Matematici financiare

ÎMPRUMUTURI CU OBLIGAŢIUNI

BREVIAR TEORETIC

Există situaţii când statul, anumite societăţi comerciale sau primării au

nevoie să împrumute sume foarte mari de bani, pe care o singură bancă nu le
poate furniza.
În acest caz se poate recurge la un împrumut cu obligaţiuni.
Obligaţiunea este un titlu de creanţă reprezentativ al unei datorii. Pe fiecare
obligaţiune sunt menţionate regulile împrumutului, cu drepturile şi
îndatoririle partenerilor.

Notăm:
 V0 = valoarea nominală totală a împrumutului;
 V = valoarea nominală a unei obligaţiuni;

 C0 = valoarea totală de emisiune a împrumutului (capitalul total pe care

îl primeşte emitentul sau preţul total);
 C = valoarea de emisiune a unei obligaţiuni;

 W0 = valoarea totală de rambursare a împrumutului (capitalul total pe

care îl rambursează emitentul şi pe care îl primesc subscriptorii,
exceptând dobânzile);
 W = valoarea de rambursare a unei obligaţiuni;

 N = numărul total de obligaţiuni emise; rezultă:

V0  N  V C0  N  C W0  N  W

 n = numărul de ani în care se rambursează împrumutul;


n
Nk= numărul de obligaţiuni amortizate în anul k, deci N   N k
k 1

 p = 100i procentul anual al împrumutului;

 N(Vk-1 )= numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la începutul anului
k;
 Vk-1 = valoarea datoriei la începutul anului k;
 Qk = amortismentul anului k;
 dk = dobânda plătită în anul k;
 Sk = rata (anuitatea) anului k.
 Matematici pentru economişti - teorie şi aplicaţii

Spunem că împrumutul obligatar este emis:

a) sub pari, dacă C < V ;
b) al pari, dacă C = V ;
c) supra pari, dacă C > V .

Spunem că împrumutul obligatar este rambursat:

a) sub pari, dacă W < V ;
b) al pari, dacă W = V ;
c) supra pari, dacă W > V .

Vom prezenta modele de împrumuturi obligatare emise al pari, cu

rambursare anuală prin plăţi posticipate şi plata posticipată a dobânzilor.

Prin urmare, dobânda plătită în anul k este: d k  Vk 1  i

1. Rambursare anuală al pari (W = V)

Dobânzile se calculează pentru valoarea nominală.

Amortismentele se evaluează pentru valoarea nominală.

Modelul 1.1. Amortismente constante Qk  Q,  k  1, n

V0 N
Qk  ,  k  1, n Nk  ,  k  1, n
n n

Modelul 1.2. Anuităţi constante (aproximativ egale) S k  S ,  k  1, n

N i
N1  Nk  N1 (1  i)k 1 Qk  N k  V
(1  i ) n  1

Rambursare anuală supra pari (W > V)

Dobânzile se calculează pentru valoarea nominală.

Amortismentele se evaluează pentru valoarea de rambursare.

Modelul 2.1. Amortismente constante Qk  Q,  k  1, n

 Matematici financiare

W0 N
Qk  ,  k  1, n Nk  ,  k  1, n
n n

Modelul 2.2. Anuităţi constante (aproximativ egale) S k  S ,  k  1, n

Se numeşte cofficient de paritate a rambursării valoarea r  i  V
W

Nr
N1  Nk  N1 (1  r )k 1 Qk  N k  W
(1  r ) n  1

Notăm:

Ak = evenimentul ca o obligaţiune oarecare din cele emise să se amortizeze

în anul k;
Ek = evenimentul ca o obligaţiune oarecare din cele emise să se amortizeze
în unul din primii k ani, k  1, n

Definim:
P( Ak ) 
Nk
, k  1, n probabilitatea ca o obligaţiune oarecare să se amortizeze în
N
anul k;

P( Ek ) 
Nk
, k  1, n probabilitatea ca o obligaţiune oarecare să se amortizeze în
N
unul din primii k ani.
 Se numeşte viaţa probabilă a unei obligaţiuni durata de timp
necesară pentru ca
numărul de obligaţiuni să se reducă la jumătate, adică soluţia ecuaţiei:
P( Ek )  12 .
Observaţie.
1) În cazul Qk  Q,  k  1, n , viaţa probabilă a unei obligaţiuni este soluţia
ecuaţiei kn  12
2) În cazul S k  S ,  k  1, n şi W = V, viaţa probabilă a unei obligaţiuni este
soluţia ecuaţiei: (1  i)  1  1
k

(1  i ) n  1 2
3) În cazul S k  S ,  k  1, n şi W > V, viaţa probabilă a unei obligaţiuni este
soluţia ecuaţiei: (1  r )  1  1
k

(1  r ) n  1 2
 Matematici pentru economişti - teorie şi aplicaţii

 Definim variabila aleatoare durata de viaţă a unei obligaţiuni:

1 2....................... n  , unde p  P( A ), k  1, n
X :  
p2 ..................... pn 
k k
 p1
 Se numeşte durata medie de viaţă a unei obligaţiuni media
variabilei aleatoare X,
adică:
n n
1
M ( X )   k  pk  k  N k
k 1 N k 1

PROBLEME REZOLVATE

1. Un împrumut cu obligaţiuni în valoare de 800.000 euro se

rambursează în 4 ani, prin anuităţi posticipate cu dobânzi posticipate.
Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 50 euro, iar procentul anual este
10%. Să se construiască tabelul de amortizare în două cazuri:
a) amortismentele sunt egale;
b) anuităţile sunt egale.

Rezolvare:
Se cunosc: V 0 = 800.000 euro, n = 4 ani, V = 50 euro, p = 10%.
V
Deducem: N  0  16.000 obligaţiuni.
V
a) În cazul amortismentelor egale: Qk  V0  200.000 euro, k  1, 4 rezultă că
4
şi
numerele de obligaţiuni amortizate anual sunt
egale: N1  N 2  N 3  N 4  N  4.000
n
Determinăm elementele primei linii din tabelul de amortizare.
Numărul de obligaţiuniaflate în circulaţie la începutul primului an este
N(V0) = 16.000.
Valoarea datoriei la începutul primului an de plată este V0 = 800.000 euro.
Numărul de obligaţuini amortizate în primul an este N1 = 4.000 obligaţiuni.
Amortismentul din primul an este Q1 = 200.000.
Dobânda plătită în primul an este d1  V0  i  800.000  100
10
 80.000 euro.
Rata primului an este S1 = Q1 + d1 = 280.000 euro.
Numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la sfârşitul primului an este
N(V1) = N(V0) - N1 =12.000
Valoarea datoriei la sfârşitul primului an de plată: V1 = N(V1) ∙V = 600.000
euro.
Determinăm elementele celei de-a doua linii din tabelul de rambursare.
Valoarea datoriei la începutul anului 2 de plată este V1 = 600.000 euro.
 Matematici financiare

Numărul de obligaţuini amortizate în anul 2 este N2 = 4.000 obligaţiuni.

Amortismentul din anul 2 este Q2 = 200.000.
Dobânda plătită în anul 2 este d2  V1  i  600.000  100
10
 60.000 euro.
Rata anului 2 este S2 = Q2 + d2 = 260.000 euro.
Numărul de obligaţiuni aflate în circulaţie la sfârşitul anului 2 este N(V2) =
N(V1) - N2 =8.000
Valoarea datoriei la sfârşitul celui de-al doilea an de plată: V2 = N(V2) ∙V =
400.000 euro.

Analog se calculează şi elementele celorlalte linii şi rezultă tabelul de

amortizare:

A N(Vk- Vk-1 Nk Qk dk Sk N(Vk) Vk

n 1)
1 16.00 800.0 4.00 200.00 80.00 280.00 12.00 600.000
0 00 0 0 0 0 0
2 12.00 600.0 4.00 200.00 60.00 260.00 400.000
0 00 0 0 0 0 8.000
3 400.0 4.00 200.00 40.00 240.00 200.000
8.000 00 0 0 0 0 4.000
4 200.0 4.00 200.00 20.00 220.00 - -
4.000 00 0 0 0 0

b) În cazul anuităţilor constante, numerele teoretice de obligaţiuni

amortizate anual sunt în progresie geometrică având raţia 1 + i şi primul
termen N1'  N  i  16.000  0,1  3.447,5328
(1  i) 4  1 1,14  1
N 2'  N1'  (1  i)  3.792,2861
N 3'  N 2'  (1  i)  4.171,5147
N 4'  N 3'  (1  i)  4.588,6662
Numerele de obligaţiuni amortizate anual se obţin prin aproximarea
numerelor teoretice prin valori întregi şi astfel încât suma acestora să fie
egală cu numărul total de obligaţiuni.
N1 = 3.448; N2 = 3.792; N3 = 4.171; N4 = 4.589.

Tabelul se poate completa mai rapid astfel:

- coloana Nk cu valorile obţinute mai sus;
- coloanele N(Vk-1) şi N(Vk), folosind formula N(Vk) = N(Vk-1) - Nk , k  1, 4 ;
- coloanele Vk-1 şi Vk, folosind formula Vk = N(Vk) ∙V, k  1, 4 ;
- coloana Qk , după formula Qk = Nk ∙V, k  1, 4 ;
 Matematici pentru economişti - teorie şi aplicaţii

- coloana dk , după formula dk = Vk-1 ∙ i, k  1, 4 ;

- coloana Sk , cu formula Sk = Qk + dk, k  1, 4 .
A N(Vk- Vk-1 Nk Qk dk Sk N(Vk) Vk
n 1 )
1 16.00 800.0 172.4 12.55 627.600
0 00 3.448 00 80.00 252.40 2
0 0
2 12.55 627.6 189.6 438.000
2 00 3.792 00 62.76 252.36 8.760
0 0
3 438.0 208.5 229.450
8.760 00 4.171 50 43.80 252.35 4.589
0 0
4 229.4 229.4 - -
4.589 50 4.589 50 22.94 252.39
5 5
- - - 16.00 800.0 209.5 1.009.5 - -
0 00 05 05

Observaţie. Se poate proceda în acelaşi mod şi la punctul a).

2. Un împrumut cu 50.000 obligaţiuni, în valoare totală de 10.000.000

lei se rambursează 120% faţă de nominal timp de 5 ani prin plăţi anuale
posticipate cu dobândă posticipată şi amortismente egale. Procentul de
emisiune a împrumutului este 12%.
a) Să se realizeze tabelul de amortizare a împrumutului.
b) Să se determine probabilitatea ca o obligaţiune să se ramburseze în
anul al treilea.
c) Să se determine probabilitatea ca o obligaţiune să se ramburseze în
primii patru ani.
d) Să se determine durata medie de viaţă a unei obligaţiuni.
e) Să se calculeze probabilitatea ca o obligaţiune să fie în circulaţie pe o
durată de timp mai mare decât durata medie de viaţă.

Rezolvare:
 Matematici financiare

Se cunosc: V 0 = 10.000.000 lei, W = 120%V; N =50.000 obligaţiuni, n =

5 ani, p = 12%
V
Deducem: V  0  200 lei; W = 120%V =240 lei; W0 = 120%V0 =
N
12.000.000 lei.
a) Deoarece amortismentele sunt egale, rezultă că numerele de
obligaţiuni rambursate anual sunt egale: N k  N  10.000 obligaţiuni,  k  1, 5
n
Completăm coloanele N(Vk-1) şi N(Vk); avem N(V0) = N = 50.000; calculăm
celelalte elemente folosind formula N(Vk) = N(Vk-1) - Nk ,  k  1, 5 .
Completăm coloanele Vk-1 şi Vk folosind formula Vk = N(Vk) ∙V,  k  1, 5 .
Calculăm elementele coloanei Qk după formula Qk  N k  W  2.400.000 ,
 k  1, 5 .
Completăm coloana dk , după formula dk = Vk-1 ∙ i,  k  1, 5 şi apoi coloana
Sk.

A N(Vk Vk-1 Nk Qk dk Sk N(Vk Vk

n -1) )
1 10.000. 8.000.0
50.0 000 10.0 2.400.0 1.200.0 3.600.0 40.0 00
00 00 00 00 00 00
2 6.000.0
40.0 8.000.0 10.0 2.400.0 960.00 3.360.0 30.0 00
00 00 00 00 0 00 00
3 4.000.0
30.0 6.000.0 10.0 2.400.0 720.00 3.120.0 20.0 00
00 00 00 00 0 00 00
4 2.000.0
20.0 4.000.0 10.0 2.400.0 480.00 2.880.0 10.0 00
00 00 00 00 0 00 00
5 - -
10.0 2.000.0 10.0 2.400.0 240.00 2.640.0
00 00 00 00 0 00
- - - 12.000. 15.600.
- -
50.0 000 3.600.0 000
00 00
b) Notăm cu A3 evenimentul ca o obligaţiune să se ramburseze în anul
al treilea.
Probabilitatea cerută este P( A3 )  N3  10.000  1 .
N 50.000 5
 Matematici pentru economişti - teorie şi aplicaţii

c) Notăm cu E3 evenimentul ca o obligaţiune să se ramburseze în unul

din primii 4 ani.
Probabilitatea cerută este P( E3 )  N1  N 2  N3  N 4  40.000  0,8 .
N 50.000
d) Scriem repartiţia variabilei aleatoare „durata de viaţă a unei
obligaţiuni”:
1 2 3 4 5  1 2 3 4 5
   
X :  N1 N2 N3 N4 N5    1 1 1 1 1
   
N N N N N  5 5 5 5 5

Durata medie de viaţă a unei obligaţiuni este

M ( X )   x k p k  1 15  2  15  3  15  4  15  5  15  3 ani.

e) Probabilitatea cerută este N 4  N 5 20.000

P( X  3)  P( E4  E5 )    0,4 .
N 50.000
3. Un împrumut cu obligaţiuni se rambursează 125% faţă de nominal,
prin 10 plăţi anuale posticipate, cu prima de rambursare W –V = 100 lei şi
valoarea totală de rambursare 500.000.000 lei. Procentul anual al
operaţiunii este 12,5%. În primii 6 ani plăţile sunt egale între ele şi se
rambursează 80% din datorie. Obligaţiunile rămase în circulaţie se
amortizează prin numere anuale egale în următorii 4 ani. Să se determin:
a) numerele de obligaţiuni amortizate anual;
b) liniile 3 şi 8 din tabelul de amortizare;
c) probabilitatea ca o obligaţiune să nu mai fie în circulaţie în anul 8;
d) probabilitatea ca o obligaţiune să fie rambursată după cel mult 5 ani
de la emisiune, ştiind că se amortizează mai târziu de anul 3.

Rezolvare:
Se cunosc: W = 125%V, n = 15 ani, W –V = 100 lei, W 0 = 500.000.000 lei,
p = 12,5%
Deducem: W  1,25V  V  400 ;
W  V  100 W  500
W0
N  1.000.000 obligaţiuni; V0 = N ∙ V = 400.000.000 lei;
W
coeficientul de paritate a rambursării: r  i V  0,125  400  0,1 .
W 500
Numărul de obligaţiuni rambursate în primii 6 ani este:
N '  N1  N 2  ...  N 6  100
80
1.000.000  800.000 .
 Matematici financiare

Deoarece în primii 6 ani anuităţile sunt egale, rezultă că numerele teoretice

de obligaţiuni amortizate anual sunt în progresie geometrică având raţia 1 +
r şi primul termen N '  N ' r  800.000  0,1  103.685,9042
(1  r ) 6  1 1,16  1
1

N 2'  N1'  (1  r )  114.054,4947

N 3'  N 2'  (1  r )  125.459,9441
N 4'  N 3'  (1  r )  138.005,9386
N 5'  N 4'  (1  r )  151.806,5324
N 6'  N 5'  (1  r )  166.987,1857
După aproximare rezultă numerele de obligaţiuni amortizate în primii 6 ani:
N1 = 103.686; N2 = 114.054; N3 = 125.460; N4 = 138.006; N5 = 151.807;
N6 = 166.987.
În ultimii 4 ani se rambursează restul de 200.000 obligaţiuni, prin numere
anuale egale, deci
N7 = N8 = N9 = N10 = 50.000 obligaţiuni.

b) Linia 3 din tabelul de amortizare conţine următoarele elemente:

N(V2) = N – (N1 + N2) =582.260 obligaţiuni.
V2 = N(V2) ∙V = 232.904.000 lei.
N3 = 125.460 obligaţiuni.
Q3 = N3 ∙W = 62.730.000 lei.
d3 = V2 ∙ i = 29.113.000 lei.
S3 = Q3 + d3 = 91.843.000 lei.
N(V3) = N(V2) - N3 = 456.800 obligaţiuni.
V3 = N(V3) ∙V = 182.720.000 lei.

Linia 8 din tabelul de amortizare conţine următoarele elemente:

N(V7) = N8 + N9+ N10= 150.000 obligaţiuni.
V7 = N(V7) ∙V = 60.000.000 lei
N8 = 50.000 obligaţiuni.
Q8 = N8 ∙W = 25.000.000 lei.
d8 = V7 ∙ i = 7.500.000 lei.
S8 = Q8 + d8 = 32.500.000 lei.
N(V8) = N(V7) - N8 = 100.000 obligaţiuni.
V8 = N(V8) ∙V = 40.000.000 lei.

c) O obligaţiune nu mai este în circulaţie în anul 8 dacă se amortizează

în unul din primii 7 ani, prin urmare probabilitatea cerută este:
N1  N 2  ...  N 7 N  ( N 8  N 9  N10 ) 850.000
P ( E7 )     0,85
N N 1.000.000
 Matematici pentru economişti - teorie şi aplicaţii

d) Folosind notaţiile din breviarul teoretic, evenimentul ca o obligaţiune

să fie rambursată după cel mult 5 ani de la emisiune este E5, iar
evenimentul ca o obligaţiune să se amortizeze mai târziu de anul 3 este
E3  A4  A5  ...A10 , deci probabilitatea cerută este
 
P E5 / E3 

P E5  E3


P  A1  A2  ... A5    A4  A5  ... A10 

P  A4  A5 

N 4  N5
P E3   P  A4  A5  ... A10  P  A4  A5  ... A10  N 4  N 5  ...  N10

 
P E5 / E3 
289.813
656.800
 0,44125