Târgul de Carte Gaudeamus

Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură este în prezent cel mai important eveniment de tip
expozițional din România, dedicat cărții și educației (din anul 2001 figurează în calendarul târgurilor de carte
realizat la Frankfurt).

Conform aprecierilor profesioniștilor domeniului și ale jurnaliștilor, Târgul Gaudeamus poate fi cotat drept unul
dintre primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii și al valorii pieței
astfel create. Târgul Gaudeamus – Carte școlară oferă un cadru adecvat pentru analiza, selecția și
achiziționarea materialelor educaționale.

Istoric
Prima ediție a târgului are loc în 1994, fiind realizat de Radio România în colaborare cu Editura All și cu
Euromedia.
In anul 1997, în cadrul târgului, se inaugurează trofeele Gaudeamus pentru presă și pentru expozanți, în
funcție de voturile publicului.
In anul 1998, datorită numărului de vizitatori în continuă creștere (de la 11.000 la prima ediție la 25.000 – ediția
precendentă) și a creșterii numărului de participanți (de la 70 în 1994 la 104 în 1997), târgul se mută din
clădirea radiodifuziunii în complexul expozițional Romexpo.

Ediția din acest an s-a desfășuarat în perioada 20-14 noiembrie, sub semnul aniversării a 30 de
ani de la momentul istoric al Revoluției Române din Decembrie 1989. Peste 8.000 mp de
standuri au găzduit sute de mii de titluri și aproape 900 de evenimente, lansări și prezentări de
carte, sesiuni de autografe, dezbateri.

În urma vizitării târgului am identificat o multitudine de edituri care au încercat să atragă cât mai
mulți clienți prin diferite strategii. Una dintre ele se referă la standurile expoziționale, care erau
organizate după anumite criterii și care trebuiau să respecte o anumită logică privind identitatea
vizuală a editurii.

Realizând un top al celor mai “vizibile”edituri care mi-au atras atenția cel mai mult aș include
Editura Act și Polirom; Tritonic; Humanitas; Baroque Books & Arts; Litera. Am ales aceste
edituri deoarece consider că au fost cele care s-au remarcat cel mai mult prin felul în care au
interacționat cu clienții, prin modul în care și-au expus cărțile ,dar ceea ce le-a diferențiat de
celelate, plasându-le pe o poziție superioară, este amenajarea standurilor, care a fost una pe
măsura așteptărilor. Standurile au fost bine organizate și poziționate, cu rafturi potrivite ce au
permis aranjarea și distribuirea cărților într-un mod inteligent, care a oferit cititorilor
posibilitatea găsirii titlurilor și a genurilor căutate.

În urma vizitării editurilor de mai sus, am găsit o carte care m-a atras și care mi-a stârnit
curiozitatea să o deschid, și anume “Fata cu rochii înflorate” de Lucian Dragoș Bogdan,
publicată de editura Tritonic.
În primul rând , la această carte m-a atras coperta pe care era o doamnă cu o bicicleta și care se
oprise să admire probabil câmpul de flori galbene și soarele strălucitor .

În al doilea rând, ceea ce mi-a plăcut în mod special este faptul că se relatează o poveste de
dragoste, fiind un roman potrivit pentru gustul meu.

Consider că pentru a avea o participare de succes la acest târg, fiecare editură are nevoie de o
planificare, de stabilirea unor obiective clare și de alegerea celor mai potrivite instrumente pentru
îndeplinirea acestora.. Una dintre tehnicile de marketing este reprezentată de combinarea a două
sau mai multe cărți într-un pachet special, la un preț mai mic decât ar trebui plătit în cazul
achiziționării fiecărui produs în parte. Această ofertă îi va motiva pe clienți indeciși și pe
vânătorii de oferte și, în același timp va crește volumul veniturilor.

O altă tehnică utilizată de o mare parte dintre edituri este promovarea în social media. În ultimii
ani, din ce în ce mai mulți oameni sunt prezenți în social media, ceea ce înseamnă că poate
reprezenta un canal de comunicare între editură și clienți sau potențial clienți. Domeniul social
media marketing reprezintă o nouă formă de comunicare, beneficiul unei edituri fiind creșterea
notorietății în rândul iubitorilor de carte. Din punctul meu de vedere, această tehnică care se
regăsește destul de mult în rândul participanților la târguri este una potrivită deoarece prin
intermediul canalelor de comunicare online fiecare editură poate păstra o legătură constantă cu
clineții sau viitori clinenți. Un alt argument se referă la faptul că toți cei care sunt interesați de un
anumit produs, pot accesa site-ul sau pagina editurii pentru a afla mai multe informații, și, pentru
a primi unele păreri ale cititorilor.

Lansarea de carte este o altă tehnică de marketing, fiind atrăgătoare în mod special pentru cei
care sunt la curent cu tot ceea ce înseamnă industria cărți dar și pentru cei care se regăsesc în
anumite genuri de carte.

Alte tehnici identificate la Târgul Gaudeamus sunt reprezentate de activitățile desfășurate pe

timpul expoziției, împărțirea unor broșuri, cărți de vizită, cataloage promoționale, care au rolul
de a informa iubitorii de carte despre programul și oferta editurii.

Una dintre tehnicile de marketing care am observat că funcționează foarte bine sunt standurile
cât mai vizibile. Acest aspect este atins în măsura în care fiecare și-o permite, deoarece asta
depinde de poziționarea fiecărui stand, dacă se află la intrare va avea posibilitatea să fie observat
de mai mulți trecători decât dacă se află undeva în spate. Vorbim aici și despre suma de care
dispune fiecare editură și pe care este dispusă să o investească la un astfel de târg, deoarece cei
care vor să se facă văzuți cât mai mult vor investi o sumă mai mare de bani în acest tip de
promovare.

În urma participării la un astfel de târg, reprezentanții unei edituri au o serie de avantaje pe care
le pot fructifica apoi în cadrul editurii. Este vorba despre cunoașterea concurenței și a ofertei
acestora, orientarea asupra evoluției în domeniul cărții, deschiderea unor căi de colaborare cu
anumiți oameni din domeniu, identificarea unor noi piețe de interes pentru gama editurii

Cunoscând aceste informații, reprezentanții unei edituri pot aduce îmbunătățiri și schimbări ce
vor avea ca și scop creșterea vânzărilor și a notorietății.

Pe lângă aceste aspecte care au ținut de buna funcționare și derulare a expoziției unei edituri,
întâlnim și aspecte care nu au fost tocmai potrivite pentru acest târg. Spre exemplu, pot include
aici dezinteresul unor participanți de a-și pune amprenta asupra standului expozițional, de a-l
face mai atrăgător pentru clienți. Un alt aspect negativ pe care l-am identificat este legat de
comunicarea personalului prezent în stand cu clienții. Faptul că nu au știut cum să comunice cu
aceștia, cum să-i atragă a reprezentat un dezavantaj pentru ei, ce a fost transformat într-un
avantaj pentru concurență.

În concluzie, prin cele prezentate mai sus am identificat care au fost strategiile de promovare ale
editurilor prezente la Târgul Gaudeamus, ce a funcționat și ce nu , și ce ar trebui îmbunătățit.