48 5.6.

Primitive

5.6 Primitive

Definiţia 5.18 Fie I un

 interval, f : I −→ R. O funcţie F : I −→ R se numeşte primitivă
F este derivabilă pe I


a funcţiei f pe I dacă 
(∀)x ∈ I : F 0 (x) = f (x).


1. Dacă F este o primitivă a funcţiei f pe I, atunci (∀)c ∈ R, F + c este primitivă a funcţiei f pe I.

2. Dacă F şi G sunt primitive ale funcţiei f pe I, atunci (∃)c ∈ R: G = F + c.

Definiţia 5.19 Mulţimea tuturor primitivelor ale Runei funcţii f : I −→ R se numeşte

integrala nedefinită a funcţiei f şi se notează prin f (x)dx.

R
Avem f (x)dx = F(x) + c, unde F este o primitivă a funcţiei f pe I şi c ∈ R.

Propoziţia 5.4 1. Dacă f , g admit primitive pe I, atunci f + g admite primitive pe

I; ı̂n plus Z Z Z
[f (x) + g(x)]dx = f (x)dx + g(x)dx.

2. Dacă f admite primitive pe I şi α ∈ R, atunci αf admite primitive pe I; ı̂n plus

Z Z
αf (x)dx = α f (x)dx.

Teorema 5.16 (Integrarea prin părţi) Dacă f , g ∈ C1 (I), atunci

Z Z
0
f (x) g (x) dx = f (x) g (x) − f 0 (x) g (x) dx.

Teorema 5.17 (Schimbarea de variabilă) Dacă ϕ : J −→ I, x = ϕ(t), ϕ ∈ C1 (J), ϕ 0 (t) , 0

şi f ∈ C(I), atunci Z Z
f (x)dx = f (ϕ(t)) ϕ 0 (t) dt.

5.6.1 Metode pentru calculul primitivelor

1. Integrarea funcţiilor raţionale
Considerăm o funcţie raţională
P (x)
f (x) = ,
Q (x)
Capitolul 5. Funcţii reale de variabilă reală 49

unde P şi Q sunt funcţii polinomiale.

• Dacă grad (P ) ≥ grad (Q), atunci se aplică teorema ı̂mpărţirii cu rest şi obţinem

P (x) R (x)
f (x) = = C (x) + ,
Q (x) Q (x)

unde C şi R sunt de asemenea polinoame, grad(R) < grad(Q).

• Dacă grad(P ) < grad(Q), atunci se descompune funcţia ı̂n fracţii simple de tipul

A Bx + C
n şi , unde b2 − 4c < 0.
(x − a) (x + bx + c)m
2

Fracţiile simple se integrează astfel:

(a) pentru n = 1 avem Z
A
dx = A ln |x − a| + C;
x−a
(b) pentru n ≥ 2 avem

(x − a)−n+1
Z
A
n dx = A + C;
(x − a) −n + 1

(c) pentru m = 1 avem

Z B Bb
2 (2x + b) + C − 2
Z
Bx + C
dx = dx
x2 + bx + c x2 + bx + c
!Z
B  2  Bb dx
= ln x + bx + c + C − 2
2 2  
x+ b +c− b
2
2 4
B  2  2C − Bb 2x + b
= ln x + bx + c + √ arctan √ + C;
2 4c − b2 4c − b2
(d) pentru m ≥ 2 avem
Z B Bb
2 (2x + b) + C − 2
Z
Bx + C
dx = dx
(x2 + bx + c)m (x2 + bx + c)m
B 1
= +
2(1 − m) (x2 + bx + c)m−1
!Z
Bb dx
+ C− m .
2
 2 2
x + 2b + c − b4

Pentru calculul integralei

Z
dx
Im =  2 m ,
b b2
x+ 2 +c− 4

notăm
b b2
x+ = u, c − = d2
2 4
50 5.6. Primitive

şi avem
Z Z
du 1
Im−1 = = u 0 du
(u 2 + d 2 )m−1 (u 2 + d 2 )m−1
u2
Z
u
= + 2(m − 1)
(u 2 + d 2 )m−1 (u 2 + d 2 )m
u  
= + 2(m − 1) Im−1 − d 2 Im ,
(u 2 + d 2 )m−1
de unde se exprimă Im ı̂n funcţie de Im−1 . Plecăm de la
Z
du 2 2x + b
I1 = =√ arctg √ +C
u2 + d2 4c − b 2 4c − b2
şi obţinem integralele I2 , . . . , Im .
2. Integrale reductibile la integrale din funcţii raţionale

(a) Integrala de tipul

Z  r 
 p ax + b 
R x,  dx, unde R este o funcţie raţională.
cx + d 
q
ax+b
Substituţie: t = p cx+d .
(b) Integrala de tipul
Z  √ 
R x, ax2 + bx + c dx, unde R este o funcţie raţională.

Metoda 1 Substituţiile lui Euler

√ √
ax2 + bx + c = ± ax + t, pentru a > 0.
√ √
ax2 + bx + c = ± c + tx, pentru a < 0, c > 0.
√
ax2 + bx + c = (x − x1 ) t, pentru a < 0, c < 0,
x1 fiind una dintre rădăcinile ecuaţiei ax2 + bx + c = 0.
Metoda 2 Substituţiile trigonometrice
 √ 
• Pentru R x, α 2 − x2 , se face substituţia x = α sin t sau x = α cos t.
 √ 
• Pentru R x, α 2 + x2 , se face substituţia x = α tgt sau x = α sinh t.
 √ 
α α
• Pentru R x, x2 − α 2 , se face substituţia x = sin t sau x = cos t sau x =
α cosh t.
R
Integrala de tipul √dx
2
(mx+n) ax +bx+c
1
Substituţie = t.
mx+n
P (x)
R
Integrala de tipul √ dx
ax2 +bx+c
Z
Pn (x) √ Z
dx
√ 2
dx = Pn−1 (x) ax + bx + c + λ √
ax2 + bx + c ax2 + bx + c
Capitolul 5. Funcţii reale de variabilă reală 51

Pn polinom de grad n
Pn−1 polinom de grad n − 1, λ scalar care se determină prin metoda coeficienţilor
nedeterminaţi după derivare.
(c) Integrala binomă Z
xm (axn + b)p dx, unde m, n, p ∈ Q

poate fi redusă la integrarea unei funcţii raţionale doar ı̂n următoarele cazuri:
m1 n1
i. p ∈ Z, caz ı̂n care se face substituţia x = t cmmmc(m2 ,n2 ) , unde m = m2 , n = n2 .
ii. p = rs < Z, m+1
n ∈ Z, caz ı̂n care se face substitiţia axn + b = t s .
axn +b
iii. p = rs < Z, m+1
n < Z, m+1
n + p ∈ Z, caz ı̂n care se face substitiţia xn = ts .
(d) Integrala de tipul
Z
R (sin x, cos x) dx, R fiind o funcţie raţională

Avem următoarele situaţii:

i. dacă R (− sin x, cos x) = −R (sin x, cos x), se face substituţia cos x = t;
ii. dacă R (sin x, − cos x) = −R (sin x, cos x), se face substituţia sin x = t;
iii. dacă R (− sin x, − cos x) = R (sin x, cos x), se face substituţia tgx = t;

t 1 1
sin x = √ , cos x = √ , dx = dt;
1 + t2 1 + t2 1 + t2

iv. dacă R este oarecare, se face substituţia tg 2x = t;

2t 1 − t2 2
sin x = 2
, cos x = 2
, dx = dt.
1+t 1+t 1 + t2

R Exemple
R de integrale
R care
R x nu pot
R fi2 exprimate
R  pprin funcţii elementare:
sin x cos x 1 e −x
x dx, x dx, ln x dx, x dx, e dx, R x, P (x) dx unde R este o funcţie raţională
iar P este un polinom cu grad(P ) > 2.

5.6.2 Exerciţii propuse

Exerciţiul 5.6 Să se calculeze următoarele integrale nedefinite:

ln (ln x)
R: x tan 2x + ln cos2 2x + C
R
1. x dx
R
4. arcsin xdx
R: ln x [ln ln x − 1] + C
√
R R: x arcsin x + 1 − x2 + C
2. eax sin(bx)dx R
5. arctan xdx
[a sin(bx)−b cos(bx)]eax √
R: a2 +b2
+C
R: x arctan x − ln 1 + x2 + C

(arcsin x)2 dx
R R
x
3. 1+cos x dx, x , (2k + 1)π 6.
52 5.6. Primitive

R
dx
√ R: 17. (x+1)2 (x2 +1)
dx
x (arcsin x)2 + 2 1 − x2 arcsin x − 2x + C
(x+1)2
R
dx√ R: 14 ln x2 +1
− 12 · x+1
1
+C
7. (1+x) x
R
√ 18. √1+x dx
R: 2 arctan x + C 1−x2
√
e2x
R
8. 1+ex dx
R: arcsin x − 1 − x2 + C
√
x2 +1
R
R: ex − ln (1 + ex ) + C 19. x2
dx
√
R
dx
9. ex +e−x x2 +1
√ 
R: − x + ln x2 + 1 + x + C
R: arctan ex + C √
x
R
20. √ 2 dx
(1+ 3 x)
R
10. √dx
x 1+x
√6 √ √ √
6
R: se face√schimbarea de  √ variabilă R: 5 x5 − 4 x + 18 6 x − 21 arctan 6 x +
 √
3 6x
1 + x = u; ln  √1+x−1  + C √
3
x+1
+C
1+x+1
R
√dx
R
11. dx
√
x2 1+x2
21. 5
x3 1+ 1x

R: se face schimbarea deq variabilă  9  4

1 1 R: − 95 1 + 1x 5 + 54 1 + 1x 5 + C
x = u; − 1 + x2 + C

R
x2 −1
R √
3 √
1+ 4 x
12. (x2 +1)(x2 +x+1)
dx 22. √ dx
x

R: se face schimbarea de variabilă  √ 7  √ 4

12
2
+1
x + 1x = u; ln x2x+x+1 +C R: 7 1+ 4x 3 −3 1+ 4x 3 +C

R
x4 −6x3 +12x2 +6 − 3
13. dx
R 
x3 −6x2 +12x−8 23. x3 1 + 2x2 2 dx
x2 8 11
R: − x−2 − (x−2)2 +C
2
2 R: √x +1 +C
2 1+2x2
x2
R
14. dx R
sin x
(x2 +2x+2)2 24. dx
(1−cos x)3
1
R: arctan(x + 1) + x2 +2x+2 +C 1
R: − 2(1−cos x)2
+C
R
dx
15. dx
(x+1)(x2 +x+1)2
R
dx
25. (2+cos x) sin x

√ R:
(x+1)2 (1−cos x)(2+cos x)2
ln x2 +x+1 + 3 arctan 2x+1
√ 1
+ ·
2
2x+1
x2 +x+1
+C R: 61 ln +C
3 (1+cos x)3

x4
R R
16. dx dx
x3 −1 26. sin x·cos3 x

x2 (x−1)2
R: 2 + 16 ln x2 +x+1 + √1 arctan 2x+1
√ +C R: ln tan2 x+tan2 x
2 +C
3 3