PROIECT FUNDATII SI PROCEDEE

DE FUNDARE

Universitatea Tehnica De Construcții București

Fundații si procedee de fundare
Profesor coordonator: Prof. univ. dr. ing. Adrian PRICEPUTU
Student: Marian STANCA
 PROIECTAREA UNUI DIG DE PAMANT
DATE DE TEMA:
Pentru protejarea unui obiectiv industrial împotriva inundaţiilor, se cere executarea
unui dig de pământ cu următoarele caracteristici :

STRAT 1:
𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝛾𝑘,𝑆1 = 27.2 + 0.1 ∗ 𝐺𝑟 [ 3 ] = 27.2 + 0.1 ∗ 1 = 27.3 3
𝑚 𝑚
𝑛1 = 34 + 0.5 ∗ 𝐺𝑟 [%] = 34 + 0.5 ∗ 1 = 34.5 %
𝑤1 = 10 + 𝐺𝑟 [%] = 10 + 1 = 11 %
∅𝑘,1 = 25 − 0.5 ∗ 𝐺𝑟 [°] = 25 − 0.5 ∗ 1 = 24.5 °
𝑑𝑎𝑁 𝑑𝑎𝑁 𝑘𝑁
𝑐𝑘,1 = 0.2 + 0.05 ∗ 𝐺𝑟 [ 2 ] = 0.2 + 0.05 ∗ 1 = 0.25 2
= 25 2
𝑐𝑚 𝑐𝑚 𝑚
STRAT 2:
𝑑𝑎𝑁 𝑑𝑎𝑁
𝛾𝑘,𝑆2 = 26.7 + 0.1 ∗ 𝐺𝑟 [ ] = 26.7 + 0.1 ∗ 1 = 26.8
𝑐𝑚2 𝑐𝑚2
𝑛2 = 36 + 0.1 ∗ 𝐺𝑟 [%] = 36 + 0.1 ∗ 1 = 36.1 %
𝑤2 = 15 + 0.5 ∗ 𝐺𝑟 [%] = 15 + 0.5 ∗ 1 = 15.5 %
∅𝑘,2 = 22 − 0.5 ∗ 𝐺𝑟 [°] = 22 − 0.5 ∗ 1 = 21.5 °
𝑑𝑎𝑁 𝑑𝑎𝑁 𝑘𝑁
𝑐𝑘,2 = 0.25 + 0.05 ∗ 𝐺𝑟 [ 2 ] = 0.25 + 0.05 ∗ 1 = 0.3 2
= 30 2
𝑐𝑚 𝑐𝑚 𝑚
𝐺𝑟 = 𝑛𝑟. 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑒𝑖 = 1
𝑈𝑎 = 𝑢𝑙𝑡𝑖𝑚𝑎 𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑎 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑒𝑎𝑧𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 = 9
𝐻1 = 4.3 + 0.1 ∗ 𝑈𝑎 + 0.1 ∗ 𝐺𝑟 [𝑚] = 4.3 + 0.1 ∗ 9 + 0.1 ∗ 1 = 5.3 𝑚
𝐻2 = 3.2 + 0.1 ∗ 𝑈𝑎 + 0.1 ∗ 𝐺𝑟 [𝑚] = 3.2 + 0.1 ∗ 9 + 0.1 ∗ 1 = 4.2 𝑚
𝑏 = 1.6 𝑚
𝑑 = 2.5 + 0.1 ∗ 𝑈𝑎 [𝑚] = 2.5 + 0.1 ∗ 9 = 3.4 𝑚
𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝑞 = 15 + 10 ∗ 𝐺𝑟 [ 2 ] = 15 + 10 ∗ 1 = 25 2 = 25 𝑘𝑃𝑎
𝑚 𝑚

1
 Proiectul va cuprinde :

A. Piese scrise:
-predimensionarea pantelor digului,
-verificarea stabilităţii digului în ipoteza suprafeţelor de alunecare circular –
cilindrice, utilizând metoda fâşiilor, pentru cazul digului în uscat, abordarea de
calcul Ab. 3;

B. Piese desenate:
-secţiune verticală prin dig (sc. 1 :100 sau 1 : 200),
-secţiune cu schema de calcul - împărţirea în fâşii (sc. 1 : 100).

PREDIMENSIONAREA PANTELOR DIGULUI

STRAT 1:
𝑛1 𝑤1 𝑘𝑁 34.5 11 𝑘𝑁
𝛾1 = 𝛾𝑆,1 ∗ (1 − ) ∗ (1 + ) [ 3 ] = 27.3 ∗ (1 − ) ∗ (1 + ) = 19.848~19.85 3
100 100 𝑚 100 100 𝑚
𝜎𝑆,1 = 𝑞 + 𝛾1 ∗ 𝐻1 = 25 + 19.85 ∗ 5.3 = 130.205~130.21
𝑐1 25
𝑡𝑎𝑛𝜑1 = 𝑡𝑎𝑛∅1 + = tan 24.5 + = 0.647~0.65
𝜎1 130.21
1 1
𝑚1 = ( ) ∗ 𝐹𝑠 = ∗ 1.25 = 1.923~2
𝑡𝑔𝜑1 0.65

STRAT 2:
𝑛2 𝑤2 𝑘𝑁 36.1 15.5 𝑘𝑁
𝛾2 = 𝛾𝑆,2 ∗ (1 − ) ∗ (1 + ) [ 3 ] = 26.8 ∗ (1 − ) ∗ (1 + ) = 19.779~19.78 3
100 100 𝑚 100 100 𝑚
𝜎𝑆,2 = 𝜎1 + 𝛾2 ∗ 𝐻2 = 130.21 + 19.78 ∗ 4.2 = 213.286~213.29
𝑐2 30
𝑡𝑎𝑛𝜑2 = 𝑡𝑎𝑛∅2 + = tan 21.5 + = 0.534~0.53
𝜎2 213.29
1 1
𝑚2 = ( ) ∗ 𝐹𝑠 = ∗ 1.25 = 2.358~2.5
𝑡𝑔𝜑2 0.53

2
 Nr
Gi sin α cos α Ni c tg φ Ti(-) Ti(+) Fi Ci
fasie
1 8,14359 0,992546 0,121869 0,992454 25 0,4557 8,082889 0,452261 55
2 95,69742 0,951057 0,309017 29,57213 25 0,45572 91,01365 13,47661 81,75
3 34,05572 0,898794 0,438371 14,92905 30 0,3939 30,60908 5,880551 27
4 233,455 0,838671 0,544639 127,1487 30 0,3939 195,7918 50,08388 77,1
5 276,4614 0,743145 0,669131 184,9888 30 0,3939 205,4509 72,86708 62,7
6 301,08836 0,642788 0,766044 230,6471 30 0,3939 193,5359 90,85188 54,9
7 313,89116 0,544639 0,838671 263,2513 30 0,3939 170,9574 103,6947 50,1
8 317,83924 0,45399 0,891007 283,1968 30 0,3939 144,296 111,5512 47,1
9 314,55936 0,358368 0,93358 315,4929 30 0,3939 112,728 124,2727 45
10 176,02736 0,275637 0,961262 302,3739 30 0,3939 48,51972 119,1051 24,9
11 176,1966 0,224951 0,97437 171,6807 30 0,3939 39,63561 67,62502 24,6
12 179,71544 0,173648 0,984808 176,9852 30 0,3939 31,20726 69,71445 24,3
13 311,07564 0,104528 0,994522 309,3715 30 0,3939 32,51626 121,8614 42
14 296,12392 0 1 296,1239 30 0,3939 0 116,6432 42
15 276,34016 0,087156 0,996195 275,2886 30 0,3939 24,08463 108,4362 42,3
16 251,03828 0,190809 0,981627 246,426 30 0,3939 47,90036 97,0672 42,6
17 220,78376 0,292372 0,956305 211,1366 30 0,3939 64,55092 83,16669 43,8
18 184,63324 0,374607 0,927184 171,189 30 0,3939 69,16483 67,43133 45,3
19 142,04536 0,469472 0,882948 125,4186 30 0,3939 66,68626 49,40239 47,7
20 91,92132 0,573576 0,819152 75,29754 30 0,3939 52,7239 29,6597 51,3
21 32,4012 0,669131 0,743145 24,07878 30 0,3939 21,68063 9,484633 56,4
Total 1240,621 410,5151 1512,728 987,85
 ∑ Ti− [kN] = 1240.621 kN

∑ Ti+ [kN] = 410.5151 kN

∑ Fi [kN] = 1512.728 kN
∑ Ci [kN] = 987.85 kN

Fs =
Estb R (Fi + Ci + Ti ( + ) )
= =
 (G cos tg + c l + G sin ) = 2.346481
i i i i i i i ,( + )

Edstb R Ti ( − )  Gi sini,( −)

0
 Proiectarea unui zid de sprijin
In cadrul proiectului se va considera proiectarea unui zid de sprijin din beton armat
de tip cornier. Se considera ca suprafata terenului in spatele zidului de sprijin este
orizontala, iar umplutura este realizata din materiale necoezive.
Date de temă :
Pentru realizarea unei platforme supraînălţate este necesară executarea unui zid de
sprijin de tip cornier din beton armat.
➢ Umplutura din spatele zidului de sprijin (nisip cu pietriş):
𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝛾𝑘,𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = (19.4 − 0.1 ∗ 𝑈𝑎 ) [ 3 ] = 19.4 − 0.1 ∗ 9 = 18.5 3
𝑚 𝑚
∅𝑘,𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = (34 + 0.5 ∗ 𝑈𝑎 )[°] = 34 + 0.5 ∗ 9 = 38.5 °

𝑐𝑘,𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 0 𝑘𝑃𝑎

➢ Terenul de fundare (argilă prăfoasă):

𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝛾𝑘,𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = (18.0 + 0.1 ∗ 𝑈𝑎 ) [ 3 ] = 18.0 + 0.1 ∗ 9 = 18.9 3
𝑚 𝑚
∅𝑘,𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = (18 + 0.5 ∗ 𝑈𝑎 )[°] = 18 + 0.5 ∗ 9 = 22.5 °

𝑐𝑘,𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = (25 − 1 ∗ 𝑈𝑎 )[𝑘𝑃𝑎] = 25 − 1 ∗ 9 = 16 𝑘𝑃𝑎

➢ Nivelul apei subterane: = −7,00m

𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝑞 = (21.5 − 0.5 ∗ 𝑁0 ) [ 2 ] = 21.5 − 0.5 ∗ 16 = 13.5 2
𝑚 𝑚
𝐻 = (3.4 + 0.1 ∗ 𝑁0 ) [𝑚] = 3.4 + 0.1 ∗ 16 = 5 𝑚
H – inaltimea zidului de sprijin
𝐷𝑓 = 1.10 𝑚

𝑘𝑁
𝛾𝑏.𝑎. = 25
𝑚3
N o = nr. de ordine în grupă [16]; U a = ultima cifră a anului în care se finalizează proiectul.

1
Proiectul va cuprinde:
A. Piese scrise:

- predimensionarea zidului de sprijin,

- calculul analitic al împingerii pământului,
- verificarea la SLU a zidului de sprijin (alunecare pe talpă, răsturnare, capacitate
portantă teren), abordarea de calcul Ab. 1, gruparea G. 1.

B. Piese desenate:

- secţiune verticală prin zidul de sprijin (sc. 1 : 20 sau 1 : 50).

PREDIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

𝐻 𝐻 5 5
𝐵= ÷ = ÷ = 1.66 ÷ 2.5 𝑚
3 2 3 2
B – latimea placii
𝐻 𝐻
𝑎= ÷ = 0.41 ÷ 0.5 = 0.5 𝑚
12 10
a – grosimea zidului la partea inferioara
𝐻 𝐻
ℎ= ÷ = 0.5 ÷ 0.625 = 0.5 𝑚
10 8
h – inaltimea placii
𝐻 5
𝑏= = = 0.20 𝑚
24 24
𝑏 ≥ 0.3
𝑏 = 0.3 𝑚
b – grosimea zidului la partea superioara

Nota: Se va folosi abordarea I de calcul.

2
 CALCULUL ZIDULUI DE SPRIJIN – VERIFICARI LA SLU
Calculul se va face in Ipoteza 1 care presupune ca planul de cedare este vertical si
trece prin extremitatea talpii zidului de sprijin; prismul de pamant ABCDE care reazama
direct pe talpa zidului si nu se considera frecare pe planul de rupere.

• Ipoteza 1 – plan de rupere vertical

𝑃𝑎 = 𝑃𝛾 + 𝑃𝑞 [𝑘𝑁] = 58.87 ∗ 1.35 + 15.66 ∗ 1.5 = 102.96 𝑘𝑁

𝑃𝑎 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑛𝑒𝑐𝑜𝑒𝑧𝑖𝑣

∅ 38.5
𝑘𝑎.𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 𝑡𝑔2 ∗ (45 − ) = 𝑡𝑔2 ∗ (45 − ) = 0.232
2 2
𝑘𝑎 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
1 1
𝑃𝛾 = ∗ 𝛾𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 ∗ 𝐻 2 ∗ 𝑘𝑎 ∗ 1 𝑚 = ∗ 20,3 ∗ 52 ∗ 0.232 ∗ 1 = 58.87 𝑘𝑁
2 2
𝑃𝛾 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑖𝑖 𝑔𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒

𝑃𝑞 = 𝑞 ∗ 𝐻 ∗ 𝑘𝑎 ∗ 1 𝑚 = 13.5 ∗ 5 ∗ 0.232 ∗ 1 = 15.66 𝑘𝑁

𝑃𝑞 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑖𝑖

• Actiuni

𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐵 = 2.5 𝑚

𝐴1 = 1.350 𝑚2 ; 𝐺1 = 𝐴1 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑏.𝑎. = 1.350 ∗ 1 ∗ 25 = 33.75 𝑘𝑁

𝐴2 = 0.450 𝑚2 ; 𝐺2 = 𝐴2 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑏.𝑎. = 0.450 ∗ 1 ∗ 25 = 11.25 𝑘𝑁

𝐴3 = 1.250 𝑚2 ; 𝐺3 = 𝐴3 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑏.𝑎. = 1.250 ∗ 1 ∗ 25 = 31.25 𝑘𝑁

𝐴4 = 6.750 𝑚2 ; 𝐺4 = 𝐴4 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 6.750 ∗ 1 ∗ 20.3 = 137.025 𝑘𝑁

• Verificare la cedare prin alunecare pe talpa

𝐻𝑑 ≤ 𝑅𝑑 + 𝑅𝑝,𝑑 ,

𝐻𝑑 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝐻

𝑅𝑑 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑜 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒,
𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑧𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑅𝑝,𝑑 = 0

3
 • Calculul incarcarii orizontale totale asupra zidului de sprijin , 𝑯𝒅

In cazul utilizarii ipotezei 1 – plan de rupere vertical, valoarea de calcul a incarcarii

orizontale totale va fi egala cu :
𝐻𝑑 = 𝑃𝑎 = 𝑃𝑎,𝑞 + 𝑃𝑎,𝛾 [𝑘𝑁]

𝐻𝑑 = 102.96 𝑘𝑁

• Calculul fortei de frecare care se dezvolta sub talpa zidului de spijin , 𝑹𝒅

In cazul utilizarii Ipotezei 1- plan de rupere verticala, valoarea de calcul a fortei de frecare
care se dezvolta sub talpa zidului de sprijin va fi egala cu :
𝑅𝑑 = 𝜇 ∗ 𝑉𝑑 [𝑘𝑁]
𝑉𝑑 = 𝐺1 + 𝐺2 + 𝐺3 + 𝐺4 + 𝑄 [𝑘𝑁]
𝐺𝑖 = 𝑉𝑖 ∗ 𝛾

𝑉𝑖 − 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑧𝑎𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑧𝑖𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛 [𝑚3 ]

Q=0;
∅ 22.5
𝑘𝑎.𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = 𝑡𝑔2 ∗ (45 − ) = 𝑡𝑔2 ∗ (45 − ) = 0.446
2 2
2 2
𝜇𝑑.𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = ∗ 𝑡𝑔(∅𝑑 ) = ∗ 𝑡𝑔 (22.5) = 0.276
3 3
𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝐵 = 2.5 𝑚
𝑉𝑑 = 𝐺1 + 𝐺2 + 𝐺3 + 𝐺4 [𝑘𝑁] = 33.75 + 11.25 + 31.25 + 137.025 = 213.275𝑘𝑁
𝑅𝑑 = 𝜇 ∗ 𝑉𝑑 = 0.276 ∗ 213.275 = 58.86 𝑘𝑁
𝐻𝑑 ≤ 𝑅𝑑 ?
102.96 ≤ 58.86 − 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎

4
 • Actiuni
𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐵 = 4.5 𝑚

𝐴1 = 1.350 𝑚2 ; 𝐺1 = 𝐴1 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑏.𝑎. = 1.350 ∗ 1 ∗ 25 = 33.75 𝑘𝑁

𝐴2 = 0.4 𝑚2 ; 𝐺2 = 𝐴2 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑏.𝑎. = 0.450 ∗ 1 ∗ 25 = 11.25 𝑘𝑁

𝐴3 = 2.250 𝑚2 ; 𝐺3 = 𝐴3 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑏.𝑎. = 2.250 ∗ 1 ∗ 25 = 56.25 𝑘𝑁

𝐴4 = 15.750 𝑚2; 𝐺4 = 𝐴4 ∗ 1𝑚 ∗ 𝛾𝑛𝑖𝑠𝑖𝑝 = 15.750 ∗ 1 ∗ 20,3 = 319.72 𝑘𝑁

• Verificare la cedare prin alunecare pe talpa

𝑉𝑑 = 𝐺1 + 𝐺2 + 𝐺3 + 𝐺4 [𝑘𝑁] = 33.75 + 11.25 + 56.25 + 319.72 = 420.97 𝑘𝑁

𝑅𝑑 = 𝜇 ∗ 𝑉𝑑 = 0.446 ∗ 322 = 116.1 𝑘𝑁
𝐻𝑑 ≤ 𝑅𝑑 ?
𝟏𝟎𝟐. 𝟗𝟔 ≤ 𝟏𝟏𝟔. 𝟏 → 𝒔𝒆 𝒗𝒆𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂

• Verificarea zidului de sprijin la rasturnare

Se impune ca valoarea de calcul a momentelor fortelor destabilizatoare asupra
zidului de sprijin (momentul de rasturnare) 𝐸𝑑,𝑑𝑠𝑡𝑏 , sa fie cel mult egala cu valoarea de
calcul a momentelor stabilizatoare asupra zidului de sprijin (momentul de stabilitate)
𝐸𝑑,𝑠𝑡𝑏 .

Sub actiunea presiunii active a pamantului, zidul de sprijin poate ceda prin rasturnare
fata de punctul extrem al talpii, punctul „O”.
Conditia de verificare :

5
 𝐸𝑑𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏,𝑑 ≤ 𝐸𝑠𝑡𝑎𝑏,𝑑

𝑏1 = 0.85 𝑚
𝑏2 = 0.63 𝑚
𝑏3 = 2.25 𝑚
𝑏4 = 2.75 𝑚

• Calculul momentelor fortelor destabilizatoare , 𝑬𝒅,𝒅𝒔𝒕𝒃

In cazul utilizarii Ipotezei 1 , valoarea de calcul a momentelor fortelor destabilizatoare

va fi calculata in functie de presiunea activa totala, 𝐻𝑑 , a pamantului asupra zidului de spijin.
Astfel, 𝐸𝑑,𝑑𝑠𝑡𝑏 va fi produsul dintre forta 𝐻𝑑 si bratul de forta 𝑏𝑎 .
𝐻 𝐻 5 5
𝐸𝑑𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏,𝑑 = 𝑝𝑎,𝑞 ∗ + 𝑝𝑎,𝛾 ∗ = 15.66 ∗ ∗ 1.35 + 58.87 ∗ ∗ 1.5 = 200.02
2 3 2 3
𝛾𝑄 = 1.5

𝛾𝐺 = 1.35
𝐸𝑑𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏,𝑑 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒,

𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑎 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒;

• Calculul momentelor fortelor stabilizatoare , 𝑬𝒅,𝒔𝒕𝒃

In cazul utilizarii Ipotezei 1 , valoarea de calcul a momentelor fortelor stabilizatoare

va fi calculata in functie de greutatile proprii ale zidului de spijin si ale masivului de pamant
solidar, 𝐺𝑖 . Aceste forte vor fi inmultite cu bratele corespunzatoare fata de punctul de
rasturnare, considerat punctul „O”.

𝐸𝑠𝑡𝑎𝑏,𝑑 = ∑ 𝐺𝑖 ∗ 𝑏𝑖 ∗ 𝛾𝐺,𝑓𝑎𝑣 + 𝑄 ∗ 𝑏𝑄 ∗ 𝛾𝑄,𝑓𝑎𝑣

= (33.75 ∗ 0.85 + 11.25 ∗ 0.63 + 56.25 ∗ 2.25 + 319.72 ∗ 2.75) ∗ 1 + 0
= 1041.56
𝛾𝐺,𝑓𝑎𝑣 = 1.0

6
 𝛾𝑄,𝑓𝑎𝑣 = 0

𝐸𝑠𝑡𝑎𝑏,𝑑 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒,

𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑎 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒.

𝑬𝒅𝒆𝒔𝒕𝒂𝒃,𝒅 ≤ 𝑬𝒔𝒕𝒂𝒃,𝒅 → 𝟐𝟎𝟎. 𝟎𝟐 ≤ 𝟏𝟎𝟒𝟏. 𝟓𝟔 → 𝒔𝒆 𝒗𝒆𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂

• Verificarea capacitatii portante a terenului de fundare

Se impune ca incarcarea verticala sau componenta normala a rezultantei actiunilor
aplicate asupra bazei zidului, 𝑉𝑑 , sa fie cel mult egala cu capacitatea portanta a terenului
de fundare, 𝑅𝑑 .

𝑉𝑑 ≤ 𝑅𝑑 ?
𝑉𝑑 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑙𝑢𝑖 𝑉;
𝑉−incarcarea verticala sau componenta normala a rezultantei
actiunilor aplicate asupra bazei fundatiei zidului
𝑅𝑑 − 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑜 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒;
𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒

Nota: Calculul se efectueaza pe 1 m grosime.

• Calculul incarcarii verticale , 𝑽𝒅

In cazul utilizarii ipotezei I, valoarea de calcul a incarcarii verticale totale asupra zidului de
sprijin va fi egala cu :

𝑉𝑑 = ∑ 𝐺𝑖 + 𝑄 [𝑘𝑁]

∑ 𝐺𝑖 = 420.97 𝑘𝑁

Nota: In acest caz Q este o actiune variabila nefavorabila si va avea coeficientul

partial in abordarea I egal cu 1.5.
𝑄 = 𝑞 ∗ (𝐵 − 2 ∗ 𝑎) ∗ 𝛾𝑄 ∗ 1 𝑚 = 13.5 ∗ 3.5 ∗ 1.5 ∗ 1 = 70.87

𝑉𝑑 = ∑ 𝐺𝑖 + 𝑄 [𝑘𝑁] = 420.97 + 70.87 = 491.8 4

• Calculul capacitatii portante a terenului de fundare, 𝑹𝒅

Terenul de fundare se va considera in conditii drenate, iar relatia de calcul a capacitatii
portante este :

7
𝑅𝑑 = 𝐴′ ∗ (𝑐 ′ 𝑑 ∗ 𝑁𝑐 ∗ 𝑖𝑐 + 𝑞 ′ ∗ 𝑁𝑞 ∗ 𝑖𝑞 + 0.5 ∗ 𝛾 ′ ∗ 𝐵′ ∗ 𝑁𝑦 ∗ 𝑖𝑦 )

𝐴′ = 1 ∗ 𝐵′ = 𝐵 − 2 ∗ 𝑒𝐵
𝐴′ − 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑠𝑎 𝑎 𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑖 𝑧𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛
𝐵
𝑒𝐵 < ?
6
𝐵 𝐸𝑑, 𝑠𝑡𝑏 − 𝐸𝑑,𝑑𝑠𝑡𝑏 4.5 1041.56 − 200.02
𝑒𝐵 = − = − = 0.54
2 𝑉𝑑 2 491.84
𝑒𝐵 − 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑎𝑙𝑝𝑎 𝑧𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛
𝑒𝐵 < 0.75 → 0.54 < 0.75 → 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎
𝐴′ = 1 ∗ 𝐵′ = 𝐵 − 2 ∗ 𝑒𝐵 = 4.5 − 2 ∗ 0.54 = 3.42
𝑐 ′ 𝑘,𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 16
𝑐′𝑑 = = = 16 𝑘𝑃𝑎
𝛾𝑐′ 1.0
𝑐𝑑′ − 𝑐𝑜𝑒𝑧𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑟𝑒𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒
Nota: Coeficientul partial al coeziunii efective, 𝛾𝑐′ ,in abordarea I de calcul este egal
cu 1.0.
𝑘𝑁
𝑞 ′ = 𝑞 = 13.5
𝑚2
𝑞 ′ − 𝑠𝑎𝑟𝑐𝑖𝑛𝑎 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑖 𝑧𝑖𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛
Nota: Coeficientul partial in abordarea I de calcul este egal cu 1.0.
𝑘𝑁
𝛾 ′ = 𝛾𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = 18.9
𝑚3
𝛾 ′ − 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒
Nota: Coeficientul partial in abordarea I de calcul este egal cu 1.0.
∅′𝑑 = ∅𝑑,𝑎𝑟𝑔𝑖𝑙𝑎 = 22.5°

∅′𝑑 − 𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎 𝑎 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟𝑒

Nota: Coeficientul partial in abordarea I de calcul este egal cu 1.0.
∅′ 𝑑 22.5
𝑁𝑞 = 𝑒 𝜋∗𝑡𝑎𝑛∅ ∗ 𝑡𝑎𝑛2 (45 + ) = 𝑒 𝜋∗tan(22.5) ∗ 𝑡𝑎𝑛2 (45 + ) = 4.47 ∗ 2.23 = 9.97
2 2

𝑁𝑐 = (𝑁𝑞 − 1) ∗ ctg∅′ = (9.97 − 1) ∗ ctg(22.5°) = 8.97 ∗ 2.41 = 21.62

∅ 22.5
𝑁𝛾 = 2 ∗ (𝑁𝑞 − 1) ∗ 𝑡𝑎𝑛 = 2 ∗ (9.97 − 1) ∗ tan ( ) = 2 ∗ 8.97 ∗ 0.19 = 3.41
2 2
𝑁𝑞 , 𝑁𝑐 𝑠𝑖 𝑁𝛾 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎

(1 − 𝑖𝑞 ) 1 − 0.8
𝑖𝑐 = 𝑖𝑞 − ′
= 0.78 − = 0.9
(𝑁𝑐 ∗ tan ∅ ) 21.62 ∗ 0.41

8
 𝑚 1.22
𝐻𝑑 102.96
𝑖𝑞 = [1 − ] = [1 − ] = 0.8
(𝑉𝑑 + 𝐴′ ∗ 𝑐 ′ 𝑑 ∗ ctg∅′ ) 491.84 + 3.42 ∗ 16 ∗ 2.41
𝑚+1 2.22
𝐻𝑑 102.96
𝑖𝛾 = [1 − ] = [1 − ] = 0.66
(𝑉𝑑 + 𝐴′ ∗ 𝑐 ′ 𝑑 ∗ ctg∅′) 491.84 + 3.42 ∗ 16 ∗ 2.41
𝑖𝑞 , 𝑖𝑐 𝑠𝑖 𝑖𝛾 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒𝑎

𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑉𝑑 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑎 𝐻𝑑

𝐵′
(2 + 1 ) 2 + 3.42
𝑚= = = 1.22
𝐵′
(1 + 1 ) 1 + 3.42

𝑅𝑑 = 𝐴′ ∗ (𝑐 ′ 𝑑 ∗ 𝑁𝑐 ∗ 𝑖𝑐 + 𝑞 ′ ∗ 𝑁𝑞 ∗ 𝑖𝑞 + 0.5 ∗ 𝛾 ′ ∗ 𝐵′ ∗ 𝑁𝑦 ∗ 𝑖𝑦 ) =
= 3.42 ∗ (16 ∗ 21.62 ∗ 0.9 + 13.5 ∗ 9.97 ∗ 0.78 + 0.5 ∗ 18.9 ∗ 3.42 ∗ 3.41 ∗ 0.66]
= 1672.54 𝑘𝑁

𝑽𝒅 < 𝑹𝒅 → 𝟒𝟗𝟏. 𝟖𝟒 𝒌𝑵 < 𝟏𝟔𝟕𝟐. 𝟓𝟒 𝒌𝑵 → 𝒔𝒆 𝒗𝒆𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂

9
 Proiectarea unei fundaţii izolate de
suprafaţă
Date de temă :

Se va proiecta fundaţia izolată a unui stâlp de beton armat al unei construcţii industriale
încadrată în clasa a II-a de importanţă. Încărcările de calcul transmise la nivelul terenului
(încărcarea verticală, încărcarea orizontală şi momentul încovoietor) sunt următoarele:

- în gruparea caracteristică:
Pd,1 = (400 + 20  Ua + 20  No )kN =(400+180+320)=900kN

Hd,1 = (5 + 0,5  No )kN =(5+ 8)=13kN

Ed,1 = (40 + 4  No )kN  m =(40 +64)= 104 kN*m

- în gruparea fundamentală:
Pd,f = (550 + 25  Ua + 25  No )kN =(550+225+400)=1175kN
Hd,f = (8 + 0,5  No )kN =(8+8)= 16kN
Ed,f = (50 + 5  No )kN  m = (50+80)= 130kN*m

- în gruparea seismică:
Pd,s = (400 + 10  Ua + 15  No )kN =(400+90+240)=730kN

Hd,s = (60 + 2,5  No )kN =(60+40)=100kN

Ed,s = (300 + 10  Ua + 25  No )kN  m =(300+90+400)=790kN*m

  No  
   + 1,   = 4
 5  

unde: N o = nr. de ordine în grupă=16; Gr = nr. grupei; U a = ultima cifră a anului în care se
finalizează proiectul=9.

N  
Stratificaţia terenului pe amplasament este dată conform forajului nr.   o  + 1,   = parte
 5  
întreagă.

10
Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt date în fișele de foraj.

Proiectul va cuprinde:

A. Piese scrise:
- predimensionarea fundaţiei pe baza metodei prescriptive,
- verificarea terenului de fundare la starea limită de serviciu (SLS),
- verificarea terenului de fundare la starea limită ultimă (SLU) – capacitate
portantă, abordarea de calcul Ab. 1, gruparea G. 2,
- finalizarea dimensionării fundaţiei,
- armarea fundaţiei;
B. Piese desenate:
- secţiune verticală şi vedere în plan a fundaţiei, detalii de armare (sc. 1 : 20),
- planşă pentru calculul tasării probabile a fundaţiei (sc. 1 : 50).

Nota: -se va proiecta o fundaţie rigidă pentru N o = 4  k şi pentru N o = 4  k + 1 , k  Z

Numar de ordine No= 16.

Stabilirea adancimii de fundare:

Adancimea de fundare, Df, este distanta masurata de la nivelul terenului natural

(natural sau sistematizat) pana la baza fundatiei si se stabileste conform unor criterii (NP
112-14).
Pentru cazul practic propus la tema de proiect (fundatie izolata sub un stalp din beton
armat) se iau in considerare 2 criterii:

a) adancimea de inghet, Hî :
Df= Hî+0.30m
Df= 0.90+0.30= 1.20 m
b) conditiile geologice si hidrogeologice:
-ori de cate ori este posibil , se va evita fundarea sub nivelul apei subterane, legata de
dificultati la executie si exploatare;
-talpa fundatiei trebuie coborata pana la stratul capabil sa preia solicitarile, numit strat bun
de fundare. Fie adancimea acestui strat notate cu HTF.
Df= HTF + 0.50m

11
Df= 1.10 + 0.50= 1.60 m
Adancimea minima de fundare va fi data de valoarea maxima dintre cele 2 criterii, a
si b:

Df,min= max( 1.20m; 160m)= 1.60m

Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei isolate.

Dimensiunile in plan (lungimea, L si latimea ,B) ale talpii fundatiei se

predimensioneaza pe baza conditiei ca presiunea efectiva dezvoltata sub talpa fundatiei sa
nu depaseasca presiunea conventionala corespunzatoare stratului de fundare . Se
considera urmatoarele incarcari de calcul transmise la nivelul terenului de structura (stalp):

Forta vertical: - Pd,f -in gruparea fundamentala ;

- Pd,s -in gruparea speciala;

Forta orizontala: -Hd,f- in gruparea fundamentala;

- Hd,s- in gruparea speciala;

-moment (produs de excentricitatea fortei verticale) : -

Ed,f –in gruparea fundamentala;
- Ed,s –in gruparea speciala.
Determinarea capacitatii portante prin metoda descriptive se bazeaza pe valorile
presiunilor acceptabile determinate empiric.
Presiunile acceptabile pe terenul de fundare (presiunile conventionale) sunt definite
pentru situatiile in care terenul de fundare apartine categoriei de terenuri favorabile (bune
sau medii), conform NP 074.

pconv –presiunea conventionala a terenului in valoare corectata cu adancimea de fundare si

cu latimea fundatiei , determinata conform anexei D din NP 112.

Incarcare excentrica dupa o directie.

In GF:

12
Md,F = Ed,f +Hd,f * Df =130 + 16* 1.60= 155,6 kN*m
Vd,F = Pd,f + 1.35*Gf ; Gf= Vfundatiei * γmed ; Vfundatie = L*B*Df = 3.5*2.5*1.60=14
Gf= 14* 20=280
Vd,F =1175+1,35*280=1553 kN
L=3.5m ; B= 2.5m ;
eL=Md,F / Vd,F = 155,6/ 1553= 0.10
AC = 1.5*(L-2eL)*B= 1.5*(3.5-2*0.10)*2.5=12.37 ;
ω depinde de raportul eL/L
eL/L=0.10/3.5=0.03 ;Valoarea lui ω se obtine din tabelul E.1 din anexa E.
ω= 1.18;

pef,max= ω*Vd,F/ Ac= (1.18* 1553)/ 12.37=148.14 <1.2*pconv

pconv = pconv’+CB+ CD = 269+20.17-26.9=262.27kPa

In urma interpolarii am obtinut pconv’= 269kPa

CB= pconv’*k1(B-1)=269*0.05*(2.5-1)=20.17; k1=0.05.

CD= pconv’*(Df-2)/4 = 269*(1.60-2)/4= -26.9

Relatia se verifica:

pef,max <1.2*pconv ;

pef,max= 148.14 kPa; 1.2*pconv = 314.72 kPa

In GS:

Md,S = Ed,S +Hd,S * Df =790 + 100* 1.60= 950 kN*m

Vd,S = Pd,S + 1.35*Gf ; Gf= Vfundatiei * γmed ; Vfundatie = L*B*Df = 3.5*2.5*1.60=14;
γmed =20 kN/m^3;
Gf= 14* 20=280;
Vd,S =730+1.35*280=1108 kN ;
eL= Md,S/Vd,S= 950/1108=0.85;
ω depinde de raportul eL/L
eL/L=0.85/3.5=0.25 ;Valoarea lui ω se obtine din tabelul E.1 din anexa E.
ω=2,56;

13
pef,max= ω*Vd,S/ Ac= (2.56* 1108)/ 12.37=229.3 kPa <1.4*pconv

pef,max<1.4*pconv ;

pef,max=229.3 kPa ;pconv=367.18 kPa ;

𝐿 3.5
Raportul 𝐵=2.5=1.4 .

Limitarea excentricitatilor ,aria comprimata si aria efectiva a bazei fundatiei

a. Pentru incarcarile din gruparea fundamentala GF:

𝑒𝐿2 0,102 1
= <
𝐿2 3,52 9

Conditia se verifica.

b. Pentru incarcarile din gruparea seismica GF, aria comprimata a bazei fundatiei Ac,
respectiv aria efectiva(redusa) a bazei fundatiei A’, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:

AC> 0.75A

A=8,75𝑚2

AC = 1.5*(L-2eL)*B= 1.5*(3.5-2*0.10)*2.5=12.37

A= 3.5*2.5=8.75𝑚2 ; 0,75A=6.56 .

12.37> 6.56

Conditia se verifica .

A’>0.50A

In cazul fundatiei cu baza dreptunghiulara solicitata excentric dupa o singura directie,

aria efectiva (redusa) se calculeaza cu relatia:

A’=L’*B=1.8*2.5=4.5𝑚2

L’= L-2eL= 3.5-2*0.85=1.8

A’>0.50A

4.5>4.3;

Se verifica.

14
 Verificarea terenului de fundare la starea limita de exploatare – SLE

Calculul la starea limita de exploatare (serviciu) se face cu incarcarile din gruparea

caracteristica, iar coeficientii partiali de rezistenta pentru pamanturi , γM au valoarea egala
cu 1.00.

In cadrul proiectului se va stabili tasarea absoluta, respectiv deplasarea probabila pe

vertical a fundatiei izolate ca urmare a deformarii terenului.

pef, med ≤ ppl

134,85 kPa < 387.05 kPa.

Se verifica!

pef,med –presiunea efectiva medie pe talpa fundatiei , provenite din gruparea

caracteristica;

ppl – presiunea plastic care reprezinta valoarea de calcul limita a presiunii pentru care
in pamant apar zone plastice de extindere limita.

pef,med=Vd,l/A⇒ pef,med= 1180/8,75=134,85 kPa;

Vd,l=Pd,l+Gf ⇒ Vd,l= 900+280 =1180

A=𝐿 ⋅ 𝐵 ⇒ 3,5 ⋅ 2,5=8,75 𝑚2

pplastic= m1(γargilaprafoasa*B*N1 + q*N2+c*N3) kPa

pplastic= 1.4*(18,5*2,5*0.23+102.85*1.94+ 15*4.42)
pplastic=387.05 kPa
m1- coefficient al conditiilor de lucru;(m1= 1,4)

γargila prafoasa- media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de sub

fundatie cuprinse pe o adancime de B/4 masurata de la talpa fundatiei (kN/𝑚3 )( γargilaprafoasa=
18,5)
B-latura mica a fundatiei;(B=2.5m)
q- suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei ;(q=pnet=102.85)
c-valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei (kPa)(c=15)
N1,N2,N3- coeficienti adimensionali in functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare
interioara a terenului de sub talpa fundatiei .(N1=0.23; N2=1.94; N3=4.42)
pnet= pef med- γDf →pnet=134,85-20*1.60=102.85 kPa;

15
 Pentru calculul tasarii fundatiei este necesara cunoasterea modulului de deformatie
liniara Es (in kPa) al fiecarui strat de pamant cuprins in zona activa , delimitata asa cum se
va prezenta mai departe .

Es=Eoed*M0 →Es= 6500*1,5=9750 kPa ;

M0= 1.5 conform tabelului J.1 din anexa J.
Eoed= 6500 kPa conform fisei de foraj Nr4.

Starea de eforturi din teren se determina pornind de la valoarea presiunii nete ;

pnet= pef med- γDf → pnet=134,85-20*1.60=102.85 kPa;

Pentru aplicarea metodei insumarii pe strate elementare, terenul situate sub nivelul
talpii fundatiei se imparte in strate de calcul, pana la limita inferioara a zonei active. Un strat
elementar va avea grosimea maxima de 0.4*B si va fi constituit dintr-un singur strat geologic
.

σz=α0*pnet

σz1 z1=0.4*B=0.4*2.5=1
𝑧1 1
= =0.4
𝐵 2.5
⇒ α0=0.82
𝐿 3.5
= =1.4
𝐵 2.5

σz1=0.82*102.85=84.33 kN/ 𝑚2

σz2 z2=2*0.4*B=2*0.4*2.5=2
𝑧2 2
= =0.8
𝐵 2.5
⇒ α0=0.48
𝐿 3.5
= =1.4
𝐵 2.5

σz2=0.48*102.85=49.37 kN/ 𝑚2

16
σz3 z3=3*0.4*B=3*0.4*2.5=3
𝑧3 3
= =1.2
𝐵 2.5
⇒ α0=0.31
𝐿 3.5
= =1.4
𝐵 2.5

σz3=0.31*102.85=31.88kN/ 𝑚2

σz4 z4=4*0.4*B=4*0.4*2.5=4
𝑧4 4
= =1.6 ⇒ α0=0.20
𝐵 2.5
𝐿 3.5
= =1.4
𝐵 2.5

σz4=0.20*102.85=20.57 kN/ 𝑚2

σzgf=γmed*Df=20*1.6=32 kN/ 𝑚2

σqz=32+4*19.6=110.4 kN/ 𝑚2
0.2*σqz ≥σz4 ⇒0.2*110.4≥20.57⇒22.08 >20.57.

Relatia se verifica.

𝑝𝑛𝑒𝑡+𝜎𝑧1 102.85+84.33
σz1,med= 2
= 2
=93.59 kN/ 𝑚2
𝜎𝑧1+𝜎𝑧2 84.33+49.37
σz2,med= 2
= 2
=64.85 kN/ 𝑚2
𝜎𝑧2+𝜎𝑧3 49.37+31.88
σz3,med= 2
= 2
=40.62 kN/ 𝑚2
𝜎𝑧1𝑚𝑒𝑑∗1 93.59∗1
∆1= 𝐸𝑜𝑒𝑑
= 6500 =0.01
𝜎𝑧2𝑚𝑒𝑑∗1 64.85∗1
∆2= = =0.008
𝐸𝑜𝑒𝑑 6500
𝜎𝑧1𝑚𝑒𝑑∗1 40.62∗1
∆3= 𝐸𝑜𝑒𝑑
= 6500 =0.006

∆ef=β(∆1+ ∆2+ ∆3)

∆ef=0.8(0.01+ 0.008+0.006)

17
 ∆ef=0.019=1.9cm <2cm. Conditia se verifica.
Vd≤Rd (gruparea seismica)
Vd,s=1108 kN

Conditii nedrenate:

Rd=A’[(π+2)*bc*sc*ic*cu,d+q]

A’=4.5 𝑚2
bc=f(α); α=0 ⇒ bc=1
𝐵 2.5
sc=1+0.2( )=1+0.2( )=1.27
𝐿′ 1.8

1 𝐻 1 100
ic=2(1+√1 − 𝐴′ ∗𝑐𝑢,𝑑)= 2(1+√1 − 4.5∗35)=0.82

q=102.85
Rd=4.5[(π+2)*1*1.27*0.8*35+29.6]=1306.15
1108<1306.15 => Se verifica!

Conditii drenate:

Rd=A’(cd’*Nc*bc*sc*ic+q’Nq*bq*sq*iq+0.5*γ’*B’*Nγ*bγ*sγ*iγ)
Nc=10.64 Nq=3.47 Nγ=0.56

bq=by=(1-α tan l’d )2 =1

bc=bq-(1-bq)/(Nc tan ϕ’d)=1
𝐵 2.5
sq=1+( 𝐿′) sin ϕ’d=1+( 1.8) sin 14=1.33
𝐵 2.5
sγ=1-0.3(𝐿′)= 1-0.3*(1.8)=0.58

sc=(sq*Nq-1)/(Nq-1)=(1.33*3.47-1)/(3.47-1)=1.46
iq=[1-H/(V+A’*cd’*ctg ϕd’) ]𝑚

=[1-100/(1108+4.5*15*ctg 14) ]1.41 =0.98

ic=iq-(1-iq)/(Nc tan ϕd’)=0.98-(1-0.98)/(10.64 tan 14)=0.97

iγ=[1-H/(V+A’*cd’*ctg ϕd’) ]𝑚+1

=[1-100/(1108+4.5*15*ctg 14) ]1.41+1 =0.98

m=mL=[2+(L/B)]/[(1+(L/B)]

18
 =[2+(3.5/2.5)]/[(1+(3.5/2.5)]=1.41
Rd=4.5(15*10.64*1*1.46*0.97+15*3.47*1*1.33*0.98+0.5*19.6*2.5*0.56*1*0.58*0.98)
=1357.49
1108<1357.49
Conditia se verifica!

Dimensionarea fundatiei.

𝑃𝑑,𝑓 𝑃𝑑,𝑓 1175∗103

𝐴𝑠
≤0.4*fcd ⇒As= 0.4∗𝑓𝑐𝑑= 0.4∗13.33 =220367 𝑚𝑚2

As=ls*bs
𝑙𝑠 𝐿 3.5
𝑏𝑠
≅ 𝐵 ≅ 2.5 ≅1.4

ls≅1.4 bs
1.4ls*bs=2203.67

𝑏𝑠 2 = 1574⇒bs=45 cm ⇒ ls= 60 cm

As=ls*bs=60*45=2700 𝑐𝑚2
𝑙𝑐
𝐿
= 0.5 ⇒lc=0.5L⇒ lc=0.5*3.5=1.75m=1750mm

hc≥300 mm
ℎ𝑐
𝑙𝑐
≥0.25⇒ hc≥ lc*0.25=1750*0.25=438 mm

hc=500 mm
2𝐻 2𝐻
= 1)
𝐿−𝑙𝑐 3.5−1.75

tg β≥ 1
2ℎ𝑐 2∗575
=
𝑙𝑐−𝑙𝑠 1750−600
=1

Pef,med= 200…….pt C20/25 → 1.05

134.85……..x

1.05∗134.85
x= =0.7
200

tg α ≥0.7

2𝐻
𝐿−𝑙𝑐
≥0.7⇒2H≥0.7(3500-1750)

19
 0.7(3500−1750)
H≥ 2
⇒H≥ 612.5 ⇒ H=900 mm

⇒bloc cu 2 trepte

H1=0.45M

H2=0.45M

20
 Proiectarea unei fundaţii pe piloţi
Date de temă:
Se va proiecta fundaţia de adâncime a unui stâlp de beton armat al unei construcţii
industriale încadrată în clasa a II-a de importanţă. Încărcările de calcul transmise la nivelul
terenului (încărcarea verticală, încărcarea orizontală şi momentul încovoietor) sunt
următoarele:

- în gruparea seismică:
Pd,s = (2200+ 5  Ua + 100 No )kN =(2200+5*9+100*16)=3845kN

Hd,s = (200 + 10  No )kN =(200+10*16)=360kN

Ed,s = (1500 + 80  No )kN  m =(1500+80*9)=2220 kN*m

Df=1.6m => D=16.6

Lpilot=15m

unde: N o = nr. de ordine în grupă=16; U a = ultima cifră a anului în care se finalizează

proiectul=9.

N  
Stratificaţia terenului pe amplasament este dată conform forajului nr.   o  + 1,   = 4 parte
 5  
întreagă.
Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sunt date în fișele de foraj.

Se va proiecta fundaţia:

- pe piloţi executaţi pe loc prin forare cu tubaj recuperabil d=60 cm, pentru N o = 4  k şi pentru
No = 4  k + 1, k  Z

N0=16.

21
PROIECTAREA UNEI FUNDATII DE ADANCIME SUB UN STALP

Se cere proiectarea unei fundatii de adancime sub un stalp din beton armat care
transmite terenului de fundare o forta verticala excentrica si o forta orizontala.Incarcarile se
considera aplicate la nivelul superior al radierului .
Stratificatia este cea din fisa de foraj . Se va alege una din tehnologiile de executie a pilotilor.
Etape de realizare:
-calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari axiale si laterale pe baza metodei
prescriptive , conform NP123:2010;
-calculul grupei de piloti la SLU cu metoda simplificata .

Calculul capacitatii portante ultime axiale de compresiune a unui pilot izolat

executat pe loc.

𝑅𝑏,𝑘 𝑅𝑠,𝑘 𝐴𝑏∗𝑞𝑏,𝑘 𝑈𝛴𝑞𝑠,𝑘𝑖∗𝑙𝑖 178.37 𝜋∗0.6∗590.7

Rc,d=Rb,d+Rs,d= + = + = + =734.66
𝛾𝑏2 𝛾𝑠2 𝛾𝑏2 𝛾𝑠2 1.20 1.90

𝜋𝑑 2 𝜋∗0.62
Ab= 4
= 4 =0.28 𝑚2

Rb,k=Ab*qb,k=0.28*637.04=178.37
qb,k=Nc*cu,d*γd,1*D
=9*35+19.4*16.6=637.04 kPa
6∗19,6+6∗19,2
γd,1= 12
=19.4kN/ 𝑚3

Rs,k= 𝑈𝛴𝑞𝑠, 𝑘𝑖 ∗ 𝑙𝑖
𝛴𝑞𝑠, 𝑘𝑖 ∗ 𝑙𝑖=38.56*2+46.81*2+56.56*2+35.62*2+31.96*2+32.48*2+2*34.8+1*37,12=590.7

Împărțirea in straturi elementare pe lungimea pilotului:

Stratul 1) => l1=2m =>z1=2.4

0.75∗30
0,7.....30 =>x= 0.7
=32.14

0.75....x

22
 2.4∗32,14
2.........32.14 =>y= 2
=38.56

2.4........y

𝑙2
Stratul 2) => l1=2m =>z2= Df+l1+ 2 =4.6m

0.75∗38
0,7.....38 =>x= 0.7
=40.71

0.75....x

4.6∗40.71
4.........40.71 =>y= 4
=46.81

4.6........y

Stratul 3) => l1=2m =>z3=6.6

0.75∗40
0,7.....40 =>x= 0.7
=42.85

0.75....x

6.6∗42.85
5.........42.85 =>y= =56.56
5

6.6.........y

Stratul 4) => l4=2m =>z4=8.6

0.58∗25
0,5.....25 =>x= 0.5
=29

0.58....x

23
 8.6∗29
7.........29 =>y= 7
=35.62

8.6......y

Stratul 5) => l5=2m =>z5=10.6

0.58∗26
0,5.....26 =>x= 0.5
=30.16

0.58....x

10.6∗30.16
10.........30.16 =>y= =31.96
10

10.6......y

Stratul 6) => l4=2m =>z6=12.6

0.58∗28
0,5.....28 =>x= =32.48
0.5

0.58....x

12.6∗32.48
15.........32.48 =>y= 15
=27.28

12.6......y

Stratul 7) => l4=2m =>z7=14.6

0.58∗30
0,5.....30 =>x= =34.8
0.5

0.58....x

24
 14.6∗34.8
20.........34.8 =>y= 20
=25.40

14.6.......y

Stratul 8) => l4=1m =>z6=15.6

0.58∗32
0,5.....32 =>x= 0.5
=37.12

0.58....x

15.6∗37.12
25.........37.12 =>y= 25
=23.16

15.6.........y

Estimarea numarului necesar de piloti

1.35∗𝑃 1.35∗3845
np=( 𝑅𝑐,𝑑
+2)= ( 734.66 +2)=[6.97]+2=7+2=9 piloti

Calculul capacitatii portante la compresiune a unui pilot care lucreaza in grup

Rc,g=mu*Rc,d=0.74* 734,66=543.64

r=2*d=2*0.6=1.2m
12 28
ro=Σli tgεi=4.2*tg 4
+7.2*tg 4 =1.10

𝑟
𝑟0
=1.09

mu=0.74

Calculul capacitatii portante la smulgere

1 𝑞𝑠,𝑘𝑖∗𝑙𝑖
Rt.d=U*𝛾𝑀*Σ 𝛾𝑠2𝑖

1 590.7
= π*0.6*2.4* 1.90 =244.17

25
Calculul capacitatii portante la solicitari transversale

𝑅𝑡𝑟,𝑘 86.66
Rtr,d= 𝛾𝑡𝑟
= 2 =43.33

𝑀𝑐𝑎𝑝 156
Rtr,k= 𝑙0
= 1.8 =86.66

l0=3d=3*0.6=1.8
Calculul solicitarilor efective in piloti
Incarcare verticala centrica

𝑁+𝐺𝑟,𝑝 3845+706,88
S= 𝑛𝑝
= 9
=505.76

Gr,p=L*B*Df*γmed=4.70*4.70*1.60*20=706.88

Încărcarea verticala excentrica

𝑁+𝐺𝑟,𝑝 𝑀𝑦∗𝑥𝑖
Si= +
𝑛𝑝 𝛴𝑖,𝑛𝑝∗𝑥𝑖2

X1=1.80m x4=1.80m x7=1.80m

X2=0 x5=0 x8=0

X3=1.80 x6=1.80m x9=1.80

Σi,np*𝑥𝑖2 =19.44

3800∗1.8
S1=S4=S7=540,39- 19.44
=188.54 kN

3800∗1.8
S3=S6=S9=540,39+ 19.44
=892.24 kN

Încărcarea orizontala
𝐻𝑜 360
Sor= 𝑛𝑝 = 9
=40 kN

26
Verificarea fundatiei pe piloti
Verificarea la solicitari axiale

Smin ≥0 ⇒188.54 kN >0

Conditia se verifica!

Verificarea la solicitare transversala

Sor ≤ Rtr,d ⇒40< 43,33 kN.

Conditia se verifica!

Dimensionarea pe verticala a radierului din beton armat

H=0.3*L=0.3*4.7= 1.45
1 1
H1=( 3..... 2)H=0.70

Stâlpul din beton armat

𝑃𝑑,𝑓
𝐴𝑠
≤0.4 fcd
3845 3845
𝐴𝑠
≤0.4 fcd ⇒ As≥ 0.4 𝑓𝑐𝑑

3845
As≥ =721.117 𝑚𝑚2
0.4∗13,33

As=ls*bs= 𝑙𝑠2
𝑙𝑠 𝐿
= =1 ⇒ls=bs
𝑏𝑠 𝐵

𝑙𝑠2 =721.117 ⇒ls= √721.117=849 ≅ 900𝑚𝑚

As=900*900=810.000 𝑚𝑚2 =8100𝑐𝑚2

27