Capitolul 1

Grafurile stratifiate-aspecte teoretice

1.1 Introducere

Reprezentarea cunostiintelor si sistemelor de deductie constituie o

colectie de componente ce coopereaza pentru ca intregul sistem sa poata
functiona si raspunde la interogari..
In cadrul reprezentarii bazate pe grafuri, o entitate este data printr-o
pereche de noduri si o legatura intre ele. Semantica este data prin specificarea
semnificatiei concrete a acestei convetitii de notatii.
Conceptul de graf stratifiat etichetat a fost sugerat de metodele bazate
pe grafuri din reprezentarea cunostiintelor, mai ales de retele semantice. Forme
variate de retele semantice folosesc etichete ca INST, SUBC pentru a sugera
corespondenta semantica : "x este o instanta a lui y", "fiecare x este y". Se
generalizeaza acest proces considerand etichete abstracte pe arc, si folosind
concepte si rezultate din algebra universala obtinandu-se conceptul de graf
etichetat stratifiat.
Conceptul de graf stratifiat etichetat a fost folosit pentru introducerea
conceptului de baza de cunostinte (KB) cu iesiri. O baza de cunostinte (KB) cu
iesiri este o colectie de componente, una dintre ele fiind un graf stratifiat
etichetat.
Generalizand, un graf stratifiat etichetat poate fi folosit in deductiile
automate. Daca notati prin G un graf etichetat, atunci mediul G este o multime
finita de relatii binare, care este inchisa la relatia produs.

1.2 Concepte generale ale algebrei universale

Considerand o multime nevida A si B o submultime a lui A(multimea
vida este o submultime a oricarei multimi), 2A - multimea putere a lui A, adica
multimea tuturor submultimilor lui A.

3
 Definitia 1.1 Prin operatie binara partiala pe A intelegem o reprezentare f
de la A x A la A, adica f este definita pentru elementele unei multimi oarecare
dom(f), unde dom(f)  A x A. Vom nota: f : dom(f)  A (cand dom(f) = A x A,
spunem ca f este operate binara pe A).

Definitia 1.2 Scriem f  g daca: f : dom{f)  A astfel incat dom(f) 

dom{g);g:dom(g)  A astfel incat f(x) = g(x),V x  dom(f).
Definitia 1.3 Printr-o - algebra partiala intelegem o pereche A = (A, 
A), unde A=nultimea suport a lui A si  A= o operate binara partiala pe A. Daca

dom(  A.)=A x A, atunci A =  algebra.

Definitia 1.4 Fie A = (A,  A) o  algebra. 0 submultime B  A este

multime inchisa in A daca sunt indeplinite urmatoarele:

1. daca {x 1 ,x 2 )  dom{  A)  (B x B) atunci  A{x1,x2)  B

2. daca B  A, atunci inchiderea lui B in A ( B ) este cea mai mica multime
inchisa care contine pe B.

Se arata ca daca B nu este multime inchisa, atunci B = Un 0 Bn unde

B 0 =B

B n 1  B U { A (x1, x2)/(xl, x2)  dom( A )  (B n x B n )}, n  0

Consideram  -algebrele partiale A = (A,  A ) si B = (B,  B). h : A  B

este un morfism de algebre partiale de la A la B daca pentru fiecare (x 1 ,x 2 )
 dom( A ) sunt indeplinite:

(h(x 1 ),h(x 2 ))  dom( B )

 B (h(x 1 ), h(x 2 ))  h( A (x 1 , x 2 ) )

h:A  B semnifica faptul ca h este morfism de la A la B. Un morfism bijectiv

este un izomorfism. Doua  -algebrele partiale A si B sunt algebre izomorfe daca
exista un izomorfism de la A la B.

Definitia 1.5 Fie o  -algebra partiala A = {A,  A ) si M  A. Prin

definitIe A este o  algebra Peano peste M daca sunt indeplinite conditiile:
1. M  A

2.  A ( x1 , x 2 ) nu este din M pentru x1 , x 2  A

4
 3. pentru x1 , x 2 , y1 , y 2  A din  A ( x1 , x 2 )   A ( y1 , y 2 )  x1  y1 , x 2  y 2

O -algebra este liber generata de M  A daca pentru fiecare  -algebra

B = (B,  B) si fiecare f : M  B, exista si este unic un morfism h : A -> B astfel
incat f  h.
Pentru orice multime M exista o  -algebra Peano peste M. Pentru a obtine
o astfel de  -algebra se procedeaza astfel: consideram  -algebra H = (H,  H),
unde H este multimea tuturor cuvintelor nevide peste {  }  M si  (x1,x2) =
 x1, x2 Perechea A = (A,  A), unde A este inchiderea lui M peste H si  A este

restrictia lui  A pe A, este o  -algebra Peano peste M.

 A) o  -algebra partiala. Notam Initial(A) multimea tuturor
Fie A = (A,
submultimilor B  A care satisfac: pentru fiecare ( x1 , x 2 )  dom(  A) din  A

( x1 , x2 )  B deducem x1,x2  B.
Daca A = (A,  A), este o  -algebra Peano peste M si B  Initial{A)
astfel incat M  B, atunci notand prin  B restrictia lui  A la B obtinem o
 -algebra partiala B = (B,  B ) si inchiderea lui M in B este B.
Fie S o multime finita. O relatie binara peste S este o submultime p  SxS,
iar daca p1 2SxS si p2  2S*S definim:
p1 o p2 = {(x,y)  25xS|  z  S : (x,z)  p1, {z,y)  p2} Definim apoi
prod:dom(prod) -> 2SxS astfel:
dom(prod) - {( p1,p2)  2Sx5 x 2S*S\( p1 o p2   }
prod( p1,p2) = p1 o p2

1.3 Grafuri etichetate stratifiate

Fie s o multime finita, R S (prod) este multimea functiilor partiale:

Rs(prod{h\h  prod, dom(h)   }

Fie  S un elemente arbitral din Rs(prod). Pentru S  Rs(prod) dat,

consideram S= {2SxS,  ) o  -algebra partiala. Daca T 0 este o submultime

nevida a lui 2SxS, atunci Cl  S {T0) este inchiderea lui T in S.

5
 Propozitia 1.1 Pentru fiecarea s S  R S (prod avem To = Ct  S (T0)  Cl

 prod (T 0 )

Demonstratia 1.1 To  Cl  s (T0) Cum  S prod avem Cl  prod (T0) este

inchisa sub  s.
Dar To  Cl  S (T0) si C  S l (T0) este cea mai mica multime inchisa sub

 S s ce contineT 0. Astfel Cl  S S {T0)  Cl  S (T0).

Propozitia 1.2 Fie T 0  2SxS si fie S = (2SxS,  s) o  -algebra partiala

astfel incat  s  Rs(prod). Secvenfa {X n}n definita prin:
X 0  T0

X n+1 =T 0  {d|  (d 1 ,d 2 ) € (Xn,X n )  dom(  s) : d =  S (d1 , d 2 ) } n

0
satisface ,
1. X n  Xn+1 n  0
2. Daca Xn = Xn+i atunci X n = X n+P, p  1

3. Fie k = Card(S) si t = 2 k ,  n  t
2
astfel incatX nXn+1

4- Cl  S (T0) - Xn(To] unde n(To) este cel mai mic n.

Demonstratia1.2 Observam ca pentru fiecare n avem

X n 1  X n  {{d | (d1 , d 2 )}  ( X n , X n )  dom( S ) : d   S (d1 , d 2 )}n  0 :

2
Sunt 2 k relatii binare peste S, astfel rezulta 3 Ultima parte este obtinuta

Utilizand propozitia anterioara si lund in considerare relatia Cl S (To) =Un  0 X n .

Definitia 1.6 Fie To  2SxS astfel incat To  Cl  S (To). Consideram:

Env(T 0) = {{T,  T)|T  2s*s,  t R5(prod),T = Cl  S (T 0)}

Un element din Env(T 0) este mediu pentru T o. Un mediu poate fi considerat

ca o  -algebra partiala. Astfel, daca (T,  S ) e Env(T 0), definim:

dom(  T) = {T x T)  dom(  S )

 T (x,y) =  s{x,y) pentru (x,y)  dom{<  T ) atunci A = (T,  T ) este o  -

6
algebra partiala, de unde (T,  T ) G Env(TQ).

Definitia 1.7 Fie (T,  s)  Env(T0). Perechea A = (T,  T ) este o 

-algebra partiala asociata cu (T,  S ) daca dom(  T ) = (T x T)  dom{  S ) si  T

{x,y)=  S {x,y) pentru (x,y)  dom(  T )

In graful etichetat atat nodurile cat si arcele sunt entitati etichetate.

Corespondenta dintre acestea se specifica prin:

Definitia 1.8 Consideram doua multimi finite S si L o astfel incat

S  Lo = . Un element din S este numit eticheta a unui nod iar elementele lui
Lo sunt numite etichete de arce. Fie T o o miltime de relatii binare pe S. Fie f 0 : Lo -+
To o funcjie surjectiva.
Sistemul G= (S, Lo, To, f0) este numit graf etichetat, fiecare nod al grafului
se reprezinta printr-un dreptunghi ce contine etcheta sa. Vom desena un arc
etichetat de la nodul x la nodul y daca si numai daca (x,y)  fo(a)).
Definitia 1.9 Fie Lo   si H = (H,  H ) o  -algebra Peano peste L o.
pentru fiecare L  Initial(H),L 0 C L definim  -algebra partiala A H {L) = (L,
 L), unde:
dom(  L) - {{x,y)  L X L|  H(x,yy)  L)
 L
( x,y) =  H (x,y) pentru (x,y)  dom(  L)
Perechea AH(L) =(L,  L) se nvmeste  -algebra partiala asociata lui L 
Initial{H).

Definitia 1.10 Fie G = (S,Lo,To,fo) un numit graf etichetat. Un numit graf

etichetat stratifiat peste G este un sistem G = (G, L, T, a T, f) astfel incat:

(T ,  T )  Env (T0 )

L  Initial(H), L0  L, unde H este  o-algebra Peano peste L

f : A H (L)  A T este un-morfism snrjectiv astfel incat f 0  f si daca
(f(u),f(v))  dom{cT) stunci  H(u.v)  L.

Definita 1.11 Fie G - (G,L,T,  T,f) un graf etichetat stratifiat. Definim:

Layer{L,0) = L 0

Layer(L, n + 1) = L  (Hn+I \H n ),n  0, unde H 0 =L 0

7
 H n 1  H  { H (u , v) | u , v  H n }

H n 1  {} (,Hn este o  -algebra Peano peste Lo. Multimea Layer{Lrn) se numeste

a n-a secventa din L.

Fie atunci G = (S,L0,T0, f o) graf etichetat astfel incat To  Cl prod (T0). Observam ca
dom{f) =Ho Si putem defini recursiv:

D n 1 = {  H (u,v) H n 1 \ H n | u, v  dom( f n )

dom(f n 1 ) = dom(f n )  D n 1

f n 1  f n ( x ) daca x  dom( f n )

f n 1   T ( f n (u ), f n (v)) daca x=  H (u , v )  Dn 1

Ca o consecinta a acestor definitii, avem propozitiile:

1. Dj  DI =  pentru i  j, Lo  D i =  , i  1
2. dom( f n ) = Ho U Uk=1Dk  Hn, n  0
3. dom( f n )  Dn 1 =  , n  0
Astfel obtinem urmatoarele propozitii:
Propozitia 1.3 Pentru fiecare n  0, urmatoarele sunt adevarate:
1. f n este bine definita

2. f n  f n 1

3. f n : dom( f n )  T

Demonstratie 1.3 Deoarece H este o  -algebra Peano avem ca daca x

 H n1 \ H n atunci putem scrie x =  H (u,v) pentru u ,v  Hn Conform defintiei lui fn
si cum dom(fn)  Dn+1 =  => f n 1 este bine definita pentru n>0. Evident 2 si 3 sunt
adevarate.

Definitia 1.12 Consideram f * : dom(f * )  T astfel:

drum(f * ) =  nn dom( f n )  l 0   n1 Dk

f * ( x )  f 0 ( x ) daca x  L0

f * ( x )  f k ( x) daca x  D K

Propozitia 1.4 Fie L* = dom{f * ). L* satisface relatiile:

L *  L0

8
 H(u,v)  L *  {u,v  L , ( f * *
(u ), f * (v))  dom(  T )}
L*  Initial(H)

Corolarul 1.1 dom( L* )  {(x, y)  L* xL* | ( f * (u), f * (v))  dom( T )}

Propozitia 1.5 Pentru fiecare i  {1,.., n(T0 )} avem Bi  f i ( DI )  Ti

Corolarul 1.2 Pentru i  {l,...,n(T0)}, Di  

Propozitia 1.6 Fie A H (L * )=(L

*
,  L* ) o  -algebra partiala asociata lui L
*
unde L * = dom(f). Reprezentarea f* :A H (L * )  AT este un morfism

surjectiv de  -atgebre.
Teorema 1.1 Daca G = (S,L0.T0, f 0) este un graf etichetat si (T,  T ) 
Env(T0), atunci G* = (G,L*,T,  T ,f*) este graful etichetat stratifiat peste G.
Urmatoarea propozifie arata ca straturile lui G * sunt exact multimiile Dn-

Propozitia 1.7 Fie G* = (G,L*,T,  T , f * ) graful etichetat stratifiat obtinut mai

sus. Atunci Layer(L*, n) = Dn pentru fiecare n  0.

Exemplul 1.1 Avem urmatorul graf:

S  {x1 , x 2 , x 3 }
L0  {a, b}

Consideram relatiile:

 1  {( x1 , x 2 ), ( x 2 , x1 )}
 2  {( x1 , x 3 ), ( x 2 , x 3 )}
T  Cl prod (T0 )
 T  prod

Daca luam  3  {( x1 , x1 ), ( x 2 , x 2 )} , vom obtine:

D2  (a,  ( a, a ))  ( a,  ( a, b))  ( ( a, a ),  ( a, a ))

D1  ( a , b)  (a, a )
D0 a b C
p1 p2 p3

9
  T ( 1 , p1 )  p3
 T ( 1 , p 2 )  p 2
 T ( 1 , p 3 )  p 3
 T (  3 , p1 )  p1
 T (  3 , p2 )  p2
 T (  3 , p3 )  p3

Aplicand propozitiile enuntate in acest capitol avem:

T 1 =T 0 U{/ p3 }, undeT 2 = Ti, astfel T = { p1 , p 2 p 3 }
Implementarea computationala a elementelor D n ne va conduce la elementele
din tabelul de mai sus. Considerand valorile lui f * obtinem trei containere de
etichete, fiecare continand etichetele pentru p1 , p 2 p3 . Fiecare container devine un
set infinit de etichete, pentru a verifica, acest lucru notam:
 ( P, Q)  { (u , v) | u  P, v  Q}

si pentru fiecare n  N luam:

 n ( A, B )  U j  n [ ( An , B j )   ( A j , Bn )]

unde Ai,Bj sunt submultimile lui L,A in succesiunea Ao, A1,... si B in B0,B1,..

Pentru j > 0 i e {1,2,3} notam

D j ( pi )  {u  D j / f (u )  p i }

Urmarind cum este definit  T vom obtine ecuatiile:

Dn 1 ( p3 )   n ( D( p1 ), D( p1 ))   n ( D( p 3 ), D ( p3 ))
Dn 1 ( p 2 )   n ( D ( p1 ), D ( p 2 ))   n ( D( p3 ), D ( p 2 ))
Dn 1 ( p1 )   n ( D( p1 ), D ( p 3 ))   n ( D( p 3 ), D ( p1 ))

Propozitia 1.8 Fie G0  ( S , L0 , T0, , f 0 ) un graf stratifiat etichetat. Pentru

fiecare u  R ( prod S ) exista un singur graf stratifiat peste G 0

Un graf stratifiat este o structura abstracta. In realitate nu este nici o specificatie

despre “semnificatia” unui nod sau a unei relatii binare. Intr-o sectiune urmatoare a
acestei lucrari vom introduce conceptul de interpretare, prin metode prin care asignam
anumite semnificatii acestor entitati.

1.4 Drumuri Structurate

10
Fie drumul:
d   [ x1 ,.., xn1 ],[ a1 ,.., a1 ] (1)

intr-un graf etichetat G = (S,L0,T0,fQ). Consideram cea mai mica multime STR(d) care sa
indeplineasca urmatoarele conditii:

  [ xi , xi 1 ], ai   STR(d ), i  1,.., n

 daca  [ x1 ,.., xk ], b1   STR(d ) si [ x1 ,.., xr ], b2   STR (d ) unde

1  i  k  r  n  1 atunci  [ x1 ,.., xr ],[b1 , b2   STR ( d )

Elementele de lungime maximala din STR(d), si anume, elementele de forma

([ x1 ,.., xn 1 ], c )  STR ( d ) se numesc drumuri structurate peste d. Fie proiectia lui STR(d)

sub a doua axa:

STR 2 {d) =   |  : ( ,  )  STR(d )
Sa luam spre exemplu drumul: d  ([ x1 , x2 , x3 , x 4 ],[a, b.a ])

intr-un graf etichetat arbitrar .

Avem

STR(d )  {([ x1 , x2 ], a), ([ x2 , x3 ], b), ([ x3 , x4 ], a), ([ x1 , x2 , x3 ],[a, b]), ([ x2 , x3 , x4 ],[b, a]),

([ x1 , x2 , x3 , x4 ],[[a, b], a]), ([ x1 x2 , x3 , x4 ],[a,[b, a]])}

deci

EMBED Equation.3 STR2 (d )  {a, b,[a, b],[b, a],[[a, b], a],[a,[b, a ]]} (2)

asadar, se obtin doua drumuri structurate:

([ x1 , x2 , x3 , x4 ],[[a, b], a ]), ([ x1 , x2 , x3 , x4 ],[ a,[b, a ]])

Fie d un drum ca in (1). Definim functia h : STR2(d)  B dupa cum urmeaza:

 h(x) = x pentru x  L0

 h([u,v])=  (h(u ), h(v ))

Pentru cazul dat in (2), obtinem spre exemplu
h([a, b])   ( a, b), h([a,[b, a ]])   ( a, (b, a))

Drumul structurat ds  STR(d) se numeste drum structurat acceptat

peste  daca d s  ([ x1 ,.., xn 1 ], c ) si h(c)  L

11
 Pentru a beneficia de proprietatiile lui L ca o submultime a unei algebre
Peano, este convenabil sa notam un drum structurat d s  ([ x1 ,.., xn 1 ], h(c))

in loc de d s  ([ x1 ,.., x n1 ], c ) . Aceasta notare de asemenea simplifica decizia

in privinta acceptarii unui drum structurat.
Notam cu ASP(  ) multimea tuturor structurilor acceptate peste  .
Urmatoarele notatii vor fi folosite in cele ce urmeaza. Daca t este un arbore
etichetat, atunci root(t) semnifica nodul care este radacina lui t and label(s)
semnifica eticheta nodului s. Pentru fiecare nod s, label{s) va fi un element

din S x L x S. For Pentru i < j notam cu CON l j1 ( wl ) concatenarea

simbolurilor wi ,...w j

Daca si,...,s n sunt frunzele arborelui etichetat t de la stanga la

dreapta in aceasta ordine si label(si) = wi,...,label{s n ) = wn atunci
CON ln1 ( wl ) este frontiera lui t si se noteaza cu front(t).
Sa luam un drum structurat:
d s  ([ x1 ,..xn 1 ], h(c))  STR ( d )

pentru drumul d considerat in (1).

Notam cu t(ds) arborii definiti dupa cum urmeaza. Daca n = 1 atunci
t(ds) se reduce la un singur nod care este radacina arborelui si eticheta sa este
( x1 , a1 , x 2 ) Daca n > 2 atunci t(ds) indeplineste urmatoarele reguli:

 front (t )  CON In1 (( xi , ai , xi 1 ))

 fiecare nod s din t, care nu este o frunza are doi descendenti

directi: descendentul din stanga sl si descendentul din dreapta s r.
Daca label(s) =(x,r,y) atunci urmatoarele conditii sunt indeplinite :
exista u,v  h(STR 2(d)) si z  S astfel incat label(sl) = (x,u,z),
label(sr) = (z,v,y) si r=  (u , v )
Spunem ca t(ds) este un arbore peste B. Elementul h(c) este eticheta
root(t(ds)) si evident h{c)  B.
Daca t este un arbore peste B atunci spunem ca t i este un copac acceptat
pentru  daca label(root(t))  L. Notam cu AT(  ) multimea tuturor
arborilor acceptati pentru  .

12
 Figura 1.1
Pentru a exemplifica aceste concepte luam in considerare graful stratificat
 din figura 1.1 pentru drumul d  ([ x1 , x2 , x3 ],[a1 , a2 , a3 ]) exista doar doua
drumuri structurate:
d s1  ([ x1 , x 2 , x5 , x6 ], ( (a1 , a3 ), a6 ))  STR( d )

d 2  ([ x1 , x2 , x5 , x6 ],  (a1 , ( a3 , a6 )))  STR(d )

1 2
Elementele t( d s ) si t( d s ) sunt desenate in figura 1.2 si figura 1.3 unde:
n2   ( (a1 , a3 ), a6 ), n1   (a1 , a3 )

m2   ( a1 , ( a3 , a6 )), m1   ( a3 , a6 )

13
 ( x1 , n2 , x6 ) ( x1 , m2 , x6 )

(x1,n2, x6) ( x1 , m1 , x6 )

( x5 , a 6 , x 6 ) ( x1 , a1 , x2 )

( x 2 , a 3 , x5 ) ( x5 , a 6 , x 6 )
( x1 , a1 , x2 ) ( x 2 , a 3 , x5 )

Figura 1.2 Figura 1.3

Atat t( d s ) cat si t( d s ) sunt arbori peste B. Mai mult t( d s )  AT ( ) si

1 2 1

t( d s )  AT ( ) pentru ca  ( (a1 , a3 ), a6 )  L ,  (a1 , (a3 , a6 ))  L De fapt, un

2

arbore acceptat este obtinut doar dintr-un drum structurat acceptat.

Fie d s  ([ x1 ,..xn 1 ), (v1 , v 2 ))  ASP ( ) unde n > 2. Din  (v1 , v 2 )  L

si L  Initial ( L0 ) deducem ca v1  L si v2  L . Avem de asemenea

label ( root (t ( d s )))  ( x1 , (v1 , v2 ), x n  `1 )

Deoarece t(ds) este un arbore binar, exista doi descendenti directi din
root(t(ds)). Notam cu t l subarborele corespunzator descendentului din stanga
si cu tr subarborele definit de descendentul din dreapta al lui root(t(ds)).
Evident exista unu singur i  {2,...,n.} astfel incat
front( t l ) = CON li11 ( xl , al , xl 1 )
n
front( t r ) = CON l i ( xl , al , xl 1 )

label(root( t l )) = v 1 , label(root(tr)) = v2

Mai mult, avem

([ x1 ,.., xi ], v1 )  ASP ( )
([ xi ,.., xn 1 ], v2 )  ASP ( )

Astfel am dovedit urmatoarea propozitie :

14
 Propozitia 1.9 Pentru fiecare drum structurat acceptat
([ x1 , x 2 , x3 , x 4 ], (v1 , v 2 )) unde n > 2, exista unul si numai unul i  {2,..., n}

astfel incat ([ x1 ,.., xi ], v1 )  ASP( ) si ([ xi ,.., xn1 ], v2 )  ASP ( )

Cu alte cuvinte, Propozitia 1.8 afirma ca fiecare drum structurat
acceptat peste  poate fi rupt in doua drumuri structurate acceptate peste  .
Numarul i specificat in Propozitia 1.8 este numit break index pentru drumul
ds si este notat cu ind{d a). In general, daca v  B = k 0 BK atunci exista k, d
determinat in mod unic, incat v  Bk. Notam cu v = k + 1 si asta inseamna
ca v este numarul de elemente din Lo care apar in v. Acum, valoarea ind{ds)
poate fi exprimata dupa cum urmeaza;

ind(ds) = \v1\ + l

Spre exemplu, daca d s  ([ x1 , x 2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 )) este un drum

structurat acceptat peste  luat in considerare in Figura 1.1, atunci ind(ds) = 3.

1.5 Interferenta bazata pe grafuri stratifiat etichetate

Fie un graf stratificat  = (G Q,L,T,u,f) peste Go = (S,L 0 ,T 0 ,f 0 ). In

aceasta sectiune lucram cu procesul de inferenta generat de un drum structurat
acceptat peste  . Un concept de baza este introdus in urmatoarea definitie.
Definitia 1.13 O interpretare pentru Q este un tuplu

 = (Ob,i,D,P)

Unde

 Ob este o multime finita de obiecte astfel incat

 Card(Ob) = Card{S)

 i: S —> Ob este o functie bijectiva

 D = (Y,*) este o algebra partiala; Y se numeste domeniul lui  si * este

o operatie binara partiala pe Y

 P  { pa }aL where
0
pa : Ob  Ob  Y

In general, o interpretare este folosita pentru a evalua termeni in logica

15
matematica. In cazul nostru un termen va fi un element al lui ASP{  ). Procesul de
evaluare este descris in urmatoarea definitie.

Definitia 1.14 Evaluarea functiei generate de  in functia .

eval : ASP( )  Y definit inductiv dupa cum urmeaza;

eval [ ,( yx ],a) pa(i x ,i() y)


eval(x(1;n1), v1,( v2) eval(x(1; ),vi 1)*eval(x(i;n1),v2)
unde i  ind ([ x1 ,..., xn 1 ], (v1 , v2 )) si x (i; j )  [ xi ,.., x j ]
Pentru ca un graf stratificat este o structura abstracta, un proces de inferenta si
concluzia sa sunt definite corespunzator unei anumite interpretari. Aceste
concepte sunt afirmate in urmatoarea definitie.
Definitia 1.15 Fie un graf stratificat  = (Go,L,T,u,f) peste Go = (S,L 0 ,T 0 ,f

0 )si  = {Ob,i,D,P) o interpretare pentru  . O pereche (x,y)  S x S se

numeste
Interogare Pentru o interogare data (x,y) notam cu ASP(x,y) multimea
tuturor drumurilor structurate acceptate de la x to la y in  . Functia raspuns
este functia:
Ans : S  S  Y  {no}

definit ca

Ans x,( y)  no| ASP x,( y)  

 (3)

An s x,( y) {eval(d)|d  ASP x,( y }|) ASP(X,Y)  

16
Procesul de interferenta generat de d s  ASP(  ) calculul realizat pentru a obtine

eval  {d ) s cu (6). Elementul eval  (d s) este concluzia procesului

corespunzator.

1.6 Aplicatie avand concluzia o imagine geometrica

Doua drumuri structurate acceptate pentru acelasi drum sunt folosite astfel incat
doua concluzii sunt obtinute.

Consideram graful stratifiat  din figura 1.1 si urmatoarea interpretare

 2  {Ob, i, D, P} pentru 

Ob  { A0 (k ,0), B0 (k  3), C0 (k  5), D0 (k  7,0), E0 (k  11,0), F0 (k  15,0)} deci

OB contine 6 puncte ale planului real, unde k este o constanta.

i ( x1 )  A0 , i ( x2 )  B0 , i ( x3 )  E0 , i ( x4 )  F0 , i ( x5 )  C0 , i ( x6 )  D0

Prin p ai ( x, y ) este o figura geometrica in planul OxOy determinate in mod unic de

punctele x si y. Pentru scopul nostru alegem urmatoarele figuri

• p a1 ( x, y ) se asociaza patratul cu diagonala xy

• p a2 ( x , y ) se asociaza patratul avand 2 laturi paralele, la egala distanta, cu

segmentul xy

17
 • p a3 ( x, y ) se asociaza cercul cu diametrul x,y

• p a4 ( x , y ) se asociaza cu un romb care are 2 unghiuri de 60 si diagonala

mare formata din segmentul xy

• p a5 ( x, y ) se asociaza cu un romb care are 2 unghiuri de 60 si diagonala mica

formata din segmentul xy

• p a6 ( x, y ) se asociaza triunghiul echilateral avand segmentul xy una dintre

inaltimi si x unul dintre varfuri

Spatiul Y este multimea tuturor figurilor geometrice ale planului OxOyastfel incat
fiecare figura are o axa de simetrie

Daca obtinem  *  pentru anumite  si   Y atunci urmatoarea conditie e

satisfacuta:  ,  si  *  au aceeasi axa de simetrie. Pentru a defini elementele lui y
folosim notatia pl r ( X 1 ,..., X r ) pentru a defini linia poligonala care trece succesiv

prin punctele X 1 ,..., X r . Pe baza acestei conventii, pa1 poate fii exprimata prin

pl 4

Subliniem urmatorul aspect al operatiei * din Y. Daca A si B sunt doua linii

poligonale atunci A*B este in general cel mai “mic” poligon continand atat A cat si B.

Acum vom da o definitie detaliata.

p a1 ( A0 , I ) * pa3 ( B0 , C0 )  pl 4 ( I , M , N , I ) unde I , M , A0 , N , B0 , C0 sunt

reprezentate in figura 1.4

pa3 ( B0 , C0 ) * p a6 (C0 , D0 )  pl3 (G , B0 , h) unde G , B0 , H , C 0 , D0 sunt punctele

reprezentate in figura 1.5

pl3 ( I , M , N ) * p a6 (C0 , D0 ) unde I , M , N , C0 , D0 , K , L, P, Q sunt reprezentate in

figura 1.6

18
 Figura 1.4 Figura 1.5

Figura 1.6

Figura 1.7

Calculand evolutia functie pentru drumul structurat acceptat

([ x1 , x2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 )) obtinem

19
eval 2 ([ x1 , x 2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 )) 
eval 2 ([ x1 , x 2 , x5 ], ( a1 , a3 )) * eval  2 ([ x5 , x6 ], a6 ) 
(eval 2 ([ x1 , x2 ], a1 ) * eval 2 ([ x2 , x5 ], a3 )) * *eval  2 ([ x5 , x6 ], a6 ) 
( p a1 (i ( x1 ), i ( x2 )) * pa13 (i ( x 2 ), i ( x5 ))) * p a16 (i ( x5 ), i ( x6 )) 
( p a1 ( A0 , B0 ) * pa13 ( B0 , C0 )) * pa16 (C 0 , D0 ) 
pl 4 ( I , M , N , I ) * p a6 (C0 , D0 ) 
pl10 ( M .Q, K , R, I , T , L, P, N , M )

Calculand evolutia functie pentru drumul structurat acceptat

([ x1 , x2 , x5 , x6 ], (a1 ,  (a3 , a6 ))) obtinem

eval 2 ([ x1 , x2 , x5 , x6 ],  (a1 ,  (a3 , a6 ))) 

eval 2 ([ x1 , x2 ], a1 ) * eval 2 ([ x2 , x5 , x6 ],  (a3, a6 )) 
eval 2 ([ x1 , x2 ], a1 ) * (eval 2 ([ x2 , x5 ], a3 ) * eval 2 ([ x5 , x6 ], a6 )) 
pa1 (i ( x1 ), i ( x2 )) * ( pa3 (i ( x2 ), i ( x5 )) * pa6 (i ( x5 ), i ( x6 ))) 
pa1 ( A0 , B0 ) * ( pa13 ( B0 , C0 ) * pa16 (C0 , D0 )) 
pa4 ( A0 , B0 ) * pl5 ( B0 , G , H , B0 )  pl8 ( A0 , M , B0 , G, H , B0 , N , A0 )

Remarcam ca considerand drumul

d  ([ x1 , x2 , x5 , x6 ],[ a1 , a 2 , a3 ])

Si urmatoarele drumuri structurate acceptate ale lui d

d1  ([ x1 , x2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 ))

d 2  ([ x1 , x 2 , x5 , x6 ],  ( a1 ,  (a3 , a6 )))

Calculand evaluarea pentru aceste 2 drumuri structurate corespunzatoare

interpretarii 2 obtinem 2 concluzii diferite.Aplicand (3) concluzionam ca

Ans ( x1 , x6 ) contine 2 figuri geometrice dar ca Ans( x6 , x1 ) =no. Acesta metoda

prezentata aici poate fi folosita in sinteza imaginilor.

20