Curs 03

Exerciții

În cele ce urmează vom încerca să realizăm planul unui hambar de la Muzeul Satului. Cotele sunt
măsurate în cm, iar desenul arată ca în fig. 3–1 de mai jos. Se observă că pereții nu sunt în unghi drept!

Fig. 3-1 Desenul de realizat

Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 1 - Prof. Constantin STĂNCESCU

 În cadrul cursului am prezentat layerele și se presupune că ştim să lucrăm cu ele. Ca urmare, creăm
un număr de layere şi le atribuim caracteristici ca în fig. 3–2.

Fig. 3-2 Layerele iniţiale

După ce studiem cu atenţie desenul şi ne lămurim asupra tipurilor de linii şi a grosimilor lor, creăm laye-
rele care ni se par cele mai potrivite. Ulterior, vom mai crea altele, sau vom şterge unele dintre acestea. Nu-
mele lor au fost date după tipul de linie şi grosimea lor, aşa cum se vede. Observaţi intervenţiile făcute la
coloanele Linetype şi Lineweight. În acest desen nu este nevoie să atribuim nici o culoare diferită de White
(implicită).
Procedăm pe etape, după cum urmează.
1/ Facem curent layerul Linie-punct şi desenăm liniile paralele numerotate cu 1, 2 şi 3 încercuite, ca
în fig. 3–3. Lungimile lor sunt de 800, iar distanţele sunt 582 şi 307 de jos în sus. Trasăm una dintre ele,
apoi folosim comanda OFFSET ⇔ O pentru a le trasa pe celelalte două. Apoi facem curent layerul Gros.
2/ Aplicăm din nou OFFSET ⇔ O de 10 pe cele două linii de sus, de o parte şi de alta a fiecăreia. Re-
zultă patru linii noi. Le selectăm şi apar grip–urile lor. Aplicăm apoi paşii 1 şi 2 din fig. 3–4. Înainte de a aplica
pasul 1, vom observa că layerul liniilor selectate este layerul Linie–punct. Dezvoltăm fereastra cu click pe
săgetuţa indicată de 1, apoi facem click pe numele layerului Gros (veţi ignora layerul Defpoints care apare
automat atunci când se pun cote - puse la imaginea anterioară). Apăsăm tasta Esc şi entităţile sunt deselec-

Fig. 3-3 Primele trei linii Fig. 3-4 Schimbarea layerului pentru patru linii
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 2 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-5 Rezultatul (a treia linie-punct nu se vede)

tate. Rezultatul se vede în fig. 3–5. De o parte şi de

alta a primelor două linii de sus au apărut alte patru
linii distanţate la 10. Acum, distanţa între liniile
groase este de 20, reprezentând grosimea peretelui.
3/ Folosind cota 569 de pe desenul iniţial,
aplicăm OFFSET ⇔ O de 569 pe linia cea mai de
jos din fig. 3–5 (spre jos), apoi din nou OFFSET ⇔
O de 20 pe linia nou apărută (tot spre jos) Rezulta-
tul se vede în fig. 3–6.
4/ Trasăm un cerc de Ø488 centrat pe MID-
point–ul liniei de sus, dintre ultimele două linii create.
Fig. 3-6 Alt OFFSET
Aplicăm TRIM ⇔ TR şi folosim cercul pentru a tăia
capetele liniei, ca în fig. 3–7. Ștergem apoi cercul.
5/ Cu centrul în capătul 1 din fig. 3–8 al liniei scurtate, ducem un cerc cu R758 care taie linia de mai
sus în punctul 3. Trasăm apoi o linie între punctele 2–3, după care ștergem și acest cerc.

Fig. 3-7 Scurtarea capetelor liniei Fig. 3-8 Trasarea unei linii prin punctele 2-3
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 3 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-9 Trasarea altei linii prin punctele 1-4 Fig. 3-10 Extinderea în camera a doua

6/ Printr–o procedură similară trasăm cercul R743, obţinem punctul 4, apoi trasăm linia 1–4, ca în fig.
3–9. După asta vom șterge cercul, așa cum vom face mereu și cu celelalte elemente constructive.
7/ Folosind comanda EXTEND ⇔ EX extindem apoi cele două linii în sus, până la linia notată cu A,
ca în fig. 3–10. Scurtăm capetele liniilor orizontale şi obţinem colţurile 5, 6, 7 şi 8 ale camerei de sus. Măsu-
rând diagonalele 5-7 şi 6-8 cu comanda DIST, observăm că am obţinut distanţe apropiate de cele impuse.
8/ Folosind comanda OFFSET ⇔ O de 20 creăm două paralele ale liniilor 5-8 şi, respectiv, 6-7. Folo-
sind apoi de patru ori comanda FILLET ⇔ F cu raza zero, racordăm pe rând liniile obţinute cu fiecare din-
tre cele două linii continue cea mai de sus şi cea mai de jos şi obţinem rezultatul din fig. 3–11. Nu uitaţi că
putem repeta o comandă apăsând simplu tasta Blank...
9/ Trasăm apoi şapte linii paralele la linia con-
tinuă de jos cu comanda OFFSET ⇔ O, folosind de
jos în sus cotele de la 35 la 40, ca în fig. 3–12.

Fig. 3-11 Aplicare OFFSET, apoi FILLET de 4 ori Fig. 3-12 Trasarea mai multor paralele
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 4 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-13 EXTEND şi TRIM simultane! Fig. 3-14 Trasare şi EXTEND/TRIM la alte paralele

10/ Aplicaţi apoi comanda EXTEND ⇔ EX pentru a extinde liniile paralele spre dreapta aşa cum se
arată în fig. 3–13. Veţi selecta ca limite atât linia din dreapta, cât şi pe cea din stânga. Spre cea din dreapta
veţi aplica Extend normal, iar pe cea din stânga o veţi folosi ca linie tăietoare (cutting edge) prin simpla ap-
ăsare a tastei Shift în timp ce selectaţi capetele de tăiat! Putem face asta din pricină că EXTEND ⇔ EX şi
TRIM ⇔ TR sunt reversibile. Ca exemplu, pentru a aplica extinderile şi retezările propuse aici, în loc de a
da comanda EXTEND ⇔ EX puteţi da comanda TRIM ⇔ TR la fel de bine. Veţi selecta exact aceleaşi li-
mite, doar că spre stânga veţi lucra ca pentru retezare, în timp ce pentru a face extinderile din dreapta, ţineţi
apăsată tasta Shift. Adică procedaţi invers decât adineauri. Încercaţi asta de mai multe ori (anulând cu co-
manda U execuţia anterioară) pentru a vă acomoda.
11/ Procedaţi similar şi creaţi alte trei paralele de sus în jos la cotele indicate în fig. 3–14 (de sus în
jos), apoi alungiţi–le / retezaţi–le cu metoda pe care abia aţi aplicat–o mai înainte.
12/ Aplicaţi un TRIM ⇔ TR selectând drept cutting edges laturile 1-4, 2-3, 5-8 şi 6-7 din fig. 3–9 şi
3–10 (vezi), astfel încât să eliminaţi bucăţile din interior, ajungând la situaţia din fig. 3–15.
13/ Trecem în stânga jos, unde trasăm linia verticală 1-2, ca în fig. 3–16. Punctul 1 se află la interse-
cţia liniei-punct cu latura (înclinată) din stânga. Aplicăm apoi un OFFSET ⇔ O pe 36, ca în figură. Linia re-
zultată va fi alungită / retezată pentru a încăpea între cele două linii continui, iar linia 1-2 se va şterge.

Fig. 3-15 Retezarea bucăţilor interioare Fig. 3-16 Trasarea liniei 1-2, apoi EXTEND de 36
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 5 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-17 Offset spre dreapta Fig. 3-18 Procedeu similar la mijloc

14/ Aplicăm apoi un OFFSET ⇔ O spre

dreapta, folosind cotele din fig. 3–17.
15/ Printr–un procedeu similar, creăm liniile
pentru peretele din mijlocul hambarului, folosind co-
tele din fig. 3–18. Vom începe trasând din nou o linie
verticală din punctul 1, apoi OFFSET ⇔ O etc.
16/ În acelaşi stil realizăm şi separaţiile de la
peretele de sus, ca în fig. 3–19.
17/ Tragem apoi axe de simetrie pentru pere-
ţii laterali. În acest scop facem curent layerul
Linie–punct şi trasăm două linii între câte două MID- Fig. 3-19 Acelaşi stil şi la peretele de sus
point–uri ale oricăror două separaţii, respectiv, ca în
fig. 3–20. Pentru a le extinde ca să arate ca în figură, trasăm sus şi jos două linii orizontale şi le folosim ca
margini de extindere pentru aplicarea comenzii EXTEND ⇔ EX, după care le ştergem.
18/ Folosind liniile de separaţie, retezăm cu
TRIM ⇔ TR segmentele 1-2 şi 3-4, apoi le înlocuim
cu linii întreruptă, trasate ca în fig. 3–21. Vom avea
grijă, desigur, să facem curent layerul Intrerupt.

Fig. 3-21 Înlocuirea cu linie întreruptă

19/ Procedăm similar pe peretele din mijloc -

ca în fig. 3–22 - doar că, înainte de a trasa liniile sub-
țiri, facem curent layerul Subtire.

Fig. 3-20 Trasăm liniile de axă ale pereţilor laterali Fig. 3-22 Acelaşi lucru pe peretele de mijloc
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 6 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 20/ Pentru a vă lămuri mai bine ce
grosimi au liniile, veţi activa oricând doriţi
Lineweight, cu click pe butonul cunoscut
(fig. 3–16 din Curs-03 - vezi). Pe lângă
asta, dacă doriţi, puteţi schimba desimea
liniilor întrerupte (pe 0.75), folosind co-
manda LTSCALE ⇔ LTS (vezi).
21/ Folosiţi comanda OFFSET ⇔ O
pe 3 pentru a crea paralele de o parte şi
alta a liniei de axă, ca în fig. 3–23. Apoi Fig. 3-23 Offset de 3 de o parte şi alta a axei
mutăm cele două linii în layerul Gros, apli-
când procedura descrisă în fig. 3–4 (vezi).
În final, retezaţi–le cele 6 linii de separa-
ție, pentru a arăta ca în figură.
22/ Pentru a respecta desenul, ex-
tindem acum cele două capete indicate în
fig. 3–24.
23/ Procedaţi similar ca mai sus şi
finalizaţi peretele de jos, ca în fig. 3–25. În
partea de mijloc au fost retezate liniile ini- Fig. 3-24 Extinderea a două capete
ţiale, apoi au fost trasate unele subţiri în
locul lor, făcând curent layerul Subtire, aşa
cum am procedat şi în fig. 3–21 (vezi). În
părţile laterale am făcut curent layerul
Gros, apoi am aplicat din nou OFFSET ⇔
O pe 3 pentru a crea linii paralele de o
parte şi alta a unei linii trasate între MID-
point–uri ale separaţiilor, linie pe care am
şters–o după aceea. Am aplicat TRIM ⇔
TR pentru a reteza cu separaţiile, şi am
obţinut cele patru linii groase. Fig. 3-25 Finalizarea peretelui de jos
24/ Aplicând tehnica ilustrată în fig.
3–23, finalizăm pereţii laterali, ca în fig. 3–26, având
grijă la trim–urile de sus.
25/ Facem un offset de 60 pentru patru linii
laterale, le trecem în layerul Intrerupt, apoi aplicăm
de patru ori FILLET ⇔ F cu R50 ca în fig. 3–27
(unde nu sunt aplicate decât cele două de sus).

Fig. 3-26 Finalizarea pereţilor laterali Fig. 3-27 Aplicare Offset de 60 şi Fillet cu R50
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 7 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-28 Aplicare Offset repetat Fig. 3-29 Extindere spre lateral a liniilor (grinzile)

26/ Aplicăm apoi OFFSET ⇔ O de jos în sus pentru cotele de la 121, 17... până la ...148, 17 şi de
sus în jos pentru cotele 117 şi 17. Toate liniile rezultate se află în layerul Intrerupt, ca în fig. 3–28.
27/ Folosind comanda EXTEND ⇔ EX, extindem noile linii până spre laturile stângă şi dreaptă, ca în
fig. 3–29. Pentru a nu ne complica, facem asta selectând toate liniile din desen ca boundary edges folosind
Enter atunci când sunt cerute. În etapa a doua selectăm cu fereastră Crossing capetele de extins. Merge
mult mai repede decât să le selectăm individual...
28/ Fixăm drept curent layerul Intrerupt şi trasăm grinda longitudinală ca în fig. 3–30, folosindu–ne
de linia trasată între cele două MIDpoint–uri indicate şi aplicând apoi un OFFSET ⇔ O de 8.5 de fiecare
parte. Nu ştergem linia mediană fiindcă vom mai avea nevoie de ea.
29/ Trasăm grinzile înclinate, oarecum aproximativ (neavând cote pentru ele), ca în fig. 3–31. Folo-
sim în acest scop şi părţi din linia mediană rămasă neştearsă.

Fig. 3-30 Extindere spre lateral a liniilor (grinzile) Fig. 3-31 Desenarea grinzilor înclinate
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 8 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-32 Uşa de sus Fig. 3-33 Uşile de jos

30/ Urmează desenarea uşii de sus ca în fig. 3–32. Facem curent layerul Mijlociu şi trasăm un cerc cu
centrul în punctul 1 şi raza până în punctul 2, apoi trasăm linia 1-3 (ca rază a cercului). Aplicăm TRIM ⇔
TR pentru a reteza cercul cu liniile 1-2 şi 1-3, astfel încât să rămână un sfert din el. Aplicăm un OFFSET ⇔
O de 6, apoi adăugăm liniuţele de sus şi de jos.
31/ Procedăm în mod similar pentru a construi uşile de jos, ca în fig. 3–33. Aici am făcut iniţial un offset
de 4 în jos pentru linia întreruptă 1-2-3, pe baza căreia construim cercurile, folosind capetele pentru centre
şi MIDpoint–ul ei pentru definirea razelor. După ce tăiem cercurile, păstrând câte un sfert din fiecare, şter-
gem linia 1-2-3. De această dată construim uşile cu offset de 6 spre exterior, şi nu spre interior, ca sus.
În final vom salva (SAVE) desenul pe disc.
În acest scop folosi combinaţia de
taste Ctrl+S. Efectul va fi că va apărea
caseta de dialog din fig. 3–34.
Aici punem jos numele dorit de noi
al fişierului în care se va regăsi desenul -
de exemplu „Hambar - Plan” (în perspec-
tiva că vom crea şi desenul „Hambar - Ele-
vatie”). Fişierul salvat va fi Hambar - Plan.dwg,
unde .dwg este extensia tipică pentru des-
enele AutoCAD. În casetă mai puteţi crea
un director nou (accentuează directór),
puteţi verifica diretorul părinte, path–ul
(calea care identifică locul unde se află di-
rectorul pe disc) etc., la fel ca şi la oricare
alt program Windows.
Ulterior, puteţi deschide (OPEN)
acest fişier, folosind combinaţia de taste
Ctrl+O.
Dacă lucraţi cu un laptop, pericolul Fig. 3-34 Salvarea desenului pe disc
de a pierde desenul la care lucraţi, din
cauza unei căderi de tensiune este mai mic, din cauză că rămâne acumulatorul încărcat atunci când pică ten-
siunea şi veţi fi încunoştinţaţi asupra acestui lucru. În schimb, la un calculator de tip desktop, dacă nu aveţi
un dispozitiv UPS (Uninterruptible Power Source, cu acumulator), pericolul este mai mare. Din acest motiv,
puteţi face o setare în caseta Options (vezi fig. 1–16 în cursul 01), tab–ul Open and Save, zona File Safety
Precautions, unde veţi bifa celula Automatic Save. Punând acolo o durată (de ex. 30 minute), desenul se va
salva automat din 30 în 30 de minute, astfel încât nu mai riscaţi să pierdeţi prea mult. La salvarea voluntară
sau finală (cu Ctrl+S) va fi ştearsă salvarea automată, astfel încât nu riscaţi nici să umpleţi discul cu salvări
nenumărate.
Dacă vi s–a întâmplat să pice tensiunea, după repornire veţi folosi comanda RECOVER pentru a re-
cupera desenul rămas neterminat.

Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 9 - Prof. Constantin STĂNCESCU

 Hambarul - Elevaţie
Să creăm acum desenul hambarului în elevaţie, adică reprezentarea sa frontală dinspre latura cu uşa
dublă. Este vorba de desenul din fig. 3–35.

Fig. 3-35 Hambarul în elevaţie

Privind cu atenţie vom recunoaşte pereţii laterali şi stâlpii uşilor. Va trebui ca aceste elemente să co-
respundă sub aspect dimensional cu reprezentarea în plan a hambarului. Astfel, dimensiunea exterioară a
faţadei la nivelul pereţilor va trebui să fie de 528, aşa cum este ea dată în fig. 3–1 (vezi).
O altă observaţie este că nu prea dispunem de cote, în afara altitudinilor unor puncte reprezentative,
date prin notaţiile din dreapta.
Începem prin a crea layerele necesare. Aici nu mai avem nevoie decât de layerele Gros şi Mijlociu, cu
caracteristicile date în fig. 3–2 (vezi), adică grosimile de 0.35 şi, respectiv, 0.20.
Facem curent layerul Gros şi trasăm liniile groase de pe desen.
Vom respecta cotele din fig. 3–36, care ţin cont de cele spuse mai sus.
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 10 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-36 Primele linii

Trasăm mai întâi o linie verticală începând din origine (0,0) înaltă de vreo 250. Aceasta va fi axa de
simetrie a întregii figuri. Nu o vom şterge fiindcă o mică parte din ea va rămâne prezentă pe figură.
Desenăm apoi dreptunghiul de jos de 20 x 42, folosind fie comanda LINE ⇔ L, cu care tragem cele
patru laturi separate, fie comanda RECTANG ⇔ REC, cu care îl creăm dintr–o bucată. Totul este să avem
grijă să începem din punctul stânga–jos, ale cărui coordonate sunt -264,0, aşa cum se vede pe figură.
Dăm apoi comanda COPY ⇔ CP, selectăm dreptunghiul şi introducem apoi coordonatele 0,161 ca
deplasament! Mai exact, parcurgem dialogul:

Command: cp am dat comanda COPY

COPY Select objects: selectăm obiectul/obiectele
Select objects: Enter nu mai avem nimic de selectat
Current settings: Copy mode = Multiple
Specify base point or [Displacement/mOde] <Displacement>: 0,161 deplasament
Specify second point or <use first point as displacement>: Enter

Am scris obiectul/obiectele fiindcă poate aţi desenat patru linii, fie direct dreptunghiul. De ce este de-
plasamentul 0,161 şi nu 0,203 vă lămuriţi singuri...
Oricum am proceda, efectul este că apare al doilea dreptunghi mai sus cu 161 decât primul.
Următorul lucru este să trasăm cele două linii distanţate la 6 una de alta şi aranjate simetric în raport
cu dreptunghiurile. O variantă este să trasăm o linie între MIDpoint–urile dreptunghiurilor, apoi să aplicăm
comanda OFFSET ⇔ O de 3 pentru a crea liniile, după care s–o ştergem pe cea iniţială.
În final, dăm comanda MIRROR ⇔ MI şi parcurgem dialogul:

Command: mi am dat comanda COPY

MIRROR Select objects: selectăm obiectul/obiectele
Select objects: Enter nu mai avem nimic de selectat
Specify first point of mirror line: capătul de jos al axei
Specify second point of mirror line: capătul de sus al axei
Erase source objects? [Yes/No] <N>: Enter nu ştergem originalul

În acest moment desenul arată exact ca în figură.

Acum facem curent layerul Mijlociu. Apoi selectăm axa (aflată în layerul Gros) şi vor apărea grip–urile
ei. Selectăm layerul Mijlociu şi apăsăm tasta Esc pentru a dezactiva grip–urile (adică pentru a deselecta
linia). Prin această procedură o transferăm şi pe ea în layerul Mijlociu, lucru care se va vedea prin faptul că
va apărea subţire pe ecran. Reţinem procedura de transfer a unei entităţi dintr–un layer în altul!

Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 11 - Prof. Constantin STĂNCESCU

Fig. 3-37 Finalizarea pereţilor

Trecem la finalizarea pereţilor observând fig. 3–37.

Având curent layerul Mijlociu, trasăm în ordine liniile numerotate. Pentru liniile 3, 4, 5 şi 6 folosim co-
manda OFFSET ⇔ O cu valorile indicate.
Acestea sunt cote luate ca atare din pro-
iecţia în plan a hambarului şi le res-
pectăm, chiar dacă vedem că, aplicând
MIRROR ⇔ MI, acestea nu ies sime-
trice. Relevarea din teren primează asupra
dorinţei de a face o figură simetrică.
Linia 7 este trasată între MID-
point–urile arătate.
Trecem la primele linii ale acope-
rişului, observând numerotarea din fig.
3–38. Trasăm mai întâi cercul 1 cu R691
cu centrul în P1 (care este chiar originea
sistemului de axe). Folosind grip–urile, ex-
tindem axa 2 până în QUAdrant–ul P3 al
cercului (am putea folosi şi comanda EX-
TEND ⇔ EX, nu–i aşa?). Aplicăm apoi
OFFSET ⇔ O de 294 pentru a obţine
linia 3. Trasăm linia 4 la altitudinea 175
(cum?), apoi linia înclinată 5 prin punctele
P3-P4. Folosim la urmă cunoştinţele acu-
mulate pentru a trasa dreptunghiul 6 de
12 x 20 plasat mai jos cu 35 faţă de
punctul P1. Cine termină primul/prima?
În final ştergem cercul 1 şi linia 3,
dar păstrăm liniile 2 şi 4, care vor face
parte din desen, aşa cum vom vedea în
continuare.
După cum se vede, am folosit (şi)
cote care nu sunt date explicit pe desen,
dar sunt de bun simţ. Fig. 3-38 Primele linii ale acoperişului
Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 12 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Continuăm desenul versantului din
stânga al acoperişului ca în fig. 3–39. Fo-
losind comanda OFFSET ⇔ O cu valorile
indicate (40 şi 17) obţinem liniile 1 şi 2.
Aplicăm apoi TRIM ⇔ TR liniei 2 şi
o fragmentăm, astfel încât să arate ca în
figură. Scurtăm şi axa, după cum se vede.
Obţinem versantul din dreapta fo-
losind comanda MIRROR ⇔ MI, ca în
fig. 3–40. Vom selecta toate cele cinci linii
marcate cu câte un punct şi vom folosi axa
de oglindire indicată.
În final, vom aplica mai întâi co-
manda FILLET ⇔ F cu R15 de trei ori,
ca în fig. 3–41, pentru a crea senzaţia unui
acoperiş de stuf cu margini curbate.
Tot aici se vede că avem de realizat
şi construcţia grinzilor. Vom începe prin a
folosi comanda OFFSET ⇔ O cu valorile
indicate, pentru a obţine liniile marcate cu
puncte pe figură. Vom lungi o parte dintre
aceste linii (cele de sus) spre stânga şi
spre dreapta, până la primele linii înclinate
folosind comanda EXTEND ⇔ EX.
Pentru a obţine liniile verticale ale
grinzilor (şi ale stâlpilor), cel mai simplu
este să trasăm o axă între două MID- Fig. 3-39 Versantul stânga al acoperişului
point–uri de linii orizontale, apoi să facem
OFFSET ⇔ O spre stânga şi spre dreapta
cu valorile 8.5 şi 59, urmând apoi să aplicăm fie Fillet cu rază zero, fie Trim/Extend pentru a le finisa.

Fig. 3-40 Versantul din dreapta Fig. 3-41 Finalizarea acoperişului

Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 13 - Prof. Constantin STĂNCESCU
Fig. 3-42 Trasarea săgeţii ca polilinie

Trasăm în continuare săgeata cea mai de jos

pentru indicarea altitudinii zero. Fig. 3-43 Copierea multiplă a săgeţii
În acest scop trasăm mai întâi o linie ajut-
ătoare cu lungimea de 110 ca în fig. 3–42, apoi o polilinie cu lăţime variabilă, de la 0 jos la 40 sus şi cu
înălţimea de 16, parcurgând dialogul:

Command: pl am dat comanda PEDIT

PLINE Specify start point: indicăm P1
Current line-width is 0.0000
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w introducem opţiunea Width
Specify starting width <0.0000>: 0 lăţime 0 la început
Specify ending width <0.0000>: 40 lăţime 40 la sfârşit
Specify next point or [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 16 înălţime de 16
Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: Enter

Adăugăm în dreapta săgeţii linia de 40, ca în figură, apoi o ducem în layerul Gros. Multiplicăm apoi
săgeţile prin copiere pe verticală în sus cu indicarea distanţelor (date în fig. 3–35 - vezi), ca în fig. 3–43.
Urmează trasarea poliliniei cu grosimea de 12 care materializează pajiştea pe care se află hambarul.
Începem prin a face un Offset de 48 ca în fig. 3–44 (aici polilinia groasă a fost întreruptă momentan,
doar pentru a se vedea măsura de 48). Rezultă o linie orizontală cu aceeaşi lungime ca şi sursa. Pentru a o
lungi la 940 aplicăm metoda ilustrată în fig. 3–7 (vezi), trasând mai întâi un cerc Ø940 centrat pe MID-
point–ul liniei şi folosind apoi comanda EXTEND ⇔ EX, după care ştergem cercul.
Transformăm linia în polilinie şi îi aplicăm grosimea de 12 astfel:

Command: pe am dat comanda PEDIT

PEDIT Select polyline or [Multiple]: selectăm linia
Object selected is not a polyline nu e polilinie!
Do you want to turn it into one? <Y> Enter suntem de acord să fie convertită
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Reverse/Undo]: w introducem opţiunea Width
Specify new width for all segments: 12 introducem grosimea de 12
Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype
gen/Reverse/Undo]: Enter ieşim şi finalizăm tot

Fig. 3-44 Trasarea (poli)liniei groase de 12

Curs de iniţiere în AutoCAD 2D - 14 - Prof. Constantin STĂNCESCU