Cuprins

1.
Tehnologia de cultura...........................................................................................................3
Plante premergătoare.......................................................................................................3
Lucrarile solului...............................................................................................................3
Pregătirea patului germinativ...........................................................................................3
Inocularea semințelor de soia..........................................................................................3
Fertilizarea culturii de soia..............................................................................................4
Semănatul........................................................................................................................5
Densitatea de semănat......................................................................................................5
Întreținerea culturii..........................................................................................................5
Irigarea culturii de soia....................................................................................................5
Combaterea buruienilor ,dăunatorilor și bolilor..............................................................6
Recoltarea și depozitarea.................................................................................................7
2. Obiective generale………………………………………………………………………7
3. Masini agricole utilizate..................................................................................................8
Consumuri energetice la hectar......................................................................................10
TRACTOR.....................................................................................................................10
COMBINA.....................................................................................................................11
4. Modelul matematic........................................................................................................11
5. Optimizarea energetica a culturii. Metoda grafica.........................................................14
Arat................................................................................................................................15
Discuit............................................................................................................................15
Semanat..........................................................................................................................16
Erbicidat.........................................................................................................................17
Recoltat..........................................................................................................................18
6. Concluzii........................................................................................................................18
7. Bibliografie....................................................................................................................19
 1.Tehnologia de cultură

Elemente tehnologice pentru o cultură de soia

(suprafața cultivată- 100 ha)

Plante premergătoare

Cereale păioase (recomandat), sfecla pentru zahăr, porumb. A nu se cultiva după: floarea
soarelui, alte leguminoase (inclusiv soia).

Lucrările solului

Pregătirea terenului pentru cultura de soia depinde de planta premergătoare ei. Dacă planta
premergătoare se recoltează timpuriu, imediat după recoltare se recomandă dezmiriștitul.
Urmează aratul cu plugul în agregat cu grapa stelată sau inelară. Până toamna, terenul trebuie
menținut curat de buruieni și afânat.

În cazul în care soia este semănată după plante premergătoare cu recoltare târzie, se recomandă
imediat lucrări de dezmiriștit. Se efectuează arătura cât mai repede după recoltarea culturii
anterioare.

Nefiind o plantă cu cerințe ridicate în ceea ce privește afânarea solului, arătura de vară sau de
toamnă se efectuează la o adâncime de 20-25 cm. Un alt aspect important pentru cultura de soia
este nivelarea terenului după dezmiriștit, după care se efectuează și arătura.

Pregătirea patului germinativ:

Dacă arătura a fost efectuată în condiţii bune, iar terenul este nivelat în primăvară,
neîmburuienat şi fără resturi vegetale la suprafaţă, solul rămâne nelucrat până în preziua sau ziua
semănatului, când se va pregăti patul germinativ prin 1-2 lucrări cu combinatorul. Dacă
primăvara terenul este denivelat şi există un număr mare de buruieni, imediat după zvântare se
execută o lucrare cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare, după care se face pregătirea patului
germinativ fie în ziua dinaintea semănatului sau chiar în ziua respectivă, cu combinatorul
perpendicular pe direcţia de semănat. Patul germinativ trebuie să fie mărunţit, nivelat și afânat pe
adâncimea de 3-5 cm.

Inocularea (bacterizarea) semințelor de soia

2
 Inocularea semințelor de soia cu un inoculant cu un număr mare de bacterii este una dintre cele
mai bune și mai răspândite practici agricole pentru culturile leguminoase. Cum nu se poate
stabilit cu exactitate nivelul de eficacitate a bacteriilor Rhizobium native în sol, mai ales în
condiții de secetă sau după ierni geroase, inocularea este de mare ajutor și poate face diferența
dintre o cultura compromisă și una de o calitate superioară din toate punctele de vedere.

Utilizarea unui inoculant de înaltă calitate, cu un număr mare de bacterii, oferă garanția că
fiecare sămânţă este înconjurată de un număr adecvat de bacterii active, extrem de eficiente încă
de la început.

O metoda moderna o reprezinta pre-inocularea semințelor de soia de către companiile de

semințe, concepută pentru a evita aplicarea inoculanților de către fermieri, ajutându-i, astfel, să
economisească timp. Pentru asta se poate folosi HiCoat® Super Soy. Termenul de valabilitate
îndelungat garantează, pe fiecare sămânță, un număr adecvat de celule vii ale unei tulpini de
Rhizobium atent selecționate și permite inocularea semințelor cu câteva luni înainte de semănat.

Inocularea semințelor este utilă pentru:

 Economisirea de îngrăşăminte - Speciile de Rhizobium active din nodozităţile

leguminoaselor pot produce până la 250 kg de azot suplimentar la hectar, în funcţie de tulpină.
De azotul care rămâne în sol beneficiază şi culturile următoare.
 Depăşirea condiţiilor de creştere precară - Tulpinile noastre robuste şi eficiente de
Rhizobium sunt mai productive decât tulpinile native şi pot îmbunătăţi populaţia de bacterii din
solurile reci sau erodate.
 Reducerea nivelului de infestare cu buruieni - Disponibilitatea redusă a azotului în
solurile în care leguminoasele fixează azotul atmosferic determină o creștere mai puțin
viguroasă a buruienilor comparativ cu solurile în care sunt aplicate îngrășăminte pe bază de
azot.
 Reducerea contaminării apei subterane - Utilizarea redusă a îngrășămintelor pe bază de
azot contribuie la diminuarea infiltrărilor de azot în apa subterană.
 Profituri sporite - Obținerea unor recolte mari în condițiile reducerii costurilor cu
îngrășămintele poate face din inoculanți una dintre cele mai bune investiții în culturile de
leguminoase. Nodozitățile de pe rădăcini asigură “azot gratuit” culturilor de leguminoase cu
ajutorul bacteriilor active ce fixează azotul atmosferic.

Fertilizarea culturii de soia

Pentru formarea a 100 kg seminţe consumul de elemente nutritive este de: 7,1-11 kg azot (N),
1,6-4,0 kg pentaoxid de fosfor (P2O5) şi 1,8-4,0 kg oxid de potasiu (K2O).

Soia utilizează azotul din soluţia solului în proporţie de 35-50% şi azotul obţinut din simbioza cu
bacteriile Bradyrhizobium japonicum, care trăiesc în nodozităţile de pe rădăcinile plantelor de
soia, în proporţie de 50-65%. După realizarea inoculării, soia îşi procură între 20 şi 80% din
necesarul de azot pe această cale.

Dozele de îngrăşăminte cu azot se stabilesc în funcţie de fertilitatea solului şi de bacterizare, . Pe

solurile sărace în azot, înainte de pregătirea patului germinativ se aplică 30-40 kg azot/ha. Pe
celelalte soluri, fertilizarea cu azot se face în funcţie de reuşita bacterizării, prin administrarea
azotului în vegetaţie.

Reuşita bacterizării se verifică atunci când plantele de soia au 1-3 frunze trifoliate, în 5-10
puncte de control luate pe diagonala mare a lanului. În fiecare punct de control se stabileşte

3
procentul de plante cu nodozităţi şi eficienţa activităţii bacteriilor, prin strivirea nodozităţilor,
aprecierea făcându-se astfel: dacă conţinutul nodozităţilor este de culoare roşie înseamnă că
bacteriile au o activitate bună; dacă conţinutul nodozităţilor este incolor sau uşor roz înseamnă că
bacteriile nu sunt active sau sunt puţin active.

Dozele de îngrăşăminte cu fosfor sunt de până la 90 kg P2O5/ha, iar cele cu potasiu sunt de 40-
60 kg K2O/ha, în funcție și de rezultatul analizei de sol. Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se
aplică sub arătura de bază, ca îngrăşăminte simple, sau la pregătirea patului germinativ, ca
îngrăşăminte complexe.

Aplicarea îngrăşămintelor foliare constă în două administrări, prima atunci când sunt formate
complet frunzele, iar a doua la începutul formării păstăilor. Sunt recomandate îngrăşămintele
foliare cu raporturi egale între N/P/K sau cu raportul în favoarea fosforului.

Semănatul

Sămânța trebuie să fie certificata (C1), de cea mai bună calitate, tratată cu Nitragin Bac Soia
înainte de semănat și ferită de razele solare.Pentru pregătirea soluției de Nitragin Bac Soia se va
folosi apă liberă de clor. Perioada optimă de semănat este atunci când la adâncimea de semănat
avem cel puțin 12 grade Celsius (după data de 15 Aprilie).

Densitatea de semanat

55-65 boabe germinabile/ m2, adâncimea de semănat 4-6 cm, norma de sămânță 80-110
kg/hectar, distanța între rânduri recomandată 40 cm, 55 cm sau 70 cm.

Întreținerea culturii

Dacă pregătirea patului germinativ a fost făcută din toamnă, primăvara înainte de semănat se
poate face o erbicidare cu Glyphosat 1 l/ha, + S Metolaclor 1.5 kg/ha + Metribuzin 0.24 Kg/ha.
Ca si erbicide preemergente se mai pot folosi: Dimetenamid - P 0.8-1.2 l/ha, Flumioxazin 0.09
kg/ha. În postemergență, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, recomandăm:
Tifensulfuron-metil 0.024 kg/ha, Imazamox 1 l/ha. Momentul aplicării este atunci când
buruienile sunt în faza de rozetă. Combaterea buruienilor monocotiledonate în vegetație se poate
face cu: Quizalofop-P-Etil 0.75 l/ha, Cletodim 1-1.5 l/ha, Fluazifop- P-Butil 1-1.5 l/ha.

Irigarea culturii de soia

Irigarea este necesară mai ales în zonele secetoase - în sudul și sud-estul țării este vitală pentru
producții mulțumitoare. În primăverile secetoase este necesară efectuarea unei udări de răsărire
cu norme de 250-300 m3/ha.

Perioada critică pentru apă la soia este cuprinsă de la apariţia primelor flori şi până la umplerea
seminţelor, ceea ce calendaristic corespunde cu perioada cuprinsă între 10-15 iunie şi 15-20
august. Prima udare se aplică de obicei înainte de înflorire, iar următoarele la intervale de 10-14
zile, în funcţie de precipitaţii. În perioada de vegetaţie, se efectuează 4-5 udări prin aspersiune.

Norma de udare este de 700-800 m3/ha pe solurile cu permeabilitate bună şi 400-500 m3/ha pe
solurile cu permeabilitate mai slabă şi pe solurile nisipoase.

4
 Combaterea buruienilor, dăunatorilor şi bolilor

În ceea ce privește îngrijirea plantelor de soia, cultivatorii trebuie să acorde o importanță crescută
buruienilor, deoarece avem de-a face cu o plantă foarte sensibilă, mai ales în primele faze de
vegetație. Pentru o producție de calitate este nevoie în același timp și de o protecție ridicată
împotriva dăunătorilor și bolilor.

Dăunatori

Principalii dăunători în culturile de soia sunt:

 Acarianul roșu (păianjenul roşu - Tetranycus urticae) - produce căderea frunzelor şi care
se combate în momentul semnalării cu produse omologate pentru acest daunator
 Molia păstăilor de soia (Etiella zinkenella) - se previne prin evitarea monoculturii, iar
dacă este necesar prin efectuarea de tratamente chimice.

Buruieni

Combaterea buruienilor la soia se poate realiza prin utilizarea erbicidelor sau combinat, prin
folosirea erbicidelor şi efectuarea de lucrări mecanice.

Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide

 Preemergente, imediat după semănat

 Postemergente, după răsărirea buruienilor şi a plantei de cultură

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate cu răsărire eşalonată, se pot efectua 2 tratamente în

vegetație, succesive cu erbicid, primul tratament atunci când plantele au cel puţin 2 frunze
trifoliate, iar buruienile dicotiledonate au 2-3 frunzuliţe, iar al doilea tratament la reinfestare,
după 3-4 săptămâni.

În anumite cazuri, este necesară efectuarea a 1-2 praşile mecanice (dacă distanţa dintre rânduri
permite efectuarea praşilelor) la 10-12 zile după aplicarea erbicidelor în vegetaţie, pentru
combaterea buruienilor perene. Praşilele se fac la o adâncime care să asigure o bună distrugere a
buruienilor, o adâncime mai mare contribuind la uscarea solului, tăierea rădăcinilor superficiale
ale plantelor de soia şi denivelarea solului.

În cazul tratamentelor cu erbicide în vegetaţie, se utilizează volume de 100-300 l de soluţie la

hectar, pentru evitarea scurgerii soluţiei de pe frunze şi diminuarea eficacităţii erbicidului.

Bolile la soia

Cele mai periculoase boli la soia sunt:

 mana soiei (Peronospora manshurica)

 arsura bacteriană (Pseudomonas glycine)
 fuzarioza (Fusarium ssp.)

5
 rizoctonia (Rizoctonia ssp.)
 putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Pentru prevenirea lor se recomandă folosirea de sămânţă sănătoasă, respectarea rotaţiei, a epocii
şi a densităţii de semănat. Atunci când bolile sunt semnalate în câmp, se efectuează 1-3
tratamente cu fungicide omologate.

Recoltarea si depozitarea la soia

Recoltarea in cazul culturilor de soia incepe cand peste 70% dintre pastai sunt uscate, iar
umiditatea boabelor este sub 15%. Aceste conditii corespund calendaristic lunilor septembrie –
octombrie. Soia se recoltează cu ajutorul unei combine agricole, iar dintr-un hectar cultivat se pot
obtine peste 2.000 de kilograme de soia. Media la hectar in 2018 a fost de 2.381 kilograme.
Soia se depoziteaza in conditii de 12% umiditate, acordandu-se o atentie sporita combaterii
daunatorilor. Pentru a tine departe insectele de recolta se folosesc insecticide precum Actellic sau
Phostoxin
Dupa prelucrarea boabelor de soia se obtine faina de soia, uleiul de soia si sroturile de soia (utile
la hrana animalelor). Din aceste produse se obtin alimente diverse – lapte, branza, biscuiti,
margarina, produse care de regula sunt facute din carne – mezeluri, pateuri etc.

Combustibili

Se folosește drept combustibili:

- motorina pentru executarea mecanizata a lucrărilor agricole: arat, pregătirea patului

germinativ, semănatul, administrarea ingrașămintelor, efectuarea tratamentelor
fitosanitare, recoltat, transport recoltă, etc.

- benzina se poate folosi drept combustibil pentru diferite mașini agricole de

conditionarea si conservarea recoltei, precum si la transportul recoltei, etc.

2. OBIECTIVE GENERALE în întocmirea

optimizării structurii culturilor :

• realizarea asolamentele care au avut şi au un rol important în sporirea producţiei

agricole, prin aceea că ele asigură o premergătoare bună culturilor de cereale, au mare efect
asupra ridicării fertilităţii solului (leguminoasele lasă solul bogat în azot, în schimb, floarea
soarelui secătuieşte puternic solul de substanţele nutritive), în combaterea buruienilor, a eroziunii
solului, în organizarea judicioasă a procesului de producţie;
• asigurarea lucrărilor în epoca optimă ceea ce a dus la obţinera unor recolte de calitate
superioară;

6
 • valorificarea producţiei secundare, din cultura plantelor, prin creşterea animalelor
aceasta depinzând de orientarea producţiei în domeniul amintit şi de furajele la care se recurge;
• folosirea de utilaje agricole performante cu consum redus de motorină, care au dus la
efectuarea lucrărilor mecanizate la timp şi folosirea unui număr redus de forţă de muncă
manuală;
• utilizarea agregatelor combinate care execută la o singură trecere pregătirea terenului şi
semănatul sau semănatul direct, ceea ce duce la o creştere a productivităţii muncii şi conservarea
calităţii solului;
• folosire hibrizilor de înaltă productivitate, rezistenţi la boli, dăunători şi la îngheţ;
• folosirea de pesticide în doze reduse, care să asigure protecţia mediului şi cu o
eficacitate maximă asupra bolilor şi dăunătorilor;
• garantarea calităţii şi sănătăţii recoltelor obţinute;
• conservarea solului şi a mediului;
• asigurarea cadrului ecologic pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii;

3.Maşini agricole utilizate

Penru realizarea tuturor lucrărilor solului se vor utiliza urmatoarele utilaje agricole:

Nr. Lucrari Utilaje Caracteristici

Crt. ale solului agricole
1. Arat Plug Reversibil cu 4
trupite

2. Discuit Disc, grapa Latime de lucru 2.2 m

si cu 24 de discuri
3. Semanat Semanatoare SPC - 6 700 kg; 6 sectii de
semanat
4. Erbicidat Masina de erbicidat Masina de
erbicidat RENAL 300
litri/10m latime

5. Recoltat Combina

Iar pentru realizarea acestor lucrări ale solului, cu aceste utilaje se va face o comparaţie
între următoarele tractore: tractorul BELARUS 1025.3 (4×4) si tractorul New Holland T – 5060.

7
 Model Belarus 1025.3
Motor Cilindree 450 cmc, putere 110 CP
Factor de backup cuplu 25 %
Rezervor de combustibil 115 litri
Transmisie 4 x 4 , cutie de viteze sincronizata
Viteza maxima 40 km/h
Instalatie hidraulica Presiune maxima 20 Mpa
Capacitate pompa 56 l/min
Sistem hidraulic montat (MHS)
Power Take-Off (PTO) Shaft
Cabina Cu aer conditionat si incalzire
Volan cu pozitie reglabila, 2
oglinzi exterioare
Panou de bord analog-digital,
memorare secvente la cap de
parcela
Sistem rulare Roata
Pentru recoltare se vor utiliza aceste doua combine: CX – 6090 si CX – 8070.
Model CX – 6090
Motor NEF TIER IV A
8
T - 5060
New Holland (NEF), emisii
poluante TIER III, 4 cilindri, turbo
Cilindree 4500 cm³, puterea
nominala 106 CP la 2300 rpm
Pompa de injectie Bosch aprobat
biodiesel B100
Cuplu maxim425 Nm la 1300
rpm, cresterea cuplului 31%
Rezervor de combustibil 127 litri
4x4, 24 trepte de viteza inainte x
24 inapoi power shuttle
Viteza maxima 40 km/h
Cu pompa cu centru deschis cu
debit de 61 l/min; pompa
suplimentara pentru directie
2 valve auxiliare cu cuplare rapida
(1 convertibila si 1 cu flotant)
Ridicatorul hidraulic cat II, control
mecanic de forta si pozitie cu
memorarea reglajelor, 2 cilindri de
ridicare auxiliari, capacitatea de
ridicare 5740 kg la capatul
tirantilor. Bara de cuplare
transversala, cupla pentru remorca
Cu aer conditionat si incalzire
Volan cu pozitie reglabila, scaun
de lux, 2 oglinzi exterioare, 2+2
lampi de lucru,
Panou de bord analog-digital,
memorare secvente la cap de
parcela
Roata
CX – 8070
FPT IVECO CURSOR 10
 6 cilindri in linie
8.7 litri, sistem de
injectie Common Rail
333 CP
Capacitate rezervor 580 litri
Transmisie hidrostatica controlata
electronic, cutie de viteze
cu 3 trepte, viteza maxima
30 km/h
Buncar boabe / descarcare avertizor buncar plin; usa
pentru verificare mostre de
boabe; tub de descarcare
lungime 4,75 m, cu
rabatere si cuplare
electrohidraulica; lampa
suplimentara reglabila pe
buncar pentru descarcare
capacitate buncar:
9300 l; viteza de
descarcare: 100 l/s
Punti / roti punte de directie reglabila;
roti de tractiune:
800/65R32; roti de directie:
460/70R24
Consumuri energetice la hectar
TRACTOR
Model / Lucrari T – 5060
ale solului
Arat 24
Discuit 11.4
Semanat 5 5
Erbicidat 1.1
9
TIER IV A ECOBlue
8.7 litri, sistem de injectie Unit
Injector
490 CP
Capacitate rezervor 1000 litri
Hidrostatica controlata electronic,
cutie de viteze cu 4 trepte, viteza
maxima 30 km/h
avertizor buncar plin; usa pentru
verificare mostre de boabe;
tub de descarcare lungime 6,4 m,
cu rabatere si cuplare
electrohidraulica, viteza de
descarcare: 110
l /s; lampa suplimentara reglabila
pe buncar pentru descarcare
capacitate buncar: 10.500 l
punte de directie reglabila; roti de
tractiune: 900/65R32; roti de
directie: 500/85R24
Belarus 1025.3
26
12
1.5
 COMBINA

Model / Lucrare sol CX – 6090 CX – 8070

Recoltare 7 6.5

4.Modelul matematic

Cultura
de
porumb

Discuit Semana Erbicid Recolta

Aratul
ul tul atul rea

Energia
Consum Consum Consum Consum
Consum Consum Consum Consum Consum inmagazi
combusti combusti combusti combusti
combusti energetic energetic de de nata in
bil la bil la bil la bil
bil la arat tractorist tractorist samanata erbicid productia
discuit semanat erbicidat combina
finala

1– Tractor T – 5060
2- Tractor Belarus 1025.3

a.Consumul energetic înmagazinat în motorină

10
 C cbi  Vcbi  H m  MJ / ha   consumul energetic
H m  46
i  1, 2 tractoare utilizate
C cb1  2400  46  110400 MJ / ha
C cb2  2600  46  119600 MJ / ha
C t  4000kcal  consum energetic tractorist

C cbd1  Vcbd1  H m  MJ / ha

C cbd1  1140  46  52440 MJ / ha
C cbd2  1200  46  55200 MJ / ha
C t  4000kcal

b.Consumul energetic de sămânţă

C cbs  Vcbs  H m  MJ / ha 
C cbs1, 2  500  46  23000 MJ / ha 
C s  M s  H s  consum energetic de samanta
C s  3000  13  39000
C t  4000kcal

C cbe  Vcbe  H m  MJ / ha 
C cbe1  110  46  5060 MJ / ha 
C cbe2  150  46  6900 MJ / ha 
C e  Ve  H e
C e  2500  14.7  36750

F1  110400  4000  52440  4000  23000  39000  4000  5060  36750  278650
F2  119600  4000  55200  4000  23000  39000  4000  6900  36750  292450

1 – Combina CX - 6090
2 – Combina CX – 8070

a. Energia inmagazinată în masa vegetală

11
 C cbrm  Vcbrm  H m
m  1, 2 combine de recoltat
C cbr1  700  46  32200 MJ / ha 
C cbr2  650  46  29900 MJ / ha 

C mv  Pmv  Hmv  energia inmagazinata in masa vegetala

C mv  5625  14.7  82687,5
C B  PB  H B  energia inmagazinata in siloz
C B  225000  13  2925000

F1  32200  82687.5  2925000  3039887.5

F2  29900  82687.5  2925000  3037587.5

5.Optimizarea energetică a culturii. Metoda grafică

12
Arat
Tractorul 1 = 45%
Tractorul 2 = 55%

Discuit
Tractorul 1 = 45%
Tractorul 2 = 55%

13
Semănat

Tractorul 1 = Tractorul 2 = 50%

14
Erbicidat
Tractorul 1 = 40 %
Tractorul 2 = 60 %

15
Recoltat

Combina 1 = 55 %
Combina 2 = 45 %

6.Concluzii

Pentru a optimiza consumul de combustibil la arat din calcule, respectiv grafic trebuie sa
se utilizeze tractorul 1, deoarece se obtine o economie de combustibil de 2 l/ ha.

Pentru a optimiza consumul de combustibil la discuit din calcule, respectiv grafic trebuie
sa se utilizeze tractorul 1, deoarece se obtine o economie de combustibil de 0.6 l/ ha.

Pentru a optimiza consumul de combustibil la semanat din calcule, respectiv grafic se

poate utiliza oricare din cele doua tractoare, deoarece ambele au acelasi consum de combustibil.

Pentru a optimiza consumul de combustibil la erbicidat din calcule, respectiv grafic

trebuie sa se utilizeze tractorul 1, deoarece se obtine o economie de combustibil de 0.4 l/ ha.

Pentru a optimiza consumul de combustibil la recoltat din calcule, respectiv grafic trebuie
sa se utilizeze combina 2, deoarece se obtine o economie de combustibil de 0.5 l/ ha.

16
 7.Bibliografie

 http://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/433-soia/345-cultura-de-soia.html

 http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/agronomie/soia-305263.html?s=tehnolog%20cultiv
%20soia%20siloz

 http://www.agricultorul.eu/soia.html

 http://biblioteca.regielive.ro/licente/agronomie/influenta-lucrarilor-solului-asupra-
productiei-de-soia-133439.html?s=cultiv%20soia%20boab

 http://www.agricultor.ro/article/36491/soia /6

 http://www.gazetadeagricultura.info/masini-utilaje-instalatii/14403-tehnologia-si-
utilajele-folosite-la-insilozarea-furajelor.html

 www.newhollandromania.ro/

 www.belarus-tractor.ro/

17