UTILIZAREA

RESPONSABILĂ
A RESURSELOR
EDUCAȚIONALE
DIGITALE
Modulul 2 
Cadrul legislativ pentru
utilizarea resurselor digitale
și a resurselor educaționale
deschise
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
02

În cursul dezvoltării societății moderne, pentru a stimula creativitatea și

pentru a impulsiona competitivitatea, actul de creație uman s-a cerut să fie
protejat din momentul în care prinde formă sau este așezat pe un suport.
Această protecție a fost transpusă prin adoptarea unor reglementări, care se
numesc drepturi de autor. Reglementările sunt exprimate prin lege și primul
punct de interes și pentru resursele educaționale este LEGEA nr. 8 din 14
martie 1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, al cărei text
consolidat îl găsiți la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7816.

Înțelegerea aspectelor ce țin de regimul legal al operelor/resurselor digitale

este esențial din perspectiva celui care le va folosi, le va crea sau le va
modifica pe cele existente cu scopul de a împlini un act educațional. Vom
puncta câteva jaloane importante din Legea drepturilor de autor cu scopul de a
construi un parcurs ce conduce către înțelegerea constrângerilor, dar și a
libertăților privind folosirea și crearea de resurse digitale necesare zi de zi.

CE ESTE DREPTUL DE AUTOR?

Oficiul român pentru drepturi de autor[11] (ORDA) are o pagină care

lămurește sintetic aspectele ce privesc drepturile de autor -
http://orda.ro/default.aspx?pagina=1033.
Vom reproduce definiția ORDA pentru că acesta este relevant pentru
înțelegerea limitelor și a libertăților ce privesc resursele educaționale:
 
Dreptul de autor este un termen juridic care desemnează drepturile
recunoscute creatorilor de opere literare, artistice sau științifice sau de orice
alte opere de creație intelectuală.

[11] O.R.D.A este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în

subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, fiind autoritate unică de
reglementare, evidență prin registre naționale, supraveghere, autorizare,
arbitraj și constatare tehnico-științifică în domeniul drepturilor de autor şi al
drepturilor conexe (http://orda.ro/default.aspx?pagina=125 ).
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
03

WIPO – World Intellectual Property Organization ne oferă propria definiție[12]:

 
Drepturile de autor (sau dreptul autorului) este un termen legal folosit pentru a
descrie drepturile pe care le au creatorii asupra operelor literare sau artistice
proprii. Operele protejate prin drepturi de autor variază de la cărți, muzică,
lucrări de artă plastică, sculpturi, filme, până la programe de computer, baze
de date, anunțuri publicitare, hărți și proiecte tehnice.

Textului Legii drepturilor de autor[13] punctează prin Articolul 9 categoriile de

opere care nu sunt protejate:
 
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele:
ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de
funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-
o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de
exprimare;
textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și
traducerile oficiale ale acestora;
simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale
organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul,
insigna, ecusonul și medalia;
mijloacele de plată;
știrile și informațiile de presă;
simplele fapte și date.

Un alt concept relevant pentru a lămuri resursele în general și pe cele

educaționale în special este cel de reproducere. Articolul 14 a sus-amintitei
legi este clar:
 
Prin reproducere, în sensul prezentei legi, se înțelege realizarea, integrală sau
parțială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect,
temporar ori permanent, prin orice mijloc și sub orice formă, inclusiv realizarea
oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum și stocarea
permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice.

[12] https://www.wipo.int/copyright/en/
[13] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7816
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
04

Reținem faptul că prin reproducere se înțelege copiere.

După cum observăm, resursele digitale sunt integrate și reglementate de
legislația în vigoare. Odată lămurită și partea care privește reproducerea,
putem trece mai departe să punctăm tipurile de interacțiuni pe care le avem cu
o operă:

Lecturare sau vizionarea operei.

Prezentarea operelor în cadrul activităților la clasă.
Reutilizarea unor părți de operă în scopul realizării de alte opere (citate,
fragmente).
Integrarea operelor sau a fragmentelor de operă cu scopul de a crea opere
derivate.
 
Cât privește operele derivate, tot textul legii, prin Articolul 23, aduce
lămuririle absolut necesare în ceea ce privește realizarea de opere derivate.

Prin realizarea de opere derivate, în sensul prezentei legi, se înțelege traducerea,

publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice altă transformare a unei opere
preexistente, dacă aceasta constituie o creație intelectuală.
 
Reținem, pentru aspectele practice ale folosirii operelor în clasă, faptul că
opera derivată este o transformare a unei opere preexistente.

Moment de reflecție
Acum, dobândind noțiuni de bază despre modul în care legea privește o operă,
fie aceasta întrupată într-o resursă digitală, privește retrospectiv la materialele
pe care le-ai realizat de-a lungul timpului. Observă din perspectivă legală cum
le-ai constituit cu ajutorul altor resurse sau dacă au fost creație proprie.

[12] https://www.wipo.int/copyright/en/
[13] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7816
MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
05

CÂT TIMP ESTE PROTEJATĂ OPERA?

CINE GESTIONEAZĂ DREPTURILE DE AUTOR?

Drepturile de autor se aplică din momentul în care creația intelectuală

umană prinde formă sau este așezată pe un suport.
Indiferent de faptul că această creație este difuzată publicului sau este
doar pentru uzul propriu, rezultatul creației, adică opera, este protejat.
Această protecție nu este una perpetuă. Protecția legală are o durată
limitată în timp, în funcție de tipul și de condițiile în care opera
beneficiază de protecție.
 
Potrivit cadrului legal românesc, o operă este protejată pe toată durata
vieții autorului și, dacă există moștenitori, aceștia vor beneficia și ei prin
extinderea perioadei de protecție până la maximum 70 de ani. În cazul în
care autorul nu are moștenitori, drepturile vor fi exercitate de organismul
de gestiune colectivă care le-a administrat, iar dacă acestea nu sunt
cunoscute, drepturile vor intra în patrimoniul organismului de gestiune
colectivă cu cei mai mulți membri pentru categoria respectivă de operă.
Trebuie reținut aspectul că perioada de protecție a operelor în România
durează tot timpul vieții autorului, iar după moartea acestuia se transmit
prin moștenire pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera
a fost adusă la cunoștință publică, în mod legal.

Ce se întâmplă în momentul în care o operă nu mai este protejată?

Aceasta intră într-o sferă publică, devenind un bun public. Tehnic, se
numește Domeniul Public. Foarte multe opere care sunt create în acest
moment se bazează chiar pe resursele aflate în Domeniu Public. Pentru a
înțelege cât de important este Domeniul Public, trebuie să ne gândim că
avem acces la majoritatea operelor create în perioada interbelică și le
putem reproduce pentru că acestea nu mai sunt protejate de termenul
stabilit prin lege.
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
06

Pentru a vă stimula curiozitatea și pentru a stabili regimul unei opere raportat

la perioada de protecție, o invitație deschisă ar fi consultarea calculatorului
pentru Domeniu Public, pus la dispoziție de legi-internet.ro - http://legi-
internet.ro/blogs/media/blogs/a/Romania-domeniu-public-flowchart.zip[14].

Acestor detalii privind operele li se adaugă un strat suplimentar în cazul în

care sunt digitizate, fiind astfel transformate în resurse digitale. Uneori, chiar
dacă opera se află deja în Domeniul Public, la momentul în care este digitizată,
apar solicitări pentru protejarea drepturilor asupra copiei digitale. La nivel
european astfel de practici sunt dezaprobate, dar este posibil să întâlniți astfel
de cazuri.

Moment de reflecție
Să presupunem că ai nevoie de reproducerea digitală a unui tablou. Puteți
accesa imaginea care este o reproducere digitală de pe site-ul unei instituții în
custodia căreia se află. Imaginea conține elemente de securitate, care asigură
un minim mecanism de recunoaștere a originii, de exemplu, un filigran.
Aceasta este o practică corectă? Există vreun prejudiciu pentru instituția
custode în cazul în care vei folosi la clasă acea reproducere digitală?

[14] Pentru accesarea schemei, aveți nevoie să instalați yED Graph Editor de la
https://www.yworks.com/products/yed
MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
07

EXCEPȚIILE PENTRU EDUCAȚIE

Exercitarea drepturilor de autor este limitată în anumite cazuri. Educația

beneficiază de astfel de excepții menționate în Capitolul VI Limitele
exercitării drepturilor de autor, litera (d) a Legii drepturilor de autor nr. 8
din 1996 consolidată.
 
Este limpede faptul că este posibilă utilizarea operelor, chiar și a celor
protejate la clasă pentru a oferi suport activităților de învățare.
Problemele apar atunci când aceste opere se doresc a fi folosite la o scară
mult mai mare, care implică difuzarea către public. În cazul resurselor
digitale folosite în educație, acest lucru este dorit, dar nu se poate împlini
până când respectiva resursă digitală/operă nu este pregătită
corespunzător din punct de vedere legal. Acest lucru atașează un atribut
necesar, cel al deschiderii resursei.

CE ÎNSEAMNĂ SĂ DESCHIZI?

Pentru a înțelege esența atributului „deschis” pe care îl atașăm resurselor

educaționale este esențial să explorăm ce înseamnă de fapt să deschizi o
resursă. În sprijinul acestui demers stă o inițiativă[15] care țintește
lămurirea termenului punctând condițiile care trebuie întrunite pentru a
deschide o resursă. O traducere a documentului în limba română[16] oferă
toate reperele necesare:
 
Deschis înseamnă că oricine poate accesa, folosi, modifica și distribui liber
pentru orice scop (respectând cel mult cerințele care păstrează proveniența și
deschiderea).
[15] https://opendefinition.org/
[16] https://kosson.ro/acces-deschis/96-documente-oficiale/990-definitia-pentru-
deschis-2-1
MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
08

Având aceste informații, este simplu să atașăm atributul deschis la resursa

educațională pentru a ajunge la obiectul nostru de interes.
 
Resursele Educaționale Deschise privite din punctul de vedere al utilizării lor
conduc natural către software-ul cu sursă deschisă sau cel liber. Definiția
pentru ”deschis” are o notă în încheiere pe care o vom reproduce integral
pentru că indică conexiunea naturală menționată.
 
Definiția pentru deschis a fost derivată inițial din Definiția pentru sursă deschisă,
care la rândul său a fost derivată din Ghidul Debian pentru software liber și din
Contractul social al Debian din care fac parte, care au fost create de Bruce Perens
și dezvoltatorii Debian. Mai târziu, Bruce a folosit același text pentru a crea
Definiția surselor deschise. Această definiție este derivată în mare parte din aceste
documente și reține principiile esențiale. Richard Stallman a fost primul care
a împins idealurile libertății pentru software pe care noi o continuăm.
 
Având deja și aceste informații disponibile, putem avansa în investigarea
licențelor deschise și a felului cum deschid acestea evantaiul oportunităților
prezentate de Resursele Educaționale Deschise.

LICENȚIERE DESCHISĂ FOLOSIND CREATIVE COMMONS

Ceva mai devreme, am stabilit câteva repere utile din Legea drepturilor de
autor. Am lămurit și condițiile pe care o resursă trebuie să le întrunească
pentru a deveni o resursă deschisă. Deschiderea unei resurse se face prin
licențierea conținutului acesteia.

Așa cum autorii, în relația lor cu editurile, semnează contracte prin care
cesionează drepturile, la fel pot intra în relație directă cu cei care vor
accesa și consulta operele pe care le creează. Această relație directă se
poate realiza prin licențierea conținutului resursei.
MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
09

Licențele Creative Commons nu sunt un nivel suplimentar adăugat protecției

asigurate prin lege, pentru că am văzut mai devreme faptul că orice operă este
protejată din momentul zero. Pur și simplu, aceste licențe lucrează împreună
cu termenii și condițiile legii pentru a modela drepturile de autor astfel încât
să fie permise anumite libertăți celor care accesează opera în ceea ce privește
conținutul. De regulă, veți identifica ușor licențele Creative Commons atunci
când veți întâlni simbolul CC într-un cerc.

Adesea veți întâlni licențele Creative Commons[17], prescurtat CC pentru

Resursele Educaționale Deschise întâlnite în depozitele specializate online. Să
presupunem că facem o căutare în OER Commons[18], care este unul dintre
cele mai mari depozite digitale de Resurse Educaționale Deschise.
Majoritatea acestora sunt licențiate folosindu-se una din licențele pe care
suita Creative Commons le pune la dispoziție.
 
Între preocupările organizației, o parte din eforturi sunt îndreptate înspre
educație și Resurse Educaționale Deschise[19].

[17] https://creativecommons.org/
[18] https://www.oercommons.org
[19] https://creativecommons.org/about/program-areas/education-oer/
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
10

SUITA LICENȚELOR CREATIVE COMMONS

Suita licențelor Creative Commons presupune trecerea de la ”toate

drepturile rezervate” la ”acestea sunt drepturile pe care le păstrez”. După
cum am menționat deja, licențele Creative Commons lucrează împreună cu
regimul de protecție pe care îl instituie aplicarea automată a termenilor și
condițiilor Legii nr. 8 din 1996, în cazul nostru. Ceea ce se petrece atunci
când sunt utilizate aceste licențe este un transfer al unora dintre drepturi
către utilizatori. Aceștia vor avea dreptul de a citi, de a distribui, de a
edita și de a remixa Resursa Educațională Deschisă. Creatorii acestor suite
au portat licențele în contextul legal a cât mai multor țări, printre care și
România. În acest moment, versiunea a patra a suitei licențelor Creative
Commons a fost tradusă în limba română, urmând să fie publicată integral
(vezi starea traducerii licențelor[20]).

Licențele

Vom descrie licențele Creative Commons

pornind de la cea mai deschisă în termenii
ce privesc păstrarea drepturilor până la cea
mai restrictivă. Există o imagine foarte
sugestivă privind suita licențelor Creative
Commons creată de utilizatorul Shaddim,
care poate fi accesată și utilizată de la
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cr
eative_commons_license_spectrum.svg

Observați că fiecare dintre licențe poartă

un simbol. Putem să-i spunem ecuson.
Acesta este un indicator vizual cu care
trebuie să deprindem o obișnuință de a
percepe ce permite și ce restrânge ca
libertăți.

[20] https://wiki.creativecommons.org/wiki/Legal_Tools_Translation#Published_translations
MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
11

Aceste deprinderi se vor dovedi foarte utile atunci când ne confruntăm cu

alegerea unor anumite resurse pentru a o reutiliza în contextul creării uneia
noi sau mixarea a două resurse separate.
Revenind la licențele Creative Commons, fiecare dintre ele oferă posibilitatea
de a le identifica rapid printr-un ecuson specific fiecăreia. Suita se autodescrie
prin următoarele categorii de licențe.

ATRIBUIRE - CC BY 4.0[21]
Aceasta este cea mai permisivă din întreaga suită. Singurele cerințe sunt ca
opera să fie citată corespunzător, fiind asigurată o corectă atribuire prin
menționarea link-ului către opera originală. Această licență permite folosirea
conținutului chiar în scop comercial.
Ecusoanele des întâlnite care vă vor ajuta în identificare sunt următoarele:

Pentru întregul suport legal, vezi și

https://creativecommons.org/choose/results-one?
license_code=by&jurisdiction=&version=4.0&lang=ro

ATRIBUIRE - DISTRIBUIRE ÎN CONDIȚII IDENTICE - CC BY-SA 4.0[22]

Această licență oferă toate libertățile primei atribuiri cu singura specificație că

folosirea ei va impune celor care vor accesa opera și o vor folosi să distribuie
mai departe ceea au realizat sub strict aceeași licență.
Ecusoanele de identificare sunt următoarele:

Această licență este comparată cu cele folosite pentru software încadrate în

ceea ce se numește copyleft[23]. Pentru întregul suport legal, accesează
https://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/legalcode

[21] https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/deed.ro
[22] https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/deed.ro
[23] https://www.gnu.org/licenses/copyleft.en.html
MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
12

ATRIBUIRE - FĂRĂ MODIFICĂRI - CC BY-ND 4.0[24]

Precum cele două atribuiri anterioare, această licență permite utilizarea

conținutului în orice scop, fie acesta și cel comercial, dar cu specificația că nu
se pot crea opere derivate. Asta înseamnă că nu poți modifica conținutul
pentru ca mai apoi să distribui conținutul modificat.
Ecusoanele de identificare sunt următoarele:

Prevederile legale pot fi accesate de la următorul link: 

https://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/legalcode.

ATRIBUIRE - NECOMERCIAL - CC BY-NC 4.0[25]

Această licență deja restrânge mult posibilitățile, în sensul că nu mai este

permisă comercializarea conținutului, ceea ce este permis fiind doar
distribuția.
Ecusoanele de identificare sunt următoarele:

Textul legal poate fi accesat de la următorul link: 

https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/legalcode

[24] https://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro
[25] https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/deed.ro
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
13

ATRIBUIRE - NECOMERCIAL - DISTRIBUIRE ÎN CONDIȚII IDENTICE -

CC BY-NC-SA 4.0[26]
Licența îți permite distribuirea, dar fără drept de comercializare. Cei interesați
pot accesa, modifica, remixa și utiliza conținutul, având limitarea că ceea ce se
va realiza va purta fix aceeași licență.
Ecusoanele de identificare sunt următoarele:

Textul legal poate fi accesat de la următorul link: 

https://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/legalcode

ATRIBUIRE - NECOMERCIAL - FĂRĂ DERIVATE - CC BY-NC-ND 4.0[27]

Acesta este cel mai restrictiv nivel al licențelor deschise oferite de Creative
Commons. Nu poți face opere derivate și nici nu poți comercializa opera. Dacă
faci modificări asupra operei, nu o vei putea face publică.
Ecusoanele de identificare sunt următoarele:

Textul legal poate fi accesat de la următorul link: 

https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/legalcode

Unul din motivele pentru care am pus un accent deosebit pe lămurirea suitei
CC este pentru că la nivelul blocului european aceste licențe sunt adoptate pe
scară largă. Chiar Comisia Europeană a luat decizia[28] licențierii CC0 pentru
documentele emise cu scopul de a crește gradul de reutilizare[29].

[26] https://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/deed.ro
[27] https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.ro
[28] https://creativecommons.org/2019/04/02/european-commission-adopts-cc-by-
and-cc0-for-sharing-information/
[29] https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/3/2019/EN/C-2019-1655-F1-EN-
MAIN-PART-1.PDF
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
14

Ca un ultim punct dedicat licențelor CC, să lămurim ce este acest CC0[30]. Este
posibil ca o operă care se află în Domeniul Public într-un stat, în alt stat să fie
încă sub protecția drepturilor de autor. Pentru a oferi o posibilitate autorilor
care doresc să pună direct un conținut în Domeniului Public, a fost introdus
acest marcaj CC0.

Simbolurile sub care veți găsi documentele ce poartă marca CC0 sunt:

Această marcă își dovedește utilizarea mai ales în cazul în care avem de-a face
cu seturi de date care necesită o licență de exploatare. CC0 este alegerea
perfectă, pentru că permite ceea ce datele au nevoie cel mai mult: reutilizare.
 
În cazul în care avem de-a face cu o operă a cărei protecție legală a expirat și
a intrat în Domeniul Public, o vom vedea marcată cu un simbol distinct de cel
adoptat pentru CC0. Acesta este simbolul copyright-ului tăiat.

Importanța licențierii folosind Creative Commons este covârșitoare. Motivele

sunt legate direct de libertățile permise. Chiar UNESCO, un militant pentru
Resursele Educaționale Deschise, face o pledoarie pentru utilizarea acestora în
Recomandările[31] din acest an cu mari șanse să fie adoptate în conferința din
noiembrie 2019.

[30] https://creativecommons.org/share-your-work/public-domain/cc0
[31] https://creativecommons.org/2019/06/04/unesco-oer-recommendation-one-
step-closer-to-adoption/
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
15

CINE FOLOSEȘTE LICENȚELE CREATIVE COMMONS?

Majoritatea platformelor online care pun la dispoziție conținut pun la

dispoziție mecanisme prin care să se poată atribui o licență Creative
Commons. O simplă explorare a unor depozite digitale importante la nivel
global vor revela sistemul de licențiere ca rezident permanent în opțiunile
oferite clienților. Un exemplu concludent este Youtube.com, care
înglobează suita Creative Commons.

Pentru a afla mai multe platforme și, cu această ocazie, pentru a explora
bogăția de resurse digitale gata de a fi folosite, accesați motorul de
căutare pus la dispoziție chiar de Creative Commons la următoarea adresă:
https://ccsearch.creativecommons.org/. În momentele de nesiguranță
asupra unei imagini, când nu reușiți să găsiți licența, mai bine căutați una
similară, a cărei licență este clară, fiind specificată.

CE ESTE O RESURSĂ EDUCAȚIONALĂ DESCHISĂ?

Lămurind aspectele legale și contextul ce permite o adevărată potențare a

conținutului, trebuie să explorăm încadrarea resurselor digitale în zona
educației. Există mai multe definiții acceptate, dar cea pe care o vom
folosi este Declarația UNESCO de la Paris[32] din 2012, care definește
Resursele Educaționale Deschise (RED):
 
materiale educaționale, de învățare și cercetare în orice media – digital sau
nu – care sunt în Domeniul Public și care poartă o licență deschisă ce
permite acces fără costuri, utilizarea, adaptarea și redistribuirea făcută de
alții cu restricții limitate sau fără niciuna.

[32] https://en.unesco.org/themes/building-knowledge-societies/oer
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
16

Pentru că sunt mai multe definiții date de diverse persoane juridice, Creative
Commons a creat un tabel comparativ prin care sunt analizate caracteristicile
Resurselor Educaționale Deschise[33].

Tabel 1 - „Ce este OER?”- https://wiki.creativecommons.org/wiki/What_is_OER%3F

Această sinteză este utilă pentru a observa că nu există o definiție unanim

acceptată. Caracteristicile comune sunt legate de posibilitatea de a accesa,
modifica și distribui mai departe o operă.

[33] https://wiki.creativecommons.org/wiki/What_is_OER%3F
[34] https://wiki.creativecommons.org/wiki/NonCommercial
[35] https://hewlett.org/strategy/open-educational-resources/
[36] http://www.oecd.org/education/ceri/38654317.pdf
[37] https://en.unesco.org/oer/paris-declaration
[38] https://www.capetowndeclaration.org/read-the-declaration
[39] https://wikieducator.org/OER_Handbook/educator_version_one
[40] https://www.oercommons.org/about#about-open-educational-resources
 MODULUL 2 – CADRUL LEGISLATIV PENTRU UTILIZAREA RESURSELOR
DIGITALE ȘI A RESURSELOR EDUCAȚIONALE DESCHISE
17
Chiar și creatorii suitei de licențe Creative Commons propun o definiție care
pare mai cuprinzătoare, făcând puntea și cu zona de cercetare:
 
Resursele Educaționale Deschise (RED) sunt materiale de învățare, de predare și de
cercetare aflate în orice mediu aparținând domeniului public sau care au fost
difuzate cu o licență deschisă care nu are asociat niciun cost de acces, de utilizare,
de adaptare și de redistribuție pentru ceilalți.
(https://creativecommons.org/about/program-areas/education-oer/).

Devenind un actor important în ultima perioadă, Comisia Europeană propune o

definiție în Comunicarea privind Deschiderea educației: Metode inovatoare de
predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele
educaționale deschise (COM/2013/0654 final[41]):
 
RED sunt resursele de învățare care sunt utilizabile, adaptabile la nevoile
specifice ale procesului de învățare și pot fi distribuite gratuit.
 
Tot Comisia Europeană prin Joint Research Centre, un serviciul dedicat
cercetării științifice și cunoașterii mărește anvelopa conceptului de Resurse
Educaționale Deschise la Educație Deschisă[42] care este:
 
o modalitate de a realiza educația, adesea folosind tehnologii digitale. Obiectivul
său este de a lărgi accesul și participarea tuturor, eliminând barierele și făcând
învățarea accesibilă, abundentă și personalizabilă pentru toți. Acesta oferă
multiple modalități de predare și de învățare, elaborare și schimb de cunoștințe.
De asemenea, oferă o varietate de căi de acces la educația formală și non-formală
făcând o legătură între cele două (Opening up Education: A Support Framework for
Higher Education Institutions[43]).
 
Dincolo de textul definițiilor, RED-urile sunt resurse digitale. Acestea pot fi
utilizate în orice scenariu de învățare.

[41]https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?
uri=CELEX:52013DC0654&from=RO
[42] Massimiliano, Fucci, „What is open education?”,
https://ec.europa.eu/jrc/en/open-education
[43] http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC101436