INTRODUCERE

Retragerea rachetelor de către Uniunea Sovietică

La data de 23 octombrie, navele sovietice în număr de aproximativ 27 s-au îndreptat spre

Cuba, respectiv spre linia blocadei care a fost impusă de americani. În cazul în care sovieticii
ignorau avertismentele americanilor şi depăşeau linia blocadei, Kennedy era pus în situaţia de
a lua măsuri adecvate. În aceeaşi zi preşedintele Kennedy a fost informat despre oprirea
înaintării navelor sovietice, astfel criza rachetelor a fost dezamorsată. Chiar dacă nu a avut
loc înaintarea navelor spre linia blocadei, criza a continuat, deoarece rachetele continuau să
existe în Cuba, Kennedy nefiind de accord cu acest aspect.

Într-un sfârşit atât preşedintele american John F.Kennedy cât şi preşedintele sovietic Nikita
Hruşciov au realizat pericolul ce urma să ameninţe întreaga omenire şi au căzut de acord să
rezolve această problemă. Realizând că lipsa comunicării dintre Casa Albă şi Kremlin poate
să ducă la repercusiuni, şefii statelor sunt dispuşi să găsească o soluţie paşnică. Astfel s-a
creat “telefonul roşu”, o linie directă telefonică dintre cele două superputeri.

Bineînţeles atât Castro cât şi Hrusciov, trebuiau să realizeze pericolele aducerii rachetelor în
Cuba. Această operaţiune, era imposibil de păstrat secretă şi era evident că Statele Unite ale
Americii vor îmbrăţişa o atitudine dură. Pe partea cealaltă, Kennedy a îngăduit ca
adeversitatea lui cu privire la Fidel Castro şi Cuba în general să-i eclipseze judecata
echilibrată. De asemenea acesta nu a dorit să tatoneze circumstanţa în mod direct şi
diplomatic, transferând problema în sfera publică.