Capitolul 5.

Funcţii reale de variabilă reală 57

5.8 Integrale improprii

Pentru un interval I ⊂ R, notăm

R(I) = {f : I −→ R|f ∈ R[α, β], (∀)α, β ∈ I} .

Definiţia 5.26 Fie [a, b) ⊂ R, a ∈ R, b ∈ R ∪ {∞}, f ∈ R[a, b).

Spunem că f este integrabilă impropriu pe [a, b) dacă

ZB
(∃) lim f (x)dx ∈ R.
B%b
a

R b−0
R
Valoarea limitei se notează cu f (x)dx sau f (x)dx, se numeşte integrala improprie
[a,b) a
R
a funcţiei f pe [a, b) şi spunem că integrala f (x)dx converge.
[a,b)
R
Altfel spunem că integrala f (x)dx diverge.
[a,b)

Definiţia 5.27 Fie (a, b] ⊂ R, a ∈ R ∪ {−∞} , b ∈ R, f ∈ R(a, b].

Spunem că f este integrabilă impropriu pe (a, b] dacă

Zb
(∃) lim f (x)dx ∈ R.
A&a
A

R Rb
Valoarea limitei se notează cu f (x)dx sau f (x)dx, se numeşte integrala improprie
(a,b] a+0
R
a funcţiei f pe (a, b] şi spunem că integrala f (x)dx converge.
(a,b]
R
Altfel spunem că integrala f (x)dx diverge.
(a,b]

Definiţia 5.28 Fie (a, b) ⊂ R, a ∈ R ∪ {−∞} , b ∈ R ∪ {∞}, f ∈ R(a, b).

Spunem că f este integrabilă impropriu pe (a, b) dacă
Z Z
(∃)c ∈ (a, b) : f (x)dx ∧ f (x)dx convergente.
(a,c] [c,b)

Definiţia 5.29 Prin natura unei integrale improprii ı̂nţelegem convergenţa sau
divergenţa acesteia.
58 5.8. Integrale improprii

Definiţia 5.30 Integrale improprii de speţa I - integrale improprii pe intervale

mărginite.
Integrale improprii de speţa II - integrale improprii pe intervale nemărginite.

R 1
Exemplul 5.6 1. Integrala dx este convergentă dacă α > 1 şi divergentă dacă
[1,∞)
xα
α ≤ 1.
R 1
2. Integrala dx este convergentă dacă α < 1 şi divergentă dacă α ≥ 1.
(0,1]
xα

R Rb
Propoziţia 5.6 Dacă f ∈ R[a, b], atunci f (x)dx = f (x)dx
[a,b) a

Teorema 5.25 (Criteriul Cauchy - Bolzano) Fie f ∈ R[a, b). Atunci

 
Z ZB2 
f (x)dx converge ⇐⇒ (∀)ε > 0, (∃)Bε ∈ (a, b), (∀)B1 , B2 ∈ (Bε , b) :  f (x)dx < ε.

 
[a,b) B1

R R
Teorema 5.26 Fie f ∈ R[a, b). Dacă |f (x)| dx converge, atunci f (x)dx converge.
[a,b) [a,b)

Teorema 5.27 (Criteriul de comparaţie cu inegalităţi) Fie f , g ∈ R[a, b) cu 0 ≤ f (x) ≤

g(x), (∀)x ∈ [a, b).
R R
1. Dacă g(x)dx converge, atunci f (x)dx converge;
[a,b) [a,b)
R R
2. Dacă f (x)dx diverge, atunci g(x)dx diverge.
[a,b) [a,b)

Teorema 5.28 (Criteriul de comparaţie cu limită) Fie f , g ∈ R[a, b) cu f (x), g(x) > 0,
f (x)
(∀)x ∈ [a, b). Dacă (∃) lim g(x) ∈ (0, ∞), atunci
x%b
Z Z
f (x)dx ∼ g(x)dx.
[a,b) [a,b)
Capitolul 5. Funcţii reale de variabilă reală 59

Corolarul 5.2 1. Fie f ∈ R[a, ∞) cu f (x) > 0, (∀)x ∈ [a, ∞). Dacă (∃)α ∈ R :
lim xα f (x) ∈ (0, ∞), atunci
x→∞

Z∞ 
converge , dacă α > 1


f (x)dx  .
diverge
 , dacă α ≤ 1
a

2. Fie f ∈ R[a, b) (b ∈ R) cu f (x) > 0, (∀)x ∈ [a, b). Dacă (∃)α ∈ R : lim (b − x)α f (x) ∈
x%b
(0, ∞), atunci 
Z
converge , dacă α < 1


f (x)dx  .
diverge
 , dacă α ≥ 1
[a,b)

Teorema 5.29 (Criteriul Cauchy) Dacă f : [a, ∞) −→ R, a > 0, este pozitivă şi de-
screscătoare, atunci
Z∞ ∞
X
f (x)dx ∼ f (n), p ∈ N, p ≥ a.
a n=p

Teorema 5.30 (Criteriul Dirichlet) Fie f , g : [a, ∞) −→ R, a ∈ R. Dacă

 
RA 
1. f ∈ R[a, ∞) şi (∃)M > 0, (∀)A > a :  f (x)dx ≤ M,
a 

2. funcţia g este descrescătoare şi lim g(x) = 0,

x→∞

atunci integrala
Z∞
f (x)g(x)dx este convergentă.
a

R∞ sin x
Exemplul 5.7 1. Integrala dx este o integrală convergentă care nu este abso-
0
x
R∞ |sin x|
lut convergentă ( dx divergentă);
0
x

R∞ cos x
2. Integrala dx este convergentă (unde a > 0).
a x

Funcţii neelementare
R∞ sin t
1. Sinus integral si(x) = − dt, x ≥ 0
x t
R∞ cos t
2. Cosinus integral ci(x) = − dt, x > 0
x t
60 5.8. Integrale improprii

Teorema 5.31 (Formula

R de integrare prin părţi) Dacă f , g R∈ C 1 [a, b) astfel ı̂ncât
(∃) lim f (x)g(x) ∈ R şi f 0 (x)g(x)dx este convergentă, atunci f (x)g 0 (x)dx este con-
x%b
[a,b) [a,b)
vergentă şi
Z Z
0
f (x)g (x)dx = lim f (x)g(x) − f (a)g(a) − f 0 (x)g(x)dx.
x%b
[a,b) [a,b)

Teorema 5.32 (Schimbarea de variabilă) Dacă f ∈ C[a, b] şi ϕ : [α, β) −→ [a, b) o funcţie
bijectivă de clasă C 1 , atunci f este integrabilă impropriu ⇐⇒ (f ◦ϕ)ϕ 0 este integrabilă
impropriu şi Z Z
f (ϕ(t)) ϕ 0 (t)dt = f (x)dx.
[α,β) [a,b)

5.8.1 Integrale Euler

Integrala Euler de speţa ı̂ntâi

Z1
B(p, q) = xp−1 (1 − x)q−1 dx
0

este convergentă pentru p, q > 0.

Integrala Euler de speţa a doua
Z∞
Γ (p) = xp−1 e−x dx
0
este convergentă pentru p > 0.
Proprietăţi:
R∞ t p−1
1. B(p, q) = dt;
0
(t + 1)p+q

Γ (p)Γ (q)
2. B(p, q) = ;
Γ (p + q)
3. Γ (p + 1) = pΓ (p); ı̂n particular Γ (n + 1) = n!, n ∈ N;
 2
1 1 1
 
4. Γ =B , = π;
2 2 2
π
5. Γ (p)Γ (1 − p) = B(p, 1 − p) = , p ∈ (0, 1).
sin pπ
Capitolul 5. Funcţii reale de variabilă reală 61

Exerciţiul 5.7 Folosind definiţia, să se studieze natura următoarelor integrale:

R∞ arctan x π2
1. dx R: convergentă; .
0 1 + x2 8
1
π2 R2 dx
R: convergentă; . 5.
8 x ln x
0
R∞ dx
2. R: divergentă.
2 x2 − 2x + 2
R0 dx
π 6. √
R: convergentă; .
4 −1 |x|

R∞ R∞ R: convergentă; 2.
3. sin xdx; cos xdx
0 0
−R 13
dx
R: divergentă. 7. √
2
x 3x − 2x − 1
−1
R1 arcsin x
4. √ dx π
1 − x2 R: convergentă; .
0 2

Exerciţiul 5.8 Să se arate că următoarele integrale sunt convergente şi să se calculeze
valorile acestora:
√
R∞ x R: n!.
1. 2
dx
1 (1 + x)
R1 cos (λ arcsin x)
1 π 5. √ dx, λ , 0
R: + . −1 1 − x2
2 4
R∞ x4 + 1 2 λπ
2. dx R: · sin .
x6 + 1 λ 2
0

2π Rb dx
R: . 6. ,a<b
3 p
(x − a)(b − x)
a
R∞ 1
3. dx, a , b , 0 R: π.
0 (x2 + a2 ) (x2 + b2 )

π Rb
r
R: . x−a
2ab(a + b) 7. xdx, a < b
a b−x
R∞
4. xn e−x dx, n ∈ N R:
π
(b − a)(a + 3b).
0 8
62 5.8. Integrale improprii

Exerciţiul 5.9 Să se studieze convergenţa următoarelor integrale:

R∞ sin x R: convergentă pentru b ∈ (1, 2).

1. dx, p ∈ (0, 1]
0
xp
R∞ dx
R: convergentă. 4.
0
xp + xq
R∞ R∞
2. sin x2 dx; cos x2 dx (integralele R: convergentă pentru
0 0 min (p, q) < 1 < max (p, q).
Fresnel)
π
R2 dx
R: convergentă. 5. dx
p
0
sin x cosq x
R∞ arctan ax
3. dx, a > 0
0 xb R: convergentă pentru p < 1, q < 1.

Exerciţiul 5.10 Să se aducă fiecare dintre următoarele integrale la o integrală de tip
Euler şi să se calculeze valoarea acesteia:

R1 √ R∞ dx
1. x − x2 dx 4. 4
0 0 1+x

√
π π 2
R: . R: .
8 4
Ra √ √3
R∞ x
2. x2 a2 − x2 dx 5. dx
0 0 (1 + x2 )2

πa4 π
R: √ .
R: .
24 3 3
√4
R∞ x R∞ 2
3. dx 6. x2n e−x dx
0 (1 + x)2 0
√ √
π 2 (2n − 1)!! π
R: . R: .
4 2n+1