¼ A

EUGEN-MIHAIŢ ¼ CIOROIANU
¼
SILVIU-CONSTANTIN SARARU

INTRODUCERE ÎN
TEORIA GRAVITAŢIEI

Editura Universitaria
Craiova, 2008
Cuprins
1 Cuvant inainte 2

2 Varietati netede. Varietati Riemanniene 3

2.1 Varietati netede . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.1.1 Categoria Man . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.1.2 Tensori pe varietati netede . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.1.3 Campuri de tensori pe varietati netede . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Varietati Riemanniene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.2.1 De…nitie. Exemple. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.2.2 Transport paralel pe varietati Riemanniene. Derivata covarianta 26
2.2.3 Campuri tensoriale remarcabile pe varietati Riemanniene . . . 36
2.2.4 Izometrii. Tensori Killing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.2.5 Spatiul Minkowski . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.2.6 Universul spatio-temporal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

3 Ecuatii de miscare intr-un camp gravitational 48

3.1 Geodezice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
3.2 Principiul variational pentru geodezice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
3.3 Limita Newtoniana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

4 Ecuatiile Einstein 55
4.1 Ecuatiile de camp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
4.2 Limita Newtoniana a ecuatiilor Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

5 Formulari Lagrangiene ale campului gravitational 60

5.1 Formularea Hilbert–Einstein . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
5.2 Formularea Palatini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
5.3 Formalismul de ordinul I in derivate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

6 Solutiile cu simetrie sferica ale ecuatiilor Einstein 71

6.1 Campuri gravitationale statice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
6.2 Metrici cu simetrie sferica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
6.3 Solutia Schwarzschild. Cazul = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
6.4 Solutia Schwarzschild. Cazul 6= 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.5 Geodezice in spatiul Schwarzschild . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
6.5.1 Geodezice de tip temporal. Avansul periheliului unei planete. . 83
6.5.2 Geodezice nule. Curbarea razei de lumina. . . . . . . . . . . . . 88

7 Dezvoltari perturbative 90

1
1 Cuvant inainte
Baza acestei lucrari, care se adreseaza studentilor, masteranzilor, doctoranzilor si
tinerilor cercetatori interesati de studiul celei mai slabe dintre interactiile funda-
mentele si anume interactia gravitationala, o constituie cursurile “Introducere in teoria
gravitatiei”de la ciclul de studii universitare de licenta Fizica si “Introducere in teoria
relativitatii generale” de la ciclul de studii universitare de masterat Fizica Teoretica,
ambele predate de autori la Facultatea de Fizica a Universitatii din Craiova, precum
si o serie de seminarii stiinti…ce pentru doctoranzii in domeniul Fizica de la aceeasi
facultate. Materialul de fata isi propune sa ofere cunostintele matematice de baza
necesare in studiul gravitatiei si al teoriilor de camp pe spatii curbate si sa asigure
un punct de start celor care doresc sa-si dezvolte cunostintele despre aceasta parte a
…zicii teoretice (formularea geometrica a interactiei gravitationale).
Subordonat primului obiectiv al acestui manual, si anume acela de o oferi cunos-
tintele matematice de baza, in prima parte sunt introduse elemente de geometrie
diferentiala locala si globala. Astfel, sunt introduse o serie de notiuni asociate catego-
riei varietatilor netede (Man) si subcategoriei varietatilor Riemanniene (Riem). Acest
capitol ofera o multitudine de exemple si propune spre rezolvare o serie de exercitii
care impreuna asigura dezvoltarea capacitatii studentilor si doctoranzilor de a opera
cu notiunile abstracte de matematica si de a le aplica in situatii date.
Celelalte capitole ale lucrarii se subordoneaza celui de-al doilea obiectiv. In capi-
tolul trei al lucrarii utilizand cunostintele matematice introduse anterior sunt deduse si
analizate ecuatiile de miscare ale unei particule test a‡ata intr-un camp gravitational
(ca ecuatii ale geodezicei pe un spatiu curbat) si este investigata limita Newtoniana a
acestora. In cel de-al patrulea capitol sunt deduse din consideratii geometrice ecuatiile
de evolutie ale campului gravitational (ecuatiile Einstein) si studiata limita Newtoni-
ana a acestora. In urmatorul capitol sunt prezentate diferite formulari Lagrangiene
ale campului gravitational – camp dinamic (formularile Hilbert–Einstein, Palatini si
de ordinul unu in derivate) si este demonstrata echivalenta acestor formulari. Capi-
tolul sase este dedicat rezolvarii ecuatiilor Einstein (cu si fara constanta cosmologica)
in absenta surselor pentru campuri gravitationale cu simetrie sferica. De asemenea,
in acest capitol este demonstrata teorema Birkho¤ care asigura faptul ca solutiile
cu simetrie sferica ale ecuatiilor Einstein (cu si fara constanta cosmologica) descriu
campuri gravitationale statice. Ultimul capitol prezinta dezvoltari perturbative ale
gravitatiei Hilbert–Einstein in jurul metricii Minkowski.
Dorim sa multumim in mod deosebit prof. dr. C. Bizdadea si prof. dr. S.O. Saliu
pentru comentariile si suportul acordate in cursul elaborarii acestui material.
In …nal, autorii multumesc apriori tuturor celor care prin observatii si sugestii vor
ajuta la imbunatatirea acestui material in vederea unei noi editii.
Cheltuielile de editare si tiparire pentru acest material au fost acoperite integral
din suma alocata grantului de tip A, cod CNCSIS 581, tema nr. 3, din cadrul con-
tractului de cercetare nr. 65GR/11.06.2008, incheiat intre Universitatea din Craiova
si CNCSIS-MEdC.
Craiova, 15 Septembrie, 2008
Autorii

2
2 Varietati netede. Varietati Riemanniene
Acest capitol isi propune sa furnizeze cunostintele matematice necesare abordarii ri-
guroase a teoriilor de camp ce incorporeaza gravitatia. Varietatile netede apar in
…zica inca din studiul fenomenelor mecanice. Mai precis, in formularea Lagrange
a mecanicii clasice pentru un sistem se introduc asa-numitele coordonate generali-
zate, care impreuna cu derivatele de ordinul unu in raport cu timpul, caracterizeaza
complet starea mecanica a sistemului. Matematic, coordonatele generalizate nu sunt
altceva decat functiile de coordonate asociate unei harti locale pe o varietate neteda
numita varietatea de con…guratie a sistemului. In acest capitol vom introduce catego-
ria varietatilor netede Man, subcategoria celor Riemanniene Riem precum si obiectele
geometrice speci…ce acestora. In …nalul capitolului se evidentiaza structurile neteda
a spatiului Minkowski si Riemanniana a universului spatio-temporal.

2.1 Varietati netede

2.1.1 Categoria Man
Din punct de vedere intuitiv, o varietate neteda este o multime care local arata ca
un spatiu euclidian Rm . Exemple de astfel de multimi sunt curbele si suprafetele din
spatiul a…n euclidian E3 . In cele ce urmeaza vom introduce notiunile de harta locala
si atlas neted [colectie de harti locale].

De…nitia 1 Fie (M; T ) un spatiu topologic Hausdor¤ [1] care veri…ca a doua axioma
de numarabilitate [2]. Un dublet (U; ), unde U 2 T si : U ! (U ) Rm este un
homeomor…sm [2], se numeste harta locala pe multimea M .

Expresia pe componente a aplicatiei este (p) = x1 (p); x2 (p); : : : ; xm (p) . Nu-

merele reale x (p), = 1; m se numesc coordonatele locale ale punctului p 2 U M
in harta locala (U; ).
Din de…nitia anterioara observam ca prin intermediul unei harti locale, elementele
unei submultimi deschise a unui spatiu topologic pot … parametrizate in mod unic
[relativ la harta locala aleasa] prin seturi de m-upluri reale.

De…nitia 2 Fie (M; T ) un spatiu topologic Hausdor¤ si f(Ui ; i )gi=1;2 doua harti
locale. Spunem ca cele doua harti locale sunt neted compatibile daca:

i) U1 \ U2 = ?,
sau
ii) U1 \U2 6= ? si aplicatiile 1 2 : 2 (U1 \ U2 ) ! 1 (U1 \ U2 ) si 2 1 : 1 (U1 \ U2 ) !
2 (U1 \ U2 ) sunt functii netede.

In de…nitia anterioara prin s-a notat inversa aplicatiei , iar pentru compunerea
de aplicatii s-a omis simbolul traditional " ", .

3
 Concret, daca notam cu (x (p))a=1;m si (x0 (p))a=1;m coordonatele locale ale
punctului p 2 U1 \ U2 in hartile locale (U1 ; 1 ) si respectiv (U2 ; 2 ), atunci aplicatiile
netede invocate in de…nitia anterioara sunt
8 1 1 01 0m
8 01 01 1 m
< x = x x ;:::;x
> < x = x x ;:::;x
>
.. si .. (1)
> . > .
: m m 01 0m : 0m
x = x x ;:::;x x = x0m x1 ; : : : ; xm

Exemplul 1 Un spatiu a…n real m-dimensional este tripletul (Am ; '; Vm ), unde Am
este o multime de puncte, Vm este un spatiu vectorial real m-dimensional si ' este
aplicatia ' : Am Am ! Vm cu urmatoarele proprietati

a1 ) oricare ar … v 2 Vm si oricare ar … A 2 Am , exista si este unic B 2 Am astfel

incat ' (A; B) = v;
a2 ) ' (A; B) + ' (B; C) = ' (A; C), pentru orice A, B, C 2 Am .

Introducem pe Am o colectie de harti locale care au ca

n domenii de o
de…nitie chiar
Am si sunt asociate reperelor pe spatiul Am . Fie R = O; (e ) =1;m un reper pe
Am . Construim harta locala (Am ; R ) unde aplicatia R asociaza punctului P 2 Am ,
m-uplul de numere reale reprezentat de coordonatele punctului P in reperul ales

Am 3 P ! R (P ) = x (P ) x1 (P ) ; : : : ; xm (P ) 2 Rm ; (2)

unde
' (O; P ) = x (P ) e : (3)
Evident, pe baza proprietatii a1 ) aplicatia R este inversabila. Intr-adevar, a1 ) ex-
prima bijectivitatea aplicatiei
def
'O : Am ! Vm ; 'O (P ) = ' (O; P ) ; (4)

ceea ce implica invertibilitatea functiei R, cu inversa de forma

R : Rm ! Am ; R = 'O tR : (5)

In (5) tR este izomor…smul

Rm 3 x ! tR (x) = x e 2 Vm : (6)

Vom demonstra
n ca oricare
o doua harti
n locale (Am ;o R ) si (Am ; R0 ) asociate reperelor
R = O; (e ) =1;m si R = O0 ; e0 =1;m sunt neted compatibile. Deoarece
(e ) =1;m si e0 =1;m
sunt baze in acelasi spatiu vectorial real, exista matricile pa-
tratice reale a
^ = (a ) ; =1;m si b
a = (a ) ; =1;m [una inversa celeilalte] astfel
incat
e0 = a e ; e =a e0 : (7)

4
Utilizand notatia R (O0 ) = x0 obtinem ca

x ! x0 = x0 (x) R0 R (x) ; (8)

sau, pe componente
x0 (x) = a (x x0 ) : (9)
In aceeasi maniera determinam aplicatia compusa R R0

x0 ! x = x (x0 ) R R0 (x0 ) ; (10)

cu expresia pe componente

x (x0 ) = a x + x0 : (11)

Pe Am se poate introduce o topologie care veri…ca a doua axioma de numarabilitate

si este separata Hausdor¤ . Topologia mentionata este chiar transportul prin R a celei
naturale din Rm . In raport cu topologia indusa, toate aplicatiile asociate reperelor R
sunt homeomor…sme.

Exemplul 2 Sa consideram multimea punctelor din plan a‡ate la distanta egala cu

unitatea de un punct …x – numit centru [cercul], S 1 . Alegerea unui reper cartezian
[cu originea in centrul cercului] in plan caracterizeaza elementele lui S 1 prin dublete
(x; y) 2 R2 care satisfac
x2 + y 2 = 1: (12)
Topologia distantei pe R2 induce natural pe S 1 o topologie Hausdor¤ care veri…ca a
doua axioma de numarabilitate. Fie punctul P = P (0; 1) 2 S 1 . De…nim home-
omor…smele : S 1 nfP g ! (0; ) si : S 1 nfP g ! R in maniera urmatoare.
1
Aplicatia asociaza …ecarui punct p 2 S nfP g unghiul dintre dreapta determinata de
pP si paralela prin P la axa Ox. Aplicatia asociaza aceluiasi punct valoarea ab-
scisei punctului obtinut prin intersectia dreptei pP si axa Ox. Matematic, expresiile
aplicatiilor construite anterior sunt
0 1
xp xp
(p) = arccos @ q A; (p) = : (13)
x2 + (y + 1)
2 1 + yp
p p

Se veri…ca simplu ca (13) sunt homeomor…sme, iar inversele acesora au expresiile

2
2 1
( ) = (sin 2 ; cos 2 ) ; ( )= 2
; 2
: (14)
1+ 1+

Din (13) si (14) construim aplicatiile compuse si . Expresiile concrete ale

acestora sunt
sin 2
( ) = arccos p ; ( )= ; (15)
1+ 2 1 cos 2

care evident sunt aplicatii netede [chiar analitice].

5
 Hartile locale conduc in mod natural la notiunea de atlas neted.

De…nitia 3 Fie (M; T ) un spatiu topologic Hausdor¤ conex care veri…ca a doua axi-
oma de numarabilitate. O colectie A = f(Ua ; a )ga2A [unde A este o multime de
indici] de harti locale se numeste atlas neted daca sunt satisfacute cerintele:

i) Pentru orice a, b 2 A, hartile locale (Ua ; a) si (Ub ; b) sunt neted compatibile;

ii) Are loc egalitatea de multimi
[
M= Ua : (16)
a2A

Problema 1 Sa se construiasca pentru sfera S 2 [inzestrata cu topologia indusa de

cea a distantei din R3 ] un atlas neted.

Indicatii 1 Alegem un reper cartezian cu originea in centrul sferei si construim

dubletele (UN ; N ) si (US ; S ), unde UN = S 2 nfN g si US = S 2 nfSg [N = N (0; 0; 1)
si S = S (0; 0; 1)], iar N asociaza …ecarui punct P din UN punctul din planul Oxy
obtinut din intersectia dreptei P N cu planul Oxy in timp ce S asociaza …ecarui punct
P 0 din US punctul din planul Oxy obtinut din intersectia dreptei P 0 S cu planul Oxy.

Problema 2 Sa se construiasca pentru sfera S m [inzestrata cu topologia indusa de

cea a distantei din Rm+1 ] un atlas neted.

Problema 3 Fie P m (R) multimea factor obtinuta prin factorizarea lui Rm+1
Rm+1 n f0g la relatia de echivalenta ’ ’ de…nita prin

x y , 9 2 R a:i: x = y: (17)

Sa se construiasca pentru P m (R) un atlas neted.

Spunem ca doua atlase netede pe acelasi spatiu topologic A1 si A2 sunt neted

compatibile daca si numai daca A1 [ A2 este atlas neted. Multimea atlaselor netede
pe un spatiu topologic (M; T ) este inzestrata natural cu o relatie de ordine partiala
reprezentata de incluziunea de multimi. Conform lemei Zorn [3] exista elemente ma-
ximale relativ la relatia de ordine mentionata. Un astfel de atlas neted maximal
Amax pe un spatiu topologic Hausdor¤ care veri…ca a doua axioma de numarabilitate
(M; T ) poarta numele de structura neteda.

De…nitia 4 Un triplet (M; T ; Amax ), unde (M; T ) un spatiu topologic Hausdor¤

conex care veri…ca a doua axioma de numarabilitate si Amax este un atlas neted ma-
ximal pe (M; T ) se numeste varietate neteda.

Remarca 1 Pe baza lemei lui Zorn, este su…cient sa identi…cam un atlas neted A pe
(M; T ) pentru a construi o structura nededa si implicit pentru a construi o varietate
neteda care sa aiba ca spatiu geometric M .

6
Remarca 2 In tripletul care caracterizeaza varietatea neteda, putem sa renuntam la
evidentierea topologiei T deoarece aceasta este complet caracterizata de homeomor…s-
mele corespunzatoare hartilor locale din structura neteda.

Exemplul 3 Spatiul a…n (Am ; '; Vm ) poate … inzestrat cu structura neteda

n n o o
Am = (Am ; R ) R = O; (e ) =1;m reper in Am

Vom nota varietatea neteda corespunzatoare Am = (Am ; Am ).

Spatiul Rm in care isi au codomeniile aplicatiile corespunzatoare hartilor locale

dintr-o structura neteda se numeste spatiu de modelare, iar numarul natural m se
numeste dimensiunea varietatii netede.
Functiile compuse b a si a b construite din homeomor…smele a doua harti lo-
cale (Ua ; a ) si (Ub ; b ) neted compatibile sunt una inversa celeilalte si se numesc
functii de tranzitie. Daca notam aplicatiile anterioare

Rm a (Ua \ Ub ) 3 x b!a x0 = x0 (x) 2 b (Ua \ Ub ) Rm (18)

si
Rm b (Ua \ Ub ) 3 x0 a
!b x = x (x0 ) 2 a (Ua \ Ub ) Rm ; (19)
invertibilitatea reciproca se exprima prin identitatile

x0 x0 (x (x0 )) ; 8 = 1; m (20)

si
x x (x0 (x)) ; 8 = 1; m: (21)
0
Din (20) si (21) prin derivare partiala in raport cu x si respectiv x obtinem

@x0 @x
(x (x0 )) 0 (x0 ) = ; (22)
@x @x
@x 0 @x0
0
(x (x)) (x) = : (23)
@x @x
Un alt concept legat de varietatile netede este cel de aplicatie neteda intre varietati,
de…nit mai jos.

De…nitia 5 Fie (M; AM ) si (N; AN ) doua varietati netede. O functie F : M ! N

se numeste aplicatie neteda intre varietatile (M; AM ) si (N; AN ) daca pentru orice
doua harti locale (Ua ; a ) 2 AM si (V ; ) 2 AN cu F (Ua ) V , aplicatia compusa

F~ ;a F a : a (U ) ! Rn ; (24)

este functie neteda. Functia compusa (24) este cunoscuta sub numele de expresia locala
a aplicatiei F in hartile locale (Ua ; a ) si (V ; ).

7
 Daca notam cu x = (x ) =1;m si y = y i coordonatele in hartile locale
i=1;n
(Ua ; a ) si (V ; ) pe varietatile M si N , atunci expresia locala F~ ;a a aplicatiei F
devine
y = F~ ;a (x) ; (25)
sau pe componente 8 1
>
> y 1 = F~ ;a x1 ; x2 ; : : : xm
>
<
.. (26)
> .
>
> n
: y n = F~ x1 ; x2 ; : : : xm
;a

Vom nota in continuare cu F (M; N ) multimea aplicatiilor netede intre varietatile

(M; AM ) si (N; AN ) cu F (M ) F (M; N = R). Multimea F (M ) este chiar multi-
mea campurilor scalare netede pe M .
Anterior am de…nit ingredientele categoriei Man, categorie ale carei obiecte sunt
chiar varietatile netede si ale carei mor…sme sunt functiile netede intre varietati netede
[4].
Un caz particular de aplicatie neteda intre varietati netede este difeomor…smul
neted.

De…nitia 6 Fie (M; AM ) si (N; AN ) doua varietati netede. O aplicatie inversabila

F : M ! N se numeste difeomor…sm neted intre varietatile (M; AM ) si (N; AN )
daca atat F cat si F : N ! M sunt aplicatii netede.

Doua varietati netede intre care exista un difeomor…sm neted se numesc difeomorfe.
Din de…nitia anterioara, observam ca varietatile difeomorfe au aceeasi dimensiune. Cu
toate acestea, exista varietati netede care au aceeasi dimensiune dar nu sunt difeo-
morfe. Mai mult, exista varietati netede care au acelasi spatiu geometric dar nu sunt
difeomorfe. Exemple de asemenea varietati sunt cele care au drept spatiu geometric
sfera S 7 si R4 .
Varietatile netede pot … privite ca suprafete regulate in spatii euclidiene, conform
urmatoarei teoreme [Whitney].

Teorema 1 Pentru orice varietate neteda (M; AM ) m-dimensionala exista N 2 N

[N > m] astfel incat M se poate scufunda regulat in RN .

Cu alte cuvinte, orice varietate neteda (M; AM ) este difeomorfa cu o suprafata

din spatiul euclidian RN .

2.1.2 Tensori pe varietati netede

De…nitia 7 Fie (M; AM ) o varietate neteda. O aplicatie neteda : R ! M ce
satisface (0) = p0 se numeste curba neteda pe varietatea M ce trece prin punctul p0 .

In de…nitia anterioara nu este neaparat nevoie ca aplicatia sa …e de…nita pe

intreaga multime a numerelor reale, ci este su…cient ca aceasta sa …e de…nita pe un
interval deschis ce contine originea. Aceasta relaxare se bazeaza pe faptul ca R este

8
difeomorfa cu orice interval deschis I = ( ; ) R [4]. Notam cu C (M ) curbele
netede pe M .
Fie (Ua ; a ) 2 AM (p0 ) o harta locala astfel incat p0 2 U si …e o curba neteda pe
M ce trece prin p0 . Folosind de…nitia aplicatiilor netede intre varietati netede [pentru
simplitate, fara a afecta generalitatea problemei, am presupus ca intrega imagine a
aplicatiei se a‡a in domeniul hartii locale, (R) U ], aplicatia a : R ! (U )
Rm este neteda. Relativ la harta locala mentionata de…nim vectorul tangent la curba
in punctul p0 prin
d0 ( a ) (1) ; (27)
unde d0 ( a ) este diferentiala aplicatiei R 3 ! a ( ) 2 Rm in punctul = 0.
Daca notam cu x = (x ) =1;m coordonatele locale pe M asociate hartii (Ua ; a ) si
x ( ) = a ( ), atunci expresia concreta a vectorului evidentiat in (27) este
dx1 ( ) dxm ( )
d0 ( a ) (1) = ;:::; 2 Rm : (28)
d =0 d =0

Sa consideram o alta harta locala pe M , (Ub ; b ) 2 AM (p0 ), si sa identi…cam

relatia dintre expresiile in cele doua harti locale ale vectorului tangent in p0 la curba
. Notand cu x0 = (x0 ) =1;m coordonatele in harta locala (Ub ; b ) si folosind regula
de diferentiere a functiilor compuse obtinem

d0 ( b ) (1) = dx0 b a (d0 ( a ) (1)) ; (29)

unde am notat prin x0 = a (p0 ). Pe componente, (29) se scrie ca

dx0 ( ) @x0 dx ( )
= (x0 ) ; = 1; m: (30)
d =0 @x d =0

In (30) am folosit conventia Einstein de sumare care presupune sumarea dupa indicele
care se repeta intr-o expresie.
Avand ca model vectorii tangenti la curbe de…niti anterior, introducem notiunea
de vector tangent intr-un punct dat p0 la varietatea (M; AM ). Notam AM (p0 ) =
f(Ua ; a ) 2 AM j p0 2 U g si in multimea AM (p0 ) Rm de…nim relatia de echivalenta
p0
prin
p0
((Ub ; b ) ; v) ((Ua ; a ) ; u) () v = dx0 b a (u) ; (31)
sau, pe componente
p0 @x0
((Ub ; b ) ; v) ((Ua ; a ) ; u) () v = (x0 ) u ; = 1; m: (32)
@x
p0
Problema 4 Sa se demonstreze ca intr-adevar relatia binara de…nita prin (31)
este una de echivalenta [re‡exiva, simetrica si tranzitiva].

De…nitia 8 Vectorii tangenti in punctul p0 la varietatea M sunt elemente ale multi-

p0
mii factor AM (p0 ) Rm / adica elementele [((Ua ; a ) ; u)]p0 , unde
n p0
o
[((Ua ; a ) ; u)]p0 = ((Ub ; b ) ; v) ((Ub ; b ) ; v) ((Ua ; a ) ; u) : (33)

9
 Multimea vectorilor tangenti la M in punctul p0 se noteaza cu Tp0 M si se numeste
spatiul tangent in punctul p0 la varietatea neteda M .
Pragmatic, un vector tangent in p0 la M este un obiect X0 care se exprima intr-
o harta locala (Ua ; a ) [ a (p0 ) = x0 ] printr-un set de m numere reale X0 (x0 )
(X0 (x0 )) =1;m si care la schimbari de harti locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x0 =
x0 (x) x0 x1 ; : : : ; xm ; = 1; m] se transforma dupa legea
@x0
X0 (x0 ) ! X00 (x00 ) = (x0 ) X0 (x0 ) ; = 1; m: (34)
@x
Exemplul 4 Fie varietatea neteda Am si p0 2 Am si …e vectorul X0 2 Tp0 Am .
Conform de…nitiei anterioare, intr-o harta locala (Am ; R ) acesta se exprima prin
X0 (x0 ) (X0 (x0 )) =1;m , care la schimbari de harti locale [echivalent in acest caz la
schimbari de repere] se transforma ca in (34). Consideram schimbarea de harti locale
(Am ; R ) ! (Am ; R0 ) analizata in (2)–(11). Corespunzator acesteia, componen-
tele m-uplului (X0 (x0 )) =1;m se transforma [in acord cu (34)] ca

X0 (x0 ) ! X00 (x00 ) = a X0 (x0 ) ; = 1; m: (35)

Din (35) observam ca vectorii tangenti X0 2 Tp0 Am pot … identi…cati cu vectorii din
Vm
X0 X0 (x0 ) e : (36)
Se poate arata ca spatiul tangent Tp0 M este unul vectorial real m-dimensional [5].
Pentru a demonstra acest lucru, este su…cient sa construim aplicatia bijectiva
ta;p0 : Rm ! Tp0 M; (37)
asociata unei harti locale (Ua ; a) 2 AM (p0 ), aplicatie de…nita prin
ta;p0 (u) = [((Ua ; a ) ; u)]p0 : (38)
Bijectivitatea aplicatiei (37) permite structurarea ca spatiu vectorial real m-dimen-
sional a spatiului tangent Tp0 M , prin
8 2 R si 8 X0 2 Tp0 M; X0 ta;p0 ( ta;p0 (X0 )) ; (39)
8 X0 ; Y0 2 Tp0 M; X0 + Y0 ta;p0 (ta;p0 (X0 ) + ta;p0 (Y0 )) : (40)
Se arata simplu ca de…nitiile (39) si (40) sunt independente de alegerea hartii locale
(Ua ; a ) 2 AM (p0 ). Acest lucru se bazeaza pe faptul ca pentru orice doua harti locale
(Ua ; a ) si (Ub ; b ) 2 AM (p0 ), aplicatia compusa tb;p0 ta;p0 este izomor…sm al spatiului
Rm . Daca notam cu fe g =1;m baza naturala in Rm , atunci

@x0
Rm 3 u = u e ! tb;p0 ta;p0 (u) = (x0 ) u e 2 Rm : (41)
@x
De…nitia vectorului tangent X0 = [((Ua ; a ) ; u)]p0 2 Tp0 M permite constructia
^ 0 : F (M ) ! R de…nita prin
unei aplicatii X

^ 0 f = dx f @ f a
X 0 a (u) = u (x0 ) : (42)
@x

10
Problema 5 Sa se arate, folosind (33), ca de…nitia aplicatiei (42) este corecta [nu
depinde de alegerea hartii locale]. Sa se demonstreze ca aplicatia (42) are urmatoarele
proprietati:

i) pentru orice , 2 R si orice f , g 2 F (M ) au loc

^ 0 ( f + g)
X = ^0f + X
X ^ 0 g; (43)
X^ 0 (f g) ^ 0 g + g (p0 ) X
= f (p0 ) X ^0f ; (44)

ii) pentru orice camp scalar f 2 F (M ) care se anuleaza pe o vecinatate a lui p0

[exista W 2 TM , p0 2 W astfel incat f (p) = 0, 8 p 2 W ] avem
^ 0 f = 0:
X (45)

Indicatii 2 Proprietatile (43) si (44) sunt consecinte imediate ale proprietatilor de-
rivatelor partiale ale functiilor reale de mai multe variabile reale. Proprietatea (45)
se demonstreaza pe baza de…nitiilor derivatelor partiale si (42).
^ 0 : F (M ) ! R care satisface
Mai mult, se poate demonstra ca orice aplicatie X
(43)–(45) de…neste in mod unic un vector tangent X0 2 Tp0 M [5].
Bazat pe existenta aplicatiei, notam imaginile vectorilor din baza naturala a
spatiului Rm prin aplicatiile ta;p0 cu

@
ta;p0 (e ) = ; = 1; m: (46)
@x x0

Folosind (41) si (46) identi…cam relatiile dintre bazele pe Tp0 M induse de baza natu-
rala a spatiului Rm

@ @x0 @
= (x0 ) ; (47)
@x x0 @x @x0 x00

unde
@
= tb;p0 (e ) : (48)
@x0 x00

In concluzie, un vector tangent arbitrar X0 2 Tp0 M se exprima in harta locala

(Ua ; a ) 2 AM (p0 ) prin
@
X0 = X0 (x0 ) : (49)
@x x0

De…nitia 9 De…nim in continuare spatiul cotangent la M in punctul p0 , Tp0 M , ca

…ind dualul algebric [3] al spatiului tangent in p0 la M , Tp0 M , adica
def
Tp0 M = (Tp0 M ) : (50)

11
 Prin urmare, elementele spatiului Tp0 M sunt aplicatiile liniare de…nite pe Tp0 M
cu valori in multimea numerelor reale. Acestea se numesc 1-forme sau covectori in
punctul p0 la M . Fie ! 2 Tp0 M si X0 2 Tp0 M . Alegem harta locala (Ua ; a ) 2
AM (p0 ) si conform de…nitiei anterioare avem
!
@
! (X0 ) = X0 (x0 ) ! X0 (x0 ) ! (x0 ) 2 R; (51)
@x x0

unde am utilizat notatiile

!
@
! ! (x0 ) : (52)
@x x0

Numerele reale (52) se numesc coe…cientii 1-formei ! relativ la harta locala (Ua ; a ) 2
AM (p0 ) si acestia sunt chiar coordonalele covectorului ! in baza din Tp0 M care este
n o
@
duala bazei naturale @x x0
Tp0 M relativ la harta locala (Ua ; a ) 2
=1;m
AM (p0 ). Notam cu (dx )x0 =1;m
baza duala mentionata, aceasta …ind de…nita
prin !
@
(dx )x0 = : (53)
@x x0

Folosind (47) si (53) se deduce imediat legatura dintre bazele (dx )x0 si
n o =1;m
(dx0 )x0 asociate hartilor locale (Ua ; a ) si respectiv (Ub ; b )
0 =1;m

@x0
(dx0 )x0 = (x0 ) (dx )x0 : (54a)
0 @x
In cele ce urmeaza, determinam legea de transformare a coordonatelor covecto-
rilor intr-un punct dat p0 la M la schimbari de harti locale. Fie (Ua ; a ) si (Ub ; b ) 2
AM (p0 ) doua harti locale pe M si f! (x0 )g =1;m si respectiv ! 0 (x00 ) =1;m coordo-
natele covectorului in cele doua harti locale. Folosind (47), (52) precum si liniaritatea
aplicatiei ! obtinem succesiv
! !
@ @x0 @
! (x0 ) = ! =! (x0 )
@x x0 @x @x0 x0
0
!
@x0 @ @x0
= (x0 ) ! (x0 ) ! 0 (x00 ) : (55)
@x @x0 x0 @x
0

Corespunzator acestui rezultat, un vector cotangent in p0 la M este un obiect !

care se exprima intr-o harta locala (Ua ; a ) [ a (p0 ) = x0 ] printr-un set de m numere
reale ! (x0 ) (! (x0 )) =1;m si care la schimbari de harti locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b )
[x ! x0 = x0 (x) x0 x1 ; : : : ; xm ; = 1; m] se transforma dupa legea
@x
! (x0 ) ! ! 0 (x00 ) = (x00 ) ! (x0 ) ; = 1; m: (56)
@x0

12
 Notatia utilizata pentru baza (dx )x0 =1;m din Tp0 M asociata hartii locale
(Ua ; a ) 2 AM (p0 ) se justi…ca dupa cum urmeaza. Fie o functie neteda reala f 2
F (M ). Pe baza aplicatiei (42), aceasta de…neste o aplicatie liniara reala pe Tp0 M
prin
@ f a
(df )p0 (X0 ) = X0 (x0 ) (x0 ) ; (57)
@x
numita diferentiala aplicatiei f in p0 2 M . Daca alegem f a … chiar proiectia pe co-
1
ordonata a aplicatia de coordonate a [extinsa evident prin C -diferentiabilitate
la intreaga varietate M ], atunci

(d ( a ))p0 (X0 ) = X0 (x0 ) (dx )x0 (X0 ) : (58)

In (58) am utilizat notatia pentru aplicatia liniara

: Rm ! R; (x) = x : (59)

Sa generalizam notiunile de covector si vector tangent intr-un punct dat p0 2 M

introduse anterior.

De…nitia 10 Un tensor de tip (r; s) in p0 2 M , unde r se numeste indice de con-

travarianta si s se numeste indice de covarianta, este o aplicatie multiliniara

T : Tp0 M Tp0 M Tp0 M Tp0 M ! R: (60)

| {z } | {z }
r ori s ori

Multimea tensorilor de tip (r; s) in p0 2 M o notam cu Tsr (Tp0 M ). In general,

spatiul tensorilor de tip (r; s) se poate construi pentru orice spatiu vectorial. Pentru
mai multe detalii, cititorul poate consulta [5] si [6]. Numim tensorii de tip (r; s = 0)
complet contravarianti iar cei de tip (r = 0; s) complet covarianti.
Sa analizam de…nitia anterioara a tensorilor de tip (r; s). Pentru aceasta alegem o
harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ). Relativ la hartanlocala aleasa,
o avem bazele naturale:
@
in Tp0 M baza (dx )x0 =1;m si in Tp0 M baza @x x0
. Utilizand notatia
=1;m
!
@ @
T (dx 1 )x0 ; : : : ; (dx r )x0 ; ;:::; =T 1
1
s
r
(x0 ) ; (61)
@x 1
x0 @x s
x0

obiectele T 11 sr (x0 ) se numesc coordonatele (sau componentele) tensorului T 2

Tsr (Tp0 M ) in harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ).

Problema 6 Folosind de…nitia tensorului de tip (r; s) in p0 2 M sa se determine

valoarea acestuia pentru un set arbitrar arbitrar de covectori ! j j=1;r Tp0 M
si unul de vectori fXi gi=1;s Tp0 M , cunoscand expresiile acestora in harta locala
(Ua ; a ) 2 AM (p0 )
@
! j = ! j (x0 ) (dx )x0 si respectiv Xi = Xi (x0 ) : (62)
@x x0

13
 Avand in vedere de…nitia tensorilor de tip (r; s) in p0 2 M , precum si bazele
naturale ale spatiilor Tp0 M si Tp0 M asociate unei harti locale (Ua ; a ) 2 AM (p0 ), o
baza in multimea Tsr (Tp0 M ) este
( )
@ @
dx x0
1 dx x0
s : (63)
@x 1 x0 @x r x0
i ; j =1;m

Folosind notatia (61), precum si relatiile (47) si (54a), putem spune ca un tensor
de tip (r; s) in p0 2 M este un obiect T care se exprima intr-o harta locala (Ua ; a )
[ a (p0 ) = x0 ] printr-un set de mr+s numere reale T (x0 ) T 11 sr (x0 ) ; j =1;m
i
si care la schimbari de harti locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x0 = x0 (x)
x0 x1 ; : : : ; xm ; = 1; m] se transforma dupa legea

0 @x0 1 @x0 r
T 1
1
s
r
(x0 ) ! T 1
1
s
r
(x00 ) = (x0 ) (x0 )
@x 1 @x r
@x 1 @x s 0
(x00 ) (x ) T 11 sr (x0 ) : (64)
@x0 1 @x0 s 0
Notatia (63) nu este intamplatoare, sursa acesteia …ind produsul tensorial. Pro-
dusul tensorial este exprimat prin aplicatia biliniara
0 0
r+r
Tsr (Tp0 M ) Tsr0 (Tp0 M ) 3 (T; T0 ) ! T T0 2 Ts+s 0 (Tp0 M ) ; (65)

de…nita prin
0
T T0 ! 1 ; : : : ; ! r+r ; X1 ; : : : Xs+s0 =
0
= T ! 1 ; : : : ; ! r ; X1 ; : : : Xs T0 ! r+1 ; : : : ; ! r+r ; Xs+1 ; : : : Xs+s0 : (66)

In harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ), componentele tensorului T T0 , (T T 0 ) 1

1
r+r 0
s+s0
(x0 )
sunt
0 r+1 r+r 0
(T T 0 ) 11 s+s
r+r 0
0
(x0 ) = T 11 sr (x0 ) T s+1 s+s0
(x0 ) : (67)

Fie T 2 Tsr (Tp0 M ) un tensor in p0 2 M . De…nim contractia acestuia dupa indicii

i 2 1; r si j 2 1; s ca …ind aplicatia liniara

Cji : Tsr (Tp0 M ) ! Tsr 1

1
(Tp0 M ) ; (68)

a carei actiune se exprima prin

Cji T ! 1 ; : : : ; ! r 1
; X 1 ; : : : ; Xs 1 =
!
1 i 1 r 1 @
= T ! ;:::;! ; (dx )x0 ; : : : ; ! ; X 1 ; : : : ; Xj 1; ; : : : ; Xs 1 : (69)
@x x0

14
Problema 7 Sa se demonstreze ca daca T 2 Tsr (Tp0 M ) [ in harta locala (Ua ; a ),
a (p0 ) = x0 , coordonatele acestuia sunt T 1 s (x0 ) ] atunci
1 r
; j =1;m i

1 r 1 1 i 1 i+1 r 1
W 1 s 1 (x0 ) = T 1 j 1 j+1 s (x0 ) (70)

reprezinta componentele [in harta locala (Ua ; a ), a (p0 ) = x0 ] ale unui tensor din
Tsr 11 (Tp0 M ).

Pe baza spatiilor tensoriale Tsr (Tp0 M ) se construieste prin suma directa spatiul
tensorilor in p0 2 M ca
M
T (Tp0 M ) = Tsr (Tp0 M ) ; (71)
r;s2N

unde am facut identi…carea

T00 (Tp0 M ) R: (72)
Un element al spatiului vectorial T (Tp0 M ) este o suma formala

T = T00 + T10 + T01 + T11 + T20 + T02 + ; (73)

unde
Trs 2 Tsr (Tp0 M ) ; 8r; s 2 N; (74)
in care aproape toti termenii din suma sunt triviali [toti cu exceptia unui numar
…nit]. Multimea T (Tp0 M ) poate … structurata ca algebra reala [in…nit-dimensionala]
numita algebra tensoriala in p0 2 M . Legile de compozitie pe T (Tp0 M ) sunt suma
tensorilor

T (Tp0 M ) T (Tp0 M ) 3 (T; T0 ) ! T + T0 2 T (Tp0 M ) ; (75)

de…nita prin

T + T0 = T00 + T00 1 01 0 00
0 + T0 + T0 + T1 + T1 + ; (76)

inmultirea cu scalari

R T (Tp0 M ) 3 ( ; T) ! T 2 T (Tp0 M ) ; (77)

de…nita prin

T = T00 + T10 + T01 + T11 + T20 + T02 + =T ; (78)

precum si produsul tensorial

T (Tp0 M ) T (Tp0 M ) 3 (T; T0 ) ! T T0 2 T (Tp0 M ) (79)

de…nit prin

T T0 = T00 T00 0 01 1 00 0 00 0 00
0 + T0 T0 + T0 T0 + T0 T1 + T1 T0

15
 + T00 T02 2 00 1
0 + T0 T0 + T0 T01
0 + : (80)
In continuare, vom investiga consecintele existentei unei aplicatii netede intre
doua varietati netede. Pentru aceasta, presupunem ca avem doua varietati netede
(M; TM ; AM ) si (N; TN ; AN ) de dimensiuni m si respectiv n si o aplicatie neteda
F 2 F (M; N ). Existenta unei astfel de functii asigura, prin intermediul compunerii
de aplicatii, o corespondenta intre curbele netede pe M (C (M )) si cele pe N (C (N )),
dar si o corespondenta intre campurile scalare pe N (F (N )) si cele pe M (F (M )),
corespondente date prin
C (M ) 3 ! F 2 C (N ) ; (81)
F (N ) 3 ' ! 'F 2 F (M ) : (82)
Functiile de…nite prin (81) si (82) permit constructia unor aplicatii liniare intre spatiile
tangente si intre cele cotangente in punctele p0 2 M si q0 = F (p0 ) 2 N , dupa cum
vom vedea in cele ce urmeaza.
De…nitia 11 De…nim aplicatia tangenta
F ;p0 : Tp0 M ! Tq0 N (83)
[cunoscuta si sub numele de "push forward"] ca …ind functia ce asociaza vectorului
tangent la curba 2 C (M ) in punctul p0 vectorul tangent la curba F 2 C (N ) in
punctul q0 .
Utilizand doua harti locale pe M si respectiv N , putem construi expresia aplicatiei
(83) relativ la acestea. Fie (Ua ; a ) 2 AM si (V ; ) 2 AN astfel incat F (Ua ) V .
Construim ca in (24) expresia lui F in hartile locale alese F~ ;a . Fie X 2 Tp0 M ,
X = X (x0 ) @x@ x0 . Atunci,

@y i @
F ;p0 (X) = (x0 ) X (x0 ) ; (84)
@x @y i y0

unde am notat prin y0 = (q0 ). Din (84) se observa ca F ;p0 este intr-adevar aplicatie
liniara. Liniaritatea mentionata permite constructia dualei algebrice a lui F ;p0
F;p0 : Tq0 N ! Tp0 M; (85)
[cunoscuta si sub numele de "pull back"] de…nita prin
F;p0 ( ) (X) = (F ;p0 (X)) : (86)
Concret, pentru orice 1-forma 2 Tq0 N , = i (y0 ) dy i y0
avem

@y i
F;p0 ( ) = i (y0 ) (x0 ) (dx )x0 : (87)
@x
Aplicatiile (83) pot … extinse la orice tensor complet contravariant iar (85) la orice
tensor complet covariant.
Problema 8 Sa se determine actiunile aplicatiei F ;p0 pe un tensor T 2 T r (Tp0 M )
si cea a aplicatiei F;p0 pe un tensor Y 2 Ts (Tq0 N ).

16
2.1.3 Campuri de tensori pe varietati netede
Anterior am de…nit vectorii, covectorii si tensorii in puncte date ale unei varietati
netede (M; AM ). Construim multimile
[
TM = Tp M (88)
p2M

si [
T M= Tp M; (89)
p2M

acestea se numesc spatiul total al …bratului tangent si respectiv cel al …bratului cotan-
gent. Ambele multimi pot … organizate ca varietati netede reale 2m-dimensionale.
Vom demonstra aceasta a…rmatie numai pentru multimea T M .
Fie (Ua ; a ) 2 AM . Construim dubletul U ^a ; a , ai carui factori sunt

[
^a =
U fTp M jp 2 Ua g (90)

si unde a este o aplicatie bijectiva a

^a !
:U a (Ua ) Rm R2m , de…nita prin

a (Xp ) = ( a (p) ; ta;p (Xp )) : (91)

Bijectivitatea aplicatiei a implica existenta inversei acesteia a : a (Ua ) Rm !

^a exprimata prin
U
a (x; X) = ta; a (x)
(X) : (92)
n o
Se veri…ca simplu ca U^a ; a j(Ua ; a ) 2 AM este un atlas neted pe T M caruia ii
corespunde o structura neteda pe T M ce inzestreaza spatiul T M ca varietate neteda.
Intr-adevar, …e U ^a ; a si U ^b ; b doua harti locale pe T M atfel incat U
^a \ U
^b 6= ?
[ceea ce este echivalent cu Ua \ Ub 6= ?]. Expresia aplicatiei compuse

b a : a (Ua \ Ub ) Rm ! b (Ua \ Ub ) Rm (93)

este
b a (x; X) = (x0 ; X0 ) ; (94)
unde pe componente avem

x0 = x0 (x) b a (x) ; (95)

@x0 @ b a (x)
X0 = X X : (96)
@x @x
Problema 9 Demonstrati ca spatiul T M poate … organizat ca varietate neteda reala
2m-dimensionala.

17
 Am demonstrat anterior ca spatiul T M poate … inzestrat natural cu o structura
de varietate neteda 2m-dimensionala. De…nim aplicatia
def
: T M ! M; (Xp ) = p; (97)

numita proiectia canonica. Avand in vedere structurile netede pe M si T M , se veri…ca

simplu ca este aplicatie neteda. Intr-adevar, relativ la hartile locale U ^a ; a si
(Ua ; a ), expresia aplicatiei , ~ = a a se reduce la

~ (x; X) = x: (98)

Tripletul
(M ) = (T M; ; M ) (99)
se numeste …bratul tangent al varietatii netede (M; AM ) si este un caz particular de
…brat vectorial. Pentru mai multe detalii a se vedea [7].

De…nitia 12 Numim camp vectorial neted pe varietatea neteda (M; AM ), o aplicatie

neteda X : M ! T M care satisface

X = 1M : (100)

In (100) am notat prin 1M aplicatia identica de la M la M .

Din punct de vedere intuitiv, un camp vectorial este aplicatia care asociaza …ecarui
punct p de pe varietatea M un vector tangent in p la M , asocierea facandu-se in mod
neted. Practic, un camp vectorial neted X se exprima intr-o harta locala (Ua ; a ) 2
AM prin
@
X = X (x) ; (101)
@x
unde X (x) sunt functii netede reale de…nite pe a (Ua ) Rm . La schimbari de harti
locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x0 = x0 (x)], functiile X (x) se transforma dupa
legea
@x0
X (x) ! X 0 (x0 ) = X (x) : (102)
@x
Expresia locala (101) a campului vectorial neted permite de…nirea [in maniera similara
de…nitiei (42)] unei derivari in algebra F (M ). Se poate arata si reciproca acestei
a…rmatii, adica unei derivari in algebra F (M ) i se asociaza in mod unic un camp
vectorial neted pe M [6]. Notam multimea campurilor vectoriale netede pe M prin
( (M )) si aceasta are o structura naturala de F (M )-modul de tip …nit [are un
numar …nit de generatori] [8].

Remarca 3 Campurile vectoriale netede pe varietati netede genereaza difeomor…sme

netede ale acestora. Intr-adevar, …e X 2 ( (M )) cu expresia (101) in harta locala
(Ua ; a ) 2 AM . De…nim difeomor…smul in…nitesimal pe M generat de (101), X"
[" 2 R, j"j << 1], cu expresia in harta locala (Ua ; a ) 2 AM

x ! y = x + "X (x) : (103)

18
 Intr-o maniera similara se procedeaza pentru introducerea campurilor netede de
def
covectori [1-forme]. Mai precis, daca notam cu 0 : T M ! M , 0 (! p ) = p, un
camp neted de covectori este o aplicatie neteda : M ! T M ce satisface
0
= 1M : (104)

Din punct de vedere intuitiv, un camp de 1-forme este aplicatia care asociaza …ecarui
punct p de pe varietatea M un covector in p la M , asocierea facandu-se in mod neted.
Practic, un camp neted de covectori se exprima intr-o harta locala (Ua ; a ) 2 AM
prin
= (x) dx ; (105)
unde (x) sunt functii netede reale de…nite pe a (Ua ) Rm . La schimbari de harti
locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x0 = x0 (x)], functiile (x) se transforma dupa
legea
@x
(x) ! 0 (x0 ) = (x) : (106)
@x0
Notam cu
0
(M ) = (T M; ; M ) ; (107)
0
si cu (M ) multimea 1-formelor netede pe M [cunoscuta in matematica drept
F (M )-modulul sectiunilor in …bratul cotangent 0 ]. Se poate demonstra ca F (M )-
0
modulul (M ) este dualul algebric al F (M )-modulului ( (M )) [5]. Cu alte
cuvinte, campurile netede de 1-forme pe M sunt aplicatiile F (M )-liniare de…nite pe
( (M )) si cu valori in F (M ).
Generalizarea spatiilor (88) si (89) se face in mod natural pe baza notiunii de
tensor de tip (r; s) in p0 2 M . De…nim multimea
[
Tsr M = Tsr (Tp M ) ; (108)
p2M

cunoscuta sub numele de spatiul total al …bratului tensorial de tip (r; s) pe varietatea
(M; AM ). Ca si in cazul spatiului total al …bratului vectorial, multimea Tsr M poate …
inzestrata cu o structura de varietate neteda reala (m + mr+s )-dimensionala. De…nim,
def
ca si in cazurile anterioare, proiectia canonica (r;s) : Tsr M ! M , (r;s) (Tp ) = p si
identi…cam …bratul tensorial de tip (r; s) ca …ind tripletul

(r;s) (M ) = Tsr M; (r;s) ; M : (109)

De…nitia 13 Numim camp neted tensorial de tip (r; s) pe varietatea neteda (M; AM ),
o aplicatie neteda T : M ! Tsr M care satisface

(r;s) T = 1M : (110)

Din punct de vedere intuitiv, un camp neted tensorial de tip (r; s) este aplicatia
care asociaza …ecarui punct p de pe varietatea M un tensor de tip (r; s) in p la M ,

19
asocierea facandu-se in mod neted. Practic, un camp tensorial neted T se exprima
intr-o harta locala (Ua ; a ) 2 AM prin
@ @
T=T 1
1
s
r
(x) dx 1
dx s ; (111)
@x 1 @x r

unde T 11 sr (x) sunt functii netede reale de…nite pe a (Ua ) Rm . La schimbari

0 0
de harti locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x = x (x)], functiile T 11 sr (x) se
transforma dupa legea

0 @x0 1 @x0 r @x 1 @x s
T 1
1
s
r
(x) ! T 1
1
s
r
(x0 ) = T 1 r
(x) : (112)
@x 1 @x r @x0 1 @x0 s 1 s

Notam cu (r;s) (M ) multimea campurilor netede tensoriale de tip (r; s) pe va-

rietatea neteda (M; AM ) [cunoscuta in matematica drept F (M )-modulul sectiunilor
in …bratul tensorial de tip (r; s), (r;s) ].
Notiunea de produs tensorial se extinde natural la cazul campurilor netede de
tensori

(r;s) (M ) (r 0 ;s0 ) (M ) 3 (T; T0 ) ! T T0 2 (r+r 0 ;s+s0 ) (M ) ; (113)

componentele campului tensorial produs in harta locala (Ua ; a) 2 AM …ind

0 r+r 0
(T T 0) 1
1 r+r 0
s+s0
(x) = T 1
1
s
r
(x) T r+1
s+1 s+s0
(x) : (114)

In acest caz, produsul tensorial este F (M )-liniar in …ecare dintre factorii acestuia.
De asemenea, contractiile campurilor tensoriale netede se de…nesc in maniera di-
recta. Fie T 2 (r;s) (M ) camp tensorial neted. De…nim contractia acestuia dupa
indicii i 2 1; r si j 2 1; s ca …ind aplicatia F (M )-liniara

Cji : (r;s) (M ) ! (r 1;s 1) (M ) ; (115)

a carei actiune se exprima prin

Cji T ! 1 ; : : : ; ! r 1
; X 1 ; : : : ; Xs 1 =

@
= T !1 ; : : : ; !i 1
; dx ; : : : ; ! r 1
; X1 ; : : : ; Xj 1; ; : : : ; Xs 1 : (116)
@x
Campurile tensoriale de tip (r; s) pot manifesta anumite simetrii relativ la per-
mutarea indicilor coordonatelor acestora, simetrii independente de harta locala aleasa.
Spre exemplu, despre campul tensorial (111) spunem ca este complet simetric in in-
dicii de covarianta daca pentru orice permutare 2 Ss [Ss sunt permutarile multimii
f1; : : : ; sg] avem egalitatea

T 1
1
s
r
(x) = T 1
(1)
r
(s)
(x) (117)

in orice harta locala (Ua ; a) 2 AM .

20
 In …nalul acestei sectiuni vom discuta despre constructia unor campuri netede
de tensori prin intermediul aplicatiilor netede. Mai precis vom “globaliza” de…nitiile
aplicatiilor (83) si (85).
Fie (M; AM ) si (N; AN ) doua varietati netede si F : M ! N o functie neteda.
Aplicatiile (83) si (85) permit:

in cazul in care F este difeomor…sm neted, “transportul”campurilor din (r;0) (M )

in campuri din (r;0) (N )
si respectiv

“transportul” campurilor din (0;s) (N ) in campuri din (0;s) (M ) .

Intr-adevar, …e hartile locale (Ua ; a) 2 AM si (V ; ) 2 AN astfel incat F (Ua )

V.

i) Fie campul tensorial V 2 (r;0) (M ) cu expresia [in harta locala (Ua ; a) 2

AM ]
@ @
V=V 1 r (x) : (118)
@x 1 @x r
Campul “transportat” pe N se noteaza cu F V si are expresia in harta locala
(V ; ) 2 AN

@y i1 @y ir @ @
F V =V 1 r (x (y)) (x (y)) (x (y)) i1 ; (119)
@x 1 @x r @y @y ir
unde y ! x (y) este expresia locala a aplicatiei netede F .

ii) Fie campul tensorial T 2 (0;s) (N ) cu expresia [in harta locala (V ; )2

AN ]
T = Ti1 is (y) dy i1 dy is :
Campul “transportat” pe M se noteaza cu F T si are expresia in harta locala
(Ua ; a ) 2 AM

@y i1 @y is
F T = T i1 is (y (x)) dx 1 dx s : (120)
@x 1 @x s

Aplicatia (120) este un caz particular de F -comor…sm intre …bratele (0;s) (M ) si

(0;s)(N ), numit mor…smul pull-back.
Difeomor…smele in…nitesimale (103) generate de campuri netede de vectori impre-
una cu aplicatiile (119) si (120) permit constructia unor derivari in algebra tensoriala
a unei varietati netede (M; AM ), numite derivate Lie in raport cu campurile din
( (M )).
Pentru a construi derivarile mentionate, vom considera initial cazul unui camp
scalar ' 2 F (M ) si apoi vom generaliza rezultatul obtinut pentru un camp tenso-
rial neted T 2 (r;s) (M ) . Fie X un camp de vectori exprimat in harta locala

21
(Ua ; a ) 2 AM prin (101). Difeomor…smul in…nitesimal X" [" 2 R, j"j << 1] gen-
erat de (101) are in harta locala (Ua ; a ) 2 AM expresia (103). Acesta “transporta”
punctul p 2 Ua in punctul p0 X" (p) 2 Ua , unde

a (p) = x; a (p0 ) = y; (121)

iar componentele vectorului y 2 Rm sunt cele date de relatiile (103).
De…nim campul scalar $X ' prin
' (X" (p)) ' (p)
$X ' = lim : (122)
" !0 "
In harta locala (Ua ; a) 2 AM expresia campului $X ' este
$X ' (x) = X (x) @ ' (x) ; (123)
ceea ce con…rma faptul ca obiectul de…nit anterior este un camp scalar neted $X ' 2
F (M ).
Extindem de…nitia anterioara la un camp neted T 2 (r;0) (M ) [exprimat local
prin (111) pentru s = 0] prin relatia
TX" (p) (X" ) ;p T
$X T = lim : (124)
" !0 "
Local, pe baza expresiei (103) termenii care apar in membrul drept al de…nitiei (124)
sunt
@ @
TX" (p) = T 1 r (y) ; (125)
@y 1 @y r
@y 1 @y r @ @
(X" ) ;p T = T 1 r
(x) (x) (x) : (126)
@x 1 @x r @y 1 @y r
Introducand (125) si (126) in (124) se obtin expresiile locale ale componentelor cam-
pului tensorial $X T
r
X
($X T) 1 r
(x) =X (x) @ T 1 r (x) T 1 i 1 i 1 r (x) @ X i (x) :
i=1
(127)
Notand cu X" aplicatia inversa a difeomor…smului in…nitesimal (103), de…nim
derivata Lie a unui camp tensorial neted 2 (0;s) (M ) prin

X" (p) X" ;p0

$X = lim : (128)
" !0 "
Pe baza de…nitiei (128) identi…cam componentele locale ale campului tensorial $X
de forma
s
X
($X ) 1 s
(x) =X (x) @ 1 s
(x) + 1 i 1 i 1 s
(x) @ i X (x) :
i=1
(129)

22
Problema 10 Sa se demonstreze ca daca T 2 (r;s) (M ) este un camp tensorial
neted cu expresia locala (111), atunci functiile netede de…nite prin
r
X
1 i 1 i 1 r
($X T) 1
1
r
s
(x) X (x) @ T 1
1
s
r
(x) T 1 s (x) @ X i (x)
i=1
s
X
+ T 1
1 r
j 1 j+1 s (x) @ j X (x) (130)
j=1

se transforma la schimbari de harti locale ca si componentele unui camp tensorial

neted de tip (r; s).
Relatiile anterioare de…nesc actiunea derivatei Lie $X pe campul tensorial neted
T2 (r;s) (M ) .

2.2 Varietati Riemanniene

In aceasta subsectiune vom aborda varietatile Riemanniene. Mai intai vom de…ni
si exempli…ca notiunea de varietate Riemanniana si apoi, folosind teorema Whitney
[referitoare la scufundarea regulata a varietatilor Riemanniene in spatii euclidiene],
vom introduce transportul paralel. In …nal vom construi campurile tensoriale speci…ce
varietatilor analizate [tensorul Riemann si contractiile acestuia].

2.2.1 De…nitie. Exemple.

De…nitia 14 Un triplet (M; AM ; g), unde (M; AM ) este varietate neteda si g este
un camp tensorial de tip (0; 2) [g 2 (0;2) (M ) ] simetric si nedegenerat [numit
tensor metric], se numeste varietate Riemanniana.

Spunem ca tensorul g 2 (0;2) (M ) este nedegenerat daca pentru orice harta

locala (Ua ; a ) 2 AM
det (g (x)) 6= 0; (131)
unde g (x) sunt coordonatele lui g relativ la harta locala aleasa
g=g (x) dx dx : (132)
Nedegenerarea campului tensorial g conduce la faptul ca in …ecare punct al vari-
etatii p0 2 M pentru …ecare harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ), matricea g (x0 ) poate
… adusa la forma diagonala
(g (x0 )) ; =1;m = diag( ; ; ; +; ; +) ( ab )a;b=1;m : (133)
| {z } | {z }
m ori m+ ori
Pentru orice varietate Riemanniana (M; AM ; g) se poate demonstra ca exista m
campuri de 1-forme fea ga=1;m [numite vielbein] astfel incat
a
g= ab e eb ; (134)

23
sau, intr-o harta locala (Ua ; a) 2 AM ,
a
g (x) = ab e (x) eb (x) ; (135)
unde
ea = ea (x) dx : (136)
Un caz particular de varietati Riemanniene sunt cele ‡at (plate) in care pentru
…ecare punct p0 2 M exista o harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ) astfel incat functiile
g (x) sunt constante
g (x) = ; 8x 2 a (Ua ) : (137)
Exemplul 5 Consideram multimea S 2 . Alegand un reper cartezian cu originea in
centrul sferei, inzestram multimea S 2 cu structura neteda subordonata atlasului neted
A = f(UN ; N ) ; (US ; S )g construit in continuare. Domeniile hartilor locale sunt
UN = S 2 n fN = N (0; 0; 1)g si US = S 2 n fS = S (0; 0; 1)g, iar aplicatiile de coordo-
nate sunt
xp yp
N (p) = ; x1 (p) ; x2 (p) ; (138)
1 zp 1 zp
xp yp
S (p) = ; x01 (p) ; x02 (p) ; (139)
1 zp 1 zp
unde p este punctul de pe sfera din domeniul corespunzator al hartii locale si este
caracterizat in reperul cartezian ales prin p = p (xp ; yp ; zp ). Construim incluziunea
naturala a lui S 2 in R3 [relativ la reperul cartezian ales] i : S 2 ! R3 , i (p) =
(xp ; yp ; zp ) care este aplicatie neteda. Expresia acesteia in harta locala (UN ; N ) este
8 1
>
> x = 1+(x12x)2 +(x2 )2
< 2
x1 ; x2 ! y = 1+(x12x)2 +(x2 )2 ; (140)
>
> 2 2
: (x1 ) +(x2 ) 1
z = 1+(x1 )2 +(x2 )2

iar in harta locala (US ; S) este

8 01
>
> x = 1+(x012x
)2 +(x02 )2
< 02
x01 ; x02 ! y = 1+(x012x
)2 +(x02 )2 : (141)
>
> 2
1 (x01 ) +(x02 )
2
:
z = 1+(x01 )2 +(x02 )2

Spatiul R3 este dotat cu metrica euclidiana,

= dx dx + dy dy + dz dz; (142)

aceasta inducand prin intermediul aplicatiei i tensorul nedegenerat g 2 (0;2) S2

avand expresia in harta locala (UN ; N )
4 1
g= h i2 dx dx1 + dx2 dx2 ; (143)
2 2
1+ (x1 ) + (x2 )

24
iar in harta locala (US ; S)

4 01
g= h i2 dx dx01 + dx02 dx02 : (144)
2 2
1+ (x01 ) + (x02 )

Fie (M; AM ; g) o varietate Riemanniana. Expresia locala [relativ la harta (Ua ; a) 2

AM ] a metricii (132) este inlocuita adesea prin obiectul

ds2 = g (x) dx dx ; (145)

numit element in…nitesimal de “lungime” si reprezinta “distanta” dintre punctele

in…nit mic vecine p 2 M [ a (p) = x] si p0 2 M [ a (p0 ) = x+dx]. Pentru exemplul
anterior elementul in…nitesimal de lungime in harta locala (UN ; N ) este
4 h i
1 2 2
ds2 = h i2 dx + dx2 : (146)
1 2 2 2
1 + (x ) + (x )

Acesta este egal cu patratul distantei dintre punctele in…nit mic vecine p (xp ; yp ; zp )
si p0 (xp0 ; yp0 ; zp0 )

2x1 2 x1 + dx1
xp = 2 2; xp0 = 2 2; (147)
1 + (x1 ) + (x2 ) 1 + (x1 + dx1 ) + (x2 + dx2 )
2x2 2 x2 + dx2
yp = 2 2; yp0 = 2 2; (148)
1 + (x1 ) + (x2 ) 1 + (x1 + dx1 ) + (x2 + dx2 )
2 2 2 2
x1 + x2 1 x1 + dx1 + x2 1
zp = 2 2 ; zp0 = 2 2 (149)
1+ (x1 ) + (x2 ) 1+ (x1 + dx1 ) + (x2 + dx2 )
de pe sfera S 2 . Neglijand termenii de ordinul trei in marimile in…nitesimale dx1 si
dx2 obtinem ca
2 2 2
ds2 = (xp xp0 ) + (yp yp0 ) + (zp zp0 ) : (150)

Tensorul nedegenerat g al unei varietati Riemanniene (M; AM ; g) conduce la

0
existenta unui F (M )-izomor…sm canonic intre F (M )-modulul (M ) si F (M )-
modulul ( (M )). Intr-adevar, daca privim campurile de 1-forme ca si aplicatii
F (M )-liniare de la ( (M )) la F (M ), atunci g stabileste F (M )-izomor…smul
0
( (M )) 3 X ! g ( ; X) 2 (M ) : (151)

Cu alte cuvinte, campului vectorial neted X ii asociem campul de 1-forme ! X ce

actioneaza pe ( (M )) astfel
def
( (M )) 3 Y ! ! X (Y) = g (Y; X) 2 F (M ) : (152)

Intr-o harta locala (Ua ; a) 2 AM aplicatia (152) se scrie sub forma

@ 0
( (M )) 3 X = X (x) ! !X = g (x) X (x) dx 2 (M ) : (153)
@x

25
Notatia consacrata pentru componentele campului ! X este

X (x) = g (x) X (x) : (154)

Deoarece g este nedegenerata, conditia (131) implica invertibilitatea matricii g (x).

Invertibilitatea mentionata este echivalenta cu existenta functiilor netede g (x) care
satisfac
g (x) g (x) = ; 8x 2 a (Ua ) : (155)
Aceste functii de…nesc campul tensorial neted simetric si nedegenerat de tip (2; 0),
notat prin g, care are expresia
@ @
g=g (x) (156)
@x @x
in harta locala (Ua ; a ) 2 AM . Campul tensorial (156) permite demonstrarea faptului
ca (152) este aplicatie inversabila. Intr-adevar, in harta locala (Ua ; a ) 2 AM inversa
aplicatiei (152) este

0 @ @
(M ) 3 ! = ! (x) dx ! X! = g (x) ! (x) 2 ( (M )) : (157)
@x @x
Notatia consacrata pentru componentele campului vectorial X! este

! (x) = g (x) ! (x) : (158)

Aplicatiile (153) si (157) pot … extinse la campuri netede de tensori arbitrare.

Aceasta extindere implica existenta unui izomor…sm canonic intre F (M )-modulele
0 0
(r;s) (M ) si (r 0 ;s0 ) (M ) pentru orice r si s 2 N care satisfac conditia

r + s = r0 + s0 : (159)

Problema 11 Fie (M; AM ; g) varietate Riemanniana si T 2 (2;2) (M ) . Sa se

construiasca prin intermediul tensorului metric g si al tensorului g campurile tenso-
riale din (4;0) (M ) , (3;1) (M ) , (1;3) (M ) si (0;4) (M ) asociate lui
T.

2.2.2 Transport paralel pe varietati Riemanniene. Derivata covarianta

Existenta campului metricii pe o varietate Riemanniana (M; AM ; g) permite de…nirea
notiunii de paralelism intre vectorii tangenti in puncte date ale varietatii M . Fie p0
un punct pe varietatea M si harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ). Relativ la harta locala
aleasa, vectorii din Tp0 M au expresiile date prin (49). De…nim patratul “lungimii”
vectorului X 2 Tp0 M prin

X2 = g^ (X) g (x0 ) X (x0 ) X (x0 ) ; (160)

unde
g^ (X) = sign (g (x0 ) X (x0 ) X (x0 )) : (161)

26
Problema 12 Sa se demonstreze ca marimea (160) este obiect geometric [nu depinde
de harta locala aleasa].

Deoarece metrica g este in general inde…nita (133), exista vectori netriviali X 2

Tp0 M [diferiti de vectorul nul al spatiului Tp0 M ] pentru care marimea (160) este nula.
Acest tip de vectori se numesc vectori nuli.
Marimea (160) permite de…nirea unghiului dintre doi vectori nenuli X, Y 2 Tp0 M
de masura 2 [0; ] prin relatia

def g (x0 ) X (x0 ) Y (x0 )

cos = p p : (162)
X2 Y 2
Astfel, notiunea de paralelism devine transparenta. Spunem ca doi vectori nenuli X,
Y 2 Tp0 M sunt paraleli daca masura unghiului dintre acestia este 0 sau . Spunem
ca cei doi vectori mentionati sunt ortogonali daca masura unghiului dintre acestia este
=2.
Mai multe informatii referitoare la implicatiile notiunii de unghi dintre doi vectori
nenuli, deduse intr-o maniera foarte accesibila, pot … gasite in [9].
De…nitia “lungimii”unui vector X 2 Tp0 M conduce natural la de…nitia “lungimii”
unei portiuni a unei curbe regulate pe varietatea Riemanniana (M; AM ; g). O curba
neteda pe M , : R ! M se numeste regulata daca este aplicatie injectiva si pentru
orice 2 R avem
g ( ( )) ; (1) ; ; (1) 6= 0: (163)
Intr-o harta locala (Ua ; a) 2 AM conditia (163) devine

dx ( ) dx ( )
g (x ( )) 6= 0; (164)
d d
unde x ( ) = a ( ). Continuitatea functiilor care apar in (164) asigura faptul ca
marimea din membrul stang are semn constant. De…nim “lungimea” curbei pe
portiunea p1 p2 [ ( 1 ) = p1 , ( 2 ) = p2 ] prin relatia

Z2 r
dx ( ) dx ( )
lp1 p2 ( ) = d g^g (x ( )) ; (165)
d d
1

unde g^ este signatura marimii (164).

Problema 13 Sa se demonstreze ca marimea (165) este obiect geometric.

Notiunea de paralelism a fost introdusa anterior pentru vectori nenuli tangenti

intr-un punct dat p0 2 M . Daca ne gandim la varietatea Riemanniana S 2 [suprafata
in spatiul euclidian R3 ], constatam ca nu putem de…ni paralelismul a doi vectori
nenuli tangenti in puncte diferite ale varietatii (M; AM ; g). Avand in minte imaginea
aceleiasi varietati Riemanniene invocate anterior, observam ca transportul paralel
intre puncte in…nit mic vecine este totusi posibil. Intre punctele in…nit mic vecine
p0 , p 2 M [in harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ) a (p0 ) = x0 si a (p) = x0 + dx unde

27
jdx j << 1] putem sa transportam paralel vectorul X 2 Tp0 M in Tp M construind in
Tp M vectorul Xk care are aceeasi lungime cu X si care face cu vectorul “deplasare”
dx acelasi unghi ca si vectorul X. Folosind transportul paralel in…nitesimal descris
anterior din aproape in aproape, putem transporta paralel de-a lungul unei curbe
regulate vectorii tangenti in puncte diferite ale varietatii Riemanniene (M; AM ; g).
Observam astfel ca nu exista o semni…catie absoluta a transportului paralel intre
punctele p1 , p2 2 M , deoarece transportatul paralel depinde de curba ce trece prin
p1 si p2 si in lungul careia se face transportul paralel. Mai multe aspecte intuitive
referitoare la transportul paralel se pot gasi in [10] si [11].
Avand ca model sfera bidimensionala S 2 , vom presupune [fara a afecta generali-
tatea rezultatelor pe care le vom obtine] ca (M; AM ; g) poate … scufundata regulat in
varietatea neteda AN asociata spatiul a…n real N -dimensional (AN ; '; VN ) inzestrat
cu forma patratica
ds2 = AB dz A dz B ; (166)
unde z = z A A=1;N sunt coordonatele punctelor din AN in raport cu un reper ales
n o
R = O; (eA )A=1;N . Mai mult, putem presupune ca

g=i ; (167)

unde i este scufundarea regulata i : M ! AN , iar este exprimat prin

A
= AB dz dz B 2 (0;2) (AN ) : (168)

Expresia aplicatiei i in harta locala (Ua ; a) 2 AM este data de

a (Ua ) 3 x ! z = z (x) 2 RN : (169)

In harta locala aleasa, componentele tensorului metric g sunt date de relatiile

@z A (x) @z B (x) A
g (x) = AB AB z ; (x) z B; (x) : (170)
@x @x
Consideram doua puncte in…nit mic vecine p0 , p 2 M [in harta locala (Ua ; a ) 2
AM , a (p0 ) = x0 si a (p) = x0 + x, unde j x j << 1]. Ne propunem sa transportam
paralel pe X 2 Tp0 M , exprimat local prin

@
X = X (x0 ) ; (171)
@x x0

in Tp M . Pentru aceasta notam cu z0 = i (p0 ) si z = i (p). Folosind expresia (169) a

aplicatiei i in harta locala (Ua ; a ), obtinem ca

z = z0 + z; (172)

unde
z A = z A; (x0 ) x : (173)

28
Construim imaginea prin i ;p0 a vectorului (171)

i ;p0 X = X (x0 ) z A; (x0 ) eA : (174)

Apoi, de…nim in i (p) vectorul tangent la AN

Y (z) = X (x0 ) z A; (x0 ) eA (175)

si il descompunem sub forma

Y (z) = Yk (z) + Y? (z) ; (176)

unde Yk (z) este imaginea prin i ;p a unui vector Tp M , iar Y? (z) este ortogonal
[relativ la (168)] pe toti vectorii din i ;p (Tp M ). Notam cu Xk 2 Tp M vectorul care
satisface
i ;p Xk = Yk (z) : (177)
Prin de…nitie, acest vector este transportatul paralel al vectorului X 2 Tp0 M . Vec-
torul Xk este unic deoarece descompunerea (176) este unica, iar aplicatia i ;p este
injectiva. Daca notam
@
Xk = Xk (x) ; (178)
@x x
obtinem pentru vectorul i ;p Xk expresia

Yk (z) = Xk (x) z A; (x) eA : (179)

Deoarece Y? (z) este perpendicular pe toti vectorii din i ;p (Tp M ) obtinem ca

Y? (z) ; z B; (x) eB = 0; 8 = 1; m: (180)

Folosind (176)–(180), prin calcul direct gasim ca

Y (z) ; z B; (x) eB = Yk (z) ; z B; (x) eB (181)

relatii echivalente cu

Xk (x) z A; (x) z B; (x) AB = X (x0 ) z A; (x0 ) z B; (x) AB : (182)

Introducand (170) in (182) identi…cam componentele 1-formei in p care este duala

transportatului paralel de forma

Xk (x) = X (x0 ) z A; (x0 ) z B; (x) AB : (183)

In continuare, vom prelucra membrul drept al egalitatii (183). Dezvoltand functiile

z B; (x) in jurul lui x0 tinand cont ca j x j << 1 si utilizand teorema Schwarz

f; = f; ; (184)

de unde obtinem
z B; (x) = z B; (x0 ) + z B; (x0 ) x : (185)

29
In ecuatiile de mai sus am folosit notatia
@2f
f; = : (186)
@x @x
Introducem (185) in membrul drept al egalitatii (183) si folosind (170) identi…cam
Xk (x) = X (x0 ) + X (x0 ) z A; (x0 ) z B; (x0 ) x AB : (187)
Marimile
(x0 ) = z A; (x0 ) z B; (x0 ) AB ; (188)
se numesc simbolurile Christo¤el de speta I. Acestea pot … de…nite pe intreg spatiul
M , sunt simetrice in ultimii doi indici
(x0 ) = (x0 ) (189)
si pentru …ecare set , , 2 1; m functiile sunt netede. In termenii de…nitiei
(188), relatia (187) devine
Xk (x) = X (x0 ) + (x0 ) X (x0 ) x : (190)
La prima vedere, functiile par a depinde de spatiul de scufundare AN precum
si de aplicatia i : M ! AN . Vom demonstra insa ca obiectele depind numai
de metrica pe varietatea Riemanniana (M; AM ; g). In acest sens, derivand (170) in
raport cu x
g ; = AB z A; z B; + AB z A; z B; (191)
si luand permutarile circulare in indicii ( ; ; ) ale egalitatii (191) obtinem
A
g ; = AB z ; z B; + A
AB z ; z B; ; (192)
A
g ; = AB z ; z B; + A
AB z ; z B; : (193)
Folosind teorema Schwarz, simetria metricii pe spatiul a…n AB = BA si egalitatile
(191)–(193) obtinem expresiile functiilor (188) in termenii derivatelor metricii pe va-
rietatea Riemanniana (M; AM ; g)
1
(x) = [g ; (x) + g ; (x) g ; (x)] : (194)
2
Din (194) putem exprima derivatele metricii in functie de simbolurile Christo¤el de
speta I ca in ecuatiile
g ; (x) = (x) + (x) : (195)
Desi indicii functiilor (x) sunt de acelasi tip cu indicii coordonatelor locale
pe (M; AM ; g), acestea nu reprezinta componentele unui camp tensorial de tip (0; 3)
intr-o harta locala (Ua ; a ) 2 AM
Problema 14 Demonstrati ca la schimbari de harti locale (Ua ; a) ! (Ub ; b) [x !
x0 = x0 (x)] functiile (x) se transforma dupa legea

0 @x @x @x @x @2x
(x) ! (x0 ) = (x) + g (x) : (196)
@x0 @x0 @x0 @x0 @x0 @x0

30
Indicatii 3 Folositi (194) precum si faptul ca la schimbari de harti locale (Ua ; a) !
(Ub ; b ) [x ! x0 = x0 (x)] coe…cientii metricii se transforma dupa legea

@x @x
g (x) ! g 0 (x0 ) = g (x) : (197)
@x0 @x0
Notam cu dX variatia covectorului X (x) la transportul paralel din p 2 M
in p0 2 M [in harta locala (Ua ; a ) 2 AM , a (p) = x si a (p0 ) = x + x, unde
j x j << 1]
dX Xk (x + x) X (x) = X x : (198)
In cele ce urmeaza vom demonstra ca lungimile vectorilor se conserva la deplasari
paralele in…nitesimale

g (x + x) Xk (x + x) Xk (x + x) g (x) X (x) X (x) = 0: (199)

Pe baza faptului ca deplasarea este in…nitesimala [j x j << 1 si termenii cel putin

patratice in x pot … neglijati] se arata membrul stang al egalitatii (199) poate …
adus la forma

d [g (x) X (x) X (x)] = g ((dX ) X + X dX ) + g ; X X x : (200)

Folosind (155), exprimam derivatele g ; in termenii derivatelor metricii sub forma

g ; = g g g ; : (201)

Introducem (198) si (201) in (200) si obtinem succesiv

d [g (x) X (x) X (x)] = [g ( X X + X X )

g g g ; X X x
= (g g +g g ) g g g ; X X x
= g g ( + ) g g g ; X X x = 0: (202)

Problema 15 Procedand in maniera similara, sa se demonstreze ca prin transport

paralel in…nitesimal unghiul dintre doi vectori nu se modi…ca.

Indicatii 4 Este su…cient sa se demonstreze [folosind acelasi algoritm ca si in de-

ducerea egalitatii (202)] ca

d [g (x) X (x) Y (x)] = 0; (203)

pentru doi vectori arbitrari X, Y 2 Tp M .

De…nim simbolurile Christo¤el de speta a II-a prin relatiile

(x) = g (x) (x) : (204)

Utililizand simetria simbolurilor Christo¤el de speta I (189), se obtine imediat ca

simbolurile Christo¤el de speta a II-a sunt simetrice in indicii inferiori

(x) = (x) : (205)

31
In termenii simbolurilor Christo¤el de speta a II-a relatiile (198) devin

dX = X x (206)

Deoarece functiile (x) nu reprezinta coordonatele locale ale unui camp tensorial
de tip (0; 3), rezulta ca nici (x) de…nite in (204) nu sunt componetele unui camp
tensorial de tip (1; 2) in harta locala (Ua ; a ) 2 AM .

Problema 16 Demonstrati ca la schimbari de harti locale (Ua ; a) ! (Ub ; b) [x !

x0 = x0 (x)] functiile (x) se transforma dupa legea

0 @x0 @x @x @x0 @2x

(x) ! (x0 ) = (x) + : (207)
@x @x0 @x0 @x @x0 @x0
Indicatii 5 Folositi (196), de…nitia (204) si faptul ca la schimbari de harti locale
(Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x0 = x0 (x)] coe…cientii inversei metricii se transforma
dupa legea
@x0 @x0
g (x) ! g 0 (x0 ) = g (x) : (208)
@x @x
Notam cu dX variatia vectorului X (x) la transportul paralel din p 2 M in
p0 2 M [in harta locala (Ua ; a ) 2 AM , a (p) = x si a (p0 ) = x+ x, unde j x j << 1]
def
dX = Xk (x + x) X (x) : (209)

Folosind (198) si (203) obtinem ca

dX = X x : (210)

Intr-adevar, (203) se scrie sub forma

d [X (x) Y (x)] = 0 , (dX ) Y + X dY = 0;

ceea ce implica
(dX ) + X x Y = 0: (211)
In virtutea arbitrarietatii vectorului Y 2 Tp M din (211) rezulta (210).
Fie X 2 ( (M )) un camp vectorial neted si …e p, p0 2 M [in harta locala
(Ua ; a ) 2 AM , a (p) = x si a (p0 ) = x + x, unde j x j << 1]. Atunci,

@
X (x + x) = X (x + x) ; (212)
@x x+ x

si
@
Xk (x + x) = Xk (x + x) (213)
@x x+ x

sunt vectori tangenti in p0 2 M . Deoarece X (x + x) si Xk (x + x) sunt vectori

tangenti in acelasi punct al lui M , rezulta ca si diferenta lor

X (x + x) Xk (x + x) = X ; (x) + (x) X (x) x (214)

32
este tot vector tangent in acelasi punct al varietatii. Termenii dintre parantezele
drepte din membrul drept al egalitatii (214) le notam cu

X ; (x) X ; (x) + (x) X (x) (215)

si se numesc derivatele covariante in raport cu campurile de vectori @=@x . Acesti

termeni reprezinta componentele unui camp tensorial neted de tip (1; 1) pe varietatea
M.

Teorema 2 Marimile X ; (x) de forma (215) se transforma la schimbari de harti

locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b ) [x ! x0 = x0 (x)] ca si componentele unui camp
tensorial neted de tip (1; 1) pe M .

Demonstratie. La schimbarea de harti locale mentionata in enuntul teoremei X (x)

se transforma dupa legea (102), iar simbolurile Cristo¤el (x) in acord cu (207).
Pe baza acestor remarci si a de…nitiilor (215) obtinem succesiv

@X 0 (x0 ) @ @x0
X0 ; (x0 ) + 0
(x0 ) X 0 (x0 ) = X (x)
@x0 @x0 @x
@x0 @x @x @x0 @2x @x0
+ (x) + X (x)
@x @x0 @x0 @x @x0 @x0 @x
@ 2 x0 @x @x0 @x
= 0
X (x) + X ; (x)
@x @x @x @x @x0
@x0 @x @x @x0 @2x @x0
+ (x) + X (x) : (216)
@x @x0 @x0 @x @x0 @x0 @x

Derivand (22) in raport cu x0 obtinem relatiile

@x0 @2x @ 2 x0 @x @x
= : (217)
@x @x0 @x0 @x @x @x0 @x0
Pe baza relatiilor anterioare si a ecuatiilor (23) formula (216) devine

@x0 @x
X0 ; (x0 ) = X ; (x) + (x) X (x)
@x @x0
@x0 @x
X ; (x) : (218)
@x @x0
Relatiile (218) demonstreaza caracterul tensorial al marimilor (215).
0
Fie 2 (M ) un camp neted de 1-forme si …e p, p0 2 M [ in harta locala
(Ua ; a ) 2 AM , a (p) = x si a (p0 ) = x + x, unde j x j << 1]. Atunci

(x + x) = ! (x + x) (dx )x+ x (219)

si
k (x + x) = ! k (x + x) (dx )x+ x (220)

33
sunt covectori in p0 2 M . Se poate arata si in aceasta situatie ca diferenta celor doi
covectori este tot covector in acelasi punct al varietatii

! (x + x) ! k (x + x) = ! ; (x) (x) ! (x) x : (221)

Termenii din parantezele drepte din membrul drept al egalitatii (221) se noteaza cu

! ; (x) ! ; (x) (x) ! (x) (222)

si se numesc derivatele covariante in raport cu campurile de vectori @=@x . Acesti

termeni reprezinta componentele unui camp tensorial neted de tip (0; 2) pe M .

Problema 17 Procedand intr-o maniera similara cu cea utilizata anterior sa se de-

monstreze ca (222) se transforma la schimbari de harti locale (Ua ; a ) ! (Ub ; b )
[x ! x0 = x0 (x)] ca si componentele unui camp tensorial neted de tip (0; 2) pe
M.

Extindem (215) si (222) ca derivari in algebra campurilor tensoriale netede

0 r+r 0
(T T 0) 1
1 r+r 0
s+s0 ;
(x) = T 1
1 r
s; (x) T r+1
s+1 s+s0
(x)
0 r+1 r+r 0
+T 1
1
s
r
(x) T s+1 s+s0 ;
(x) ; (223)
0
care comuta cu contractiile. Pentru X 2 ( (M )) si 2 (M ) exprimate in
harta locala (Ua ; a ) 2 AM prin relatiile
@
X = X (x) ; = ! (x) dx ; (224)
@x
avem ca
(X (x) ! (x)); = X ; (x) ! (x) + X (x) ! ; (x) : (225)
Introducand (215) si (222) in (225), obtinem ca derivatele covariante ale campurilor
de scalari in raport cu campurile @=@x se reduc la derivatele partiale in raport cu
coordonatele locale

(X (x) ! (x)); = (X (x) ! (x)); : (226)

Pentru a determina actiunile derivatelor covariante in raport cu campurile vecto-

riale @=@x vom folosi (215), (222), precum si faptul ca orice camp tensorial neted de
tip (r; s) poate … scris [cel putin local] ca produsul tensorial de r campuri vectoriale
netede si s campuri netede de 1-forme. Pentru T 2 (r;s) (M ) si (Ua ; a ) 2 AM
0
exista (Xi )i=1;r ( (M )) si ! j j=1;s
(M ) astfel incat

T = X1 Xr !1 !s : (227)

In harta locala (Ua ; a)

2 AM (227) se scrie sub forma
r
!0 s 1
Y Y
T 11 sr (x) = Xi i (x) @ ! j j (x)A ; (228)
i=1 j=1

34
unde
@
Xi = Xi (x) ; ! j = ! j (x) dx : (229)
@x
Aplicand regula (223) pentru calculul derivatei covariante in raport cu @=@x a cam-
pului tensorial (228) obtinem
0 10 1
Xr Yr Ys
B C
T 11 sr; (x) = Xk;k (x) @ Xi i (x)A @ ! j j (x)A
k=1 i=1 j=1
i6=k
0 1
r
! s s
Y X B Y C l
+ Xi i (x) B ! j j (x)C
@ A ! l ; (x)
i=1 l=1 j=1
j6=l
2 !0 s 13
r
Y Y
= 4 Xi i (x) @ ! j j (x)A5
i=1 j=1
;
0 10 1
r
X r
Y s
Y
B C
+ k
k
(x) Xk k (x) @ Xi i (x)A @ ! j j (x)A
k=1 i=1 j=1
i6=k
0 1
r s
!
s
Y X BY C
Xi i
(x) B ! j
(x)C l (x) ! l l (x) : (230)
@ j A l
i=1 l=1 j=1
j6=l

Introducand (228) in membrul drept al egalitatii (230) putem scrie derivata covarianta
sub forma
Xr
k
T 11 sr; (x) = T 11 sr; (x) + k
k
(x) T 11 sk 1 k+1 r (x)
k=1
s
X
l
l
(x) T 1
1
l
r
1 l l+1 s
(x) : (231)
l=1

Derivatele covariante ale tensorul metric se obtin din relatiile (231) particularizate
pentru un camp tensorial de tip (0; 2)
g ; (x) = g ; (x) (x) g (x) (x) g (x)
= g ; (x) ( ) (x) : (232)
Pe baza relatiilor (195) obtinem ca derivatele covariante ale tensorului metric (232)
se anuleaza
g ; (x) = 0: (233)
Ecuatiile (233) implica pe baza relatiilor (155) si (223) ca derivatele covariante ale
inversei tensorului metric se anuleaza
g ; (x) = 0: (234)

35
Problema 18 Sa se calculeze simbolurile Christo¤ el pentru metrica indusa pe S 2 ,
exprimata local prin (143) si (144).

2.2.3 Campuri tensoriale remarcabile pe varietati Riemanniene

Am a…rmat anterior ca transportatul paralel al unui vector X 2 Tp1 M in Tp2 M de-
pinde esential de curba ce uneste punctele p1 si p2 si in lungul careia se face transportul
paralel. Vom demonstra acest rezultat folosind transportul paralel in…nitesimal. Fie
p1 , p2 , p3 si p4 puncte pe M in…nit mic vecine. Exista (Ua ; a ) 2 AM astfel incat p1 ,
p2 , p3 , p4 2 Ua si

a (p1 ) = x; a (p2 ) = x + dx; a (p3 ) = x + x; a (p4 ) = x + dx + x; (235)

unde jdx j << 1 si j x j << 1.

In continuare, ne propunem sa construim transportatul paralel al vectorului X 2
Tp1 M in Tp4 M pe “rutele” p1 ! p2 ! p4 si p1 ! p3 ! p4 .
Pe “ruta” p1 ! p2 ! p4 transportam paralel mai intai X 2 Tp1 M in Tp2 M
si vectorul astfel obtinut il transportam paralel in Tp4 M . La primul pas construim
vectorul din Tp2 M cu coordonatele

Xk (x + dx) = X (x) (x) X (x) dx : (236)

Transportatul paralel al vectorul cu coordonatele (236) din Tp2 M in Tp4 M are coor-
donatele

Xk (x + dx + x) = Xk (x + dx) (x + dx) Xk (x + dx) x : (237)

Introducem (236) in (237), folosim dezvoltarea in jurul lui x a functiilor de argument

x + dx si neglijam termenii cel putin patratici in dx [jdx j << 1], de unde obtinem

Xk (x + dx + x) = X (x) (x) X (x) dx + dx

; (x) (x) (x) X (x) dx x : (238)

Procedand intr-o maniera similara gasim pentru coordonatele transportatului pa-

ralel al vectorului X 2 Tp1 M pe “ruta” p1 ! p3 ! p4 urmatoarea forma

~ (x + dx + x)
X = X (x) (x) X (x) dx + dx
k

; (x) (x) (x) X (x) dx x : (239)

~ (x + dx + x) obtinem
Prin calculul diferentei dintre Xk (x + dx + x) si X k

Xk (x + dx + x) ~ (x + dx + x) =
X R (x) X (x) dx x ; (240)
k

unde am utilizat notatia

R (x) = [ ; ] (x) [ (x) ] (x) : (241)

36
 In (241) am utilizat conventia de antisimetrie

A[ ] =A A : (242)

Marimile R (x) exprimate in (241) sunt componentele unui camp tensorial

neted de tip (1; 3) in harta locala (Ua ; a ). Campul tensorial neted mentionat este
cunoscut in literatura de specialitate ca tensorul Riemann.

Problema 19 Sa se calculeze componentele tensorului Riemann asociat metricii in-

duse pe S 2 exprimata local prin (143) si (144).

Din (240) observam ca transportul paralel al unui vector este independent de

curba in lungul careia se efectueaza transportul daca si numai daca tensorul Riemann
este trivial. Netrivialitatea tensorului Riemann este echivalenta cu necomutativitatea
derivatelor covariante [spre deosebire de derivatele partiale in raport cu coordonatele
unei harti locale]. Vom demonstra ultima a…rmatie pentru un camp vectorial neted
X 2 ( (M )) exprimat in harta locala (Ua ; a ) 2 AM prin

@
X = X (x) : (243)
@x
Pe baza de…nitiei (215), a simetriei simbolurilor Christo¤el de speta a II-a in indicii
inferiori si a notatiei (241), avem ca

X ; ; (x) X ; ; (x) = X ; ;
(x) X ; ;
(x)
= X ; ;
(x) + (x) X ; (x) (x) X ; (x)
X ; ;
(x) (x) X ; (x) + (x) X ; (x)
= R (x) X (x) : (244)

Problema 20 Folosind aceleasi argumente ca si in deducerea relatiei (244) sa se

0
arate ca pentru orice camp neted de 1-forme 2 (M ) , cu expresia =
! (x) dx in harta locala (Ua ; a ) 2 AM , are loc

! ; ; (x) ! ; ; (x) = R (x) ! (x) : (245)

Relatiile (244) si (245) pot … generalizate pentru un camp tensorial neted arbitrar
T2 (r;s) (M ) . Pentru un astfel de camp tensorial cu expresia in harta locala
(Ua ; a ) 2 AM data prin

@ @
T=T 1
1
s
r
(x) dx 1
dx s ; (246)
@x 1 @x r

avem
r
X
1 k 1 k k+1 r
T 1
1 r
s; ; (x) T 1
1 r
s; ; (x) = R k
k
(x) T 1 s (x)
k=1

37
 s
X
+ R l
l
(x) T 1
1 r
l 1 l l+1 s
(x) : (247)
l=1

Semni…catia geometrica a tensorului Riemann este continuta in urmatoarea teo-

rema.
Teorema 3 O varietate Riemanniana (M; AM ; g) este plata daca si numai daca ten-
sorul Riemann este trivial.
Demonstratie. Fie (M; AM ; g) o varietate Riemanniana plata. Pentru o astfel de
varietate tensorul metric este local constant (137). Aceasta implica, pe baza relatiilor
(194) si a de…nitiilor (204), trivialitatea simbolurilor Christo¤el de spetele I si a II-a.
Trivialitatea simbolurilor Christo¤el de speta a II-a conduce, pe baza de…nitiei (241),
la trivialitatea tensorului Riemann.
Reciproc, presupunem ca tensorul Riemann este trivial
R (x) = 0; 8x 2 a (Ua ) ; (248)
in …ecare punct p0 2 M si in orice harta locala (Ua ; a ) 2 AM (p0 ). Din (240) si
trivialitatea tensorului Riemann rezulta ca transportul paralel pe M nu depinde de
curba aleasa. O consecinta a independentei transportului paralel de curba in lungul
careia se efectueaza transportul este ca dintr-un vector tangent X0 2 Tp0 M putem
construi prin transport paralel un camp vectorial neted X 2 ( (M )) care satisface
X ; (x) = 0; 8x 2 a (Ua ) : (249)
0
Folosind F (M )-izomor…smul canonic (151) intre F (M )-modulul (M ) si F (M )-
modulul ( (M )), ecuatiile (233) si relatiile anterioare, obtinem
X ; (x) X ; (x) (x) X (x) = 0; 8x 2 a (Ua ) : (250)
Simetria simbolurilor Christo¤el de speta a II-a in indicii inferiori si relatiile (250)
conduc la egalitatile
X ; (x) = X ; (x) ; 8x 2 a (Ua ) ; (251)
numite conditii de integrabilitate. Aceste conditii asigura existenta unui camp scalar
S 2 F (M ) astfel incat
X (x) = S; (x) ; 8x 2 a (Ua ) : (252)
Alegem pe M o harta locala (Ub ; b ) 2 AM (p0 ) ale carei functii de coordonate
joaca rolul campului scalar din (252), adica
x0 ; = (x) x0 ; : (253)
Vom arata ca in harta locala (Ub ; b ) 2 AM (p0 ) coe…cientii metricii g se reduc la
niste constante. La schimbarea de harti locale (Ub ; b ) ! (Ua ; a ) [x0 !x =
x (x0 )] componentele metricii se transforma dupa legea
@x0 @x0 0
g 0 (x0 ) ! g (x) = g (x0 ) : (254)
@x @x

38
Derivand (254) in raport cu x si utilizand relatiile (253) obtinem

@x0 @x0 0
g ; (x) = (x) g (x0 )
@x @x
@x0 @x0 0 @x0 @x0 @x0 @g 0
+ (x) g (x0 ) + (x0 )
@x @x @x @x @x @x0
@x0 @x0 @x0 @g 0
= (x) g (x) + (x) g (x) + (x0 )
@x @x @x @x0
@x0 @x0 @x0 @g 0
= ( ) (x) + (x0 ) : (255)
@x @x @x @x0
Comparand (195) cu (255) obtinem ecuatiile

@x0 @x0 @x0 @g 0

(x0 ) = 0: (256)
@x @x @x @x0
Din (256) rezulta imediat anularea derivatelor coe…cientilor metricii in harta locala
(Ub ; b )
@g 0
(x0 ) = 0; (257)
@x0
ceea ce este echivalent cu faptul ca in harta locala mentionata componentele metricii
sunt constante.
In continuare vom evidentia cateva proprietati ale tensorului Riemann. De…nim
tensorul lui Riemann complet covariant prin

R j g R ; (258)

fara a mai evidentia coordonatele asociate hartii locale alese. Din (241) si (258)
observam ca tensorul lui Riemann complet covariant este antisimetric in ultimii doi
indici
R j = R j : (259)
Pe baza relatiilor (241) si (258) exprimam tensorul Riemann complet covariant in
functie de simbolurile Christo¤el si derivatele acestora sub forma

R j = g [ ; ] g [ ] = ; + ;
+g ; g ; + : (260)

Folosind expresiile derivatelor metricii in termenii simbolurilor Christo¤el de speta I

(195), relatiile (260) devin

R j = [ ; ] [ ] : (261)

Pe baza legaturii dintre simbolurile Christo¤el de speta I si derivatele de ordinul I ale

coe…cientilor metricii (194), tensorul Riemann complet covariant poate … exprimat
sub forma
1
R j = @[ g ][ ; ] [ ] : (262)
2

39
 Simetria coe…cientilor metricii impreuna cu cea a simbolurilor Christo¤el de speta
a II-a conduc la proprietatile de simetrie ale tensorului Riemann complet covariant

R j =R j = R j = R j : (263)

Utilizand simetriile obiectelor invocate anterior si expresia (262) a tensorului Rie-

mann, obtinem ca au loc relatiile

R [ j ] R j +R j +R j = 0; (264)

cunoscute in literatura de specialitate ca identitatile Bianchi de speta I. Proprietatile

(263) si (264) implica faptul ca nu toate componentele tensorului Riemann complet
covariant sunt algebric independente. Ne propunem sa numaram componentele al-
gebric independente ale tensorului Riemann complet covariant asociat metricii unei
varietati Riemanniene (M; AM ; g) de dimensiune m. Pentru a realiza numaratoarea
propusa vom exploata mai intai proprietatile de simetrie (263). Notam dubletele
si cu A si respectiv B. In termenii acestor notatii componentele independente ale
tensorului Riemann complet covariant se scriu ca

R j RAB ; (265)

unde
A; B 2 f12; 13; 14; : : : ; (m 1) mg : (266)
Multimea in care indicii A si B iau valori are m(m2 1) elemente. Prima egalitate din
(263) este echivalenta cu simetria obiectului RAB in indicii A si B, ceea ce implica
un numar de

m (m 1) m (m 1) m2 m+2
1+2+ + = (267)
2 8
componente independente. Identitatile Bianchi de speta I stabilesc relatii algebrice
intre componentele (265). Numarul de identitati Bianchi de speta I independente care
nu evidentiaza antisimetria in …ecare dintre cele doua perechi de indici [( ) si ( )]
este
m m (m 1) (m 2) (m 3)
= : (268)
4 24
Diferenta dintre (267) si (268) ne conduce la numarul de componente algebric
independente ale tensorului Riemann complet covariant asociat metricii unei varietati
Riemanniene (M; AM ; g) de dimensiune m

m2 m2 1
Nindep = : (269)
12
Tensorul Riemann complet covariant mai satisface si un set de identitati diferen-
tiale numite identitatile Bianchi de speta a II-a. Acestea sunt o consecinta a faptului
ca tensorul Riemann masoara “abaterea” de la comutativitate a derivatelor covari-
ante.

40
 0
Fie un camp neted de 1-forme 2 (M ) cu expresia = ! (x) dx in
harta locala (Ua ; a ) 2 AM . Conform discutiilor anterioare, D = ! ; (x) dx dx
este expresia locala a unui camp tensorial neted de tip (0; 2). Pe baza relatiilor (247)
obtinem ca
! ; ; ; ! ; ; ; =R ! ; +R ! ; : (270)
Scriem egalitatile (270) obtinute prin permutarile circulare in indicii ( ; ; )
! ; ; ; ! ; ; ; = R ! ; +R ! ; ; (271)
! ; ; ; ! ; ; ; = R ! ; +R ! ; : (272)
Sumand membru cu membru relatiile (270)–(272) si folosind (264) obtinem
! ;[ ; ]; +! ;[ ; ]; +! ;[ ; ]; =R ! ; +R ! ; +R ! ; (273)
Prelucrand membrul stang al egalitatii (273) pe baza relatiilor (247) derivam relatiile
R ! ;
+ R ! ;
+ R ! ;
=R ! ; +R ! ; +R ! ; : (274)

Folosind proprietatea (223) a derivatei covariante si relatiile (274) obtinem relatiile

R [ ; ]! = 0; (275)
0
care pe baza arbitrarietatii campului neted de 1-forme 2 (M ) ne conduc la
identitatile
R [ ; ] = 0; (276)
numite identitatile Bianchi de speta a II-a. Folosind rezultatul (233), de…nitia ten-
sorului Riemann complet covariant (258), proprietatea (223) a derivatei covariante
si (276) determinam identitatile Bianchi de speta a II-a corespunzatoare tensorului
Riemann complet covariant
R j[ ; ] = 0: (277)
Problema 21 Sa se demonstreze ca marimile exprimate local prin
H =g [ g ] ;
reprezinta componentele unui camp tensorial neted de tip (0; 4) care are proprietatile
de simetrie ale tensorului Riemann si veri…ca identitatile Bianchi de speta a II-a.
Prin contractia simpla (dubla) cu inversul tensorului metric a tensorului Riemann
complet covariant obtinem un camp tensorial neted de tip (0; 2) (camp scalar neted)
cunoscut sub numele de tensorul lui Ricci (curbura scalara)
R =g R j ; (R = g R ): (278)
Folosind proprietatile de simetrie (263) si identitatile Bianchi de speta a II-a (277)
ale tensorului Riemann complet covariant vom determina diferite proprietati ale ten-
sorul Ricci si curburii scalare. Proprietatile de simetrie ale tensorului Riemann im-
preuna cu simetria inversului tensorului metric conduc la simetria tensorului Ricci
R =R : (279)

41
 Efectuand contractia dubla a identitatilor (277) cu inversa metricii obtinem re-
latiile
g g R j[ ; ] g g R j ; + R j ; + R j ; = 0: (280)
Pe baza ecuatiilor (234), a proprietatilor de simetrie (263) si a de…nitiilor (278) relatiile
de mai sus pot … exprimate sub forma

1
R; 2g R ; g R g R = 0: (281)
2 ;

Termenii
1
G g R; R (282)
2
pe care actioneaza derivatele covariante in (281) constituie componentele unui camp
tensorial neted de tip (0; 2) care se numeste tensorul lui Einstein. Relatiile (281) pot
… exprimate compact sub forma
G ; = 0: (283)
Simetria tensorului Ricci (279) si relatia de de…nitie (282) conduc la proprietatea de
simetrie a tensorului Einstein.
Un alt camp tensorial neted construit pe baza tensorului Riemann complet co-
variant este tensorul lui Weyl. Acest camp tensorial se construieste ca o combinatie
liniara a tensorilor Riemann, Ricci si curbura scalara. Combinatia liniara pastreaza
proprietatile de simetrie (263)–(264) ale tensorului Riemann iar contractiile tensorului
Weyl cu inversul tensorului metric sunt nule. Construim campul tensorial mentionat
sub forma

W j =R j +a g [ R ] g [ R ] + bg [ g ] R: (284)

Constantele reale a si b de determina din conditia ca urma tensolului Weyl sa …e nula

g W j = 0: (285)

Problema 22 Sa se arate ca valorile constantelor a si b determinate din conditia

(285) sunt
1 1
a= ; b= ; (286)
m 2 (m 1) (m 2)
unde m este dimensiunea varietatii Riemanniene (M; AM ; g)

Inlocuim constantele a si b obtinute anterior in (284) si identi…cam expresiile

concrete ale componentelor tensorului Weyl
g [ R ] g [ R ] g [g ] R
W j =R j + : (287)
m 2 (m 1) (m 2)

Tensorul lui Weyl este obiectul de baza in constructia formularii Weyl a gravitatiei
conforme.

42
2.2.4 Izometrii. Tensori Killing
Existenta unei metrici pe o varietate Riemanniana (M; AM ; g) conduce natural la
problema determinarii difeomor…smelor netede care conserva metrica respectiva.

De…nitia 15 Un difeomor…sm F al varietatii Riemanniene (M; AM ; g) se numeste

izometrie a acesteia daca
F g = g; (288)
sau intr-o harta locala (Ua ; a ) 2 AM [F (Ua ) Ua iar expresia difeomor…smului F
este a (Ua ) 3 x ! y = y (x) 2 a (Ua )]

@y @y
g (y (x)) (x) (x) = g (x) ; ; = 1; m: (289)
@x @x
Un caz particular de izometrii sunt cele in…nitesimale generate de campuri vecto-
riale netede ca in (103). In aceasta situatie de…nitiile (128) si cea anterioara conduc la
faptul ca un camp vectorial neted X 2 ( (M )) genereaza [prin intermediul aplicatiei
(103)] o izometrie in…nitesimala daca si numai daca

X (x) @ g (x) + g (x) @ X (x) + g (x) @ X (x) = 0: (290)

Conditiile anterioare sunt echivalente pe baza relatiilor (233) cu

X( ; ) = 0; ; = 1; m: (291)

Un camp vectorial X 2 ( (M )) care satisface (291) se numeste camp vectorial

Killing [in literatura de specialitate se utilizeaza denumirea de vector Killing]. Exis-
tenta unui vector Killing este o consecinta a unei proprietati de simetrie a spatiului
(M; AM ; g) [17].
Generalizarea notiunii de vector Killing se face pe baza relatiilor (291). Un camp
tensorial neted 2 (0;s) (M ) complet simetric se numeste tensor Killing daca
satisface conditiile

( 1 s ; s+1 )
= 0; 1; : : : ; s+1 = 1; m: (292)

Exemplul 6 Metrica pe varietatea Riemanniana (M; AM ; g) este tensor Killing de

rang doi.

Tensorii Killing ai unei varietati Riemanniene sunt importanti deoarece genereaza

marimi conservative pentru o particula care evolueaza in camp gravitational [12].

2.2.5 Spatiul Minkowski

In aceasta sectiune, pe baza principiilor relativitatii restranse, vom organiza multimea
evenimentelor ca o varietate Riemanniana plata numita spatiul Minkowski. Numim
eveniment un fapt …zic care se petrece intr-un punct din spatiu si la un moment de
timp [13]. Desi apeleaza la un observator, evenimentele se constituie ca o multime de
puncte [nu pot exista doua fapte …zice care sa se petreaca la acelasi moment de timp

43
si in acelasi loc] independenta de acesta. Notam cu M4 multimea evenimentelor si o
vom inzestra, pe baza principiilor relativitatii restranse, cu o structura de varietate
Riemanniana plata.
Enunturile principiilor relativitatii restranse sunt:

Axioma 1 Legile naturii sunt aceleasi in orice sistem de referinta inertial.

Axioma 2 Viteza luminii in vid are aceeasi valoare in toate sistemele de referinta
inertiale.

Notam cu OI multimea observatorilor inertiali. Pentru …ecare observator inertial

o 2 OI de…nim aplicatia o : M4 ! R4 care asociaza in mod unic …ecarui eveniment
p 2 M4 un cvadruplu de numere reale x (p) x0 (p) ; x1 (p) ; x2 (p) ; x3 (p) unde
0
x (p) = ct (p) [c-viteza luminii in vid si t (p)-momentul de timp la care se petrece
evenimentul p] iar x1 (p) ; x2 (p) ; x3 (p) sunt coordonatele carteziene ale punctului
din spatiu in care se petrece evenimentul relativ la reperul cartezian asociat observa-
torului inertial o. Maniera de de…nitie a aplicatiei o implica bijectivitatea acesteia.
Fie p1 si p2 doua evanimente. De…nim marimea
3
X
2 2
s2o (p1 ; p2 ) = x0 (p1 ) x0 (p2 ) + xi (p1 ) xi (p2 ) : (293)
i=1

Aceasta marime se numeste interval cvadridimensional determinat de evenimentele p1

si p2 si masurat de observatorul inertial o 2 OI . Se poate demonstra [13] ca principiul
II al relativitatii restranse implica independenta intervalului cvadridimensional de
observatorul inertial ales. Cu alte cuvinte, pentru oricare doi observatori inertiali o,
o0 2 OI avem
s2o (p1 ; p2 ) = s2o0 (p1 ; p2 ) : (294)
Egalitatea anterioara ofera intervalului cvadridimensional un caracter absolut si jus-
ti…ca notatia
s2 (p1 ; p2 ) : (295)
Intervalul cvadridimensional poate … exprimat compact sub forma

s2o (p1 ; p2 ) = [x (p1 ) x (p2 )] [x (p1 ) x (p2 )] ; (296)

unde am utilizat notatia

( ) ; =0;3 = diag ( ; +; +; +) : (297)

Consideram doua evenimente arbitrare p1 si p2 foarte apropiate

x (p2 ) = x (p1 ) + x ; 8 = 0; 3 (298)

relativ la observatorul o 2 OI . Coordonatele masurate de observatorul o0 2 OI pentru

aceleasi evenimente vor satisface niste relatii similare cu (298)

x0 (p2 ) = x0 (p1 ) + x0 ; 8 = 0; 3: (299)

44
 Introducand (298) si (299) in (294) obtinem

x0 x0 = x x : (300)

Din egalitatea (300) vom determina legatura dintre coordonatele masurate de ob-
servatorii o si o0 2 OI pentru acelasi eveniment p1 2 M4 folosind asumptia rezonabila
conform careia coordonatele masurate de observatorul o depind neted de cele masurate
de o0 pentru acelasi eveniment

x0 (p) = x0 (x (p)) ; (301)

unde functiile x ! x0 (x) sunt netede. Aplicatiile

R4 3 x ! x0 = x0 (x) 2 R4 ; (302)
R4 3 x0 ! x = x (x0 ) 2 R4 ; (303)

sunt chiar functiile compuse o0 o si respectiv o o0 .

Pe baza asumptiei enuntate anterior, putem exprima x0 in termenii marimilor
x

x0 = x0 (p2 ) x0 (p1 ) = x0 (x (p2 )) x0 (x (p1 ))

= x0 (x (p1 ) + x) x0 (x (p1 ))
@x0 @ 2 x0
= (x (p1 )) x + (x (p1 )) x x + : (304)
@x @x @x
Introducand dezvoltarea (304) in (300) si neglijand termenii cel putin cubici in x
[omitere justi…cata de alegerea evenimentelor p1 si p2 ca …ind foarte apropiate] iden-
ti…cam
@x0 @x0
(x (p1 )) (x (p1 )) x x = x x : (305)
@x @x
Data …ind arbitrarietatea evenimentului p1 2 M4 , relatia (305) poate … rescrisa sub
forma
@x0 @x0
x x = x x ; (306)
@x @x
sau, echivalent,
@x0 @x0
= ; 8 ; = 0; 3: (307)
@x @x
Derivam (307) in raport cu x si obtinem

@ 2 x0 @x0 @x0 @ 2 x0
+ = 0; 8 ; ; = 0; 3: (308)
@x @x @x @x @x @x
Efectuam permutarile circulare in indicii , , in egalitatile (308)

@ 2 x0 @x0 @x0 @ 2 x0
+ = 0; 8 ; ; = 0; 3; (309)
@x @x @x @x @x @x
@ 2 x0 @x0
@x0 @ 2 x0
+ = 0; 8 ; ; = 0; 3: (310)
@x @x @x @x @x @x

45
Realizam o combinatie liniara a egalitatilor (308)–(310) astfel: egalitatea (308) intra
cu factorul 1 iar celelalte doua cu factorul +1. Folosind simetria matricii [ =
] si teorema Schwarz privitoare la derivatele partiale ale functiilor netede reale de
mai multe variabile reale deducem
@ 2 x0 @x0
2 = 0; 8 ; ; = 0; 3: (311)
@x @x @x
@x0
Utilizand invertibilitatea matricii cu elementele @x (23) si nesingularitatea matricii
(297), din relatiile (311) deducem

@ 2 x0
= 0; 8 ; ; = 0; 3: (312)
@x @x
Integrand (312) obtinem expresia concreta a aplicatiei compuse o0 o

x ! x0 = x +a ; = 0; 3; (313)

unde sunt elementele unei matrici patratice = ( ) ; =0;3 care satisfac [pe
baza relatiilor (307)]
= ; 8 ; = 0; 3; (314)
iar a sunt niste numere reale care exprima coordonatele observatorului o masurate
de observatorul o0 .
Inversand (313) determinam expresia aplicatiei cumpuse o o0 [ca inversa functiei
o0 o ] ca …ind
x0 ! x = (x0 a ); = 0; 3; (315)
unde sunt elementele inversei matricii .
Prin urmare, am introdus pe multimea M4 o structura de varietate neteda AM4 =
f(M4 ; o ) jo 2 OI g. Schimbarile de harti locale se realizeaza prin functii de tranzitie
(313). Varietatea (M4 ; AM4 ) se inzestreaza natural cu un camp tensorial de tip (0; 2)
simetric si nedegenerat exprimat in harta locala (M4 ; o ) prin

= dx dx : (316)

Varietatea Riemanniana plata (M4 ; AM4 ; ) se numeste spatiul Minkowski.

Problema 23 Demonstrati ca expresia (316) a tensorului metric nu depinde de harta

aleasa.

Observam ca metrica (316) este inde…nita, ceea ce conduce la clasi…carea inter-

valelor cvadridimensionale (295) in:

i) interval de tip temporal daca s2 < 0;

ii) interval de tip spatial daca s2 > 0;
iii) interval nul daca s2 = 0.

46
2.2.6 Universul spatio-temporal
Formularea gravitatiei ca teorie relativista de camp a fost realizata de Einstein in
1911 [14] prin suplimentarea principiilor relativitatii restranse cu un nou principiu,
numit principiul echivalentei, al carui enunt [15] este dat mai jos.

Axioma 3 Pentru …ecare eveniment p 2 M4 , in prezenta unui camp gravitational

arbitrar este posibila alegerea unui “sistem de coordonate local inertial” astfel incat
intr-o vecinatate su…cient de mica a evenimentului ales, legile naturii au aceeasi forma
ca intr-un sistem de referinta inertial in absenta gravitatiei.

Acest nou postulat permite organizarea spatiului M4 ca varietate neteda in raport

cu structura neteda AeM4 = f(Uo ; o ) jo 2 O g. Anterior, prin O am notat multimea
observatorilor [inertiali si neinertiali], iar Uo reprezinta domeniul de evenimente pe
care il poate parametriza observatorul o 2 O. Remarcam ca in acest caz schimbarea
de observatori nu mai bene…ciaza de aplicatii compuse o0 o si o o0 liniare ca in
(313) si (315), ci au forma generala (1). Campul gravitational inzestreaza spatiul
evenimentelor M4 cu un camp tensorial de tip (0; 2) simetric si nedegenerat g, care
local este exprimat prin (132), coordonatele acestuia …ind chiar potentialele campului
gravitational.
Prin urmare, in relativitatea generala spatiul evenimentelor M4 este inzestrat
natural ca o varietate Riemanniana 4-dimensionala M4 ; AeM4 ; g . Pentru …ecare
eveniment p 2 M4 exista o harta locala [asociata unui observator o 2 O] (Uo ; o )
astfel incat p 2 Uo [ o (p) = x0 ] si

g (x0 ) = ; g ; (x0 ) = 0; 8 ; ; = 0; 3: (317)

Coordonatele asociate hartii locale (Uo ; o ) evidentiate mai sus se numesc coordonate
normale pe varietatea M4 ; AeM4 ; g in punctul p 2 Uo . Coordonatele normale vor
face transparent principiul echivalentei atunci cand vom introduce notiunea de geo-
dezica, notiune care este direct corelata cu traiectoria unei particule test a‡ata in
campul gravitational ale carui potentiale sunt componentele locale ale metricii g.

47
3 Ecuatii de miscare intr-un camp gravitational
In acest capitol mai intai introducem notiunea de geodezica [prin intermediul trans-
portului paralel] si apoi analizam miscarea unei particule “test” intr-un camp gra-
vitational dat, neglijand modi…carea campului gravitational datorata prezentei par-
ticulei considerate. Conform celor discutate in …nalul capitolului anterior, prezenta
campului gravitational inzestreaza spatiul evenimentelor M4 cu o structura de va-
rietate Riemanniana 4-dimensionala M4 ; AeM4 ; g . Ecuatiile de miscare sunt ob-
tinute din principiul variational bazat pe o functionala caracterizata de metrica pe
varietatea Riemanniana M4 ; AeM4 ; g . Ecuatiile de miscare ale particulei “test” in
campul gravitational dat sunt chiar ecuatiile geodezicelor pe varietatea Riemanniana
M4 ; AeM4 ; g . In …nalul capitolului analizam limita Newtoniana a ecuatiilor de mis-
care ale unei particule “test” intr-un camp gravitostatic pentru a determina legatura
dintre potentialul campului si componentele metricii.

3.1 Geodezice
Numim geodezica pe spatiul M4 [ M4 ; AeM4 ; g varietate Riemanniana] o curba :
I R ! M4 ai carei vectori tangenti se transporta paralel in lungul acesteia. In
cele ce urmeaza vom analiza din punct de vedere matematic notiunea de geodezica.
Alegem o harta locala (Uo ; o ) pe M4 care contine in domeniul de de…nitie al acesteia
toata geodezica (I) Uo . Atunci, expresia locala a curbei respective devine

! x( ) 2 o (Uo ) R4 : (318)

Vectorul tangent in o (x0 ) la curba are expresia

dx @
X (x0 ) = ( 0) ; (319)
d @x x0

unde x0 = x ( 0 ).
Transportatul paralel al vectorului (319) in punctul x00 = x ( 0 + ) = x0 + x
[unde 2 R, j j << 1] a‡at pe curba , conform relatiilor (209) si (210), este exprimat
prin
dx dx @
X (x00 ) = ( 0) (x0 ) ( 0) x : (320)
d d @x x0
0

0
Vectorul anterior coincide cu cel tangent in o (x0 ) la curba

dx @
X (x00 ) = ( 0 + ) : (321)
d @x x00

Din relatiile (320) si (321) deducem

dx dx dx
( 0) (x0 ) ( 0) x = ( 0 + ); 8 = 0; 3: (322)
d d d

48
 Utilizand faptul ca deplasarea pe curba [j j << 1] este in…nitesimala, termenii
din egalitatile (322) se aduc la forma

def dx
x = x ( 0 + ) x ( 0 + ) = ( 0) ; (323)
d
dx dx d2 x
( 0 + ) ( 0) = ( 0) : (324)
d d d 2
Introducem (323) si (324) in (322) si obtinem

d2 x dx dx
( 0) + (x0 ) ( 0) ( 0) = 0: (325)
d 2 d d

Data …ind arbitrarietatea valorii parametrului curbei 0 2 I si a deplasarii in…ni-

tesimale pe aceasta [ 2 R, j j << 1], din (325) deducem ecuatiile geodezicei intr-o
parametrizare a…na

d2 x dx dx
( )+ (x ( )) ( ) ( ) = 0; 8 = 0; 3: (326)
d 2 d d
Observam ca de…nitia geodezicei asigura faptul ca vectorii tangenti la aceasta au
aceeasi “lungime”
dx dx
g (x ( )) ( ) ( ) = k: (327)
d d
Aceasta observatie permite clasi…carea [similara celei pentru intervalul cvadridimen-
sional] geodezicelor in:

i) geodezice de tip temporal daca k < 0;

ii) geodezice de tip spatial daca k > 0;
iii) geodezice nule daca k = 0.

Pe baza principiului de echivalenta, ecuatiile de miscare ale unei particule test in

camp gravitational sunt chiar ecuatiile geodezicei evidentiate mai sus (326).
Ne propunem in continuare sa determinam ecuatiile (326) ale geodezicei intr-o
parametrizare arbitrara. Consideram functia reala neteda monoton strict crescatoare
d
h:J R ! I; ! = ( ); > 0: (328)
d
In aceasta parametrizare, expresia locala a geodezicei h [care are acelasi suport ca
si ] este
! x ( ) x ( ( )) : (329)
Derivatele de ordinul I si II ale coordonatelor curbei in parametrizarile si
sunt corelate prin relatiile
dx d dx
= ; (330)
d d d

49
 2
d2 x d2 dx d d2 x
= + : (331)
d 2 d 2 d d d 2

Pe baza ecuatiilor geodezicei (326) in parametrizarea a…na si a relatiilor (330),

egalitatile (331) devin

d2 x dx dx d d2 dx
+ (x ( )) = : (332)
d 2 d d d d 2 d
Notand
d d2
f( ) ; (333)
d d 2
ecuatiile (332) devin

d2 x dx dx dx
+ (x ( )) =f( ) : (334)
d 2 d d d
Ecuatiile anterioare reprezinta ecuatiile geodezicei intr-o parametrizare arbitrara a
acesteia.
Vom demonstra ca daca avem o curba : J ! R care satisface local (334), atunci
exista o alta parametrizare a acesteia p : J 0 R ! J [ ! = ( )] astfel incat
p satisface ecuatiile geodezicei (326) in harta locala (Uo ; o ). Folosind derivatele
functiilor compuse
2
d d d d2 d d2 d2 d
= ; = + ; (335)
d d d d 2 d d 2 d 2d

rescriem (334) in parametrizarea

2
d d2 x dx dx d2 dx d dx
+ (x ( )) + 2 d =f( ) : (336)
d d 2 d d d d d

Cautam = ( ) astfel incat ultimul termen din membrul stang al egalitatii (336)
sa …e acelasi cu membrul drept

d2 d
2 =f( ) d : (337)
d
Rezolvam ecuatia diferentiala ordinara (337) a carei functie necunoscuta este !
= ( ) [inversa parametrizarii p cautate]. Utilizand notatia

d
R( ) = (338)
d
ecuatia (337) conduce la o ecuatie cu variabile separabile

dR
= f ( ) R: (339)
d

50
Solutia generala a ecuatiei anterioare este

R ( ) = C2 exp F ( ) ; (340)

unde F ( ) este o primitiva a functiei f ( ). Introducand (340) in (338) obtinem

ecuatia
d
= C2 exp F ( ) ; (341)
d
a carei solutie generala este de forma
Z
( ) = C1 + C2 d exp F ( ) : (342)

Alegand constanta de integrare C2 > 0, functia (342) este monoton strict crescatoare
[deci injectiva] si prin micsorarea [eventuala] a codomeniului acesteia [la intervalul J 0 ]
devine surjectiva si deci inversabila. Inversa aplicatiei (342) este chiar parametrizarea
cautata p : J 0 R ! J.
Ecuatiile geodezicei (326) pot … exprimate intr-o forma care ulterior ne va per-
mite identi…carea unor integrale prime importante in evolutia particulelor in campuri
gravitationale statice. Notand cu
dx
u ( )= ( ) (343)
d
avem ca
dx
u ( )=g (x ( )) ( ): (344)
d
Contractand ecuatiile (326) cu g (x ( )) obtinem
du
g (x ( )) ( )+ u ( ) u ( ) = 0; 8 = 0; 3: (345)
d
Pe baza de…nitiilor (344) si a relatiilor (195), ecuatiile (345) pot … aduse la forma
du 1
( ) g ; (x ( )) u ( ) u ( ) = 0; 8 = 0; 3: (346)
d 2
Problema 24 Pe baza argumentelor invocate anterior sa se obtina (346).

3.2 Principiul variational pentru geodezice

Ecuatiile geodezicei (326) [sau echivalent (334)] pot … deduse din principiul varia-
tional bazat pe functionala “lungime a curbei” (165). Ne propunem sa determinam
extremalele functionalei
Z 2 q
S [x ] = d g^g (x ( )) x0 ( ) x0 ( ) (347)
1

in multimea curbelor cu suportul in domeniul Uo al hartii locale (Uo ; o) care satisfac

conditiile bilocale
( 1) = p1 ; ( 2) = p2 ; (348)

51
si au signatura constanta g^ [conditie ce asigura de…nitia corecta a integrandului lui
(347)]. In (347) am utilizat notatia x0 ( ) = dx d . Pe baza principiului variational,
extremalele actiunii (347) sunt solutiile ecuatilor Euler–Lagrange
@L d @L
= 0; = 0; 3; (349)
@x d @x0
unde L este integrandul functionalei (347).
Omitand evidentierea parametrului si folosind simetria coe…cientilor campului
metric obtinem
@L g^g ; x0 x0
= p ; (350)
@x 2 g^g x0 x0
@L g^g x0
= p : (351)
@x0 g^g x0 x0
Deoarece curbele au signatura constanta g^ putem alege pentru solutia sistemului
de ecuatii diferentiale ordinare (349) parametrizarea , care satisface conditia
q
d
= g^g (x ( )) x0 ( ) x0 ( ): (352)
d
Utilizand
dx d dx x0
x_ = =p ; (353)
d d d g^g x0 x0
derivatele (350) si (351) devin
q
@L g^g ;
= g^g x0 x0 x_ x_ ; (354)
@x 2
@L
= g^g x_ : (355)
@x0
Introducem (354) si (355) in (349) si identi…cam
g^g ; d
x_ x_ (^
g g x_ ) = 0: (356)
2 d
Derivand efectiv cel de-al doilea termen din membrul stang al egalitatilor (356),
obtinem ca acestea sunt echivalente cu
1
g x
• + (g ; +g ; g ; ) x_ x_ = 0: (357)
2
Multiplicand (357) cu inversul tensorului metric g si utilizand de…nitiile (204),
ecuatiile (357) devin
x
• + x_ x_ = 0: (358)
Acestea sunt chiar ecuatiile geodezicei intr-o parametrizare a…na (326).

Problema 25 Pe baza relatiilor (350) si (351) sa se arate ca (349) sunt ecuatiile

geodezicei in prametrizarea [coincid cu (334)].

52
 In cele ce urmeaza revenim la spatiul Minkowski (M4 ; AM4 ; ). Fie (M4 ; ) o
harta locala [ (p) = (p)]. In harta locala aleasa geodezicele satisfac ecuatiile

d2
2
= 0; (359)
d
deoarece simbolurile Christo¤el sunt identic nule [spatiul Minkowski este un spatiu
plat]. Din (359) observam ca geodezicele spatiului Minkowski sunt dreptele [sau seg-
mentele de dreapta]. Astfel, geodezicele de tip temporal ale spatiului Minkowski coin-
cid cu traiectoriile particulelor libere. Aceasta remarca face pertinenta interpretarea
geodezicelor de tip temporal pe varietatea Riemanniena M4 ; AeM4 ; g ca traiectorii
ale particulelor test in campul gravitational cu potentialele coe…cientii metricii uni-
versului spatio-temporal.
Generalizarea enuntata anterior impreuna cu un rezultat matematic general referi-
tor la existenta coordonatelor normale demonstreaza principiul de echivalenta in cazul
miscarii particulelor test in camp gravitational. Rezultatul matematic invocat este
continut in urmatoarea teorema.

Teorema 4 Fie (M; AM ; g) o varietate Riemanniana si : I R ! M o geodezica

a acesteia. Atunci, pentru …ecare punct p0 2 (I) exista o harta locala (Ua ; a ) 2
A (p0 ) [Ua 3 p ! a (p) = (p)] astfel incat expresia aplicatiei relativ la aceasta
este
! ( )=a ; 8 2 (Ua ) : (360)

Demonstratie. Vezi [16].

In teorema anterioar am notat prin (Ua ) contraimaginea multimii Ua prin
aplicatia .
Coordonatele locale furnizate de teorema anterioara se numesc coordonate nor-
male.

3.3 Limita Newtoniana

In aceasta sectiune vom justi…ca interpretarea privitoare la traiectoriile particulelor
a‡ate in camp gravitational facuta anterior. In acest sens, vom analiza ecuatiile de
miscare ale particulei test (326) intr-un camp gravitational stationar slab

g ;0 = 0 si g = +h ; jh j << 1 (361)

si vom presupune ca vitezele cu care evolueaza particula sunt mici in raport cu viteza
luminii in vid
dxi dx0
<< ; 8i = 1; 3: (362)
d d
Pe baza relatiilor (362), ecuatiile (326) devin

d2 x dx0 dx0
+ 00 = 0: (363)
d 2 d d

53
 Utilizand intensitatea slaba a campului gravitational [jh j << 1], coe…cientii
inversului tensorului metric sunt
g = h ; (364)
unde am utilizat notatiile
h = h : (365)
De…nitiile simbolurilor Christo¤el (204) impreuna cu faptul ca am considerat un
camp gravitational slab si stationar (361) conduc la
0 1 ij i
00 = 0; 00 =
h00;j : (366)
2
Introducand (366) in (363), identi…cam ecuatiile geodezicei in aproximatia consi-
derata
2
d2 xi 1 ij dx0
h00;j = 0; (367)
d 2 2 d
d2 x0
= 0: (368)
d 2
In urma integrarii ecuatiei diferentiale (368) obtinem
dx0
= k; (369)
d
unde k este o constanta reala nenula, pe care o putem alege a … chiar viteza luminii in
vid c [printr-o selectare adecvata a observatorului]. Pe baza egalitatii x0 = ct obtinem
dx0 dt
= c; = 1: (370)
d d
Introducand (370) in ecuatiile (367), acestea devin
d2 xi c2 ij
= h00;j (371)
dt2 2
sau, scrise sub forma vectoriala,
d2 ~x c2
2
= rh00 : (372)
dt 2
Comparand (372) cu ecuatia lui Newton corespunzatoare aceleiasi situatii
d2 ~x
= r'; (373)
dt2
unde ' este potentialul campului gravitostatic [pentru un corp sferic de masa M
omogen potentialul gravitostatic este ' = GM=r], determinam
2'
h00 = (374)
c2
si componenta corespunzatoare a metricii
2'
g00 = 1+ : (375)
c2

54
4 Ecuatiile Einstein
In acesta parte ne propunem sa investigam constructia unei teorii relativiste de camp
care descrie gravitatia. Constructia se bazeaza pe argumente geometrice si pe cerinta
ca in limita nerelativista sa regasim gravitatia Newtoniana.
Pentru aceasta, vom porni de la teoria Newtoniana a campului gravitostatic, dat
…ind faptul ca aceasta a reprezentat un succes in descrierea miscarii planetelor.
Proprietatile caracteristice ale teoriei Newtoniene a campului gravitostatic sunt:
i) Este o teorie scalara de camp [campul gravitostatic …ind descris printr-un camp
scalar real '];
ii) Sursele campului gravitational sunt corpurile cu masa nenula;
iii) Ecuatia de camp este una cu derivate partiale, liniara si de ordinul II
'=4 G : (376)
2 2 2
@ @ @
In (376) este operatorul Laplace [ = @x 2 + @y 2 + @z 2 ], G este constanta

gravitationala [cea care intra in legea atractiei gravitationale F = Gmr20 M ], iar este
densitatea volumica de masa.
Teoria relativista de camp care descrie gravitatia o vom construi pe baza a doua
cerinte fundamentale [17]:
I. In aproximatia campurilor gravitationale slabe si independente de timp si a
vitezelor mici, teoria relativista sa reproduca teoria Newtoniana a gravitatiei;
II. Teoria relativista sa ofere predictii care sa …e veri…cate experimental.
Cea mai simpla teorie relativista pentru gravitatie ar … o teorie care sa descrie
campul gravitational printr-un potential scalar. Pentru o astfel de teorie sursa cam-
pului gravitational trebuie sa …e o marime scalara, expresia relativista a masei. In
relativitatea speciala materia este caracterizata prin tensorul de materie [cunoscut
drept cvadritensorul energie-impuls] care este un camp tensorial de tip (2; 0) simetric,
notat traditional cu
T : (377)
Conservarea energiei si impulsului este descrisa local prin ecuatiile
T ; = 0; = 0; 3: (378)
Exemplul 7 In electrodinamica clasica sistemul constituit dintr-un camp si sursele
sale [materie purtatoare de sarcina electrica] este caracterizat de cvadritensorul
T = Tmat + Tem ; (379)
unde Tmat caracterizeaza sursele campului electromagnetic iar Tem campul electromag-
netic. In cazul in care materia purtatoare de sarcina electrica consta intr-o colectie
de sarcini electrice punctiforme, primul termen din membrul drept al lui (379) este
XZ dx dx 4
Tmat = d ma (x xa ( )) ; (380)
a
d d

55
iar al doilea termen [care caracterizeaza campul electromagnetic] este

2
Tem = 0c F F F F : (381)
4

In varianta scalara a campului gravitational obiectul scalar construit din T care

joaca rol de sursa a campului gravitational este chiar

T = T : (382)

O teorie avand ca sursa a campului gravitational urma tensorului de materie (382)

a fost propusa de Nordstöm cativa ani inaintea formularii relativitatii generale. Teoria
propusa de Nordstöm satisface cerinta I, insa predictiile oferite de aceasta sunt in
contradictie cu datele experimentale [nu satisface cerinta II].
O teorie vectoriala care sa descrie relativist campul gravitational [potentialele
acestuia sa constituie componentele unui camp vectorial] nu este posibila deoarece in
patru dimensiuni spatio-temporale nu se poate construi in maniera directa din (377)
un camp vectorial care sa constituie sursele campului gravitational.
Urmatoarea posibilitate este sa consideram o teorie tensoriala a campului gravita-
tional, in care toate cele zece componente independente ale tensorului energie-impuls
sa constituie surse ale campului gravitational. Corespunzator acestei situatii, poten-
tialele campului gravitational constituie componentele unui camp tensorial de tip (0; 2)
simetric. Cea mai simpla idee de a formula o astfel de teorie ar … o teorie de camp
in spatiul Minkowski. Constructii de astfel de teorii au fost si sunt inca realizate
deoarece din punct de vedere matematic sunt teorii mai simple decat relativitatea
generala. Cu toate acestea, teoriile care descriu gravitatia prin campuri tensoriale pe
spatiul Minkowski intampina di…cultati conceptuale majore. Un alt impediment in
considerarea teoriilor mentionate consta in alegerea uneia dintre acestea in descrierea
gravitatiei. In relativitatea generala ecuatiile de camp pentru campul gravitational
sunt unic determinate, dupa cum vom constata ulterior.
Relativitatea generala este teoria gravitatiei care considera ca surse ale campului
gravitational toate componentele tensorului energie-impuls si care are drept potentiale
componentele metricii din universul spatio-temporal M4 ; AeM4 ; g .
Corespunzator descrierii formulate anterior a campului gravitational, legea locala
de conservare a energiei si impulsului (378) devine

T ; = 0; = 0; 3: (383)

4.1 Ecuatiile de camp

Ecuatiile de camp pentru campul gravitational creat de sursele (377) pot … scrise
generic sub forma
E =T ; ; = 0; 3: (384)
In membrul stang al sistemului (384) sunt componentele locale ale unui camp tensorial
de tip (0; 2) construit din metrica si derivatele cel mult de ordinul II ale acesteia.
Deoarece in aproximatia Newtoniana (384) trebuie sa se reduca la (376), coordonatele

56
locale E trebuie sa …e liniare in derivatele de ordinul II ale componentelor metricii.
Referitor la astfel de campuri tensoriale pe varietati Riemanniene exista rezultatul
continut in urmatoarea teorema.

Teorema 5 Singurele campuri tensoriale netede pe o varietate Riemanniana (M; AM ; g),

construite din metrica si derivatele de ordinul unu si doi ale acesteia in raport cu co-
ordonatele si care sunt patratice in derivatele de ordinul unu si liniare in derivatele
de ordinul doi ale metricii, sunt tensorul lui Riemann si contractiile acestuia.

Demonstratie. Vezi [15].

Pe baza teoremei enuntate mai sus, ecuatiile (384) se scriu generic sub forma

R + g R+ g =T ; ; = 0; 3; (385)

unde , si sunt numere reale si in plus 6= 0 [pentru a asigura cerinta I]. Ecuatiile
(385) sunt echivalente cu

R + g R+ g = T ; = 0; 3; (386)

unde am utilizat notatiile

1
= ; = ; = : (387)

Pe de alta parte, tensorul energie-impuls T trebuie sa satisfaca (383) pe solutiile

ecuatiilor de camp (386), ceea ce conduce la

R + g R+ g ;
R + g R ;
= 0; = 0; 3: (388)

Comparand egalitatile (388) cu (281) identi…cam

1
= : (389)
2
Introducand (389) in (386) si folosind notatia [constanta cosmologica],
deducem ecuatiile Einstein pentru campul gravitational sub forma
1
R g R+ g = T ; ; = 0; 3: (390)
2
Scrise in termenii tensorului Einstein (282), ecuatiile anterioare au expresia

G + g = T ; ; = 0; 3: (391)

Constanta care apare in ecuatiile Einstein (391) este cunoscuta in literatura de

specialitate drept constanta gravitationala relativista.
Din (391) observam ca daca 6= 0 si campul gravitational nu are surse [T =
0, 8 , = 0; 3], atunci metrica Minkowski nu este solutie a ecuatiilor Einstein.
Initial, Einstein a scris ecuatiile (391) fara termenul cosmologic [ = 0]. Interpretarea
cosmologica in acest caz a solutiilor ecuatiilor cu derivate partiale corespunzatoare a

57
condus [in functie de conditiile la limita alese] la un Univers …e in contractie, …e
in expansiune. Adaugarea termenului cosmologic permite identi…carea de solutii ale
ecuatiilor (391) care descriu un Univers static.
Deoarece nu avem in vedere abordarea problemei cosmologice, vom considera ecu-
atiile Einstein fara constanta cosmologica

G = T ; ; = 0; 3: (392)

Ecuatiile pentru vid

G = 0; ; = 0; 3 (393)
admit ca solutie metrica Minkowski. Prin calcul direct se obtine simplu ca in cazul
vidului ecuatiile (394) sunt echivalente cu

R = 0; ; = 0; 3: (394)

Din punct de vedere dinamic, potentialele campului gravitational sunt campuri

gauge [asemenea potentialelor campului electromagnetic (A ) =0;3 ] si pentru a rezolva
(393) trebuie sa …xam etalonarea [ecuatiile (393) nu sunt independente (283)]. Fixarea
etalonarii se face prin alegerea unor harti locale preferentiale din AeM4 in care metrica
satisface conditiile
g = 0; = 0; 3: (395)
Coordonatele preferentiale in care componentele metricii satisfac conditiile (395) se
numesc coordonate armonice. Demonstratia existentei coordonatelor armonice poate
… gasita in [15].

4.2 Limita Newtoniana a ecuatiilor Einstein

In aceasta sectiune vom analiza limita Newtoniana a ecuatiilor Einstein (392) pentru
a determina legatura dintre constanta atractiei universale [constanta G care apare in
ecuatia satisfacuta de potentialul campului gravitostatic '] si factorul care apare in
ecuatiile Einstein. In limita Newtoniana potentialele campului gravitational satisfac
(361), iar sursa campului gravitational consta intr-o distributie de materie a‡ata in
repaus. In aceasta situatie cvadritensorul energie-impuls are o singura componenta
nenula
T00 = c2 : (396)
Contractand (392) cu g si folosind expresia cvadritensorului energie-impuls in
acest caz [singura componenta nenula a acestuia …ind (396)], obtinem

R= T g ; (397)

sau echivalent
R= c2 1 h00 : (398)
Introducem (398) in membrul stang al ecuatiilor (392) si pentru = = 0 deter-
minam
R00 = c2 : (399)
2

58
 In aproximatia considerata

1
R00 = g R0 0 = g ij R0i0j = @i i
00 = @i g00;i : (400)
2

Anterior obtinusem pentru componenta g00 a metricii forma (375). Inlocuind (375)
in (400) obtinem imediat ca
1
R00 = 2 ': (401)
c
Introducand (401) in (399) si comparand rezultatul obtinut cu (376), determinam
legatura dintre constantele G si de forma
8 G
= : (402)
c4
Din (402) constatam ca valoarea constantei gravitationale relativiste – responsa-
bila pentru interactia gravitationala este foarte mica [ 10 47 ] si nu este adimen-
sionala. Valoarea foarte mica a constantei gravitationale relativiste implica faptul ca
interactia gravitationala este foarte slaba. Existenta dimensiunii constantei de cu-
plaj induce nerenormabilitatea teoriei cuantice de camp cu limita clasica data de
formularea Hilbert–Einstein.

59
5 Formulari Lagrangiene ale campului gravitational
In acest capitol vom prezenta cateva formulari echivalente ale campului gravitational
privit drept camp dinamic. Mai precis, vom enunta formularile Hilbert–Einstein,
Palatini si formalismul de ordinul I in derivate ale campului gravitational. In cadrul
formularilor mentionate vom calcula ecuatiile de evolutie [care deriva din principiul
variational bazat pe o actiune Lagrangiana] si vom evidentia transformarile gauge.
De asemenea, vom demonstra ca formularile Palatini si cea de ordinul I in derivate
sunt echivalente cu formularea Hilbert–Einstein.
Acest capitol se adreseaza in special studentilor doctoranzi care au in planul indi-
vidual de pregatire avansata disciplina "Relativitate generala".

5.1 Formularea Hilbert–Einstein

In cadrul acestei formulari potentialele campului gravitational sunt reprezentate de
componentele locale g ale metricii pe o varietate Riemanniana M4 ; AeM4 ; g . Cam-
pul gravitational este unul dinamic.
La nivel Lagrangian acesta este descris prin actiunea
Z
2
S HE [g ] = 2 d4 xeR; (403)

unde am utilizat notatia p

e= g; g = det (g ) : (404)
In continuare vom obtine ecuatiile Einstein (393) din principiul variational bazat
pe actiunea (403). Din (403) identi…cam densitatea de Lagrangian
2
LHE = 2
eR: (405)

Deorece in densitatea de Lagrangian (405) apar metrica nederivata si derivatele de

ordinul I si II ale metricii, ecuatiile Euler–Lagrange corespunzatoare sunt

@LHE @LHE @LHE

@ +@ @ = 0; ; = 0; 3: (406)
@g @ (@ g ) @ (@ @ g )

Analizam …ecare termen din membrul stang al ecuatiilor (406).

Utilizand densitatea de Lagrangian (405) primul termen din membrul stang al
ecuatiei (406) este
2
@LHE @
= eg g R j
2 @g @g
@e @g
= g g R j + 2e g R j
@g @g
@R j
+eg g : (407)
@g

60
Pe baza de…nitiei determinantului unei matrici
X
g= ( ) g0 (0) g1 (1) g2 (2) g3 (3) ; (408)
2S(4)

si a metodei de constructie a inversei unei matrici obtinem ca

@g @g
= gg = gg ; (409)
@g @g

ceea ce conduce la
@e 1
= eg : (410)
@g 2
@g
Pentru a calcula @g derivam (155) in raport cu g si determinam

@g 1 ( )
= g g : (411)
@g 2

Utilizand (278) si (411) gasim ca

@R j 1 ( )
= g g ( ): (412)
@g 2

Inlocuind (410), (411) si (412) in (407), de unde obtinem pentru primul termen din
membrul stang al sistemului (406) expresia
2
@LHE 1
= eg R 2eR
2 @g 2
eg g g g ( ): (413)

Contributia celui de-al doilea termen din membrul stang al sistemului (406) se da-
toreaza prezentei in tensorul Riemann a produselor de simboluri Christo¤el de speta
I
2
@LHE @
@ = @ eg g ( )
2 @ (@ g ) @ (@ g )
@ @
= @ 2eg g
@ (@ g ) @ (@ g )
= @ e g g g +g g g g g g
g g g +g g g g g g : (414)

Contributia celui de-al treilea termen din mebrul stang al sistemului (406) se datoreaza
prezentei in tensorul Riemann a derivatelor de ordinul II ale metricii
2
@LHE @ 1
@ @ = @ @ eg g @ @ g
2 @ (@ @ g ) @ (@ @ g ) 2

61
 1 1 1
@ @ g @ @ g + @ @ g
2 2 2
= @ @ e g g g g
= @ (@ e) g g g g
+e g @ g +g @ g
g @ g g @ g : (415)
Utilizand aceleasi argumente ca in cazul derivarii relatiilor (411), se obtine simplu ca
@ g = g (@ g ) g : (416)
De asemenea, folosind acelasi algoritm ca cel utilizat in stabilirea relatiilor (409),
determinam
@ g=gg @ g ; (417)
ceea ce conduce, pe baza regulii de derivare a functiilor compuse, la
1
@ e= eg @ g : (418)
2
@LHE
Inlocuind (416) si (418) in (415) obtinem pentru @ @ @(@ @ g ) urmatoarea forma
2
@LHE 1
@ @ = @ e (g g g (@ g 2@ g )
2 @ (@ @ g ) 2
g g g (2@ g 2@ g )
g g g (@ g 2@ g ))] : (419)
Pe baza relatiilor (413), (414) si (419), expresia efectiva a membrului stang al sis-
temului (406) devine
@LHE @LHE @LHE 2 1
@ +@ @ 2
e g R R : (420)
@g @ (@ g ) @ (@ @ g ) 2
Datorita nedegenerarii metricii [g 6= 0] si a identitatilor (420), ecuatiile (406) sunt
echivalente cu
1
R g R = 0; ; = 0; 3: (421)
2
Ecuatiile (421) sunt chiar ecuatiile Einstein pentru campul gravitational in absenta
surselor [materiei] (393).
In continuare investigam transformarile gauge ale actiunii (403). Am determinat
anterior derivatele variationale ale densitatii de Lagrangian (405) [identitatile (420)]
sub forma
LHE 2
2
eG : (422)
g
Calculam divergenta
LHE 2
2
e; G + eG ; : (423)
g ;

62
Folosind identitatile (283), membrul drept al relatiilor (423) devine

LHE 2
2
G e; : (424)
g ;

Vom demonstra ca derivatele covariante ale marimii e in raport cu coordonatele

asociate unei harti locale sunt nule. Deoarece marimea mentionata anterior este un
camp neted de pseudoscalari [17], derivatele covariante ale acesteia sunt exprimate
prin
e; = e; e: (425)
Folosind de…nitiile (204) ale simbolurilor Christo¤el de speta a II-a, obtinem
1 1 e
= g g ; = g; = @ e: (426)
2 2g g
Inlocuind (426) in membrul drept al egalitatilor (425), pe baza de…nitiilor (404) avem
ca
e; = 0: (427)
Introducem (427) in (424) si determinam identitatile

LHE
0; (428)
g ;

numite identitati Noether ale actiunii Hilbert–Einstein (403). Aceste identitati sunt
expresia invariantei actiunii (403) la transformarile gauge in…nitesimale

g = ; + ; ; (429)

unde ( ) =0;3 sunt coordonatele locale ale unui camp tensorial in…nitesimal arbitrar
de tip (0; 1).
Ecuatiile Einstein cu constanta cosmologica si in absenta surselor [ecuatiile (390)
in care punem T = 0] pot … obtinute din principiul variational bazat pe actiunea
Z
2
S HE [g ] = 2 d4 xe (R 2 ) : (430)

Problema 26 Sa se calculeze ecuatiile de camp pentru teoria descrisa la nivel La-

grangian prin (430) si sa se demonstreze invarianta acesteia la transformarile gauge
(429).

5.2 Formularea Palatini

In cadrul acestei formulari potentialele campului gravitational sunt componentele lo-
cale (g ) ; =0;3 ale metricii pe o varietate Riemanniana M4 ; AeM4 ; g si un sistem
de functii k ; ; =0;3
fara caracter tensorial care sunt simetrice in ultimii doi
indici
k = k ; 8 ; ; = 0; 3: (431)

63
Si in acest caz campul gravitational este unul dinamic.
La nivel Lagrangian acesta este descris prin actiunea
Z n h i
P 2 4
S g ; k = 2
d x g (eg ); k (eg ); k

eg g g k k k k : (432)

Problema 27 Sa se veri…ce ca

SP g ; k = = S HE [g ] : (433)

Ne propunem sa obtinem ecuatiile de camp ale teoriei descrise la nivel Lagrangian

prin (432) si apoi sa eliminam campurile k pe ecuatiile lor de camp.
Deoarece densitatea de Lagrangian depinde de campurile g , k si derivatele
de ordinul I ale campurilor g , ecuatiile de camp pentru (432) sunt

LP @LP @LP
@ = 0; (434)
g @g @ (@ g )
LP @LP
= 0: (435)
k @ k

Pe baza relatiilor (410) si (411) se obtine ca

2
LP e
g g g ( g ) @ g k @ g k
2 g 2
1 e
+ (@ e) g ( ) ( k )
+ g (@ g ) ( k )
2 2
e e
+ @ g g ( g ) k g k
k g k
2h 2
e k (
+ g ) k + 2g ( )k
k g k ( )
2 i
k ( k )
g 2 k + k (436)

si
2
LP 1 ( ) 1 ( )
e g g g g ; g ; g g g +g g g
2 k 4 2
( ) ( k ) 1 ( )
g g g + g +g g g k (:437)
2

In (436) si (437) am utilizat notatiile

k
= g g g k ; (438)
= g g k : (439)

Introducand (436) si (437) in (434) si in (435), determinam ecuatiile de camp in

formularea considerata. Se observa ca variabilele k sunt auxiliare in sensul ca

64
pot … explicitate algebric din ecuatiile lor de camp. Intr-adevar, pe baza expresiilor
(437), obtinem ca ecuatiile (435) conduc la

( k ) 1 ( ) 1 ( ) 1 ( )
g g g g k = g g g g ; g g g g ;
2 4 2
1 ( )
g g g g g g ; :(440)
2
In cele ce urmeaza rezolvam (440) in raport cu campurile k . Pentru aceasta
contractam (440) cu g si obtinem

1
= g g g ; +g g g ; : (441)
2
Contractam (440) cu g

1
2g g k = g g g ; 2g g g ;
2
g g g ; +g g g ; : (442)

Introducem (441) in (442) si avem ca

1
g g k = g g g ; : (443)
2
( k )
Pe baza relatiilor (441) si (443), din (440) putem explicita sub forma
( k )
=g g g g ; ; (444)

ceea ce conduce la
( k ) =g ; : (445)
Efectuand permutarile circulare in indicii , si in egalitatile (445), obtinem pentru
campurile k urmatoarele expresii

1
k ( k ) + ( k ) ( k )
2
1
= (g ; +g ; g ; ) : (446)
2
Problema 28 Demonstrati ca solutiile (446) ecuatiilor (435) sunt independente de
dimensiunea varietatii Riemanniene pe care sunt de…nite campurile k .

Problema 29 Sa se arate ca daca in (436) alegem k = , atunci ecuatiile

de camp corespunzatoare (434) se reduc la ecuatiile (421).

Se poate demonstra ca actiunea (432) este invarianta la setul de transformari gauge

in…nitesimale constituit din (430) si din

k = k ; g ; g k

65
 + k ; + k ; g g k ;

+g ; +g k ( ; ); (447)
unde ( ) =0;3 sunt componentele campului de vectori asociat [in maniera (157)] cam-
pului de covectori cu coordonatele ( ) =0;3 .
Observam ca in cadrul acestei formulari campurile k sunt pur auxiliare in
sensul ca acestea pot … eliminate algebric pe ecuatiile lor de camp. De asemenea,
actiunile (403) si (432) au acelasi numar de parametri gauge independenti, cele doua
teorii avand acelasi numar de grade …zice de libertate.

5.3 Formalismul de ordinul I in derivate

In cadrul acestui formalism campul gravitational este descris local prin setul
n o
(ea )a; =0;3 ; ! jab ;a;b=0;3 ;

unde (ea )a; sunt componentele campurilor de vectori duale campurilor de 1-

=0;3
forme vielbein pe o varietate Riemanniana M4 ; AeM4 ; g , iar ! jab ;a;b=0;3 repre-
zinta componentele unei colectii de 1-forme pe aceeasi varietate, care satisfac propri-
etatea de antisimetrie
! jab = ! jba : (448)
Practic, campurile vectoriale (ea )a=0;3 cu expresia locala

@
ea = ea
@x

diagonalizeaza metrica pe varietatea Riemanniana M4 ; AeM4 ; g

g (ea ; eb ) = ab , a; b = 0; 3 (449)
sau, echivalent,
ea eb g = ab ; a; b = 0; 3: (450)
De…nitia inversei unei matrici conduce pe baza relatiilor (450) la relatiile
ab
ea eb =g ; ; = 0; 3: (451)
In continuare analizam cateva proprietati ale campurilor (ea )a; =0;3 . Faptul ca
acestea sunt dualele campurilor vielbein ea a; =0;3
conduce la
a
ea (eb ) ea eb = b;, a; b = 0; 3: (452)
Daca interpretam ea ca si componentele unei matrici reale 4 4 [cu liniile indiciate
de a si coloanele de ], pe care o notam cu e^, iar eb componentele unei matrici
reale cu acelasi numar de linii si coloane [dar in care indiciaza liniile iar b coloanele],
^ relatiile (452) se scriu compact sub forma
notata cu E,
^ = 14 ;
e^E (453)

66
 ^
unde 14 este matricea unitate din M4 (R). Relatia (453) arata ca matricile e^ si E
sunt una inversa celeilalte, ceea ce implica

ea ea = ;, ; = 0; 3: (454)

Folosind de…nitia (404) si (450) obtinem relatia

1
e = (det (ea )) : (455)

Actiunea Lagrangiana pentru campul gravitational in formularea considerata este

Z h
2
S I ea ; ! jab = 2
d4
x (eea eb ); ! j ab (eea eb ); ! j ab
i
+eea eb ! j am ! j bn ! j am ! j bn mn ; (456)

unde am utilizat notatiile

ab am bn
! j = ! jmn , a; b = 0; 3: (457)

In continuare vom calcula mai intai ecuatiile de camp pentru teoria descrisa la
nivel Lagrangian prin (456) si apoi vom eliminam campurile ! jab pe ecuatiile lor de
camp.
Deoarece densitatea de Lagrangian a teoriei (456) depinde de campurile ea ,
! jab si derivatele de ordinul I ale campurilor ea , ecuatiile de camp pentru (456)
sunt
LI @LI @LI
@ = 0; (458)
ea @ea @ (@ ea )
LI @LI
= 0: (459)
! jab @! jab

Utilizand (448) putem exprima densitatea de Lagrangian a actiunii (456) sub

forma
2
LI = 2@ (eea eb )! j
ab
2
am bn am bn
+eea eb ! j ! j ! j ! j mn ; (460)

sau, mai mult,

2
LI = 2e em (@ em ) ea eb + @ (ea eb ) ! j
ab
2
am bn am bn
+eea eb ! j ! j ! j ! j mn : (461)

In derivarea expresiei (461) din (460) am utilizat egalitatea

@ e= eem (@ em ) : (462)

67
Problema 30 Sa se demonstreze (462).

Indicatii 6 Utilizati de…nitia determinantului unei matrici patratice si relatiile (452)

si (455).

Pentru a determina expresiile ecuatiilor de camp (458) trebuie mai intai sa calcu-
lam derivatele obiectelor e si em [privite ca functii de campurile independente ea
– primul de…nit prin (455) iar cel de-al doilea exprimat implicit prin relatiile (452)
sau (454)] in raport cu campurile ea .

Problema 31 Sa se demonstreze egalitatile

@e
= eem ; (463)
@em
@eb
= em eb : (464)
@em
Indicatii 7 Folositi de…nitia determinantului unei matrici patratice si relatiile (452),
(454) si (455).

Folosind relatiile (462)–(464), obtinem ca

2
LI n h i
e ea em en @[ ! ]j mn ! j mp ! j
nq
! j
np
! j
mq
pq
2 ea
h io
2em @[ ! ]j am ! j mp ! j aq ! j
ap
! j
mq
pq (465)

si
2
LI
e ( em (@ em ) + @ ) ea eb ea eb
2 ! jab
+em ea ! j
mb
eb ! j
ma

i
em ea ! j
mb
eb ! j
ma
: (466)

In identitatile (466) s-au utilizat notatiile

ea = am
em ; a; = 0; 3: (467)

Introducand (465) si (466) in (458) si in (459) determinam expresiile ecuatiilor

de camp in formularea considerata. Constatam ca si in aceasta formulare campurile
! jab sunt auxiliare in sensul ca pot … explicitate algebric din ecuatiile lor de camp.
Intr-adevar, ecuatiile (459) sunt echivalente [pe baza identitatilor (466)] cu

! [ajb]c c[a
! a] = em (@ em ) c[a b]
e c[a
@ eb]
+ ea @ eb eb (@ ea ) ec ; (468)

in care am utilizat notatiile

! ajbc = ea ! j
bc
; !a = mn !
mjna
: (469)

68
Evident, antisimetria (448), de…nitiile (457) si notatiile (469) conduc la

! ajbc = ! ajcb ; a; b; c = 0; 3: (470)

Pentru a realiza scopul propus vom rezolva mai intai ecuatiile (468) [in raport
cu ! ajbc ] si apoi, pe baza de…nitiilor (457) si (469), vom identi…ca solutia sistemului
algebric (459) [cu necunoscutele ! jab ].
Contractam (468) cu ac si obtinem

! b = @ eb eb em (@ em ) : (471)

Introducem (471) in membrul stang al egalitatilor (468) si identi…cam

abjc
! ajcb ! bjca = ec ea @ eb eb @ ea : (472)

Problema 32 Demonstrati ca solutiile (472) ale ecuatiilor

n (468) sunt independente o
de dimensiunea varietatii pe care sunt de…nite campurile (ea )a; =0;3 ; ! jab ;a;b=0;3 .

Din (472) explicitam campurile ! ajbc

1 1 a
! ajbc bcja abjc cajb
= e eb @ ec ec @ eb
2 2
ec ea @ eb eb @ ea eb ec @ ea ea @ ec ; (473)

si, pe baza acestora, obtinem solutia sistemului algebric (459) de forma

1h i
! jbc = e e @ (em em ) @ e[b ec] : (474)
2 [b c]
Actiunea (456) este invarianta la transformarile gauge

ea = @ ea ea @ + ab eb ; (475)
mn
! jab = @ ! jab + ! jab @ + @ ab + ! jm[a b]n ; (476)

unde ( ) =0;3sunt componentele [intr-o harta locala] unui camp vectorial in…nitesi-
mal arbitrar pe varietatea M4 ; AeM4 ; g , iar ( ab )a;b=0;3 sunt niste campuri scalare
in…nitesimale arbitrare pe aceeasi varietate neteda, care satisfac proprietatea de anti-
simetrie
ab = ba ; a; b = 0; 3: (477)

Problema 33 Sa se arate ca actiunea (456) este invarianta la transformarile gauge

(475) si (476).

Indicatii 8 Folosind (462), (465) si (466) aratati ca au loc identitatile

LI LI
ea + ! jab @ j ; (478)
ea ! jab

69
unde
n h i
mn mp nq np mq
j = e em en @[ ! j + ! j ! j ! j ! j pq
h i
mn mp nq np mq
2em en @[ ! j + ! j ! j ! j ! j pq

2 mn mp nq np mq
+ ! j @ eem en + 2em en ! j ! j ! j ! j pq
e
h i
+2 @ eea eb + e em ea ! j
mb
em ea ! j
mb
ab : (479)

In …nal, vom analiza echivalenta dintre formularea de ordinul I in derivate si

formularea Hilbert–Einstein pentru campul gravitational. Observam ca cele doua
formulari invocate contin atat un numar diferit de campuri algebric independente,
cat si un numar diferit de parametri gauge algebric independenti. Mai precis, in
formularea Hilbert–Einstein campul gravitational are
HE
Npot = 10 (480)

potentiale algebric independente [deoarece g = g ], invariante la un set de trans-

formari locale cu
HE
Ngauge =4 (481)
parametri gauge independenti.
In formularea de ordinul I in derivate campul gravitational are
I
Npot = 40 (482)

potentiale algebric independente [deoarece ! jab = ! jba ], invariante la un set de

transformari locale cu
I
Ngauge = 10 (483)
parametri gauge independenti.
Echivalenta mentionata anterior este transparenta daca eliminam campurile auxi-
liare [in numar de 24] pe ecuatiile lor de camp [ca in (473)] si impunem niste conditii
gauge corespunzatoare care sa permita explicitarea parametrilor gauge ab in termenii
celor . Un exemplu de astfel de conditii gauge este dat de etalonarea Lorentz [18]

[a eb] = 0; a; b = 0; 3; (484)

unde a este matricea diagonala

a = diag ( ; +; +; +) : (485)

Alegerea unor conditii de tipul (484) este pertinenta deoarece o metrica data nu
…xeaza campurile vielbein [adica nu exista o corespondenta biunivoca intre con…gu-
ratiile metricii si con…guratiile setului de campuri vielbein].

70
6 Solutiile cu simetrie sferica ale ecuatiilor Einstein
In acest capitol vom identi…ca solutiile cu simetrie sferica ale ecuatiilor Einstein in
absenta surselor fara constanta cosmologica si cu constanta cosmologica. Clasa de
solutii investigata este interesanta deoarece ofera potentialele campului gravitational
in exteriorul sursei produs de un corp sferic omogen [cum ar … o stea sferica de masa
m0 ].
Mai intai, vom introduce notiunea de camp gravitational static, apoi vom de-
duce cea mai generala expresie a metricii cu simetrie sferica, vom rezolva ecuatiile
Einstein pentru metrica mentionata, vom demonstra ca solutiile cu simetrie sferica
ale ecuatiilor Einstein [solutia Schwarzschild] descriu un camp gravitational static,
vom analiza geodezicele pe spatiul Schwarzschild si in …nal vom evidentia doua dintre
testele clasice ale Teoriei Relativitatii Generale.
Toate rezultatele continute in acest capitol sunt date in formularea Hilbert–Einstein
a campului gravitational [potentialele acestuia sunt componentele locale ale metricii
universului spatio-temporal M4 ; AeM4 ; g ].

6.1 Campuri gravitationale statice

Vom de…ni campul gravitational stationar [19] necesar introducerii notiunii de camp
gravitational static.

De…nitia 16 Un camp gravitational se numeste stationar daca exista un sistem de

coordonate [harta locala] in care metrica este invarianta la translatiile temporale

g x0 + a; ~x = g x0 ; ~x ; ; = 0; 3; (486)

iar a este un parametru real arbitrar.

De…nitia anterioara evidentiaza existenta unei harti locale in care metrica se ex-
prima prin
g = g (~x) dx dx : (487)
Se poate demonstra [17] ca un camp gravitational stationar este echivalent cu
existenta unui vector Killing de tip temporal X [cu expresia intr-o harta locala X =
X (x) @=@x ], ceea ce este echivalent cu faptul ca vectorul X satisface conditia

g (x) X (x) X (x) < 0; (488)

precum si ecuatiile (290).

De…nitia 17 Campul gravitational stationar pentru care metrica este invarianta la

inversia temporala
x0 ; ~x x !x x0 ; ~x (489)
se numeste camp gravitational static.

71
 O consecinta imediata a de…nitiei campului gravitational static este existenta unui
sistem de coordonate [o harta locala (Ua ; a ) 2 AeM4 ] in care metrica are expresia
locala
g = g00 (~x) dx0 dx0 + gij (~x) dxi dxj : (490)
Sistemul de coordonate evidentiat in (490) nu este unic [19].

6.2 Metrici cu simetrie sferica

In aceasta sectiune vom determina expresia generala a unei metrici g pe varietatea
M4 ; AeM4 ; g care are simetrie sferica in jurul punctului p0 2 M4 . Pentru aceasta,
vom alege o harta locala (Ua ; a ) 2 AeM (p0 ) astfel incat
4

a (p0 ) = 0 2 R4 : (491)

Simetria sferica in jurul lui p0 2 M4 este echivalenta cu simetria metricii la rotatia

in jurul oricareia dintre axele de coordonate din R3 . Cu alte cuvinte [17] campurile
vectoriale in…nitesimale de forma
0 1
X 3
@ @
" = "ij xj A i ; (492)
j=1
@x

sunt vectori Killing (290), unde

"ij = "ji ; "ij << 1 (493)

sunt parametri arbitrari in…nitesimali.

Problema 34 Aratati ca difeomor…smele in…nitesimale generate de (492) sunt ro-

tatiile in…nitesimale cunoscute ale spatiului R3 .

In continuare, vom exploata ecuatiile Killing (290) corespunzatoare campurilor

vectoriale (492).
Alegand in ecuatiile (290) = = 0 obtinem
3
X
g00;i (x) "ij xj = 0: (494)
j=1

Deaoarece parametrii antisimetrici (493) sunt arbitrari, din (494) deducem ecu-
atiile satisfacute de componenta temporala a metricii g00

g00;i xj g00;j xi = 0; i; j = 1; 3: (495)

Solutia generala a acestor ecuatii este

g00 (x) = g00 x0 ; r ; (496)

72
unde am utilizat notatia q
r j~xj = i j
ij x x : (497)

Notand xi xi si alegand = 0 si = k in ecuatiile (290), obtinem relatiile

"ij g0k;[i xj] + g0[i j]k = 0: (498)

Pe baza arbitrarietatii parametrilor in…nitesimali "ij , solutia generala a ecuatiilor

(498) este
g0k (x) = xk f x0 ; r ; (499)
unde f x0 ; r este o functie neteda reala.
Alegand in …nal in ecuatiile (290) = k si = l unde k si l iau valorile f1; 2; 3g,
identi…cam relatiile

"mn gkl;[m xn] + gl[m n]k + gk[m n]l = 0; (500)

care conduc [pe baza acelorasi argumente ca si in alegerile anterioare] la ecuatiile

gkl;[m xn] + gl[m n]k + gk[m n]l = 0; k; l; m; n = 1; 3: (501)

Solutia generala a sistemului (501) se exprima in termenii a doua functii netede

arbitrare reale f x0 ; r si f~ x0 ; r prin

gkl (x) = xk xl f x0 ; r + kl f
~ x0 ; r : (502)

Punand impreuna rezultatele (496), (499) si (502), identi…cam expresia generala a

metricii cu simetrie sferica. Elementul in…nitesimal de “lungime”(145) corespunzator
acesteia este
3
X
2
ds2 = g00 x0 ; r dx0 + 2f x0 ; r xk dxk dx0
k=1
3
X
+ xk xl f x0 ; r + ~ x0 ; r
kl f dxk dxl : (503)
k;l=1

O deducere mai directa a expresiei elementului in…nitesimal de “lungime” (503)

corespunzator unei metrici cu simetrie sferica g se poate face pe baza rezultatului
conform caruia singurele expresii diferentiale invariante la rotatii care depind de ~x
sunt
k l
e1 = kl dx dx ; (504)
k l
e2 = kl x dx : (505)

Presupunand ca metrica are simetrie sferica relativ la p0 2 M4 , este mai comod sa

lucram cu parametrizarea sferica a partii spatiale a domeniului a (Ua ) din R4 , ceea

73
ce este echivalent cu a trece la o noua harta locala (Ub ; b ) 2 AeM4 (p0 ). Notand cu x
coordonatele in harta locala (Ub ; b ), aplicatia compusa a b are expresia
8 0
>
> x = x0 ;
< 1
x = x1 sin x2 cos x3 ;
x ! (506)
>
> x2 = x1 cos x2 cos x3 ;
: 3
x = x1 sin x3 :
Din (506) observam identi…carile intre coordonatele sferice (r; ; ') in raport cu reperul
cartezian Ox1 x2 x3 si x1 ; x2 ; x3

(r; ; ') x1 ; x2 ; x3 : (507)

Problema 35 Pe baza relatiilor (506) si a identi…carilor (507), sa se arate ca expre-
siile in coordonate sferice ale invariantilor (504) si (505) sunt
2
e1 = dr2 + r2 d + sin2 d'2 ; (508)
e2 = rdr: (509)
Utilizand expresiile (508) si (509) in coordonate sferice ale invariantilor (504) si
(505), precum si forma generala a elementului in…nitesimal de “lungime”(503) asociat
unei metrici cu simetrie sferica, determinam expresia acestuia in coordonate sferice
2 2
ds2 = x0 ; r dr2 + x0 ; r d + sin2 d'2 + x0 ; r dx0 + x0 ; r drdx0 :
(510)
Problema 36 Sa se arate ca functiile netede x0 ; r , x0 ; r , x0 ; r si x0 ; r
din (510) pot … exprimate in termenii aplicatiilor g00 x ; r , f x ; r , f x0 ; r si
0 0

f~ x0 ; r care apar in (503) prin

x0 ; r = f~ x0 ; r + r2 f x0 ; r ; (511)
0
x ;r = r2 f~ x0 ; r ; (512)
0 0
x ;r = g00 x ; r ; (513)
0 0
x ;r = 2rf x ; r : (514)
Se poate arata [17] ca exista o clasa de harti locale in care (510) are o expresie mai
simpla. Mai precis, folosind schimbari de harti locale (Ub ; b ) ! (Uc ; c ) [(Uc ; c ) 2
AeM4 (p0 ), c (p) = x
~] pentru care functiile de tranzitie b c au forma generica
8 0
>
> x = x0 x ~0 ; x
~1 ;
< 1 1 0
x = x x ~ ;x ~1 ;
~ !
x 2 2 (515)
>
> x = x ~ ;
: 3
x = x ~3 ;
precum si cerinta ca la distante foarte mari de sursa [r ! 1] metrica varietatii
M4 ; AeM4 ; g sa se reduca la cea a spatiului Minkowski, se arata ca (510) poate …
adusa la forma
2 2
ds2 = e dx0 + e dr2 + r2 d + sin2 d'2 ; (516)

74
unde si sunt functii netede reale

= x0 ; r ; = x0 ; r : (517)

6.3 Solutia Schwarzschild. Cazul =0

In aceasta sectiune vom rezolva ecuatiile Einstein in absenta surselor (394) pentru un
camp gravitational cu simetrie sferica. Alegand harta locala (Uc ; c ) in care elemen-
tul in…nitesimal de “lungime” se reduce la (516), coe…cientii metricii in harta locala
mentionata sunt
(g ) = diag e ; e ; r2 ; r2 sin2 : (518)
Din (518) deducem coe…cientii inversei metricii
2 2 2
(g ) = diag e ;e ;r ;r sin : (519)

Folosind expresiile simbolurilor Christo¤el de speta I (194) in termenii derivatelor

coe…cientilor metricii si relatia (518), deducem ca singurele simboluri Christo¤el de
speta I netriviale sunt
1 1 0 1
000 = _e ; 001 = e ; 011 = _e ; (520)
2 2 2
1 0 1 1 0
100 = e ; 110 = _e ; 111 = e ; (521)
2 2 2
122 = r; 133 = r sin2 ; 233 = r2 sin cos ; (522)
2 2
221 = r; 331 = r sin ; 332 = r sin cos ; (523)

unde am utilizat notatiile

_ = @ ; 0
=
@
(524)
@x0 @r
pentru o functie neteda reala = x0 ; r .
De…nitiile simbolurilor Christo¤el de speta a II-a in termenii celor de speta I
(204), expresiile coe…cientilor inversei metricii (519) si relatiile (520)–(523) conduc la
simbolurile Christo¤el de speta a II-a netriviale

0 1 0 1 0 0 1
00 = _; 01 = ; 11 = _e ; (525)
2 2 2
1 1 0 1 1 1 1 0
00 = e ; 10 = _; 11 = ; (526)
2 2 2
1
22 = re ; 1
33 = re sin2 ; 2
33 = sin cos ; (527)
2 1 3 1 3 cos
21 = ; 31 = ; 32 = : (528)
r r sin
Relatia de de…nitie a tensorului Ricci impreuna cu expresiile simbolurile Christo¤el
de speta a II-a netriviale (525)–(528) evidentiaza pentru tensorul Ricci urmatoarele
componente

R00 0 ;0 + 00; 0 0 + 00

75
 0 1 0 1 0 0 1 0
= 00;0 + 01;0 + 00;0 + 00;1 00 00 2 00 01
1 1 0 0 1
01 01 + 00 00 + 10
1 1 e 00 1 0 0 0 2 0
= • + _ (_ _) + + ( )+ ; (529)
2 2 2 2 r

R01 0 ;1 + 01; 0 1 + 01
0 1 0 1 0 0 1 0
= 00;1 + 01;1 + 01;0 + 01;1 00 10 00 11
1 1 0 0 1
01 11 + 01 00 + 10 + 101 0 1
01 + 11 + 221 + 3
31
_
= ; (530)
r

R11 1 ;1 + 11; 1 1 + 11
0 1 0 1 1 1 1 0
= 01;1 + 11;1 + 11;0 + 11;1 11 11 2 10 11
0 0 2 2 3 3
10 10 12 12 13 13
0 0 1 1 0 1 2 3
+ 11 00 + 10 + 11 01 + 11 + 21 + 31
e 1 1 00 1 0 0 0 2 0
= •+ _ (_ _) + ( ) ; (531)
2 2 2 2 r

R22 2 ;2 + 22; 2 2 + 22
3 1 1 2 1 0 1 2 3
= 23;2 + 22;1 2 22 21 + 22 01 + 11 + 21 + 31
h r i
0 0
= e e 1+ ( ) ; (532)
2

R33 3 ;3 + 33; 3 3 + 33
1 2 1 3 2 3 1 0 1 2
= 33;1 + 33;2 2 33 31 + 33 32 + 33 01 + 11 + 21
3 2 3
+ 31 + 33 32
h r i
= e e 1+ ( 0 0
) sin2 : (533)
2
Problema 37 Folosind aceleasi argumente ca si in cazul derivarii componentelor
netriviale (529)–(533) ale tensorului Ricci, sa se arate ca restul componentelor ten-
sorului Ricci sunt triviale.

Pe baza celor deduse anterior, ecuatiile Einstein in absenta surselor (394) sunt

1 1 e 00 1 0 0 0 2 0
• + _ (_ _) + + ( )+ = 0; (534)
2 2 2 2 r
_
= 0; (535)
r
e 1 1 00 1 0 0 0 2 0
•+ _ (_ _) + ( ) = 0; (536)
2 2 2 2 r

76
 r 0 0
e 1+ ( ) = 0: (537)
2
In continuare, vom rezolva sistemul de ecuatii (534)–(537) cu functiile necunoscute
= x0 ; r si = x0 ; r . Deoarece tensorul lui Ricci satisface identitatile (283),
rezulta ca ecuatiile (534)–(537) nu sunt independente.
Ecuatia (535) restrictioneaza functia neteda sa depinda numai de variabila r

= (r) : (538)

Pe baza dependentei (538), ecuatiile (534), (536) si (537) devin

00 1 0 0 0 2 0
+ ( )+ = 0; (539)
2 r
00 1 0 0 0 2 0
+ ( ) = 0; (540)
2 r
r 0 0
e 1+ ( ) = 0; (541)
2
sau echivalent [inlocuind (539) cu diferenta intre (539) si (540)]
0
+ 0 = 0; (542)
00 1 0 0 0 2 0
+ ( ) = 0; (543)
2 r
r 0 0
e 1+ ( ) = 0: (544)
2
Din (538) si (542) exprimam functia in termenii aplicatiei

x0 ; r = (r) + x0 ; (545)

unde x0 este o functie neteda reala arbitrara. Introducand (545) in ecuatiile (543)
si (544) obtinem

00 2 2 0
( 0) + = 0; (546)
r
e 1+r 0 = 0: (547)

Ecuatiile (546) si (547) nu sunt independente. Mai precis, (546) este o consecinta
imediata a ecuatiei (547). Intr-adevar, derivand (547) avem
0 0 00
e + +r = 0: (548)

Explicitand exponentiala din (547) si introducand-o in membrul stang al ecuatiei

(548), determinam
0
(1 r 0 ) + 0 + r 00 = 0; (549)
ecuatie care prin inmultire cu r 1 produce (546).
Pentru a rezolva ecuatia (547), o inmultim cu e si aceasta devine
0
re = 1; (550)

77
a carei solutie generala este
re =r 2m; (551)
unde m este constanta de integrare.
Din (551) si (545) explicitam functiile necunoscute care apar in (516)
1
(x0 ) 2m 2m
e =e 1 ; e = 1 : (552)
r r
Pe baza acestora identi…cam elementul in…nitesimal de “lungime”asociat unei metrici
cu simetrie sferica care este solutie a ecuatiilor Einstein fara surse si fara constanta
cosmologica
1
(x0 ) 2m 2 2m 2
ds2 = e 1 dx0 + 1 dr2 + r2 d + sin2 d'2 : (553)
r r
In acest moment putem sa formulam si sa demonstram teorema Birkho¤ pentru
cazul in care constanta cosmologica este nula.
Teorema 6 Solutiile cu simetrie sferica ale ecuatiilor Einstein fara surse si fara
constanta cosmologica descriu un camp gravitational static.
Demonstratie. In harta locala (Ub ; b ) 2 AeM4 (p0 ), conform relatiei (553), metrica
pe varietatea Riemanniana M4 ; AeM4 ; g este
1
(x0 ) 2m 2m
g = e 1 dx0 dx0 + 1 dr dr
r r
+r2 d d + sin2 d' d' : (554)

Facem schimbarea de harta locala (Ub ; b ) ! (Uc ; c ) 2 AeM4 (p0 ) [ c (p) =

~0 (p) ; r~ (p) ; ~ (p) ; '
x ~ (p) ] pentru care functiile de tranzitie c b au forma
Z
0
~0 = dx0 e (x ) ; r~ = r; ~ = ; '
x ~ = ': (555)

In harta locala (Uc ; c) metrica se scrie ca

1
2m 2m
g = 1 x0
d~ x0 + 1
d~ d~
r d~
r
r~ r~
r2 d~
+~ d~ + sin2 ~d~
' d~
' ; (556)

ceea ce demonstreaza teorema.

Elementul in…nitesimal de “lungime” corespunzator metricii statice cu simetrie
sferica – solutia ecuatiilor Einstein fara surse si fara constanta cosmologica, se scrie
sub forma
1
2m 2 2m 2
ds2 = 1 x0
d~ + 1 r2 + r~2 d~ + sin2 ~d~
d~ '2 : (557)
r~ r~
Elementul in…nitesimal de “lungime” (557) poseda urmatoarele caracteristici.

78
 i) Daca m = 0 sau r~ ! 1, elementul in…nitesimal de “lungime” se reduce la
intervalul cvadridimensional in…nitesimal [exprimat in coordonate sferice] din
spatiul Minkowski
2 2
ds2 ! ds2 Mink
= x0
d~ r2 + r~2 d~ + sin2 ~d~
+ d~ '2 : (558)

ii) In limita Newtoniana, comparatia componentei g00 furnizata de (557) cu (375)

evidentiaza legatura dintre constanta de integrare m si masa M a corpului sferic
omogen care genereaza campul gravitostatic
GM
m= ; (559)
c2
ceea ce conduce la faptul ca m are dimensiune de lungime, cunoscuta in gravi-
tatie drept raza gravitationala.
iii) Aproximatia de ordinul I in parametrul adimensional m=~
r a obiectului (557) se
reduce la
2m 2 2m 2
ds2 = 1 x0
d~ + 1+ r2 + r~2 d~ + sin2 ~d~
d~ '2 : (560)
r~ r~

Aproximatia (560) este utila in studiul cantitativ al traiectoriilor unei particule

test a‡ata la mare distanta de un corp masiv sferic omogen cu raza gravitationala
mica.
iv) Se observa ca marimea (557) este singulara in punctul r~ = 2m deoarece pentru
aceasta valoare g00 se anuleaza iar g11 devine in…nita. Singularitatea observata
este expresia faptului ca harta locala aleasa este necorespunzatoare pentru a
parametriza o vecinatate a punctului r~ = 2m.

Problema 38 Determinati expresia marimii (560) in harta locala (Ud ; d) 2 AeM4 (p0 )
^0 (p) ; r^ (p) ; ^ (p) ; '
[ d (p) = x ^ (p) ], stiind ca functiile de tranzitie d c au forma

m 2
x ~0 ;
^=x r^ = r~ 1 + ; ^ = ~; '
^='
~: (561)
2~
r

6.4 Solutia Schwarzschild. Cazul 6= 0

In aceasta sectiune vom rezolva ecuatiile Einstein fara surse si cu constanta cosmo-
logica
G + g = 0; ; = 0; 3: (562)
Aducem sistemul (562) la o forma mai simpla. Pentru aceasta, contractam (562)
cu g si folosim de…nitia tensorului Einstein (282), de unde obtinem

R=4 : (563)

79
 Introducem (563) in (562) si, pe baza de…nitiei tensorului Einstein (282), ajungem
la o expresie mai usor de rezolvat a ecuatiilor Einstein pentru vid in cazul constantei
cosmologice netriviale
R = g ; ; = 0; 3: (564)
Rezolvam in continuare sistemul de ecuatii (564) pentru cazul metricii cu simetrie
sferica (518). Introducem (518) si (529)–(533) in (564) si ultimul devine

1 1 e 00 1 0 0 0 2 0
• + _ (_ _) + + ( )+ = e ; (565)
2 2 2 2 r
_
= 0; (566)
r
e 1 1 00 1 0 0 0 2 0
•+ _ (_ _) + ( ) = e ; (567)
2 2 2 2 r
h r i
0 0
e e 1+ ( ) = r2 : (568)
2
Ca si in cazul constantei cosmologice nule, folosind identitatile (283) satisfacute
de tensorul Riemann, constatam ca ecuatiile (565)–(568) nu sunt independente.
Ecuatia (566) restrictioneaza functia neteda sa depinda numai de variabila r,
adica solutia ecuatiei (566) este cea data in (538).
Pe baza remarcii anterioare, introducand solutia (538) in ecuatiile (565), (567) si
(568), setul de ecuatii mentionat devine

00 1 0 0 0 2 0
+ ( )+ = 2 e ; (569)
2 r
00 1 0 0 0 2 0
+ ( ) = 2 e ; (570)
2 r
r 0 0
e 1+ ( ) = r2 e : (571)
2
In cele ce urmeaza vom aduce sistemul (569)–(571) la o forma mai simpla, substituind
prima ecuatie cu diferenta dintre primele doua si pastrand celelalte doua ecuatii
0
+ 0 = 0; (572)
00 1 0 0 0 2 0
+ ( ) = 2 e ; (573)
2 r
r 0 0
e 1+ ( ) = r2 e : (574)
2
Ecuatia (572) impreuna cu expresia generica (538) a functiei necunoscute conduc
la forma (545) a aplicatiei netede . Cu acest rezultat, ecuatiile (573) si (574) se
exprima sub forma

00 2 2 0
( 0) + = 2 e ; (575)
r
e 1+r 0 = r2 e ; (576)

in termenii functiei necunoscute = (r).

80
 Ecuatiile (575) si (576) nu sunt independente. Mai precis, orice solutie a lui (576)
veri…ca si ecuatia (575). Intr-adevar, multiplicam (576) e si rezultatul obtinut il
derivam in raport cu variabila r
h i
0 2
e + 0 e + r 00 e r ( 0) e = 2 r: (577)

Inmultind ecuatia anterioara cu r 1 e obtinem chiar ecuatia (575). Prin urmare,

ramane de rezolvat ecuatia (576). Multiplicam ecuatia (576) cu e si obtinem
0
re =1 r2 : (578)

Solutia generala a ecuatiei de mai sus este

r3
re =r 2m; (579)
3
unde m este constanta de integrare.
Din (579) si (545) explicitam functiile necunoscute care apar in (516)
1
(x0 ) 2m 2m
e =e 1 r2 ; e = 1 r2 : (580)
r 3 r 3

Determinam elementul in…nitesimal de “lungime” asociat unei metrici cu simetrie

sferica care este solutie a ecuatiilor Einstein fara surse si cu constanta cosmologica in
termenii functiilor exprimate in (580)

(x0 ) 2m 2
ds2 = e 1 r2 dx0
r 3
1
2m 2
+ 1 r2 dr2 + r2 d + sin2 d'2 : (581)
r 3

Problema 39 Sa se demonstreze teorema Birkho¤ corespunzatoare ecuatiilor Ein-

stein fara surse si cu constanta cosmologica.

Mai multe aspecte cu privire la solutiile ecuatiilor Einstein in vid si cu constanta

cosmologica se pot gasi in [20].

6.5 Geodezice in spatiul Schwarzschild

Punctul de start in abordarea acestei problematici il constituie metrica Schwarzschild
(556) [care descrie un camp gravitational static cu simetrie sferica] in care vom renota
coordonatele statice prin x0 , r, si respectiv '. Ne propunem sa investigam geodezi-
cele spatiului mentionat, adica acele curbe pe varietatea Riemanniana M4 ; AeM4 ; g
care satisfac ecuatiile (326). Studiul acestora este util deoarece geodezicele de tip
temporal sunt traiectoriile particulelor test in campul gravitational generat de corpul
sferic omogen de masa M.

81
Problema 40 Pe baza de…nitiilor (204) sa se arate ca simbolurile Christo¤ el de speta
a II-a netriviale corespunzatoare metricii Schwarzschild statice (556) sunt

0 1 0 1 1 0 2 1 1 0
01 = ; 00 = e ; 11 = ; (582)
2 2 2
1
22 = re ; 1
33 = re sin2 ; 2
33 = sin cos ; (583)
2 1 3 1 3 cos
21 = ; 31 = ; 32 = ; (584)
r r sin
unde functia e este data in cea de-a doua formula din (552).

Introducem (582)–(584) in (326) si derivam ecuatiile geodezicei intr-o parame-

trizare a…na corespunzatoare metricii Schwarzschild statice (556)

•0
x 0 0
x_ r_ = 0; (585)
1 0 2 0 2 1 0 2 2
_ + '_ 2 sin2
r• e x_ + r_ re = 0; (586)
2 2
• + 2 r_ _ '_ 2 sin cos = 0; (587)
r
2 cos _
'
• + r_ '_ + 2 '_ = 0; (588)
r sin
unde prin " " am notat derivarea in raport cu parametrul .
In continuare vom investiga integralele prime [constantele de miscare] ale sistemu-
lui de ecuatii diferentiale ordinare (585)–(588).
O prima integrala prima deriva din semni…catia sistemului de ecuatii diferentiale
ordinare (585)–(588). De…nitia geodezicelor implica relatia (327), care in situatia data
asigura ca pe solutiile ecuatiilor (585)–(588) are loc identitatea

2 2
2 2 _( ) 2
e ( )
x_ 0 ( ) +e ( )
(r_ ( )) + (r ( )) + ('_ ( )) sin2 ( ) = k; (589)

unde k este o constanta reala ce depinde de solutia aleasa.

Exprimarea sub forma (346) a ecuatiilor geodezicei impreuna cu caracterul static
al metricii furnizeaza o noua integrala prima a sistemului de ecuatii (585)–(588)
( ) 0
u0 ( ) e x_ ( ) = b; (590)

unde b este constanta reala. Integrala prima (590) este proportionala cu energia
unei particule test a‡ata in campul gravitational descris prin solutia Schwarzschild.
Semni…catia integralei prime (590) se obtine pe baza teoremei Noether, din invarianta
actiunii (347) [in care coe…cientii metricii g sunt cei ai metricii Schwarzschild] la
transformarea rigida uniparametrica

x0 ; r; ; ' ! x0 + ; r; ; ' ; (591)

unde este un parametru real in…nitesimal arbitrar. Caracterul de constanta de

miscare al marimii (590) se poate veri…ca si in mod direct astfel: multiplicam ecuatia
(585) cu aplicatia e ( ) si rezultatul se poate scrie ca derivata functiei u0 ( ).

82
 Utilizand expresiile (346) ale ecuatiilor geodezicei si independenta metricii de co-
ordonata ', identi…cam constanta de miscare
2
u3 ( ) (r ( )) '_ ( ) sin2 ( ) = a; (592)

unde a este un numar real ce depinde de solutia sistemului de ecuatii diferentiale

ordinare (585)–(588). Constanta de miscare (592) se poate deriva si pe baza teoremei
Noether, folosind invarianta actiunii (347) [in care coe…cientii metricii g sunt cei ai
metricii Schwarzschild] la transformarea rigida uniparametrica

x0 ; r; ; ' ! x0 ; r; ; ' + ; (593)

cu parametrul transformarii.
Integrala prima (592) derivata pe baza teoremei Noether reprezinta proiectia mo-
mentului cinetic pe axa Ox3 . Se poate arata ca si proiectiile momentului cinetic pe
axele Ox1 si Ox2 sunt integrale prime ale sistemului de ecuatii diferentiale (585)–
(588). Caracterul conservativ al proiectiei momentului cinetic pe axa Ox1 este o
consecinta a invariantei actiunii (347) [in care coe…cientii metricii g sunt cei ai
metricii Schwarzschild] la transformarile de simetrie rigida in…nitesimala

cos
x0 ; r; ; ' ! x0 ; r; sin '; ' cos ' ; (594)
sin

iar consevarea proiectiei momentului cinetic pe axa Ox2 se datoreaza invariantei

aceleiasi actiuni la transformarile de simetrie rigida in…nitesimala

cos
x0 ; r; ; ' ! x0 ; r; + cos '; ' sin ' : (595)
sin

Problema 41 Sa se demonstreze ca (591), (593), (594) si (595) sunt transformari de

simetrie rigida ale actiunii (347) [in care coe…cientii metricii g sunt cei ai metricii
Schwarzschild].

Problema 42 Folosind teorema Noether sa arate ca integralele prime asociate simetri-

ilor rigide uniparametrice (591), (593), (594) si (595) sunt (590), (592),
h i
2
(r ( )) _ ( ) sin ' ( ) + '_ ( ) sin ( ) cos ( ) cos ' ( ) (596)

si h i
2 _ ( ) cos ' ( )
(r ( )) '_ ( ) sin ( ) cos ( ) sin ' ( ) : (597)

6.5.1 Geodezice de tip temporal. Avansul periheliului unei planete.

Folosind metoda de determinare a solutiilor unui sistem de ecuatii diferentiale ordinare
bazata pe determinarea integralelor prime si rezolvarea acestora [aplicata in mecanica
clasica la rezolvarea miscarii in camp central] ne propunem sa determinam ecuatia
traiectoriei pentru o particula test care evolueaza in campul gravitational descris
de solutia Schwarzschild a ecuatiilor Einstein fara surse si constanta cosmologica. In

83
aceasta situatie evolutia particulei este data de o geodezica de tip temporal a spatiului
Schwarzschild [k < 0]. Alegand k = 1 ecuatia (589) devine
2 2
e x_ 0 + e r_ 2 + r2 _ + '_ 2 sin2 = 1: (598)

Conservarea momentului cinetic [integralele prime (592), (596) si (597)] conduce

la faptul ca traiectoria particulei este plana. Alegem planul Ox1 x2 ca …ind planul
miscarii particulei. Selectarea mentionata a planului de evolutie a particulei este
echivalenta cu
( )= ; 8 : (599)
2
Alegerea (599) nu modi…ca integrala prima proportionala cu energia particulei test
a‡ata in campul gravitational dat de solutia Schwarzschild deoarece integrala prima
(590) nu depinde de functia ( )

e x_ 0 = b: (600)

Fixarea functiei ( ) (599) modi…ca forma integralei prime (592)

r2 '_ = a (601)

si pe cea a constantei de miscare (598) o aduce la forma

2
e x_ 0 + e r_ 2 + r2 '_ 2 = 1: (602)

Fixarea planului de evolutie al particulei prin intermediul relatiei (599) aduce

sistemul de ecuatii diferentiale ordinare (585)–(588) la expresia

•0
x 0 0
x_ r_ = 0; (603)
2
• + r_ '_
' = 0; (604)
r
1 0 2 1 0 2
r• e 2
x_ 0 + r_ re '_ 2 = 0: (605)
2 2
In continuare vom demonstra o teorema care stabileste legatura dintre sistemul de
ecuatii diferentiale ordinare (603)–(605) si constantele de miscare ale acestuia (601)–
(602).

Teorema 7 Sistemele de ecuatii diferentiale ordinare (603)–(605) si (601)–(602) au

aceeasi clasa de solutii care satisface

r_ ( ) 6= 0; 8 : (606)

Demonstratie. Remarcam ca prin derivarea ecuatiei (600) se obtine relatia (603)

[modulo multiplicarea ultimei cu factorul nenul e ], iar prin derivarea ecuatiei (601)
se obtine relatia (604) [modulo multiplicarea celui din urma cu factorul nenul r2 ].
Derivand (602) in raport cu parametrul obtinem
2
0
e x_ 0 r_ 2e x_ 0 x
•0 + 0
e r_ 3 + 2e r• _ ' + 2rr_ '_ 2 = 0:
_ r + 2r2 '• (607)

84
Din derivatele de ordinul I ale ecuatiilor (600) si (601) exprimam derivatele de ordinul
•0 si '
II x • . Introducand derivatele de ordinul II mentionate in (607) identi…cam

1 0 2 1 0 2
2re
_ r• e 2
x_ 0 + r_ re '_ 2 = 0: (608)
2 2

Conditia (606), remarca anterioara, neanularea functiei exponentiale si relatia

(608) asigura echivalenta sistemelor de ecuatii diferentiale ordinare (603)–(605) si
(601)–(602).
Vom determina ecuatia traiectoriei particulei test [in planul (r; ')] utilizand sis-
temul de ecuatii diferentiale ordinare (601)–(602). Pentru a rezolva problema propusa,
folosim egalitatea
dr
r_ = ';
_ (609)
d'
care impreuna cu integrala prima (601) conduce la relatiile
a
'_ = ; (610)
r2
a dr
r_ = : (611)
r2 d'

Din expresia constantei de miscare (600) exprimam x_ 0 prin formula

x_ 0 = be : (612)

Introducand derivatele (610)–(612) si expresia functiei e [exprimata prin cea de-a

doua formula din (552)] in (602) obtinem
2
a2 dr a2 2m 2m
b2 + + 1 = 1 : (613)
r4 d' r2 r r

Folosind regula de derivare a functiilor compuse, ecuatia (613) poate … adusa la

forma
2
du b2 1 u
+ u2 = + 2m 2 + u3 ; (614)
d' a2 a
unde am folosit notatia
1
u (') : (615)
r (')
In cele ce urmeaza identi…cam corectiile pe care le aduce ecuatia traiectoriei (614)
la ecuatia newtoniana a traiectoriei particule test

d2 u GM
2
+ u = 2 2: (616)
d' a c
Pentru a realiza comparatia mentionata, derivam relatia (614) si obtinem

du d2 u 1
2 +u m + 3u2 =0 (617)
d' d'2 a2

85
sau, echivalent,
d2 u 1
+u=m + 3u2 : (618)
d'2 a2
Deoarece raza gravitationala are expresia (559), constatam ca (618) aduce corectii
legii traiectoriei Newtoniene (616) de ordinul
GM
; (619)
a2 r2
corectii foarte mici daca evaluam (619) pentru planetele din sistemul nostru solar.

Exemplul 8 Pentru planeta Mercur [cea mai apropiata de Soare], corectia (619) este
de ordinul 10 7 .

In continuare ne propunem sa analizam perturbativ ecuatia diferentiala ordinara

de ordinul II neliniara si neomogena (618). In acest sens, construim ecuatia diferen-
tiala ordinara
d2 u m
2
+ u = 2 + 3 mu2 ; (620)
d' a
unde este un parametru real in…nitesimal, cu j j << 1. Cautam solutia ecuatiei
diferentiale ordinare de ordinul II neliniare si neomogene (620) de forma
1
X
k
u (') = uk (') : (621)
k=0

Introducand dezvoltarea (621) in ecuatia (620) si proiectand pe diverse puteri ale

parametrului , obtinem sirul echivalent de ecuatii satisfacute de termenii seriei (621)

d2 u0 m
+ u0 = ; (622)
d'2 a2
d2 u1
+ u1 = 3mu20 ; (623)
d'2
d2 u2
+ u2 = 6mu0 u1 ; (624)
d'2
..
.

Setul de ecuatii (622), (623), (624), etc. consta intr-un sistem de ecuatii diferen-
tiale ordinare liniare cu coe…cienti constanti si neomogene, care se rezolva recursiv
[solutia ecuatiei (622) se introduce in (623) si se rezolva ultima, etc.].
Solutia generala a ecuatiei (622) este
m
u0 (') = [1 + " cos (' '0 )] ; (625)
a2
unde " si '0 sunt constantele de integrare. Solutia (625) reprezinta ecuatia unei conice
in coordonate polare. Alegand niste conditii initiale adecvate, putem presupune ca
'0 = 0 in solutia (625).

86
 Introducem (625) in (623) si identi…cam ecuatia

d2 u1 3m3 2
2
+ u1 = 4 (1 + " cos ') (626)
d' a
sau, echivalent,

d2 u1 3m3 "2 "2

+ u 1 = 1+ + 2" cos ' + cos 2' : (627)
d'2 a4 2 2

Problema 43 Sa se arate ca
3m3 "2 "2
u1 (') = 1+ + "' sin ' cos 2' (628)
a4 2 6

este o solutie particulara a ecuatiei diferentiale ordinare de ordinul II liniara si neo-

mogena (627).

Intr-o maniera similara se rezolva si celelalte ecuatii diferentiale din sistemul (622),
(623), (624), etc. Introducand solutiile obtinute in (621), identi…cam solutia ecuatiei
(620). Setand = 1 in solutia determinata anterior obtinem solutia ecuatiei traiecto-
riei (618).
Sa consideram cazul particular al miscarii planetei Mercur in campul gravitational
al Soarelui. Limita Newtoniana a ecuatiei traiectoriei este exprimata prin (625) cu
'0 = 0 si " << 1 [excentricitatea elipsei]. Cu aceste alegeri, ecuatia corectiei de
ordinul I (627) devine

d2 u1 3m3
2
+ u1 = 4 (1 + 2" cos ') ; (629)
d' a
a carei solutie particulara este

3m3
u1 (') = (1 + "' sin ') : (630)
a4
Introducem (625) si (630) in dezvoltarea (621) si identi…cam aproximatia de or-
dinul I a ecuatiei traiectoriei planetei Mercur in campul gravitational al Soarelui

m 3m2
u (') ' 2
1 + " cos ' + 2 (1 + "' sin ')
a a
m 3m2
' 2
1 + " cos ' ' : (631)
a a2

Din (631) constatam ca traiectoria planetei nu mai este eliptica. Totusi, miscarea este
periodica, periaoada …ind

2 3m2
T = 3m2
'2 1+ : (632)
1 a2
a2

87
Periheliul planetei [distanta cea mai apropiata de Soare] se obtine din conditia
3m2
cos ' ' = 1: (633)
a2
Solutiile ecuatiei trigonometrice (633) sunt
2
'0 = 0; '1 = 3m2
>2 ; 'k = k'1 ; (634)
1 a2

unde k numar natural strict pozitiv. Avansul Periheliului este dat prin
6 m2
' = '1 2 ' ; (635)
a2
iar in cazul planetei considerate acesta este de 0; 1" de arc pe revolutie sau 0; 43" de
arc pe secol. Aceste date care ofera predictia evolutiei Periheliului planetei Mercur
au fost con…rmate experimental si constituie unul dintre testele Teoriei Generale a
Relativitatii.

6.5.2 Geodezice nule. Curbarea razei de lumina.

In aceasta sectiune vom determina ecuatia traiectoriei asociata unei geodezice nule a
spatiului Schwarzschild. Vom utiliza aceeasi metoda ca in cazul anterior. Importanta
geodezicelor nule consta in faptul ca acestea furnizeaza traiectoriile razelor luminoase
in campul gravitational cu potentialele date de solutia Schwarzschild a ecuatiilor Ein-
stein fara surse si constanta cosmologica.
Geodezicele nule au ca integrale prime: (589) [pentru k = 0], (590), (592), (596) si
(597). O consecinta a acestor integrale prime este ca si in cazul anterior planeitatea
traiectoriei particulei care evolueaza dupa o astfel de geodezica si astfel alegerea (599)
este justi…cata. Urmand acelasi algoritm ca si in cazul anterior obtinem ca ecuatia
traiectoriei pentru o particula care evolueaza dupa o geodezica nula este
d2 u
+ u = 3mu2 : (636)
d'2
Ecuatia (636) se rezolva in aceeasi maniera ca si (618).
Problema 44 Sa se arate ca aproximatia de ordinul zero a solutiei ecuatiei (636)
este
1
u0 (') = sin (' '0 ) : (637)
d
Aproximatia de ordinul zero (637) a solutiei ecuatiei (636) este o dreapta [expri-
mata in coordonate polare], care reprezinta traiectoria razei de lumina in absenta
campului gravitational. Solutia ecuatiei (636) ne furnizeaza o curba in coordonate
polare care descrie deviatia razei de lumina intr-un camp gravitational puternic.
Consideram '0 = 0 in (637) si contributia neta a ordinului unu la solutia ecuatiei
(636) satisface
d2 u1 3m
+ u1 = 2 sin2 ': (638)
d'2 d

88
Solutia particulara a ecuatiei neomogene (638) se determina simplu pe baza identitatii
1 cos 2'
sin2 ' = : (639)
2
Introducem (639) in (638) si identi…cam solutia particulara de forma
m m
u1 (') = (3 + cos 2') 1 + cos2 ' : (640)
2d2 d2
Folosind contributiile nete de ordinele zero (637) [cu alegerea '0 = 0] si unu
(640) deducem pe baza dezvoltarii (621) [in care setam = 1] expresia aproximatiei
de ordinul unu a ecuatiei traiectoriei unei raze luminoase in prezenta unui camp
gravitational
1h m i
u (') ' sin ' + 1 + cos2 ' ; (641)
d d
care difera dramatic de ecuatia unei drepte in coordonate polare (637).
Deviatia predictionata a unei raze de lumina care trece prin vecinatatea Soarelui
este de 1; 75" de arc, predictie con…rmata experimental. Prima veri…care experimen-
tala a deviatei razelor de lumina in campul gravitational al Soarelui a avut loc in anul
1919 in timpul unei expeditii britanice conduse de Sir Arthur Eddington.
Fenomenul de deviatie a razelor luminoase in campuri gravitationale puternice
permite intelegerea efectului de lentila gravitationala produs de un camp gravitational
intens.

89
7 Dezvoltari perturbative
Un camp gravitational descris de o metrica g ale carei componente difera de compo-
nentele corespunzatoare ale metricii Minkowski prin termeni foarte mici se numeste
camp gravitational slab. De exemplu, in cazul Soarelui campul gravitational din
exteriorul acestuia este descris de o metrica pentru care diferenta fata de metrica
Minkowski este exprimata de termenul 2m=r al metricii Schwarzschild, acesta …ind
de ordinul 10 5 la suprafata Soarelui [raza Soarelui este rS 7 108 m, iar raza
3
gravitationala a Soarelui este mS 1; 5 10 m, in consecinta componentele metricii
g difera de componentele corespunzatoare ale metricii Minkowski prin termeni de
ordinul 2mS =rS 10 5 ). In interiorul Soarelui aceasta diferenta este mai mare,
aproximativ de ordinul 10 4 . In acord cu cele mentionate mai sus, campul gravitatio-
nal al Sorelui este un camp slab, aceasta intamplandu-se pentru majoritatea stelelor.
In cazul piticelor albe, care pot avea raza de 100 de ori mai mica decat raza Soare-
lui, diferenta dintre metrica ce descrie campul gravitationala al acestora si metrica
Minkowski este de ordinul 10 2 in centrul lor. Doar in cazul stelelor neutronice (pul-
sarii), a caror raza este de ordinul 2m, campul gravitational nu este slab. Din cele
prezentate rezulta atentia de care se bucura campurile gravitationale slabe. In cele
ce urmeaza vom dezvolta o metoda de aproximatie care se poate aplica campului
gravitational slab.
In acest moment de…nitia campului este simpla: campul gravitational descris de
o metrica g este slab daca
jg j 1: (642)
Metoda de aproximare pentru campurile gravitationale slabe se bazeaza pe parametrul
care apare in actiunea Lagrangiana (403). Presupunem ca metrica g este o
dezvoltare in serie de forma
(1) 2 (2)
g = + g + g + : (643)
In cele ce urmeaza vom considera numai aproximatia de ordinul I a metricii
(1)
g = + g = + h ; (644)
(1)
unde g h este chiar campul de spin 2 care apare in actiunea Pauli–Fierz, dupa
cum vom vedea in acest capitol.
Vom determina mai intai diferite contributii nete la diverse aproximatii ale inver-
sei metricii g in teoria perturbatiilor. Dezvoltam perturbativ coe…cientii inversei
metricii g in diferite ordine ale constantei
(0) (1) (2) (3)
2 3
g =g + g + g + g + : (645)
Pentru a determina contributiile nete in diferite ordine in parametrul ale inversei
metricii g folosind abordarea perturbativa, introducem dezvoltarile (644) si (645)
in relatia (155) si obtinem
!
(0) (1) (2) (3)
2 3
( + h ) g + g + g + g + = : (646)

90
Proiectand ecuatia anterioara pe diversele ordine ale constantei derivam sirul de
ecuatii echivalent
(0)
0
: g = ; (647)
(1) (0)
1
: g +h g = 0; (648)
(2) (1)
2
: g +h g = 0; (649)
(3) (2)
3
: g +h g = 0; (650)
..
.:

In continuare vom rezolva sirul anterior de ecuatii. Utilizand faptul ca este de

forma (297), gasim imediat ca solutia primei ecuatii este
(0)
g = : (651)

Pentru a rezolva cea de-a doua ecuatie, inlocuim mai intai contributia neta in ordinul
(0)
zero in parametrul a inversei metricii g determinata anterior in ecuatia (648)
(1)
g +h = 0: (652)

Din ecuatia anterioara obtinem pentru contributia neta in ordinul unu in parametrul
(1)
a inversei metricii g urmatoarea forma
(1)
g = h ; (653)

unde h este cel de…nit in (365). Contributia neta in ordinul doi in parametrul a
(2)
inversei metricii g se obtine din ecuatia (649). Inlocuind (653) in (649) ajungem la
ecuatia
(2)
g h h = 0: (654)
Solutia ecuatiei anterioare este
(2)
g =h h ; (655)
unde h = h . Contributia neta in ordinul trei in parametrul a inversei metricii
(3)
g se obtine din ecuatia (650)
(3)
g = h h h : (656)

91
Inlocuind (651), (653), (655) si (656) in gasim ca
2 3
g = h + h h h h h + : (657)

Contributiile nete de ordine superioare in parametrul ale inversei metricii se obtin

intr-un mod asemanator.

Problema 45 Sa se determine contributiile nete de ordine patru si cinci in para-

metrul ale inversei metricii in teoria perturbatiilor.

In cele ce urmeaza vom determina contributiile nete in diferite ordine in parametrul

ale tensorului Riemann. Pentru aceasta avem nevoie si de contributiile nete la
diverse aproximatii ale simbolurilor Christofell de speta I in teoria perturbatiilor.
Utilizand descompunerea metricii (644) in (446), obtinem

1 (1)
= (h ; +h ; h ; ) : (658)
2
Astfel, am gasit ca numai contributia neta de ordinul unu in parametrul a simbolu-
lui Cristofell de speta I in teoria perturbatiilor este nenula. Dezvoltam perturbativ
tensorul Riemann R j in diferite ordine ale constantei

(0) (1) (2) (3)

2 3
R j = R j + R j + R j + R j + ; (659)

unde
(0) (0) (0) (0) (0) (0) (0)
1 (0) (0)
R j = @ g [ ; ] @ g [ ; ] +g g ; (660)
2

(1) 1 (1) (1)

R j = @ g [ ; ] @ g [ ; ]
2
!
(0) (1) (0) (0) (1) (1) (0) (0)
+g + +g
!
(0) (1) (0) (0) (1) (1) (0) (0)
g g ; (661)

(2) 1 (2) (2)

R j = @ g [ ; ] @ g [ ; ]
2
!
(0) (1) (1) (2) (0) (0) (2)
+g + +
!
(1) (1) (0) (0) (1) (2) (0) (0)
+g + +g

92
 !
(0) (1) (1) (2) (0) (0) (2)
g + +
!
(1) (1) (0) (0) (1) (2) (0) (0)
g + g ; (662)

(3) 1 (3) (3)

R j = @ g [ ; ] @ g [ ; ]
2
!
(0) (2) (1) (1) (2) (3) (0) (0) (3)
+g + + +
!
(1) (1) (1) (2) (0) (0) (2)
+g + +
!
(2) (1) (0) (0) (1) (3) (0) (0)
+g + +g
!
(0) (2) (1) (1) (2) (3) (0) (0) (3)
g + + +
!
(1) (1) (1) (2) (0) (0) (2)
g + +
!
(2) (1) (0) (0) (1) (3) (0) (0)
g + g : (663)

Pe baza relatiilor (644), (657) si (658) avem ca

(0)
R j = 0; (664)

(1) 1
R j = @ h [ ; ] @ h [ ; ] (665)
2
!
(2) (1) (1) (1) (1)
R j = ; (666)
!
(3) (1) (1) (1) (1)
R j = h : (667)

Problema 46 Sa se obtina contributia neta in ordinele patru si cinci in parametrul

(4) (5)
a tensorului Riemann, R j si R j in teoria perturbatiilor.

In cele ce urmeaza vom determina contributiile nete in diferite ordine in parametrul

ale tensorului Ricci in teoria perturbatiilor. Dezvoltam perturbativ tensorul Ricci

93
R in diferite ordine ale constantei

(0) (1) (2) (3)

2 3
R = R + R + R + R + : (668)

Introducand dezvoltarile perturbative ale inversei metricii (645) si ale tensorului Rie-
mann (659) in relatia de de…nitie a tensorului Ricci (278), obtinem
!
(0) (0) (0) (1) (1) (0)
R = g R j + g R j +g R j

!
(0) (2) (1) (1) (2) (0)
2
+ g R j +g R j +g R j

(0) (3) (1) (2)

3
+ g R j +g R j

!
(2) (1) (3) (0)
+g R j +g R j + : (669)

Utilizand contributiile nete in diferite ordine in parametrul ale inversei metricii si ale
tensorului Riemann determinate anterior, obtinem pentru tensorul Ricci urmatoarele
contributii nete in diferite ordine in parametrul
(0)
R = 0; (670)

(1) 1
R = @ h [ ; ] @ h [ ; ] ; (671)
2
!
(2) (1) (1) (1) (1)
R =

1
h @ h [ ; ] @ h [ ; ] ; (672)
2

!
(3) (1) (1) (1) (1)
R = h
!
(1) (1) (1) (1)
h

1
+ h h @ h [ ; ] @ h [ ; ] : (673)
2
Problema 47 Sa se obtina contributia neta in ordinele patru si cinci in parametrul
(4) (5)
a tensorului Ricci, R si R in teoria perturbatiilor.

94
 Observam ca pentru a dezvolta perturbativ actiunea Hilbert–Einstein avem nevoie
de contributiile nete in diferite ordine in parametrul ale curburii scalare R si ale
marimii e in teoria perturbatiilor. Dezvoltam perturbativ curbura scalara R in diferite
ordine ale constantei
(0) (1) (2) (3)
2 3
R= R+ R+ R+ R+ : (674)

Introducand dezvoltarile perturbative ale inversei metricii (645) si ale tensorului Ricci
(668) in relatia de de…nitie a curburii scalare obtinem
!
(0) (0) (0) (1) (1) (0)
R = g R + g R +g R
!
(0) (2) (1) (1) (2) (0)
2
+ g R +g R +g R
!
(0) (3) (1) (2) (2) (1) (3) (0)
3
+ g R +g R +g R +g R + : (675)

Inlocuind in (675) contributiile nete in diferite ordine in parametrul ale inversei

metricii si ale tensorului Ricci determinate anterior, calculam contributiile nete in
diferite ordine in parametrul ale curburii scalare
(0)
R = 0; (676)
(1)
R = @ @ h+@ @ h ; (677)

!
(2) (1) (1) (1) (1)
R =

h @ h [ ; ] @ h [ ; ] ; (678)

!
(3) (1) (1) (1) (1)
R = h
!
(1) (1) (1) (1)
2 h

+ h h @ h [ ; ] @ h [ ; ]
1
h h @ h [ ; ] @ h [ ; ] : (679)
2
Problema 48 Sa se obtina contributia neta in ordinele patru si cinci in parametrul
(4) (5)
a curbutii scalare R si R in teoria perturbatiilor.

95
 (1)
Prin calcul direct se poate arata ca R este o divergenta totala
(1)
R =@ @ h+@ @ h ; (680)

(2)
iar R se poate scrie sub forma
(2) 1 1 1
R = @ h (@ h ) + (@ h ) @ h (@ h) (@ h)
4 2 4
1 1
+@ h @ h + h @ h +h @ h
2 2
+h @ h 2h @ h : (681)

Dezvoltam perturbativ e in diferite ordine ale constantei

(0) (1) 2 (2) 3 (3)
e= e + e + e + e + : (682)

Pe baza formulelor (404) si (644) obtinem

1 1
e = [ det ( + h )] 2 = [ det ( ( + h ))] 2 : (683)

Utilizand faptul ca det (AB) = det A det B si det = 1 relatia (683) devine

1
h i1
e = [det ( ^ 2:
+ h )] 2 = det 1 + h (684)

Folosind identitatea
det A = exp ln det A = exp Tr ln A; (685)
din (684) obtinem
1 ^ :
e = exp Tr ln 1 + h (686)
2
^ in jurul metricii ‡at
Dezvoltam in serie Taylor ln 1 + h

X1 j+1
^ = ( ) j ^j
ln 1 + h h : (687)
j=1
j

Inlocuind (687) in (686) determinam

1
1 X( )
j+1
e = exp Tr j ^j
T rh
2 j=1 j
1 1 2
= 1+ h+ h2 2h h
2 8
1 3
+ h3 6hh h + 8h h h + : (688)
48

96
Comparand (682) cu (688) obtinem contributiile nete in diferite ordine in parametrul
ale marimii e in teoria perturbatiilor
(0)
e = 1; (689)
(1)
e = h; (690)
(2) 1 2
e = h 2h h ; (691)
8
(3) 1
e = h3 6hh h + 8h h h : (692)
48
Problema 49 Sa se obtina contributiile nete in ordinele patru si cinci in parametrul
ale marimii e in teoria perturbatiilor.

In acest moment avem toate obiectele necesare dezvoltarii perturbative a actiunii

Hilbert–Einstein
1 ( 2) 1( 1) (0) (1)
S [h ] = 2
S + S +S + S + ; (693)

unde Z
( 2) (0)(0)
S =2 d4 x e R ; (694)
Z !
( 1) (0)(1) (1)(0)
4
S =2 d x e R+ e R ; (695)

Z !
(0) (0)(2) (1)(1) (2)(0)
4
S =2 d x e R+ e R+ e R ; (696)

Z !
(1) (0)(3) (1)(2) (2)(1) (2)(1) (3)(0)
4
S =2 d x e R+ e R+ e R+ e R+ e R : (697)

Pe baza relatiilor (676) si (689) gasim ca

( 2)
S = 0: (698)
( 1)
Utilizand (676), (680), (689) si (690) avem pentru S urmatoarea forma
( 1)
Z
S = d4 x@ 2@ h + 2@ @ h ; (699)

care este zero pe baza conditiilor de anulare a campurilor h pe suprafata de la

in…nit. Contributia neta in ordinul zero in parametrul a actiunii Hilbert–Einstein
se obtine din (696) in care utilizam (676), (680), (681), (689), (690) si (691)
(0)
Z
1
S = d4 x @ h (@ h ) + (@ h ) @ h
2

97
 1
+ (@ h) (@ h) (@ h) @ h : (700)
2
Relatia (700) este chiar actiunea Pauli–Fierz.
Contributia neta in ordinul unu in parametrul a actiunii Hilbert–Einstein se
obtine din (697) in care utilizam (680), (681), (679), (689)–(692)
(1)
Z
1 1
S = d4 x h@ h@ h @ h@ h h @ h @ h h
4 4
1
+@ h @ h h @ h h h @ h @ h h
2
1 1 1
+ @ hh h + h@ h @ h @ hh h
2 2 2
+@ hh @ h @ h @ h h +h h @ h : (701)
Problema 50 Utilizand dezvoltarile marimii e si ale curburii scalare sa se arate ca
(697) conduce la (701).
In continuare vom dezvolta perturbativ tansformarile gauge ale campului h .
Introducem (644) in (429) si avem
1
( + h )= ; + ; : (702)

Tinand cont de faptul ca = 0 si utilizand forma derivatei covariante a para-

metrului
; = ; g ; (703)
relatia anterioara devine
h = ; + ; 2g : (704)
Dezvoltam perturbativ h
(0) (1) (2)
h = h + h + h + ; (705)
unde
(0) (0) (0)
h = ; + ; 2g ; (706)
!
(1) (0) (1) (1) (0)
h = 2 g +g ; (707)
!
(2) (0) (2) (1) (1) (2) (0)
h = 2 g +g +g : (708)

Pe baza contributiilor nete in diferite ordine in parametrul in teoria perturbatiilor

ale inversei metricii g si simbolurilor Christofell de speta I , relatiile anterioare
devin
(0)
h = ; + ; ; (709)

98
 (1)
h = @ h +@ h @ h ; (710)
(2)
h = h (@ h +@ h @ h ) : (711)
Relatia (709) reprezinta chiar transformarile gauge ale actiunii Pauli–Fierz.
Ecuatiile Einstein ale campului gravitational sunt ecuatii cu derivate partiale de
ordinul II neliniare si hiperbolice. Datorita neliniaritatii ecuatiilor mentionate, rezul-
tatele cantitative in gravitatie sunt di…cil de obtinut. Abordarea perturbativa permite
rezolvarea problemei mentionate anterior.

99
Bibliogra…e
[1] F. De Felice, C. J. S. Clarke, Relativity on Curved Manifolds, Cambridge Uni-
versity Press, 1992
[2] N. Bourbaki, Topologie générale, Hermann, Paris, 1961
[3] N. Bourbaki, Théorie des ensembles, Springer-Verlag, Berlin, 2006
[4] M. M. Postnikov, Smooth manifolds, Mir Publishers, Moscow, 1989
[5] Gh. Gheorghiev, V. Oproiu, Geometrie diferentiala, Editura Didactica si Peda-
gogica, Bucuresti, 1977
[6] M. Popescu, P. Popescu, Geometrie diferentiala, Fundatia Scrisul Românesc,
Craiova, 1999
[7] R. Miron, M. Anastasiei, The Geometry of Lagrange Spaces: Theory and Appli-
cations, Kluwer Academic Publishers,1994
[8] W. Greub, S. Halperin, R. Vanstone, Connections, Curvature, and Cohomology.
Vol. I: De Rham Cohomology of Manifolds and Vector Bundles, Academic Press,
New York, 1972
[9] L. P. Eisenhart, An introduction to di¤ erential geometry with use of the tensor
calculus, Princeton University Press, Princeton, 1940
[10] P. A. M. Dirac, General theory of relativity, John Wiley&Sons, New York, 1975
[11] C. Misner, K. Thorne, J. A. Wheeler, Gravitation, W. H. Freeman and Company,
San Francisco, 1973
[12] J. W. van Holten, R. H. Rietdijk, J. Geom. Phys. 11, 559, 1993
[13] S. Codreanu, L. Tataru, Teoria relativitatii si electrodinamica, Casa Cartii de
Stiinta, Cluj, 1994
[14] A. Einstein, Annalen der Phys. 35, 898–908, 1911
[15] S. Weinberg, Gravitation and cosmology: Principles and applications of the gen-
eral theory of relativity, John Wiley&Sons, New York, 1972
[16] S. Kobayashi, K. Nomizu, Foundation of di¤ erential geometry, Interscience Pub-
lishers, New York, 1963
[17] A. Papapetrou, Lectures on general relativity, D. Reidel Publishing Company,
Dordrecht, 1974
[18] W. Siegel, Fields, hep-th/9912205
[19] C. Schomblond, G. Barnich, Introduction à la Relativité Générale, Notes de cours,
Bruxelles
[20] I. Bakas, Energy-momentum/Cotton tensor duality for AdS(4) black holes, hep-
th/0809.4852

100