Grafurile stratifiate-aspecte teoretice

Introducere

Reprezentarea cunostintelor si sistemele de deductie constitue o colectie

de componente ce coopereaza pentru ca intregul sistem sa poata functiona si
raspunde la interogari..
In cadrul reprezentarii bazate pe grafuri, o entitate este data printr-o
pereche de noduri si o legatura intre ele. Semantica este data prin specificarea,
semnificatiei concrete a acestei convetitii de notatii.
Conceptul de graf stratifiat etichetat a fost sugerat de metodele bazate
pe grafuri din reprezentarea cunostintelor, mai ales de retele semantice. Forme
variate de retele semantice folosesc etichete ca INST, SUBC pentru a sugera
corespondenta semantica : "x este o instanta a lui y", "fiecare x este y". Se
generalizeaza acest proces considerand etichete abstracte pe arc, si folosind
concepte si rezultate din algebra universala obtinandu-se conceptul de graf
etichetat stratifiat.
Conceptul de graf stratifiat etichetat a fost folosit pentru introducerea
conceptului de baza de cunostinte (KB) cu iesiri. O baza de cunostinte (KB) cu
iesiri este o colectie de componente, una dintre ele fiind un graf stratifiat
etichetat.
Generalizand, un graf stratifiat etichetat poate fi folosit in deductiile
automate. Daca notati prin G un graf etichetat, atunci mediul G este o multime
finita de relatii binare, care este inchisa la relatia produs.

Concepte generale ale algebrei universale

Considerand o multime nevida A si B o submultime a lui A(multimea
vida este o submultime a oricarei multimi), 2A - multimea putere a lui A, adica
multimea tuturor submultimilor lui A.

Definitia 1 Prin operatie binara partiala pe A intelegem o reprezentare f de

la A x A la A, adica f este definita pentru elementele unei multimi oarecare
dom(f), unde dom(f)  A x A. Vom nota: f : dom(f)  A (cand dom(f) = A x A,
spunem ca f este operate binara pe A).

Definitia 2 Scriem f  g daca: f : dom{f)  A astfel incat dom(f) 

dom{g);g:dom(g)  A astfel incit f(x) = g(x),V x  dom(f).
Definitia 3 Printr-o  - algebra partiala intelegem o pereche A = (A, 
A), unde A=nultimea suport a lui A si  A= o operate binara partiala pe A. Daca

dom(  A.)=A x A, atunci A =  algebra.

Definitia 4 Fie A = (A,  A) o  algebra. 0 submultime B  A este

multime inchisa in A daca sunt indeplinite urmatoarele:

1. daca {x 1 ,x 2 )  dom{  A)  (B x B) atunci  A{x1,x2)  B

2. daca B  A, atunci inchiderea lui B in A ( B ) este cea mai mica multime
inchisa care contine pe B.

Se arata ca daca B nu este multime inchisa, atunci B = Un 0 Bn unde

B 0 =B

B n 1  B U { A (x1, x2)/(xl, x2)  dom( A )  (B n x B n )}, n  0

Consideram  -algebrele partiale A = (A,  A ) si B = (B,  B). h : A  B

este un morfism de algebre partiale de la A la B daca pentru fiecare (x 1 ,x 2 )
 dom( A ) sunt indeplinite:

(h(x 1 ),h(x 2 ))  dom( B )

 B (h(x 1 ), h(x 2 ))  h( A (x 1 , x 2 ) )

h:A  B semnifica faptul ca h este morfisme de la A la B. Un morfism bijectiv

este un izomorfism. Doua  -algebrele partiale A si B sunt algebre izomorfe daca
exista un izomorfism de la A la B.

Definitia 5 Fie o  -algebra partiala A = {A,  A ) si M  A. Prin

definitIe A este o  algebra Peano peste M daca sunt indeplinite conditiile:
1. M  A

2.  A ( x1 , x 2 ) nu este din M pentru x1 , x 2  A

3. pentru x1 , x 2 , y1 , y 2  A din  A ( x1 , x 2 )   A ( y1 , y 2 )  x1  y1 , x 2  y 2

  -algebra este liber generata de M  A daca pentru fiecare  -algebra
O
B = (B,  B) si fiecare f : M  B, exista si este unic un morfism h : A -> B astfel
incat f  h.
Pentru orice multime M exista o  -algebra Peano peste M. Pentru a obtine
o astfel de  -algebra se procedeaza astfel: consideram  -algebra H = (H,  H),
unde H este multimea tuturor cuvintelor nevide peste {  }  M si  (x1,x2) =
 x1, x2 Perechea A = (A,  A), unde A este inchiderea lui M peste H si  A este

restrictia lui  A pe A, este o  -algebra Peano peste M.

 A) o  -algebra partiala. Notam Initial(A) multimea tuturor
Fie A = (A,
submultimilor B  A care satisfac: pentru fiecare ( x1 , x 2 )  dom(  A) din  A

( x1 , x2 )  B deducem x1,x2  B.
Daca A = (A,  A), este o  -algebra Peano peste M si B  Initial{A)
astfel incat M  B, atunci notand prin  B restrictia lui  A la B obtinem o
 -algegra partiala B = (B,  B ) si inchiderea lui M in B este B.
Fie S o multime finite. O relatie binara peste S este o submultime p  SxS,
iar daca p1  2SxS si p2  2S*S definim:
p1 o p2 = {(x,y)  25xS|  z  S : (x,z)  p1, {z,y)  p2} Definim apoi
prod:dom(prod) -> 2SxS astfel:
dom(prod) - {( p1,p2)  2Sx5 x 2S*S\( p1 o p2   }
prod( p1,p2) = p1 o p2

Grafuri etichetate stratifiate

Fie s o multime finita, R S (prod) este multimea functiilor partiale:
Rs(prod{h\h  prod, dom(h)   }

Fie  S un elemente arbitral din Rs(prod). Pentru S  Rs(prod) dat,

consideram S= {2SxS,  ) o  -algebra partiala. Daca T 0 este o submultime

nevida a lui 2SxS, atunci Cl  S {T0) este inchiderea lui T in S.

Propozitia 1 Pentru fiecarea s S  R S (prod avem To = Ct  S (T0)  Cl

 prod (T 0 )
 Demonstratia 1 To  Cl  s (T0) Cum  S prod avem Cl  prod (T0) este

inchisa sub  s.
Dar To  Cl  S (T0) si C  S l (T0) este cm mai mica multime inchisa sub  S

s ce contineT 0. Astfel Cl  S S {T0)  Cl  S (T0).

Propozitia 2 Fie T 0  2SxS si fie S = (2SxS,  s) o  -algebra partiala astfel

incat  s  Rs(prod). Secvenfa {X n}n definita prin:
X 0  T0

X n+1 =T 0  {d|  (d 1 ,d 2 ) € (Xn,X n )  dom(  s) : d =  S (d1 , d 2 ) } n

0
satisface ,
1. X n  Xn+1 n  0
2. Daca Xn = Xn+i atunci X n = X n+P, p  1

3. Fie k = Card(S) si t = 2 k ,  n  t
2
astfel incit XnXn+1

4- Cl  S (T0) - Xn(To] unde n(To) este cel mai mic n.

Demonstratia 2 Observam ca pentru fiecare n avem

X n 1  X n  {{d | (d1 , d 2 )}  ( X n , X n )  dom( S ) : d   S (d1 , d 2 )}n  0 :

2
Sunt 2 k relatii binare peste S, astfel rezulta 3 Ultima parte este obtinuta

Utilizand propozitia anterioara si iudnd in considerare relafia Cl S (To) =Un  0 X n .

Definitia 6 Fie To  2SxS astfel incat To  Cl  S (To). Consideram:

Env(T 0) = {{T,  T)|T  2s*s,  t R5(prod),T = Cl  (T 0)} S

Un element din Env(T 0) este mediu pentru T o. Un mediu poate fi considerat

ca o  -algebra partiala. Astfel, daca (T,  S ) e Env(T 0), definim:

dom(  T) = {T x T)  dom(  S )

 T (x,y) =  s{x,y) pentru (x,y)  dom{<  T ) atunci A = (T,  T ) este o  -

algebra partiala, de unde (T,  T ) G Env(TQ).

Definitia 7 Fie (T,  s)  Env(T0). Perechea A = (T,  T ) este o 

-algebra partiala asociata cu (T,  S ) daca dom(  T ) = (T x T)  dom{  S ) si  T
{x,y)=  S {x,y) pentru (x,y)  dom(  T )

In graful etichetat atat nodurile cat si arcele sunt entitati etichetate.

Corespondenta dintre acestea se specifica prin:

Definitia 8 Consideram doua multimi finite S si L o astfel incat S

 Lo = . Un element din S este numit eticheta a unui nod iar elementele lui L o
sunt numite etichete de arce. Fie T o o miltime de relatii binare pe S. Fie f 0 : Lo -+ To
o funcjie surjectiva.
Sistemul G= (S, Lo, To, f0) este numit graf etichetat, fiecare nod al grafului
se reprezinta printr-un dreptunghi ce contine etcheta sa. Vom desena un arc
etichetata de la nodul x la nodul y daca si numai daca (x,y)  fo(a)).
Definitia 9 Fie Lo   si H = (H,  H ) o  -algebra Peano peste L o.
pentru fiecare L  Initial(H),L 0 C L definim  -algebra partiala A H {L) = (L,
 L), unde:
dom(  L) - {{x,y)  L X L|  H(x,yy)  L)
 L
( x,y) =  H (x,y) pentru (x,y)  dom(  L)
Perechea AH(L) =(L,  L) se nvmeste  -algebra partiala asociata lui L 
Initial{H).

Definitia 10 Fie G = (S,Lo,To,fo) un numit graf etichetat. Un numit graf

etichetat stratifiat peste G este un sistem G = (G, L, T, a T, f) astfel incat:

(T ,  T )  Env (T0 )

L  Initial(H), L0  L, unde H este  o-algebra Peano peste L

f : A H (L)  A T este un-morfism snrjectiv astfel incitt f 0  f si daca
(f(u),f(v))  dom{cT) stunci  H(u.v)  L.

Definita 11 Fie G - (G,L,T,  T,f) un graf etichetat stratifiat. Definim:

Layer{L,0) = L 0

Layer(L, n + 1) = L  (Hn+I \H n ),n  0, unde H 0 =L 0

H n 1  H  { H (u , v) | u , v  H n }

H n 1  {} (,Hn este o  -algebra Peano peste Lo. Muliime a Layer{Lrn) se

numeste a n-a secvenja din L.
Fie atunci G = (S,L0,T0, f o) graf etichetat astfel incat To  Cl prod (T0). Observam ca
dom{f) =Ho Si putem defini recursiv:

D n 1 = {  H (u,v) H n 1 \ H n | u, v  dom( f n )

dom(f n 1 ) = dom(f n )  D n 1

f n 1  f n ( x ) daca x  dom( f n )

f n 1   T ( f n (u ), f n (v)) daca x=  H (u , v )  Dn 1

Ca o consecinta a acestor definitii, avem propozitiile:

1. Dj  D I =  pentru i  j, Lo  D i =  , i  1
2. dom( f n ) = Ho U Uk=1Dk  Hn, n  0
3. dom( f n )  Dn 1 =  , n  0
Astfel obtinem urmatoarele propozitii:
Propozitia 3 Pentru fiecare n  0, urmatoarele sunt adevarate:
1. f n este bine definita

2. f n  f n 1

3. f n : dom( f n )  T

Demonstratie 3 Deoarece H este o  -algebrd Peano avem ca daca x

 H n1 \ H n atunci putem scrie x =  H (u,v) pentru u ,v  Hn Conform defintiei lui fn
si cum dom(fn)  Dn+1 =  => f n 1 este bine definita pentru n>0. Evident 2 si 3 sunt
adevarate.

Definitia 12 Consideram f * : dom(f * )  T astfel:

drum(f * ) =  nn dom( f n )  l 0   n1 Dk

f * ( x )  f 0 ( x ) daca x  L0

f * ( x )  f k ( x) daca x  D K

Propozitia 4 Fie L* = dom{f * ). L* satisface relafiile:

L *  L0
 H(u,v)  L *  {u,v  L , ( f * *
(u ), f * (v))  dom(  T )}
L*  Initial(H)
 Corolarul 1 dom( L* )  {(x, y)  L* xL* | ( f * (u), f * (v))  dom( T )}
Propozitia 5 Pentru fiecare i  {1,.., n(T0 )} avem Bi  f i ( DI )  Ti

Corolarul 2 Pentru i  {l,...,n(T0)}, Di  

Propozitia 6 Fie A H (L * )=(L

*
,  L* ) o  -algebra partiala asociata lut L *

unde L * = dom(f). Reprezentarea f* :A H (L * )  AT este un morfism surjectiv

de  -atgebre.
Teorema 1 Daca G = (S,L0.T0, f 0) este un graf etichetat si (T,  T ) 
Env(T0), atunci G* = (G,L*,T,  T ,f*) este graful etichetat stratifiat peste G.
Urmatoarea propozifie arata ca straturile lui G * sunt exact multimile Dn-

Propoziiia 7 Fie G* = (G,L*,T,  T , f * ) graful etichetat stratifiat obtinut mai

sus. Atunci Layer(L*, n) = Dn pentru fiecare n  0.

Exemplul 1 Avem urmatorul graf:

S  {x1 , x 2 , x3 }
L0  {a, b}

Consideram relatiile:
 1  {( x1 , x 2 ), ( x 2 , x1 )}
 2  {( x1 , x 3 ), ( x 2 , x 3 )}
T  Cl prod (T0 )
 T  prod

Daca luam  3  {( x1 , x1 ), ( x 2 , x 2 )} , vom obtine:

D2  (a,  ( a, a ))  (a,  (a, b))  ( ( a, a ),  (a, a ))

D1  ( a, b)  (a, a )

D0 a b C

p1 p2 p3
  T ( 1 , p1 )  p3
 T ( 1 , p 2 )  p 2
 T ( 1 , p 3 )  p 3
 T (  3 , p1 )  p1
 T (  3 , p2 )  p2
 T (  3 , p3 )  p3

Aplicand propozitiile enuntate in acest capitol avem:

T 1 =T 0 U{/ p3 }, undeT 2 = Ti, astfel T = { p1 , p 2 p 3 }
Implementarea computationala a elementelor D n ne va conduce la elementele
din tabelul de mai sus. Considerand valorile lui f * obtinem trei containere de
etichete, fiecare continand etichetele pentru p1 , p 2 p3 . Fiecare container devine un
set infinit de etichete, pentru a verifica, acest lucru notam:
 ( P, Q)  { (u , v) | u  P, v  Q}

si pentru fiecare n  N luam:

 n ( A, B )  U j  n [ ( An , B j )   ( A j , Bn )]

undeAi,Bj sunt submutimile lui L,A in succesiunea Ao, A1,... si B in B0,B1,..

Pentru j > 0 i e {1,2,3} notam

D j ( pi )  {u  D j / f (u )  p i }

Urmarind cum este definit  T vom obtine ecuatiile:

Dn 1 ( p3 )   n ( D( p1 ), D( p1 ))   n ( D( p 3 ), D ( p3 ))
Dn 1 ( p 2 )   n ( D ( p1 ), D ( p 2 ))   n ( D( p3 ), D ( p 2 ))
Dn 1 ( p1 )   n ( D( p1 ), D ( p 3 ))   n ( D( p 3 ), D ( p1 ))

2. STRUCTURED PATHS DRUMURI STRUCTURATE

We consider a path Fie drumul:

<*=([*!,...,*„+.!]>!,. ..,«„]) (4)

intr-un graf etichetat in a labeled graph G = (S,L0,T0,fQ). Consideram cel mai mic set the least
set STR(d) satisfying the following conditions: care sa indeplineasca urmatoarele conditii:

daca if ([aril...1Xfc],6i) € STR{d) and si ([.xfc,,.. ,a:r], 6a) e STR(d), where unde
 l < i < f c < r < n + l, then atunci ([a:<,....a:r],[bi,6a]} £ STR(d)
The maximal length elements Elementele de lungime maximala din of STRid), namely si
anume, the elements of the form elementele de forma ([a:,,.. .txn+l],c) G STR(d), arc called
structured paths over d se numesc drumuri structurate peste d. We consider the projection of
Fie proiectia lui STR(d) sub a doua axa under the second axis:
STRi{d) = {ft | 3a r (a,P) £ STR(d)}
Consider for example the path Sa luam spre exemplu drumul:
* d=([xux3,xaix4\,[a,b,a])
in an arbitrary labeled graph. intr-un graf etichetat arbitrar . Avem We have
Thus, two structured paths arc obtained: asadar se obtin doua drumuri structurate:
Let d be a path as in Fie d un drum ca in (4).._We define the mapping Definim functia ft :
STR2(d) —■ B
Where unde B is defined ineste definit in (2), as follows dupa cum urmeaza: ■■ • h(x) =
x for x € LQ
..A(M).= <7(ft(u),M«))
For^ the case given inPentru ?cazul dat in (5) we obtain, for example,obtinem spre exemplu
h([a,b]) =o(a,b), K\a,[b ta]])=a(aMb,"))-
The structured path Drumul structurat df e STR(d) is named este numit
i accepted structured path over drum structurat acceptat peste Q if
dacad a = v[x\,... ,a;n+1],cj and si h(c) £ L.
In order to benefit by the properties of Pentru a beneficia de proprietatile lui
L as a subset of a Peauo algebra, it is convenient to denote a structured pathca
un subset al unei algebra Peauo, este convenabil sa se denote un drum
structurat de by d, = ([xu..., xn+i],h(c)) instead of in loc de ds = ([xi,...,J:n+i],c).
This notation simplifies also the decision concerning the acceptability of a
structured path. Aceasta notare de asemenea simplifica decizia in privinta
acceptarii unui drum structurat.
We denote byNotam cu ASP(Q) the set of all accepted structured, paths over
setul tuturor structurilor acceptate peste Q.
The following notations will be used in what follows.Urmatoarele notatii vor
fi folosite in cele ce urmeaza. If Daca t is a labeled tree este un pom etichetat,
atunci radacina then root(t) denotes the node which is the root of denumeste
nodul care este radacina lui t and label(s) denotes the label of the node iar
eticheta (s) denota eticheta nodului s. For every node Pentru fiecare nod s,
label{s) will be an element of va fi un element din S x L x S. For Pentru i
< j we denote by notam cu CONJ^wt) the concatenation of the symbols
concatenarea simbolurilor.

If Daca si,...,s n are the leaves of the labeled tree sunt frunzele copacului
etichetat t from left to right in this order and de la stanga la dreapta in aceasta
ordine si label(si) = wi,...,label{s n ) = wn then atunci CONfL^wt) is the fron-
tier este frontiera ol t and it is denoted by si este denotat de front(t).
Let us consider a structured path
Sa luam un drum structurat:

for the path d considered in pentru drumul d considerat in (4). We denote

byDenotam cu i{ds) some tree defined as follows.niste copaci definiti dupa
cum urmeaza. If Daca n = 1 then atunci t{dg) reduces to a single node, se
reduce la un singur nod care este radacina copacului si eticheta sa este which is
the root of the tree and its label is (xi, ax, x2) ■ If n > 2 Lhcn Atunci t(<is)
satisfies the following rules: indeplineste urmatoarele reguli:

• every node fiecare nod .s of din t, which is not a leaf care nu este o frunza ,1
has two direct descendants are doi descendenti directi: the left descendant
descendentul din stanga si and the right descendant si descendentul din
dreapta gr. If Daca labd(s) ~ (x,r,y) then the following conditions arc fulfilled
atunci urmatoarele conditii sunt indeplinite : there are exista u,v e h(STR 2(d))
and si z e 5 such that astfel incat Ja6eJ(B() = (ai,u,r), labd($T) = (z,v,y)
and si

We say that Spunem ca i(d s) is a tree over este un copac peste B. The element
Elementul fe{c) is the label of este eticheta radacinii {t{ds)) and obviously si
evident h{c) e B.
If f is a tree over Daca f este un copac peste B then we say that atunci spunem
ca t is an accepted tree for este un copac acceptat pentru Q if daca label
eticheta(root(t)) e L. We denote by Notam cu AT(ff) the set of all accepted
trees for setul tuturor copacilor acceptati pentru Q.
In order to exemplify these concepts we consider the stratified graph Pentru a
exemplifica aceste concepte luam in considerare graful stratificat Q from
Example din Exemplul 1. For the pathPentru drumul d = ([a;i,ia,a;5(.'EG],
[n],a3,tto]) there arc only two structured paths exista doar doua drumuri
structurate:

The elements Elementele t(dj) and si f(d;) arc dr sunt dr?? si respectiv
Figura 3 and Figure 3 respectively, where unde:

Both Atat t(d\) and cat si t(d*) are trees over sunt copaci peste B. More-
over,Mai mult t(d\) e ^rtff) and si *(<£) e ^r(ff) because pentru ca
f(ff(ai,a3),O6) £ L, (T(ai,a(ffl 3ltt6)) e L. In fact, an accepted tree is obtained
only from an accepted structured path. De fapt, un copac acceptat este obtinut
doar dintr-un drum structurat acceptat.
L bd ( [ ] ( ? ? ? ? ?
6 ASP{Q), Let Fie bed, ([xi,...,a: n+i],<7(ii,U3)) 6 ASP{Q),
where unde n > 2. From Din trfm, U2) 6 £ and si L e Initial(L^) we deduce
that deducem ca i>i e L and si u 2 € L. We have also Avem de asemenea

ausig t(ds) is a binary tree, there is two direct descendants of este un copac
binar, exista doi descendenti directi din root(t(ds)). We denote by Notam cu t4
the subtree corresponding to the left descendant and by subcopacul
corespunzator descendentului din stanga si cu tr the subtree defined by the right
descendant of subcopacul definit de descendentul din dreapta al lui root(t(ds)).
Obviously, there is one and only one Evident exista unul si numai unul i 6
{2,...,n.} such that astfel incat
front(U) = CON}-I(xt,at,xt+i

label(root(U)) = vv, label(root(tr)) = v2 Moreover, we have Mai mult, avem

Thus we proved the following proposition Astfel am dovedit urmatoarea

propozitie :
Proposition Propozitia 2. For every accepted structured path Pentru orice
drum structurat acceptat([.n,.. .,xn+i]t<r(vi,V2)) € ASP{G), where unde n > 2,
thcre'is one and only one exista unul si numai unul i e {2,..., n) such that astfel
incat ([*!,..:,a*], wi) £ ASP{Q) and si {[**,... ,xn+1],t-2) e ()
In other words, Cu alte cuvinte, Propozitia 1 Proposition 1 states that every
accepted structiircd path over afirma ca fiecare drum structurat acceptat peste
Q can be broken into two accepted structured paths over poate fi rupt in doua
drumuri structurate acceptate peste Q. The number Numarul i Stated in
Proposition 1 is named the afirmat in Propozitia 1este numit break index for
pentru
the path drumul ds and is denoted by si este notat cu ind{da). In general, daca v £
B = Ufc>o Bk then there is atunci exista k, uniquely determined determinat in
mod unic, such that astfel incat v e Bk. We denote Notam cu \v\ = k + l and this
means that si asta inseamna ca \v\ is the number of elements from este numarul de
elemente din Lo that appear in care apar in v- Now, the value Acum, valoarea
ind{ds) can be expressed as follows poate fi exprimata dupa cum urmeaza;

ind(ds) = \v1\ + l

For example, Spre exemplu, daca d, = ([xi,x2,xS;x<i},a(a{a1,a3),a<i)) is an accepted

structured path over este un drum structurat acceptat peste Q considered in luat in
considerare in Exemplul 1, then atunci ind(ds) = 3.

3. INFERENCE BASED ON LSGs INFERENTA BAZATA PE LSGs

Consider a stratified graph Fie un graf stratificat Q = (G Q,L,T,u,f) over peste Go

= (S,Lo,T 0,/o). In this section we deal with the inference process generated by an
accepted structured path over In aceasta sectiune lucram cu procesul de inferenta
generat de un drum structurat acceptat peste Q. A basic concept is introduced in the
next definition Un concept de baza este introdus in urmatoarea definitie.
Definitia 1 An interpretation for O interpretare pentru Q is a tuple este o ????

T, = (Ob,7,D,V)

Where unde:
• Ob is a finite set of objects such that este un set finit de obiecte astfel incat

Card(Ob) = Card{S)

• i: S —> Ob is a bijectivc mapping este o functie bijectiva

• D = (7,*) is a partial algebra este o algebra partiala??; Y is called the se
numeste domeniul lui
domain of S and si * is a partial binary operation on este o operatie binara partiala
pe Y
• V = KKeL,,, where unde p a :Ob*Ob —>Y
In general, an interpretationeste folosita o interpretare pentru a evalua termini in
logica matematica. is used to evaluate terms in mathematical logic. In our case, a
term will be an element of In cazul nostrum un termen va fi un element al lui
ASP{Q). The evaluation process is described in the next definition Procesul de
evaluare este descries in urmatoarea definitie.
Definitia 2 The evaluation mapping generated by Evaluarea functiei generate de
E in the mapping in reprezentare.
??r.vah : ASP{G) —- Y defined inductively as follows definit inductiv
dupa cum urmeaza;

where unde i = inii([.r,,... ,i n+ i],u(i)i, !*)) and si i(i;j) = [x,,. ..,z s\.
Applying this definition for the path Aplicand aceasta definitie pentru
drumul rf., = ([xi.,xs,xs,x<i],<T(iT(ai,aH),afi)) considered in the last part of the
previous section we obtain luat in considerare in ultima parte a sectiunii
precedente: . V] = a(ai,a3):v2 = o6; |«i| = 2; \v2\ = 1 . ind(d,) = 3 • The value of the
mapping Valoarea functiei eval^ for pentru d»:
evals(d9) - euaiu([a;i,rca,a;5],
sel.oo) = (ewoii:([a;i,a:a],oO
([]) (((
)6{
Because a stratified graph Pentru ca un graf stratificat Ls an abstract structureo
structura abstracta, an inference process un process de inferenta and its conclusion
si concluzia sa sunt definite corespunzator unei anumite interpretari. are defined
with respect to some interpretation. These concepts are stated in the following
definition. Aceste concepte sunt afirmate in urmatoarea definitie.
Definitia 3 Consider a stratified graphFie un graf stratificat Q = (Go,L,T,u,f)
over peste Go = (5,L 0 ,To,/o) and unde E = {Ob,i,D,V) an interpretation for o
interpretare pentru Q. A pair O pereche (x,y) € S x S is called se numeste
interrogation. For a given interrogation Pentru o interogatie data (x,y) we
designate by notam cu ASP(x,y) the set of all accepted structured paths from
setul tuturor drumurilor structurate acceptate de la x to la y in Q. The answer
mapping is the mapping Functia raspuns este functia?//

Ana : S x S —■ Y U {no}
defined
as
itASP[x,y) = 0 jh:(d) \d€ASP(x,y)}
(7)
The m/erence process generated by Procesul de m/erence generat de <f s g
ASP(G) is the computation performed to obtain este calculul realizat pentru a
obtine eval^{d s) by (6). Elementul evalxid*) is the conclusion of the
corresponding process este concluzia procesului corespunzator.

Doua drumuri structurate acceptate pentru acelasi drum sunt folosite astfel incit
doua concluzii sunt obtinute

Considerind graful stratifiat  si urmatorea interpretare  2  {Ob, i, D, P} pentru



Ob  { A0 (k ,0), B0 (k  3), C0 (k  5), D0 (k  7,0), E0 (k  11,0), F0 (k  15,0)} deci

OB contine 6 puncte ale planului real, unde k este o constnata.

i ( x1 )  A0 , i ( x2 )  B0 , i ( x3 )  E0 , i ( x4 )  F0 , i ( x5 )  C0 , i ( x6 )  D0

Prin p ai ( x, y ) este o figura geometrica in planul OxOy determinate in mod unic de

punctele x si y. Pentru scopul nostrum alegem urmatorele figure

• p a1 ( x, y ) i se asociaza patratul cu diagonala x,y

• p a3 ( x, y ) i se asociaza cercul cu diametrul x,y

• p a6 ( x, y ) i se asociaza triunghiul echilateral avind segmentul xy una dintre

 inaltimi si x unul dintre virfuri

Spatiul Y este multimea tuturor figuriilor geometriceale panului OxOyastfel incit

fiecare figura are o axa de simetrie

Daca obtinem  *  pentru anumite  si   Y atunci urmatoarea conditie e

satisfacuta:  ,  si  *  au aceias axa de simetrie.Pentru a definii elementele lui y
folosim notatia pl r ( X 1 ,..., X r ) pentru a definii linia poligonala care trece succesiv

prin punctele X 1 ,..., X r . Based on this convention, pa1 poate fii exprimata prin

pl 4

Subliniem urmatorul aspect al operatiei * din Y. Daca A si B sunt doua lini

poligonale atunci A*B este in general cel mai “mic” poligon continind atit A cit si B.

Acum vom da o definitie

detaliata.

p a1 ( A0 , I ) * pa3 ( B0 , C0 )  pl 4 ( I , M , N , I ) unde I , M , A0 , N , B0 , C0 sunt

reprezantate in figura 1

Figura 1

Figura 2 Figura 3

pa3 ( B0 , C 0 ) * pa6 (C0 , D0 )  pl3 (G , B0 , h) unde G , B0 , H , C 0 , D0 sunt punctele

reprezentate in figura 2

pl3 ( I , M , N ) * p a6 (C0 , D0 ) unde I , M , N , C0 , D0 , K , L, P, Q sunt reprezentate in

figura 3

Calculind evolutia functie pentru drumul

structurat acceptat

([ x1 , x2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 )) obtinem

eval 2 ([ x1 , x 2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 )) 
eval 2 ([ x1 , x 2 , x5 ], ( a1 , a3 )) * eval  2 ([ x5 , x6 ], a6 ) 
(eval 2 ([ x1 , x2 ], a1 ) * eval 2 ([ x2 , x5 ], a3 )) * *eval  2 ([ x5 , x6 ], a6 ) 
( p a1 (i ( x1 ), i ( x2 )) * pa13 (i ( x 2 ), i ( x5 ))) * p a16 (i ( x5 ), i ( x6 )) 
( p a1 ( A0 , B0 ) * pa13 ( B0 , C0 )) * pa16 (C 0 , D0 ) 
pl 4 ( I , M , N , I ) * p a6 (C0 , D0 ) 
pl10 ( M .Q, K , R, I , T , L, P, N , M )

Calculind evolutia functie pentru drumul sucturat acceptat

([ x1 , x2 , x5 , x6 ], (a1 ,  (a3 , a6 ))) obtinem

 Remarcam ca considerind drumul
eval2 ([ x1 , x2 , x5 , x6 ],  (a1 ,  (a3 , a6 )))  eval2 ([ x1 , x2 ], a1 ) * eval2 ([ x2 , x5 , x6 ],  (a3, a6 )) 
eval2 ([ x1 , x2 ], a1 ) * (eval2 ([ x2 , x5 ], a3 ) * eval2 ([ x5 , x6 ], a6 )) 
pa1 (i ( x1 ), i ( x2 )) * ( pa3 (i ( x2 ), i( x5 )) * pa6 (i ( x5 ), i ( x6 )))  pa1 ( A0 , B0 ) * ( pa13 ( B0 , C0 ) * pa16 (C0 , D0 )) 
pa4 ( A0 , B0 ) * pl5 ( B0 , G, H , B0 )  pl8 ( A0 , M , B0 , G, H , B0 , N , A0 )
d  ([ x1 , x2 , x5 , x6 ],[ a1 , a 2 , a3 ])

Si urmatorele drumuri structurate acceptate ale lui d

d1  ([ x1 , x2 , x5 , x6 ], ( ( a1 , a3 ), a6 ))

d 2  ([ x1 , x 2 , x5 , x6 ],  ( a1 ,  (a3 , a6 )))