Lucrari despre criza in limba romana

Biletul de iesire din criza

De Adrian Vasilescu

CRIZA SCHIMBĂ LUMEA ŞI NE OBLIGĂ SĂ ALEGEM UN ALT STIL DE VIAŢĂ

La Paris, în vara lui 2011, criza lovea cu aceeaşi putere ca în toamna lui 2008. Era
pretutindeni: pe stradă, în magazine, în restaurante, la televiziune, în ziare. Dar oamenii
erau altfel: mai puţin îngânduraţi, mai puţin îngrijoraţi, parcă rodaţi cu greutăţile
apăsătoare. Şi turiştii erau alţii. în 2008, masa de turişti avea compoziţia pe care Parisul
o menţinea de multă vreme. Erau vizitatori din toată lumea. Acum însă, în 2011, era o
compoziţie specifică, determinată de criză. Doar japonezii aminteau de anii de dinaintea
crizei. Dar grosul turiştilor îl alcătuiau ruşii şi chinezii. Ei erau pretutindeni. Mass-media?
Da, mass-media dădeau în continuare crizei locul I în toate topurile. Iar unele teme
fierbeau: Grecia, Italia, Spania, datoriile suverane, deficitele bugetare, euro, politica
fiscală şi şansa Europei. Parizienii însă încercau să-şi normalizeze viaţa. Criza e criză,
dar această realitate nu-i mai scoate din minţi. O nouă normalitate intră în viaţa lor de zi
cu zi. într-o seară, într-o piaţă din apropierea Operei, am fost martorul unei scene care
mi-a făcut o teribilă plăcere. Mai multe difuzoare transmiteau tangouri celebre. Iar în
piaţă, femei şi bărbaţi de toate vârstele dansau. Era expresia tonică a unei atitudini
sănătoase în faţa unei crize de care cu toţii ne-am săturat.
Criza şi recesiunea sunt ca durerea şi febra: două simptome diferite ale aceleiaşi
suferinţe. (…) De regulă, criza şi recesiunea se conjugă, lovesc împreună şi produc
efecte grave. întâi apare criza, după care vine recesiunea, în punctul culminant al crizei;
iar după ce recesiunea trece, criza mai zăboveşte o vreme. Un an, doi sau mai mulţi.
Noua criză, plecată din America, avându-şi baza de lansare în supraconsum, devenise
posibilă în secolul XXI, când bunăstarea pe datorie s-a întins pe spaţii ample de pe
planetă, în multe cazuri fără să fie susţinută de economii sănătoase; ori, şi mai rău,
bazându-se pe economii obeze, umflate cu depăşiri de consumuri, cu deficite şi cu
inflaţii perfide. Şi totul pornise de la prea multă lăcomie.
 Romania dupa criza. Reprofesionalizarea
De Mircea Malita, Calin Georgescu

Incotro merge România ? Vi se pare ca vremurile au de ce sa ne îngrijoreze ? Va

propunem un volum unic, din care puteti afla care este starea natiunii, cum s-a ajuns
aici si ce perspectiva ne-ar fi de folos pe termen mediu si lung. Sunt raspunsurile unor
specialisti, academicieni si cercetatori la semnalele de alarma din domeniile lor si la
confuzia din societatea româneasca.
Din 2008 încoace, rapoartele anuale ale Institutului de Proiecte pentru Inovatie si
Dezvoltare (IPID) se constituie în adevarate radiografii ale situatiei din economie,
învatamânt, agricultura, de pe piata muncii etc. însotite de analize ale unor planuri de
perspectiva pe etape si sugestii de masuri necesare în imediat, ele au fost menite sa
contribuie la efortul de modernizare a structurilor statului, la adoptarea si aplicarea
acelor politici publice si strategii care sa-i permita României sa-si respecte
angajamentele ca tara membra a UE si a NATO. Din pacate, dupa ce s-au tot facut
schimbari mici si medii, zise « reforme », în lipsa unui proiect national integrator, cu
obiective clare, rezultatul se rezuma în 2010 la saracie, haos si demoralizare.
Criza nu e o cauza a nefericirii noastre actuale, ci mai degraba revelatorul unor
slabiciuni structurale – la mijlocul volumului, o « istorie a României » mai putin
obisnuita, cladita pe date economice si ocupationale, pune degetul pe rana veche a
raporturilor dintre elite si mase, nu fara a schita si caile de iesire din impas. Miza se
vede astfel pusa pe capitalul uman, pe reprofesionalizarea lui, iar energiile sunt
orientate
pe fagasul rational al unor programe existente, ce respecta principiile de dezvoltare
durabila. Caci oamenilor trebuie sa li se redea mai întâi rostul, pentru ca ei sa poata
produce o bunastare echitabila, fiind si beneficiarii unui mediu mai curat si mai sanatos.
Poate ca România dupa criza va fi o surpriza pentru cei care înclinau sa creada ca au
pierit de pe aceste meleaguri si buna credinta, si competenta, si dragostea de neam.
Iata ca motive de speranta ar mai fi totusi, asa cum mai exista, de altfel, si destule
resurse.
Au colaborat la acest volum: Mircea Malita, Calin Georgescu, Daniel Daianu, Lucian-
Liviu Albu, Adrian Curaj, Cristian Hera, Victor Giurgiu, Vasile Ghetau, Ioan Dan
Gheorghiu, Ionel Haiduc, Cezar Bîrzea, Ciprian Fartusnic, Florian Colceag, Cristian
Pîrvulescu.
 Impotriva curentului - Insemnari despre criza financiara
actuala
De Bogdan Glavan
într-un peisaj economic arid, aşa cum este cel românesc, în care
dezbaterea publică asupra temelor economice este acaparată de
"specialişti" cu orientare neclară şi niciodată declarată, ale căror alegaţii
oscilează între generalităţi benigne şi populisme specifice, credeam noi!,
numai politicienilor, este salutară apariţia unei voci ferme, chiar dacă nu
foarte sonoră, a profesorului Bogdan Glăvan, care oferă celor cu adevărat
interesaţi de fenomenul economic o marfă rară: argumente solide în loc de
opinii zgomotoase, şi culmea!, exprimate într-un limbaj extrem de clar şi
mai ales accesibil unui public mai larg decât cel universitar.
După ce veţi citi „împotriva curentului” vă asigur că aveţi şanse substanţial
sporite de a „naviga” în direcţia cea bună.