Clasicismul este un curent literar-artistic ce apare
in Franta in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, si se dezvolta ulterior in toata Europa, in secolele XVII-XVIII.
El isi are punctul de pornire in modelele artistice
(arhitectura, sculptura, literatura) ale Antichitatii, percepute ca intruchipari perfecte ale idealului de frumusete si armonie. Astfel, clasicismul aspira sa reflecte realitatea in opere de arta desavarsite ca realizare artistica, opere care sa-l ajute pe om sa atinga idealul frumusetii morale.
La origine, clasicismul se bazeaza numai pe
judecata etica si poate fi definit ca o miscare artistica si literara care promoveaza ideile de armonie si echilibru a fiintei umane. Acesta este caracterizat prin afirmarea sensului moral si estetic al artei, prin conformarea la anumite reguli, dupa modelul antichitatii greco-romane, prin imbinarea frumosului cu binele si adevarul, a utilului cu placutul, prin interesul pentru natura umana si prin obiectivitatea scriitorului. Aceasta dominanta morala a clasicismului este remarcata de cate André Gide, important scriitor francez al secolului al XX-lea, care afirma: „Mi se pare ca acele calitati pe care obisnuim sa le denumim clasice sint mai cu seama calitati morale si imi place sa consider clasicismul ca un buchet armonios de calitati dintre care prima este modestia.” Imitarea naturii în aspectele esențiale ale omului și vieții, după modelul antic; Finalitatea operei clasice este deopotrivă estetică și
etică; Cadrul de desfășurare a ceea ce gândesc și înfaptuiesc
personajele este unul decorativ, rece și indiferent, fără
vreo influență asupra acestora; Subliniează necesitatea de a realiza o armonie internă a
operei, obligația de a nu amesteca genurile și de a
respecta principiul verosimilității; Eroii clasici sunt oameni tari, propriii lor stăpâni, care își
fac întodeauna datoria, învingându-și sentimentele
potrivnice; Spre deosebire de romantism, care pune accent pe
sentimente, în operele literare clasice este
regăsită rațiunea, ca element definitoriu al omului; În majoritatea operelor clasice compoziția este
echilibrată, având diverse motto-uri, remarcându-se și
solemnitatea discursului literar. Nicolas Boileau sau Despréauxa fost un scriitor francez. Este considerat cel mai mare teoretician al literaturii franceze. În opera sa, Nicolas Boileau a insistat asupra diferențelor genurilor în poezie, în maniera teoreticienilor antici. De asemenea, el a insistat asupra separării nete a tot ceea ce este tragic de realismul vieții cotidiene. În scrierea sa Arta poetică Nicolas Boileau-Desprèaux a sintetizat principiile clasicismului, pornind de la anumite norme generale de creație, ilustrate apoi pe genuri și specii literare. Referat La limba si literatura romana