Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută de asemenea sub numele de tensiune arterială crescută sau
hipertensiune, este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale a sângelui.
Valoarea ridicată face ca inima să pompeze într-un ritm mai accelerat față de ritmul normal pentru a
propulsa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două tipuri:

 presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui în artere în timpul contacției mușchiului cardiac)
 și presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui în perioada de relaxare a mușchiului

presiunea sistolica - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se contracta (in
sistola) - cu valori normale intre 100 si 130 mm coloana de mercur (Hg);

presiunea diastolica - este presiunea exercitata asupra peretilor arteriali cand inima se relaxeaza intre
doua contractii (in diastola) - cu valori normale sub 85 mmHg.

Medicamente care provoaca Hipertensiune arterială

-Ibuprofen

-acetominofenul (paracetamol) adm zilnic

- Naproxxen (AINS)

-anumite depresive Medicamente : Ramipril -Altace,Bisoprolol

-anumite suplimente alimentareȘ ,ginseng, lemn dulce

-decongestionante

Hipertensiunea arteriala (HTA) - componentele tratamentului

I. Masuri nefarmacologice care presupun modificarea stilului de viata astfel :

 modificarea obiceiurilor alimentare

 renuntarea la fumat
 reducerea greutatii corporale
 exercitiu fizic regulat
 tehnici de relaxare pentru reducerea stressului

Masurile dietetice recomandate :

reducerea sarii in alimentatie la maxim 6 gr./zi(adica 2,5 gr. sodiu), practic realizandu-se prin
urmatoarele reguli :

 nu adaugati sare la gatitul alimentelor

 reducerea consumul de grasimi animale
 evitati deshidratarea : beti suficiente lichide, aproximativ 2 litri / zi
Enterocolita acuta (Diareea acuta)

Diareea acută dispare de regulă de la sine, în decursul a câteva zile, între două și patru de obicei. Atunci
când simptomele persistă însă, diagnosticul poate fi de diaree cronică și poate indica și prezența altor
afecțiuni de sănătate, mai grave, așa cum este sindromul colonului iritabil, sindromul de malabsorbție
sau diferite infecții cronice, boli inflamatorii ale intestinelor, suprainfecții, postinfecții sau chiar anumite
afecțiuni endocrine precum hipertiroidia sau boala Addison.

Patrunderea in organism a agentilor infectiosi se face pe cale orala, prin intermediul apei, alimentelor
sau mainilor murdare, contaminate. Unii vectori (muste, gandaci, rozatoare etc.) pot vehicula si
imprastia microorganismele pe o distanta mare. Prin urmare se pot imbolnavi intr-un anume moment
toti cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apa dintr-o sursa contaminata, precum si
cei care au venit in contact direct cu acestia nerespectand regulile de igiena elementare.

Sezonul vara-toamna se asociaza cu frecventa maxima a cazurilor de enterocolita, dar exista si agenti
infectiosi implicati preponderent in imbolnavirile aparute in sezonul rece (Virusul Norwalk,
rotavirusurile). De asemenea, raspandirea infectiilor pe cale digestiva este favorizata de factori
economico-sociali (nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitara cu apa, igiena individuala si colectiva
precara).

Prevenirea enterocolitei este posibila prin respectarea regulilor de igiena individuala: spalatul mainilor
cu apa si sapun inaintea oricarei mese, spalarea eficienta a alimentelor care se consuma neprelucrate
termic, spalarea si dezinfectarea tacamurilor, veselei, prin utilizarea numai a apei provenite din surse
sigure, necontaminate, iar cand acest lucru nu este posibil, a apei fierte si racite ori a apei minerale
imbuteliata corespunzator.