 Alexandru Odobescu- a fost un scriitor, arheolog și om politic român.

A fost ministru al monumentelor

(1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București. Este autorul unui tratat de istorie
a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la
Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. Alexandru Odobescu s-a născut la 23 iunie 1834,
la București. În 1850 merge la studii în Franța, la College de France din Paris. face parte din comitetul de
redacție al revistei Junimea română, care apărea la Paris. În această revistă el publică articolul Muncitorul
român, remarcabil prin îndrăzneala ideilor și prin compoziția sa, care îi evidențiază spiritul progresist,
democratic. Alexandru Odobescu a murit la 10 noiembrie 1895, sinucigându-se în urma unor tragice
evenimente de ordin familial și public.
 Grigore Tocilescu- Grigore George Tocilescu (n. 26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova - d. 18
septembrie 1909, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român, membru titular
al Academiei Române. La Universitatea din București urmează literele, filosofia și dreptul. După
terminarea facultății pleacă la Praga, unde obține doctoratul în filosofie la secția istorică, și continuă
la Viena cu studiul arheologiei și epigrafiei. Începând din 1881 Grigore Tocilescu a fost profesor de
istorie antică şi epigrafie la Universitatea din Bucureşti, precum şi director al Muzeului Naţional de
Antichităţi din Bucureşti. A murit la 18 septembrie 1909, la Bucureşti.
 Costantin Nicolaescu Plopsor- (n. 20 aprilie 1900, Plopșor, Dolj - d. 30 mai 1968, București) a fost
un arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei Române.
în anul 1934, după specializarea la institutul Antropologic din Paris, s-a întors în Oltenia și a început,
investigații arheologice pe valea Desnățuiului. A înființat Institutul Arheologic Oltenia, Institutul de Istorie
Națională, o revistă (Gând și slavă oltenească)[3], o editură (Pământ și suflet oltenesc), Asociația
Folcloriștilor Olteni, filiala din Craiova a Academiei Române (devenise membru corespondent al Academiei
de tânăr, din 1938). A scris și publicat foarte mult, de la culegeri de folclor la studii mari. A murit la 3o mai
1968, la 68 de ani
 N. N. Morosan- Nicolae N. Morosan s-a nascut la 1 iulie 1902 in satul Cuconestii Vechi, judetul Edinet
din Basarabia, in familia unui preot. Fratele sau, Ion N. Morosan, este cunoscut ca primul descoperitor
al “culturii de prund” din RomaniaVa imbratisa cariera de geolog si arheolog si va publica peste 40 de
lucrari stiintifice, descoperind zeci de asezari paleolitice pe terasele fluviale ale Nistrului si Prutului.
Membru al Colegiului Arheologic si al Institutului International de Arheologie, Morosan isi sustine
doctoratul in Franta. In 1944 a fost gasit decedat in camera sa de hotel ,avand neintelegeri cu NKVD,
cu sovieticii.
 Vladimir Dumitrescu- (n. 1902, București – d. 1991) a fost un arheolog român, specialist în arheologia
preistorică a sud-estului Europei.[1] A urmat cursurile Facultății de Filosofie și Litere ale Universității din
București, la secția de istorie-geografie. A lucrat drept conservator la Muzeul Național de Antichități,
ocupând apoi funcția de director al instituției . Printre responsabilitățile sale s-a aflat și conducerea
șantierelor arheologice de la Cârna si Basarabi. Cercetările sale de teren au dus, de asemenea, la
descoperirea de numeroase așezări preistorice pe aria județului Dolj.
 Ion Nestor- (n. 25 august 1905, Focșani - d. 29 noiembrie 1974, București) a fost un istoric și arheolog
român, membru corespondent al Academiei Române. A urmat studiile secundare la Focșani, iar pe cele
universitare la București, urmând cursurile Facultății de Litere și Filozofie. Doctor docent în istorie, arheolog,
cu o intensă activitate în cadrul Muzeului Național de Antichități și a Institutului de Arheologie din București a
coordonat în decursul anilor de activitate cercetările de pe șantierele arheologice. Din 1945 a desfășurat
concomitent o prestigioasă carieră didactică ca profesor la Universitatea din București, contribuind la
formarea de discipoli care, prin cele întreprinse, au dovedit că au receptat cum se cuvine cele învestite de
mentorul Ion Nestor. Prin studiile întreprinse, Ioan Nestor a contribuit la fundamentarea procesului de
formare a poporului roman
 Costantin Daicoviciu- (n. 1 martie 1898, Căvăran, comitatul Caraș-Severin – d. 27 mai 1973, Cluj), a fost un
renumit istoric și arheolog, profesor, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj și politician comunist. A fost
membru titular al Academiei Române.. A fost cadru didactic la catedra de antichități clasice și epigrafie la
Universitatea din Cluj din 1932 - conferențiar, iar din 1938 ca profesor, decan. Daicoviciu a fost apropiat de
conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej și a susținut poziții istoriografice naționaliste.
 Radu Vulpe- Vulpe s-a născut în București și a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din
București în 1954, unde a studiat istoria antică și filologia clasică. Vulpe a fost membru corespondent
al Institutului Arheologic German și membru al Consiliului Permanent al Uniunii Internaționale de Științe
Preistorice și Protoistorice (IUPPS). a fost șeful secției de arheologie preistorică al Institutului „Vasile
Pârvan” și profesor asociat al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București.
 Emil Condurachi- s-a nascut la 3 ianuarie 1912, decedat la 16 august 1987, lasand dobrogenilor descoperiri
valoroase in domeniul arheologiei greco-romane la malul Marii Negre. A devenit professor titular de istorie
veche si arheologie la Universitatea din Bucuresti, sef al Catedrei de istorie veche, ulterior al Catedrei de istorie
Universala, decan al Facultatii de Istorie.