizate de surse oficiale, comunicate §* rrinjeue pres’ ale unor institut si agent oficiale, cel mal adesea PEM purtitori pvant sau bizourile de rela publice), strut jumaligtlor come no si definit prin veiterit: 1. a ruporta publicului faptele care intervin in ordines fenomenalé a peurilor si 2. areprezenta cerinfele —— deologie Semn Mituri si conotatit Semmificatie Figura 3.7. Modelul propapiriideologie’ (J. Fiske, 2003, p. 216) Relaia dintre caracteristiile generale si specifive ale semnelor utilizate (ver siiconice) conferd stirilor o anumita semnificajie: , Nu evenimentul relatat det forma, confimutul, semnificatia sau adevarul stiri, ci stirea determin’ semnifig ‘evenimentului: ea rezulté din trastturile sistemului de semne si din contextul in este generata si receptatd* (ibidem, p. 24), Prin sttilezilei se ,cartografiazA* te viefii sociale, economice, polite, culturale, etc. sini se propune sistemul de set selectate si prin modul de organizare a acestor repere pentru a recunoaste terenul ( jreala, criz8 — ,simulacru, criz4 — ,inventata* in Partidul National Liber ‘mijlocul lunii iulie 2005 si incepotul ultimet decade a lunii respective, dupa sis de semne utilizat n construirea stirilor si dup actele de limba) utiizate: ,PNL- criai*, ,PNL igi pierde credibilitatea", ,PNL thi pierde pozifia in cadral alianjee EE femare, Teodor Stolojan ,revine in PNL" sau, dimpotriva, ,PNL este un partid Emoctatic, care accept diferenja de opinii“, ,, PNL fl sustine pe premierul Calin Pescu Tiriceann" etc.) ¢, J. Hartley susfine cf valoarea semnelor este determinata de relatia felelelate semne din sistem si de recunoasterea lor social: o site despre teroristi plics faptul cf un semn cacel de ,terorist* este diferit de alte semne (luptttor pentru fatate, gherill, voluntar, pistolar, soldat, etc.) si o relatie recunoscuta social cu o litate referentialé (atentate, acte sinucigase etc.) si circumstanfiale producerii Bnificatii (atentate impotriva unot obiective civile si a nor grupuri de civili), Este portant’ fn acest context si notiunea de ,potenfial de sernnificare™ a faptelor si stirilor ji cea de ,multiaccentualitate” a semnelor. Dar ceea ce caracterizeazA discursul sti- & este limitarea potenfialului de multiaccentualitate prin construitea unei sem- Reatii bazate pe alegerea unui accent evaluativ" (,.Th, Stolojan urmireste si refacd ilitatea PNL") J. Hartley denumeste constructia stiilor (evenimenfialitatea ca semioz4) Btermenu! de ,nchidere ideologies", pornind de laconstatarea existen{ei unor ,de- Hi ideologici care igi gasesc o expresie practied in rutina zilnica a producerii flor. De fapt ,potentialul de semnificare multiaccentual al semnelor alese (verbale [Pizuale ~ la tv) si capacitatea lor de a produce conotalii si mituri se completeaza #cAnd semnele devin inchise, aparent uniaccentuale (ibidem, p. 72) ,.nchiderea Blogic’ sau am spune ,nchiderea semnificatiei* se realizeaza printr-o selectare a elor (titluri, enunqul stiri, imagini) care conduce la un anumit infeles al eveni- Satelor, la ceea ce ar trebui si ,jnsemne" ele, un mod de ,lectura preferat& (Hall ): touul const astfel fn modul de a codifica o informatie prin ansamblul semnelor Ta redactarea ei (stirea este ,fapt relatat" si nu ,faptul in sine"). Astiel, o greva anuntata (semnificare) mai curdind ca 0 ,dezordine', decit ca expresie a unor ndicdri legitime (mai ales in cazul grevelor ceferistilor) Introducdnd negocierea in analiza nfelesului si a comunicirii Fiske face, fir st explicit, pasul spre o semioticé pragmatizata chiar daci nu are in vedere nego- a intdlnire intre producerea sensului si interpretaren acestuia ca semnificatie sUrUiLE de cAtre vorbitor, ,textierii, auditori,cititorii ete 4. Sens, semnificatie, semnificare Acest paragraf ar presupune o prezentare condensatii a nofitinilor de baz’ ale “oticii ca stiinf4 a semnelor, simbolurilor,injelesului, sensului, semnificatiei, gene- i circulatici semnificatiilor, a miturilor, a lingvisticii structuraliste $i a lingvisticii Estructuraliste- cea ce depageste cadrul acestei lucrati. Intrucat semiotica, fie ch definiti ca stiintd a ansamblului de semne san ca stiinfl a semnificarii a adus con- esenfiale la infelegerea proceselor de comunicare, reluarea unor referinfe sumare ncursiuni in domeniul acestei discipline bine structurate si profund consolidate suntnecesare, Accasta pentru a facilita intelegerea comunic&rii si nu pentru aines riul unei discipline de acum ,clasice", precum si pentru a incuraja studiul s disciplind de bazd in ansamblul stiinfelor comunicarii, Cititori i studentit ‘sunt, deci, invitafi prin aceste sumare trimiteri si referinge la teme, concept in semiotic, ia studi? canine a! acexte disejpling, paesum si al pragm: buie subliniat c& nofiunile de bazit din semiotica si pragmaticA sunt indispet pentru.anfelege fenomenele din sfera comunicdri de masé-—obiectul de baza {ei lucri: nu putem, de pildi, injelege construirea unei stiri, nu putem decelam si nici infelesul acestuia fir a face apel 1a notiuni definite de semioticient ca emn gi simbol, sens gi semnificatie, confinut, infeles, semmnificare, coduri eles dacd alte discipline ale stiinfelor limbajului sau ale discursului, ca pragma ‘dan’ $i revizui astfel de nojiuni, care gi-au gasitinlingvistica structural umn indispensabil cadru epistemiologic. Autori clasici ai semioticii (ca Saussure, Morris, Osden 51 Richards, Eco, Barthes sali) sunt considera astizi, pe bu tate, ca fondatori ai tiin{elor comunicSrt ‘Semioticienii, cu toate diferentele considerabile dintre eortile lor, vor ruprurl major in studiul comunicdri: ei vor marca, tn linia depasirit modetului ‘national al comunicdrii, un moment che, contibuind la definirea comunicari ‘mod nou, ca proves de generare, constrvire, transmitere si receptare a semnnifics pesearecx em proves de semnificare i de formare a injelesurilor in relatia din {itor si receptori, dintre texte-confinuturi si ,.ectori® acestora. Chiar daci sey Cienii au fost, in imensa lor majoritate lingvisti gi teoreticieni ai textului its acordind preferingé analizelorlingvistice gi semiozei textelor literare — ocupé mai pufin de textele comunicdrii de mas, cu excepfia notabild a lui R, Barthes Eco sau a tnor teoreticient recen{i ai semioticii ,publicitiit®, ori reprezent colli Studilor Culturale engleze (D, Morley, St. Hall J. Fiske, J, Harley Conceptee, teorile si modelele analtice propuse de ci, sunt indispensabile B chaliza ,textualt,,infertextuald gide ,confinut" atextului din comunicdrile des de pilda pentru a ,extrage semnificafa din relatia textului scris cu imagines trun report, o tite sau un telefilm s astfel adegaja ,Anjelesurile® confinaturl doctiler mediatice, ca si pentru analiza unui spot publicitar. Contributile semiog thoi abordari ale comunicarii de mas& au fost valorizate pe larg in Marea Brits anii-70, de cite reprezentantit $colii Studilor Culturale (Centrul de Stadti Cul Contemporane de la Universitatea din Birmingham, Grapal Media de la Unive din Glasgow ~ aceslia mai ales prin cercetarile lor publicate sub tilul Bad Centrul de Cercetare a Comunicatiilor de Masi de la Universitatea din Leics ‘Acestia mutl accentul cercetirii media de la ,efecte", ,utlizari si gratificagit functionaliste-, la analiza mesajului televiziunii, ict asupra a ,ecea ce spune $a modnlui in care o spune™, a descoperiii nfelesurilor textelor televizuale. Until ales cei de la grupul Universitigii din Glasgow se vor bizui pe semiotic si pe med tinalizei cultural av, pentru a contesta ideea ci televiziunen este neutr si impaq eupindu-se in mod deosebit de semnificatilfinjelesurle de natu social ale tramclor de str ale televiziunii. De aceea, pe ling meritele capital ae fondant Semioticii, este interesant de vazut cum cercetitori britanici integreaza semiotiRHE AUNICAREA ic lor culturale asupra programelor de televiziune, prin care intirese si valorifict Gcativ) deschiderile aduse de semioticieni in elaborarea unor modele de interpre- j2textelor, pornind de la studiul semnelor, fnfelesurilor, semnificatiei gi semnifi- importan{ci codurilor culturale in construirea intelesurilor. Nu poate fi omis c& Siudiile respective, semiotica devine o sting mai accesibilA (primele scrieri si Bidespre semne, semnificati si coduri erau destul de criptice), dezvaluindu-si mai vvalentele aplicative in explicarea continuturilor sia receptarii programelor de iziune. Autori ca J. Fiske gi J. Hartley definesc si exemplified intr-un mod acce- fhofivni si idei de baza din semiotic’. Mai ales, vor sublinia cd relatia saussurian’ semnificant si semnificat mu este natural, ci Invafatd si codificat’ cultural: ,obiec- Jmaginile, sunctele, mirosurile nu inscamnd nimic, desigur. O imagine a prinfului ar putea insemna o serie intreaga de lucruri: bogatie, regalitate, clasi domu- ‘un barbatalb, sotul printesei Diana (la vremea respectiva, n. ns.) imperialismul =25.a.m.d." (I. Lewis, in A. Goodwin, G, Whannel, 2004, p. 227). Acest mod dea Side a infelege lucrurile, dar si imaginile sau limbajele a devenit posibil gratie ici ,studiul injelesurilor, al modului in care sensurile sunt legate de Iuerurile Te desemneazi, al motivelor si al modului in care sunt ele legate de acestea, |principiu al semiotiei consti in faptul cS nu exist nicio legditurd natural intre (fie el un sunet, o imagine sau masa din bucatirie) si sensul acestuia (con- folosite de noi ca si-1 infelegem). Acest sens este mai curdind considerat drept d relajici noastre cu lucrul respectiv, al statutului detinut de noi in hume* si al Bentei noastre sal culturii noastre ibidem, pp. 225-226). Totin acest text glsim intre cele mai clare definiti ale semnificatiei: fn semioticd, procesul de ire a injelesului se numeste semmificafie. Acesta este procesul in cadrul ciria jerpretat lucrul sau semnificantul (imaginea unui meci de criket, de exemplu), 4 vedem, il auzim sau la care participim, Aceastd interpretare nu este natural, i, implicnd atagarea unui concept— sau semnificat ~ pentru lucrul respectiv. {nterpretat ~ sau semnificat — poarti numele de semn. Pe scurt: semnificantul + semnificatul (conceptul) reprezinta semnul (ibidem, p. 227). Sunt mereu subli- ale Wisauus esentale ale senmnifieatiel, sermifietsid, prewumn mmiaecentnae polisemia, ambiguitatea, care ne avertizeazA asupra caracterului deschis, construit eultural al proceselor de semnificare/interpretare/comunicare/receptare pputurile analizei semnelor si ale semioticii sunt legate in Europa —de emer- oricd a structuralismului ale cArui fundamente (dupa unii istorici ai semioticii) frasate inci de lingvistul elvetian Ferdinand de Saussure (1857-1913), in cele ripe care le-atinut intre 1906-191] la Universitatea din Geneva. Degi A. si ard descoperd ca Roman Jakobson a fost primal lingvist care afolosit terme- gnuctur’ in 1929 la Congresul filologilor slavi, moment important al ,Scolii de pe cfind Saussure folosise doar termenul de , sistem" al organizaii mbit anceza de semioticd, incepand cu Roland Barthes (1915-1980) va dezvolta o & profund structuralistd, iar Claude Lévi-Strauss va realiza tranzlatia de ta Sed la antropologia structurala (Antropologia structurald, 1958, 1973, dupa ce jelaborase teza sa, devenita de referin(& pentru fundarea antropologiei struc- Structures élémentaires de la parenté* — Structuri elementare ale rudenici).Paralel, in spafiul anglo-saxon s-a dezvoltat, de asemenea o scoala semiotica (Pel Mortis) si in antropoligie si sociologie, 0 scoalt structuralist®, apoi structural-f tionalisti, la inceput in antropologie, cu B. Malinowski, apoi in sociologic (apogeul i atins prin T. Parsons, R. Merton, §..), dar fird conexiuni cu lingyistica structuralé si semiotica structuralisti, Deci avind relatii incidentale cu studiile asupra comune (mai ales prin R. Merton), da si contribusii esentiale prin Paul Lazarfeld si E, Katz, au fost principalii reprezentant ai scolii functionaliste in sociologia comunicarii Important este c8 in timp, modelul structuralist a fost extins din lingvistica ( ‘cum a fost cl gandit de Saussure) asupra altor domenii ca antropologia si sociolo, dar mai ales in studiile literare si in psihanalizs, pentru a deveni un model fundamen (cuvalenfe interdisciplinare) in studierea comunicdri. in Europa, structuralisrmn! lim vistic si semiotic (Barthes, Morin, Greimas, Eco etc.) va rimane dominant pand in a 1970, pe cAnd in cultura anglo-saxond (incepand cu Austin si Morris) conexiui dintre pragmatica gi filosofia limbajului conduce, prin teoria ,nctelor de limba), scolile de pragmaticd a comunicérii, fra auita contributia fundamentala si de pion teoria semnelora americanului Ch, Peirce. Astfel, dela studial lingvistie al limbif limbajului, ca sisteme de semne lingvistice, se va trece Ia un studiu gencralizat tuturor tipurilor, formelor si elementelor de limbaj (comunicarea non-verbal, mitul simboluri, la studiul actelor de limbaj, ceea ce va conduce la modele integrate pluridisciplinate de analiza a comunicdtii. Astfel, treptat, stiinfele semnelor si limb jelor se configureaza ca stiinfe ale comunicdrii (perspectivele originare fiind date d teoria matematiea a informatiei, de ingvistica si semiotica strueturala, de antropologi si sociologiile structural-functionaliste, dle yeoal limbajului side filosofia pragmatic’, de psihologia behaviorist si de cea p de hetmeneutica si naratologie, de praxeologie si altele, intre care stuciile culturale literare, ca gi studiile de economie a semnelor sau de critica a ideologiilor) Revenind la F. de Saussure, lui i se recunoaste meritul de a fi ficut distin dintre limba ca institutic sociala sica sistem structurat de seme, si limbaj sau vorbiré care este un act de limbaj. Ca institutie social, limba este un s rf e semne ce exprim idei; ea reprezinta aspectul codificat al limbajului. Lingvistica ane) drept sarcin’ studiul regulilor prin care acest sistem organizat produce sens. Limbajall este segmentabil, adic analizabil; trebuic si desprindem opozifille, abaterile care i permit unei limbi si funefioneze si si semnifice (A. Mattelart, M. Mattelart, 2001, py 65). Saussure si-a imaginat semiologia pe care a creat-o ca o stiint& general a tuturar, limbajelor ca sisteme de semne, a tuturor semnelor sociale, a legilor generale care regleaz’ organizarea si utilizarea semnelor Roland Barthes este cel care a realizat in modul cel mai complet, tranzlatia de la structuralismul lingvistic la un model structuralist al comunicarii, Incepaind cu articolal Eléments de séniologie- Elemente de semiologie, in tevista COMMUNICATIONS (1964), continuand cu Mythologies (Mitologii 1957), Le Systeme de la mode (Sistem modei, 1967) s.a. In articolul ,mmanifest* din 1964 di o definitie structuralista semio= ticii, Semiologia are ca obiect orice sistem de semne, oricare ar fi substana acestuia si limitele lui: imagini, gesturi, sunete melodice, obiecte, iar complexele acestor sub= stane, care se regdsese in rituri constituie dac& nu limbaje, cel putin sisteme de Ses ale mitului s Seimplicati ide Smbajul obisnuit, secunde, parazit = sau, feminit exkebri ficuta de J ul si semi rin semnificatie Sbiect prezent si sealittyi prezente, Svizibile, sidin biectului print prima este un rape zat in imanent famizeze deoareed scusul) este prin care respira dint der aceasti intrea piianjen de buclel oameni (I. P. saturd intre cuvlIOAN DRAGAN sie (apogeu! filme pica structurali sic pliogia si sociolozi spodel fundamens S¢ructuralismal lin Sonminant pand in == Mortis) conenit selor de limba poentalt side pion Tingvistic al lim sradiu pencralizat Ee non-verbala, smodele integrate Je serinelor si Time feriginace fiind dated de amtropolo de flosoiam side cea psihanal studiile cultures fueologiilor) de afi facut distinese silimbaj sau vorbane fon sistem organizat bajului. Lingvistice = Iproduce sens. Limba prifile, abaterile com M. Mattelart, 200 ftint general a tam ailegilor generale cam complet, tranzlatiag gi, incepind cu ats & COMMUNICATION me de la mode (Sis sie structuralis ar fi substanta acest eomplexele accstor cel putin sist ‘Autorul ordoneazi elementele fundamentale ale proiectului semiologici. bile pentzu lingvistic’ 51 alte stinfe ale limbajulu, in patra capitol: 1. Timbs ¢ = 2, semnificant si semnificat; 3, sistem si sintagma; 4. denotatie si conotatie ‘A. Mattelart si M, Mattelart, 2001, p. 66). Pie lel, larficd relata semnificant-semnificat ca un ,raport de semnifi “fn veea ce priveste distincfia denotatie-conotafie caraport inte limbajul prim” freferenfalsicel,secund“, unele clarficari revin contemporanului su, lingvis- foco-lituanian Algirdas-Julien Greimas, care apropie conotatia de ideologie = Orice forma de ideologie trece prin acest limbaj sccund al conotafiei .deca- Faport cu limbajul prim al denotatei. Byidentierea semnificatului sia conotaic pentro sistemul aflat sub aparente indi’ distanja care desparte project s- Bic de descrierea semnificatci, de analiza functionalist a ,continutului mans idem, pp. 66-67). Hectares Mythologies reprezinté o aplicatie a semiologiei in studiul ,mniturilor Sporane” cuitivate in publicitate, mass media — de la reviste la radio si televi- Ghtise film, in ansamblul industilor culturale, Prinr-o anali2d semiologicS = (diferitt de analiza confinuturilor manifeste). R. Barthes d& not definiti -dezvaluind relate de semnificare pe care le confin,strvcturile de seme le rin gare sunt exprimate aceste noi mituri si rituri de comunieare. Trei (risa Gaituln sunt astfel evidenfiate: |. ele reprezinta limbaje conotante; 2. miturile Keatifideologice: 3. miturile naturalizeaz8 anurnite semnificafii, Recurgdn Sbignui, mitul face sf treacé drept ,naturale",,de Ta sine injelese™, valosile Darazitare (,naturalizarea” stereotipurilor publictae, ca cele ale smasculink Femina care sunt, de fapt, construct culturale simplificatoure). Aplicarea Samiologice in examinarea revistelor de moda ga lansarii modelor vestimentare node i permite acti in ,structura" acestora semnificatile socio-culturale ale modelor* in viafa oamenilor si a societafii contemporane. mint a rispuade la intrebari legate de semioza — ce face ca ceva st aibl 0 fie" este important a ditinge intre sens si semmificaie, Retinem distineia Fcoid de J.P. Sartre inSain Genet, in care opune dou’ moduri de semnificare— Feemnificayia Lucrurile nu semnificd nimic. Totusi fiecare lucra are un Sens. Phificaye trebuie ineleasf o anumitarlatie conventionalé care face dint vent substitutul unui obiect absent; prin sens, ou infeleg participarea unci Dprerente, in cxistenta sa, la alte realitifi prezente sau absente, viZibile 52% sidin sproape in aproape la univers. Semmnificata este conferité din exterior print intenic semnificant,sensul este o canitate natural a luctus of Bin Taport transcendent de la un obiect Is altul, a doua o transeendenfs ¢ enenfa, Una poate pregiti o intuifie, a 0 orienta, ins ea nu ar putea si 6 seeomece obiectul semnificat este, in principiu, exterior semnului; celaalt ste prin natura intuit; este mirosul care impregaeazi o batist, parfum danceun flacon vid si desfacut, Sigha XVII" semnified un anumit secol, Printreapi epoct in muzee se desfigoara ca un fum, se leagl cao pin7s de Sie buclele unei peruc, se scurge prin bufeuri dint litera seaun purtat de GG. P. Sore, 1962, p. 283). Formula lui Sarre sugerenza o tiferentt de fre cuvinte care semnifica gi lucruri care fac senDistinetiaspune car ,anumite objecte ca sigla XVI an osemnifica tional si dec! transcendental sau extinsect; tele, precum scaunl pure eum sens imanent, pentru ci sunt legate in mod necesar de natura acesS0i folafia necesard sau ,naturala find aici o relate de provenienti ‘sotoriea purtat de litter a fost produs sau inventat de epoca pe are astfel 0 sugerea2i"G reveete-semne converg spre acelasi referent ~ Marcle Secot, Astel sigla Wified acest socol, pe cand scaunul-litier’ are un sensintrinsec care evoc8 ASE rane direct snatual (s8 spunem denotativ) apud Greimas, Courts, 7 ste asfel, semnificare cu caracter nemijlocit referenyil si denoratiy, Pe cand tatile (atribuite convenfional-contextual) sunt de naturl conotativ” 5} Dui lingvigtiBjelmsle si R, Barthes ,conotaia este o semnificalie Hives, degayata prin mod in cae este desemnat (denol)o semal Scale Sintetizand, se poate spune cl in teoriile semiotice putem distinge cA orientiri ale definiri sensului: a retorica imaginii (R. Brathes) — sensul este un ,derivat conotatly ig (simboluri si mituri); semodelul stratificat® (U. eo) sensul este expresia stratifichrt ua interpretative; modell sistematic" (L. Porcher) ~ sensul este un wfenomen oa combinatorius remgnodelul ,structuro-generativ" (J.-M. Floch) ~ sensul este real parcus generativ i progresiv aene tatu erotic iconice(oplicat ma ales imaginilor publiciare)ig dupa schema Conceptor, Imagine, Produs, Inerpretant. sean Fiske in lucrarea Inrraducere in tinfle comunicdrti (2003), Semnete tetevziuni; John Hartley tn Discursul stirilor (1982, 199°), 0g aensantin monografia Semitic, societatesicultird (1999) prezine® aplies rear de instructive in acest sens: aplicarea semiozei—teoria sistemetor de Sept iicatilor si semanificari, a anatizei structurale, de contimut si naralitt sitlr si al programelor de sir, al eportjelor inter vino" spoturilor sul aleind cum acclagi eveniment este semnificatin modurl diferte ine fie glrilor sau aritand cum este reconstrit mediatic un eveninin in aeifalul sau de semnificare", cum fanctioneaza mecanismele de Vie 2 pozitillor unor actori ai evenimentelor 5 inte prezenfa mediatici\a ,vocilor insti BGGaeeeboske le | Vnaturalizarea™ si autentificares ‘conomice; in analiza diferentelor di {oficiale) sia ,vocilor-accesate™ (populare) etc. Mahar ip acestelucrti sin altele, modele de Leetur semiotic® a ex tice, de a stirginterviuri ladocumentare,seriale telefilme st alte texte Be exiragere" din acest a intelesurilor pe care le vebiculcazs.Iporers él see ectura semiotic a acestr texte” (identficarea sensu 60 ee to eprevats oct a Tumi sociale cre tim, porn def ceeoa oe nut faple, eveniment, institut capatésemnificalica STARS caer ew oferdastfel primal demers (nu ce mai compe!) pentru a #11 a universuri semnifieante* nu doar exprimate, ci construte Pin sistemedsexte" (telejumnale, pagini de ziare, imagini foto), fn cursul unor procese de care, Lumea devine astfel un univers semnificator dobandind o realitateinteli- poate spune c& semiotica a facut primul pas eftre ,lescoperirea" lumii im mai indeparcate, cea in care trkim nemijlocit sau mediat, ea o ume reali si prin sensu! si semnificatiile a ceea ce se intdmpli gi ni se intampla. Prin Ba.<-a deschis o cale magistrald (nu unica si nici perfect) pentru a injelege ci {si fenomenele lumii naturale gi sociale sunt, pana la urmé ca realittyi cu sens, ide texte (semne, simboluri, mituri): c& lumea este ca un ansamblu de texte” cde semi), de realitii care exist fn misura in care semnifica prin Himbaj are (transpunerea fn texte"). Astfel lumea unei zile este data de ansamblul ‘editice (si altor texte §i forme de comunicare): este totalitatea conjinuturilor lelor, paginilor de ziate, progeamelor de radio, afigelor si textelor publictare, din refelele noilor tehnologii de comunicare, discursurilor politice, intera rnicante directe dintre oameni, al confinuturilorcircuitelor comunicationale zai al textelor literate gi artistice intrate pe piala bunurilor zise simbolice, a br, slujbelor religioase, a conversatiilor si altor interacjiuni comunicante, Descifrarea acestor ,fexte“ ne spune fn ce const, de Fapt, lumca in care triim cao pte, evenimente, intimplari, decizi care devin ,reale* pentru om in masurain 4 le da un infles, fie autentificdndu-le prin texte de informare, fie ficdndu-le prin texte fictionale, fie eredndu-le prin discursuri (pragmatica), fie tipificdn- fa structura semnificanté a limbajului natural sia stoculul social de cunostint. 5, Sensul in structuralism: expresie a unei structuri de profunzime“ Siructuralisti (R. Barthes si alti ca antropologul francez Claude Lévi-Strauss), ficat structuri ale relatilor sociale fn studiul limbajelor, miturilor si altor Tulturale, considerdnd sensul ca expresie a unei ,.structuri de profunzime" si cdutém structura de profunzime care se afl Ja baza tu- Giemelor culturale si de comunicare, El ne ajuti, de asemenea, SA demonstrdm Je sisteme sociale gi culturale (in primul rand, limba este un astfel de sistem { n.ns. 1.D) pe care le folosim pentru a ne organiza viafa si a-i da sens nu sunt enplatoare, nici deconectate unele de altele ci analoage. Astfel—cum spunean si, Hartley —sistemul social al capitatismutui patriarhal este analog cu struc se afl Ja baza filmului Cailatorié(versiune a mitului Vestului american, n.ns) Sceasta, cu structura intregului gen western ~la fel cum este legat si de struc- paiminalului Weekly World News, Structuralismul plaseazi astfel comunicarea igenerarea si circularea socialé a semnificatiilor) in centrul oricarei societt §, mituri, sisteme simbolice — toate se afla fn centrul atentici structuralistilor, ‘ele sunt singurele elemente care pot oferi o perspectiva unicd asupra moduli societatea se organizeaza pe sine si a modilitatilor in care membrii ei dau osemnificatie existengei si experientei lor culturale“ (J. Fiske, 2003, p. 171, ase vedeas Paginile 161-170 consacrate analizei structuri semnificante mitice a filmului ameris ‘The Searchers — Cautéorii $i cea asaptamanalului Weekly World News pentru d jarea intelesurilor produse si circulate de cele dowd texte simbolice, pe baza rela structurale dintre dout tipari de valori ~ale Bstului si ale Vestului ale Binelui si Raului). Sub marea varictate de discursuri i texte generate de utilizarea limbii deed actori diferiti si dupa genuri diferite (film western, film politist, evenimengialiag poliforme fn stiri ale unor ,fapte brute" etc.) se afli o structur’i analogica, comunt cchrei detectare inseamna a desprinde infelesurile pe care toate aceste mijloace sis lice (publicitate, mass media, mituri etc.) le fae s& circule in societate, Pomind de la principiul structurarii ca modalitate fundamentalé de a da cxistenjei lucrurilor si everimentelor, structuralismul procedeazt la gisirea de struct paralcle similare care organizeaza in moduri analoge subsisteme difetite ale existenj ale formelor culturale ~ de la mituri, formele de conceptualizare a spatiului, a reli interumane, pant la mods, telejurnale, filnie,seriale, telenovele. Cl. Lévi-Strauss, Rol Barthes si Greimas au fondat acest tip de analiza structuralé a lumii sociale, a retail oamenilor eu natura si fntre ei ingisi sau a diferitelor sisteme de semne, diverse limb si forme culturale (de la schimburile de daruri, pregitirea hranei si rel {a povestiri, basme, mituri si alte forme de cultura orala sila forme ale culturii scr poezie, roman, la mass media, publicitate gi moda), Cl. Lévi-Strauss, influentat de lingvistul Roman Jakobson, a fost primul extins modelul structural al limbii (limbajului) la studiul altor domenii, in prinnal al miturilor, constatind c& acestea , desi sunt multiple $i eterogene, pot fi totusi red Ja variafi in jurul unor structuri universale: exist& o ,gramatica*— o logic’ a rela ‘care fin{eazA dincolo de limbaj, promitind descoperirea sensului mitului sa struct Giferitelor forme de relafii sociale, ca ,rudenia, care se organizeaza si functiones dupa un cod, precum refelele de comunicare” in Mythologies (1957), Roland Barthes — cum s-a mentionat — analizeaza temele de semne prin care sunt structurate reprezentirile imaginate, mitul avand funcfie de a ,naturaliza’ relaiile sociale gi formele culturale. {In Eléments de sémiologie (in revista Communication, 1964), el define semiotica (,semiologia“) ca disciplina specifica acordnd un rol important conotati ca..limbaj secund' fafa de fimbajul prim" al denotatiei —in producerea semnifics iar ecturii conotajiei rolul principal in descoperirea structurii unui text (si deci a se nificatiei sale). A. J. Greimas va dezvolta aceastt idee subliniind ca evidentie semnificatului (exprimat mai ales sub aspectele conative ale semnelor) permite semnificafia flats sub aspectele denotative, manifeste ale ,continutului manifest textelor. In lucririle lui Barthes aflim o find analizé a ,miturilor contempor dezvoltate de mass media $i a sistemului starizarii, care pot fi cite ca limbaje ca tative si ca sisteme ideologice de ,naturalizare™ (de la sine intelese) a unor for felafi sociale (vezi stereotipurile ,masculinitayii* si .feminitafi" etc). {in volumul intitulat S/Z (1960), Barthes elaboreaz o metod de dezvaluis sensului textelor, ca $i in sistemul modei constind in decupatea textului in strat Pentru aafla diferite ,.voci care se exprima in text, acordand o atentie specifica,GUNICAREA szative", care traduce intext opfiuni ideologice sau norme etnometodologice date ale"), pentru ca ulterior si propund o metodi de ,descompunere a situafiel de snicare in diferite si multiple ,contexte” De fapt, R. Barthes a fost printe primi autori care au conceptualizat ctirea Getic a imaginii (fotografice, publicitare, mediatice), apeland Ia termeni din gcd, Mat indi, el deconstruieste imaginea ca ,retoriet sub dowd aspecte ale aces- ie de-o parte ca mod de convingere si argumentare (ca ,inventio“) iar pe de alts fp termeni de figuti de stil (stil, ,elocutio"). R. Barthes a formalizat procesul Si citici semiotice a imaginii, im cunoscuta sa diagram’: tae | Semnificat a re Figura 38, Prcesul duble iti semiotie a imaginii(R, Barthes) Schema relevi capacitatea imaginii de a provoca o semnificatie secundara Jad de 1a 0 semnificatie primara, dela un ,semn plin“. O fotografie (semnificant) Gini permite s8recunosc tomate, ardei sau cepe (sermnificafi) constituie un semn (an semnificant direct legat de un semnificat). in dinamica sa semnificatoare “seimn plin* devine apoi semnificantul unui semnificat secundar — ofructe mediteraniene™, Grecia, Italia ete {Casemne, imaginile nu sunt lucrurile pe care le reprezint, dar ne permit stint A aceste lucruri (s8 avem semmnificafia lor, n miisura in care invatim stl ,.citim’) Fee ct ponoad ingistal Grimes (care face legatura nie status Isic $i prazmatica discursuli)aplicdo metodologie proprie de analiza produces uit povestr. O analiza care va marca trecerea de la. analiza structural textelor Fen crunfarii sa procedurilor discursive de producere a textelor (si a emergentei ii) Parret (1999) si Mucchilli (2001) consider8 acest moment cao tranzlatie de ica structuralé a coli de la Palo Alto la 0 ,semioticd pragmatizata SSemiotica este deci o disciplind esenjald nu doar pentru infelegerea multitudings Bete si comuniciri care ne inconjoart, pentru infelegerea relajei dintre gindive, si comiunicare, ei pentru descfrarea proceselor de semnificae prin analiza e intye semne (cum sunt cele verbale sau non-verbale), idei-concepte (care dau ig sens realitatilor)sireferenfi(obiectelesfaptele in lumea eal). Semionca, Somenia al stinfelor comnicBi,studiazi producerea socialé a semniicafilor ¢! se tn nfelegerea natura teséturilor sia rolului socal al semnelor. Orce item care produce un nfelesconsttue un semn; de aceea, semiotiea a apirut din ey tic dimba ca.un prim exemplu de sistem de seme. Aparfia semiotic si influenia sa ‘ buveaza pe o aborare a lumii ca rezultat al unui proves de dezvoltareintelec” Wesfignrt Je-alungul.a secole, marcand orupturl radicals de concepfia iluministt se realitate. In linii mari, aceasta abordare noua (cen , discursiv-pragmalicd, este,IOAN DRAG! deci, 0 abordare mai accentuat ,constructivista" a lumii deeft cea semiotic), vvede ,,ealitatea” ca pe o constructic a omului (J. Hartley, 1999, p. 21). “Avem a distinge aturici intre o gindire reprezentationalé a relatei dintre om realitate (cuvintel, textele sialte semne sunt replici-copit ale faptelor,7eale") 0a dare semioticd-lumea ca un ansamblu ,sernnificant* care isi are fafelesul in sistem de seme cn care opereaz omul, de la cuvantul cel mai simplu pant Ja textele @ mai sofisticate $i 0 abordare discursiv-pragmatica — lumea constituité prin acie limba] care dezvalue valorile acfionale ale cevintelor,intescomunictri ale fer tipuri de diseurs. In priml ca, sensu (ucrurilor, tami) se exprina prin rep toncepte, mateializate in cuvinte, in texte; in cazul al dilea sensul (faptelor, ves rentetor lumii) este dezvaluit prin combinarea semnelor, in primul rand verbales sae rieibluri semnificante dupa anumite coduri, com sunt cele lingvistice; inal ted car, sensul ,este, in profunzime, un mod de aefiune asupra altuia ca protagonist Giscursuluis chiar dack el are, apazent sau superficial, aspecte reprezentationales Constituie mai iatai, un mod de a interveni fn cadrul institujional al cuvany {© Ducrot in Recherches linguistiques, de Vincennes, 16, 1987, p. 56) fin vie tinor semioticieni pragmaticieni, sensul este definit ca ,atitudinea fad de cel vaceasté optiune este o consecingl a modului m care injelegem sensul, aga CUR Txprimi el in limbile naturale, ca atitudine fata de celallt, ca mod de 8 resalion raporteu acesta de al influenfa, de a-l constr, Aceasta este, desig, o caracttes te deistinge semnificafia lingvisticd de semnificatia pur reprezentativ8, postulat logicieni (O. Ducrot, Y. -M. Schaeffer, 1996, p. 9) pragmatici 4J.Attalach, intram excelent manual de teori ale comunicati (1990, pp. 280-3 sintetizeaza tn termeni de cea mai accesibilf claritate contribujile semotici la jeteafenomenelor de comunicare fn raporcuabordnil stucturalist Gincusiy col Perioade stracturalisteasemiotici de la Saussure la R Barthes), dar gi Hite Jatt de sociosemioticd (J. J. Boutaud) si mai ales de pragmatica discursulit, ‘Mai mit, sunt de Feamintitcdteva precepte gi teze ale structuralismultt (eu Ti nor repetifi), vazut nu aa sub unghil sociological stracturo-fonctionalismulnis din perspectiva structural lingvistic. Dupa Daniel Bougnoux, afirmarea 2 tional a structuralismului incepand din anit 50 a secollu, provine din introduces Fredmpul stinflor socio-umane a teoreilingvistci saussurene, extins! fn semig (1993, p. 93). Astfel, potrivit gandirii structuraliste: cate fenomenele sociale, de la organizatii, grupuri, la imb8, miuri sau titerare ori mediatice, sunt sustinute de structuri generale care se manifests in fog fenomenale-contingente. Sensul fenomenelor se afli inscris in structura generic dati a acestora; io rueturatisimul porneste de la presupunerea unei structuri generale, ined versele Forme gi fenomene de ordine socialé nu sunt decdt manifestari contingent4 structuri de profunzime" a aceleiasi clase de forme sociale, inclusiv simbolice Tniturile, basmele, romanele sau serialele de televiziune); — sensul unei organizatii sau al altor sisteme de relatii si de organizare socialé, = semnificatia lor pentru cei care o compun se afl fh structura acestor sisteme de nizare (relatii de interdependents cu caracter general si necesar). Ca exemplt, cil easftoriei, al diviziunii muncii dup& sex si al schimbului social rezida intr-o se structural-sistemici fundamental care este prohibifiaincestului ca strucur’ 2 Mei de rudenie (Cl. Lévi-Strauss). Alt exemplu clasicizat: dup Foucault (alt structuralist francez), structura sistemului carceral (atat de evidemt& in cazu Ssorii, cum arata el in Surveiller et punir, 1975 — A supraveghea si a pedepsi) Gtuie wn model analogic care se regaseste ca formii structurala comund tuturor fiilor de ,reglementare social (armati, scoala, spital, uzind; in cazul sis- i sanitar, structura de ,sistem carceral" este edt se poate de evidents in cazul lor psibiatrice); —experienjele si manifestirile individuale depind de structur si atuncistructa- mul (cel strdin de idei semiotice) postuleaz’ producerea unui sens Pird subiect “subiectului* limba ca sistem organizat si codificat de semne, independent Hii care o utilizeaz8 vorbind-o); E obiectele si fenomencle sunt abordate nu in contextul lor coneret ct ca Sptii / ustrari in raport cu invarianfii structurali (diversitatea concretd a fami- Feduce la cfteva tipuri —largitl, nucleard cte., iar acestea la o structurd expri- efinitia paradigmatic’ a familiei); Tsaructuralismul nu a integrat propriu-zis (cel putin in faza sa primar, originard) Snterpretare/semnificare: structural de la nceputurile curentului porneau de Bozita c& structura nu se exprimé, nu semnificd, ea doar se reproduce si se im- rindi ,descrisa si,explicati. Structuralismul clasic (anii"60-"70 ai secolulut spunea ,aceasta vrea Si spund asta ci aceasta este aceasta Ffenomencle sunt, Finalmente, alcatuite ~structurate —ca niste gramatici, cum Sizata gi structuratd limba dup8 reguli gramatical, de sintaxa. lar explicatia Mdentificarea acestei ,sintaxe gramaticale™ structurale a fenomenclor intr-o Egruoturalistl, mea modem este o societate organizata si care functioneazi ile ,rationalitiii" calculului, eficienfei, impersonalitifi, dupa interactiuni si dupa standarde de profesionalita. Ga terminologie semiotica, structuralismul prefera semnificatul semnificanfilor Tuturor formelor se regiseste acelagi semnificat, diversii semnificanti Taacelasi semmificat: de pilds, teama, dezordinea, insecuritatea sunt semnift i ai mari majoritati a semnificanflor care compun stirile); prefers structura Scturdri (proces); enunful enuntiti; sensul determinat ~ de structurd — su- leare dau sens faptelor; prefers limba — limbajelor; sistemul de reguli struc~ icilor semnificante ale subiectilor; si, structuralist" este un sens a-subiectiv (sens fara subiect, un sens dat pen ®. in acest mod, structuralismul clasic, ca si teoria informational a comu- Tmenfinut postulatal disolujiei subiectivitii;rafiunea de afi si semniftcatia - :‘unui fenomen se confunda cu organizarea, cu relatile de dependenga sincrone, ructura sa. toate acestea sunt corelate cu predilectia structuralismuli (mai ales in v sa structural-funetionalistl si antropologic’) pentru teme universale: prohibifia ines tului,raportl cultur/ natu; dihotomia barbat /femeie; gramaticile structurale mitului ale visului, ale criminalitaii, ale organizarii si normativititii sociale ete in explicatia fenomenelor, accental cade pe identificarea dependentclon crone generale; eepattura fas este fnfeleasd ca un ansamblu de modele structurale de and de regal sinorme de conduits, de valori recunoscute si general impartaste, ca mgs de comportament si ca stiluri de vials ‘Semiotica insisi, mai ales in faza dominat& de structuralism, desi se va dist paris treptat de acesta @ndeosebi prin valorizareasubictivtii a semmifical {iterpretie) a rimas tributard unor precepte ale gindii stucturaliste. Dose cu ty fi in mod progres, semiotica cele de-n doua sia treia generaitse va desprina preceptele unui mod structralst dea gndisistemele de senne si procese!e de.89 ficare, Desigur,semiotica va innoi tot mai cuprinz3tor nu doar vocabularul, ¢ $1 9p tratarii fenomenelor prin abordarea lor intr-o prism simbolic®, aceva a teorie nelor ga coeziunii semiotie, casi prin elaborarea unor modele de lecturs a Gatreaga lume fenomenalé este ,textualizata); etn primul ind, semiotica inscriesubiectivitatea umand in sul struct ca renunfind la postulatul structurilor care determina atotputemic manifest ontingente ae fenomenelor socioumane; semiotica se firms astfel ca un cored struoturatismaluis cao consceinta a descoperiri subiectului enunful fundamental potrivit cdraia nu exist sens decit pentru un subject anaes «- deasémenea, prin recunoasterea subiectului ca producitor de sens, Sem de dupa dominatialingvistiii stracturale va prefera studiulu mbit pe acela a8 telor, al limbajului ca , Joe de prima manifestare a subiectivitafi™ Capacitarea fului de a transforma sistembl de reguli ale sistemului lingvistic in eursul ut acestuia devine mai important& decat fixitatea acestui sistem; fat de structura hipostaziaté de structuralism, semiotica va prefera si rea procestali — real si simbolicd — a fenomenclor; ~ semiotica va elabora un set de concepte si un nou vocabular specializat asupra lumii fenomenelor, bazata pe 0 teoric a a semnificdri, semiotica vagjun adesemna perspectiva simbolic& nelor confindnd urmatorii termeni cheie: — semnificafie si semnificares ‘semnificant si semnificat (vezi Saussure); = semnificare ~refere! practici semnificante; — reprezentamen, interpretare si interpretanti (Ch. Peirce); —coerenta semiotic’; PP TLE CETL ES TELT LEST tO TERRE CEEL ET Lordy [b_ Semnificantel corespunde ideilor desemnate de tn semnificat. Semnificatul co- ade ideii unui referent, Semnificarea corespunde stabiliziri raportulu dintre semni- Ssemnificant. lar referentul desemneazA Iucrul insu (1. Attalach, 1990, p. 309). Daci structuralismal a ignorat (sau subestimat) interpretarea, limitdindu-se la Erictea si explicarea fenomenclor in termeni de relajii structurale subiacente date, Botica a deschis o cale nous, cea a interpretirii fenomenelor printr-o sintagm Sy aplicaté in analiza fenomenclor si textelor si anume: ,a vrea si spund",ceea ce 3 ,a interpreta’. ,,Aceasta vrea sé spund aceasta" (,inchisorile zburétoare® cu Esti sau terorigti prezumtivi practicate de CIA, dup toate probabilitatile, vor s& Imai ales pentru ,subiecfi europeni", de pili, ch SUA au ales si inealce in afara io: lor drepturile ommalui, inefleare pe care nu gi-0 puteau permite in interiorul Gului teritoriu) inseamna a deschide calea, deopotriva, spre ,recunonsterea su- fai si legitimarea ,interpretaril. A foma" nu reprezint& pur si simplu expresia Sterminari structurale; faptul poate fi si este trit i interpretat in multiple felur, fe de subiectul actului, producdtor gi promotor al fumatului ~ cel care face ate pentru tutun si cel care, la polul opus, face publicitate anti-fumat -, de care interpreteazd furmatol (relaxare, emancipare, deconectare, placere ete). Funclia prima a semnificatiei este de a explica cum in sistemul limbii saw ‘ea utilizare a acestui sistem exist un acord saw un consens asupta corespon- Sintre semnificani si semnificati. Jn vocabularul tebnic al semio-structu- hui, semnificafia desemneazi faptul c® un semnificant este unit cu un sem Saussure, cum se stie, a dezvoltat ideea ca semnificatia presupune un consens dasupra raportului semnificant/ semnificat(daci un cuvant ca acela de pisie ani efectiv ideea pisicii ca o specie de felina, deci daca semnificantul pisicl ear constant si in mod stabil semmnificatul pisic’, aceasta provine din institui- conventii sociale asupra relatiei respective dintre semnificantul pisic8 si Eat pisicd, conventic fixaté in limbi ca sistem de semne). Semnificatul mu Srentul ~ ,pisica mea" ~ ci ideea unui referent (idea generic de pisied). pentru structural, formele particulare ale unor fenomene (de exemnphi, escui ca ,presedinte jucitor", ceca ce exprim® in analiza prezidentilititi o stabitizare a relajiei dintre semnificant, semnificat si ,referent) sunt derivate (presedinfia cao ,structurd de antoritate“), pentru semioticien trebuie stu- fesemnificanfii in toath diversitatea lor, de unde si particularitayile articulfri snificatii, Contrar structuralismului, acelasi semnificant semiotic (.prese- ei ari) poate trimite la numerosi sernnificafi, in functie de practicile semni- Pe subicctiifaptclor (Traian Basescu, Ion Hiescu, Emil Constantinescu ~ tof Sai Roméniei) side subiecfi interpretanti (dupa unii, Traian Basescu este un Dputernic, dupa alli este un jucdtor in afara prevederilor constitujionae, britar sau chiar ,autoritarist’, dup cum pentru uni jurnalisti foarte crtici bie papusar deci marele manipulator al scenei poitice romAnesti). Oricum, ‘cian, influenta semnificantului si particularitatea semnificatiei ,face ca Gnceteze de a mai fi dat de structura ar, dact pentru semioticieni stracturaligti clasici, semnificatul este mai im- dt semnificantii, intrucdt semnificantii revin la acelasi semnificat (generic), | = = ~ - = i =smu ar exista fluctuafi‘ in ce priveste sensul: acesta este totdeauna dat; in schimbs p emioticienii eliberati fie i partial de paradigma structuralismulut, exists o ma dine de semnificati corespunzind diversilor semnificanti, iar principiul lor de (senmificarea)rezid in practice semnificante, adied i procese de semnificares flonate cultural gi istori, Astfels-an constitutpractcisemnificante multiple renfiate,fiectreia corespanzindu-4 un tegim specific de stabilizare a relaic! $8 cant-semnificat (de pilda, de la relafia dintre sexe semnificata ca o relatie hele scuald, culturalmente, in contextul social actual se trece Ia 0 practica de sem! ‘hferita aceea a relafiei homosextale recunoscute social; in unele trl, semnilie homoservalittitimbracd forma cea mai avansati, adic8 cea a cXsdtoriior hom sale), Iar mass media, in special televiziunea, au devenitcanalele principale me de citculafie masiva a semnificatilor, ci de insituire si legitimare a unor nol Pe dde semnificare, Dac8 in trecut marile practici de semnificare erau stitute”

S-ar putea să vă placă și

• Strategii Ale Discursului Narativ - Tutorat 4 PDF

  

  Document25 pagini

  Strategii Ale Discursului Narativ - Tutorat 4 PDF

  Ioana Toader

  Încă nu există evaluări
• Teoria Comunicarii Curs Iv

  

  Document35 pagini

  Teoria Comunicarii Curs Iv

  Ioana Toader

  Încă nu există evaluări
• Teoria Comunicarii Curs Ii

  

  Document37 pagini

  Teoria Comunicarii Curs Ii

  Ioana Toader

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Teoria Comunicarii Curs I

  

  Document29 pagini

  Teoria Comunicarii Curs I

  Ioana Toader

  Încă nu există evaluări
• Teoria Comunicarii Curs V

  

  Document31 pagini

  Teoria Comunicarii Curs V

  Ioana Toader

  Încă nu există evaluări
• C2 - Social Media in Comunicarea Organizationala

  

  Document30 pagini

  C2 - Social Media in Comunicarea Organizationala

  Ioana Toader

  Încă nu există evaluări