COLOCVIU

Inflatia prin cerere apare ca urmare a cresterii cererii agregate, intr-o oarecare perioada, intr-un ritm mai mare decat oferta agregata, adica oferta agregata ramane in urma cererii sau se
micsoreaza. Aceasta crestere agregata poate sa creasca chiar si in conditiile in care masa monetara nu se modifica, atunci cand creditul de consum se extine, are loc cresterea salariilor fara
crestere productivitatii muncii sau cand veniturile banesti ale populatiei sporesc, fapt care duce la marirea puterii de cumparare a acesteia. Reprezinta un dezechilibru intre cererea si oferta de
produse si servicii din piata, vanzatorii find in pozitia privilegiata de a putea creste preturile. Cresterea cererii poate sa o provoace o crestere substantiala a cheltuielilor gurnamentale. Acest
efect poate fi o singura crestere a preturilor, dupa care ramanand la acelasi nivel.Cresterea cererii poate fi determinata de urmatoarele: cresterea cheltuielilor de consum efectuate de catre
populatie, cresterea investitiilor de catre firme, dar cu efecte intarziate sau cresterea exporturilor, cum ar fi intrarea de devize straine suplimentare. Graficul de mai sus reprezinta o singura
crestere a cererii agregate, fiind generata de un "soc" al cererii, care poate fi provocat de o crestere a cheltuielilor guvernamentale, intr-o anumita perioada. Pentru ca inflaţia să persiste sunt
necesare alte şocuri succesive ale cererii.

Somajul si inflatia sunt doua dintre cele mai importante variabile economice, Relatia dintre cele doua bazandu-se pe principiile fundamentale ale cererii si ofertei: inflatie mica inseamna somaj
ridicat, si invers. Nivelele ridicate ale şomajului sunt asociate cu nivele scăzute ale inflaţiei şi invers.Relaţia dintre inflaţie şi şomaj este reprezentată grafic prin curba Philips, după numele
primului economist care a observat această legătură.Curba Phillips pe termen scurt arată că rata şomajului este cu atât mai mică cu cât salariile cresc mai repede. Cu alte cuvinte, există o
legătură inversă între rata şomajului şi rata creşterii salariilor. Curba lui Phillips arata care sunt valorile optime ale inflatiei pentru o anumita rata a somajului pentru a atinge echilibrul
economic. Aceasta le este de ajutor bancilor centrale pentru a stabili politica monetara sau fiscala cea mai eficienta: inflatie mica si o rata a angajarii mare.

Mai multe studii, care au analizat raportul dintre inflaţie şi creşterea economică tind către ideea, că relaţia dintre aceste 2 variabile este neliniară. Relaţia inflaţie/creştere economică se
dovedeşte a fi invers proporţională, deoarece ratele ridicate ale inflaţiei sunt însoţite îndeobşte de rate negative de creştere economică. Existenţa relaţiei neliniare implică şi prezenţa unui
punct la care semnul relaţiei dintre cele două variabile s-ar schimba – nivel prag al inflaţieise dovedeste a fi invers proportionale, deoarece ratele ridicate ale inflaţiei sunt însoţite de rate
negative de creştere economică.

Politica monetara se poate baza pe doua modificari, fie pe modificarea ofertei de moneda, fie pe cea a ratei dobanzii. Autoritatea monetara poate reduce cererea agregata prin diminuarea
ofertei de moneda, astfel incat sa rezulte mai putina lichiditate. Politica monetara antiiinflationista, se aplica de catre Banca de Emisiune in relatii cu bancile comerciale. Principalele
instrumente ale politicilor monetare antiinf sunt:operatiunile de open market si manevrarea taxei scontului.Politica antiinflationista are scopul reducerii ritmului de crestere a costurilor.
Aceasta contribuie la stoparea diminuarii ofertei agregate si chiar la cresterea acesteia. Procesul poate fi intretinut prin restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor si veniturilor.

PARTIAL

Cererea de monedă în teoria lui Keynes.Economistul John Keynes sustinea ca moneda nu ar fi un element neutru al dezvoltarii economice. Cererea de monedă, în concepția keynesiană ia în calcul
două funcții ale monedei : mijloc de plată şi rezerva de valoare. El a şi fundamentat două motive de deținere a monedei : motivul tranzacției şi motivul speculației.1.Motivul tranzacției este
motivul prin care se susține că există rezerve de monedă pentru tranzacții (legătura cu sistemul financiar-bancar, cheltuielile curente, frecventa încasărilor şi efectuării plăților) şi rezerve de
monedă pentru precauție (tranzacții suplimentare, cheltuieli neprevăzute, etc.). Cererea pentru tranzacții îşi are originea în nesincronizarea fluxurilor veniturilor şi a cheltuielilor agenților
economici.2. Motivul speculației-agenții economici păstrează rezerve de monedă in scop speculativ, pentru a putea fi în măsură în orice moment să cumpere valori mobiliare (acțiuni şi
obligațiuni) în funcție de evoluția ratei dobânzii.

indiele de tip Paasche ia in considerare o cantitate de bunuri si servicii variabila, diferita fata de perioada de baza: cantitatea de bunuri din perioada curenta sipreturile din perioada curenta si
de baza.In acest caz, evolutia preturilor este determinata atat de evolutia preturilor in cadrul fiecarui bun sau serviciu, cat si de structura acestora. Deoarece cantitatea de bunuri ramane
constanta, indicele de tip Laspears, pentru calcularea inflatiei este mai des utilizat pentru ca permite analiza comparata, in timp, a fenomenului. Indicele de tip Paasche evidentiaza evolutia
cantitatii reale de bunuri cumparate si reflecta mult mai bine fenomenul inflationist.--- Ip(L)= suma din pi1*qi0 supra suma din pi0* qi0