Raspunsul matern la plansului copilului : diferente culturale,

contexte, nou-nascuti
Monica Toselli, Antonella Agostini, and Lindita Bukaci

Rezumat.
Unii autori au subliniat caracteristicile universale ale raspunsurilor la plansul
copiilor si raspunsul matern al acestora, in timp ce altii au subliniat specificul cultural.
Aceasta cercetare a comparat raspunsurile materne la plansul nounascutilor, avand 2
observatii separate, imediat dupa nastere, folosind o grila de observatie. Eficacitatea
comportamentului matern la plansul copiilor a fost de aemenea comparata. Subiectii
inclusi au fost mame cu copii, in numar de : 40 de origine italiana, 20 albaneze si 20
chineze, internate intr-un spital din Italia. Alte 20 de mame cu copii au fost observate intr-
un spital din Albania. Anumite diferente semnificative au fost observate in
comportamentul matern si plansul copilului in spitalele italiene, in functie de etnie,
precum si intre subiectii din spitalul din Italia si Albania. De-a lungul timpului, mamele
au avut tendinta sa isi lase copii in patut mai putin si sa-i ia in brate din ce in ce mai mult
si sa-i alapteze.
Cuvinte cheie : plansul copilului, rapuns matern, diferente culturale.

Comportamentul linistitor matern al plansului nou-nascutilor este unul din cele

mai prompte si universale expresii comportamentale de sensibilitate materna la nelinistea
copilului. Plansul poate fi considerat ca un semn de a cere ajutor, selectat pe parcursul
evolutiei in scopul de a obtine siguranta si interactiune sociala de la persoanele care au in
grija copii. Ca si stresul lui Barr, Hopkins si Green (2000), plansul poate fi considerat ca
un semn, un simptom si un semnal, si a fost studiat ca atare de-a lungul timpului.
Considerand plansul ca un simptom a incurajat, in jurul anilor 1960, o serie de
studii medicale (Karelitz & Fisichelli; 1962). Caracteristici fizice, fiziologice si acustice
ale plansului au fost investigate in scopul de a obtine un diagnostic timpuriu a conditiilor
de sanatate a sugarilor. Studiile au fost orientate spre o abordare clinica, incercand sa se
detecteze caracteristici spectografice a plansului copiilor cu suferinte neurologice, sau la
nounascuti cu risc de moarte subita sau de copii prematuri. Indicii pentru indentificarea
tulburarii si pentru eventuale interventii au fost investigate.
Un alt mod de a studia plansul ca un semn al comunicarii a fost dezvoltat de Wolf
(1969), care a considerat ca sugarii, inainte de a achzitiona orice limba si inainte de a
putea modula in mod intentionat plansul, ei pot sa utilizeze diferite tipuri de plans,
specifice pentru nevoile sau problemele lor, cum ar fi foame, singuratate, furie sau durere.
Aceste diferite tipuri de plans pot fi interpretate de catre cei ce-i au in grija. Diferite tipuri
de plans, legate de nevoile specifice, au fost negate ulterior (pentru o revizuire a se vedea
Gustafson, Wood, si Green, 2000)
Toate aceste studii considera plansul ca o forma universala de comportament, ce
este modulata intr-un mod innascut de starea interna a unui copil, de boala sau sanatate.
Un copil atinge apogeul de plans in a doua luna de viata, ca si cea prezenta in lumea
occidentala, a fost identificata si printre copii Kung San, desi Kung San aveau un context
cultural foarte diferit in ceea ce priveste familia si viata de zi cu zi decat cea din lumea
occidentala (Barr, Konner, Bakeman, si Adamson, 1991)
 Interventiile parentale calmante au fost, de asemenea, considerate universale.
Studiile de cercetare ale lui Papousek (Papousek si Papousek, 1990), ce considera plansul
ca un stimul aversiv universal gestionat, a incercat sa explice grija intuitiva parentala
activata de acest stimul.
Plansul si interventiilor ingrijitorilor sunt de obicei considerate ca fiind conduse
de evolutia teoriei atasamentului. In opinia lui Bowlby (1969), exista o legatura intre
plansul nou-nascutilor, ca o cerere de ajutor al copilului, si senzitivitatea materna, care
activeaza comportamentul necesar pentru a asigura suprvietuirea copilului.
Conforma teoriei atasamentului, atat tendinta de a interveni si modalitatile prin
care se intervine, de exemplu, apropierea de copil si abilitatea de calmare a acestuia,
asigura elemente destul de constante ale unui repertoriu pe care ambii parteneri il
impartasesc. Ca rezultat al interventiilor in functie de sensibilitatea materna, apar diferite
tipuri de atasament (Ainsworth, 1979; Belsky, Rovine, si Taylor, 1984). Variabilitatea, cu
toate acestea, pare sa fie legata de modelele materne de lucru interne, mai ales exprimate
in ceea ce priveste diferenta de timp in interventii.
Din acest punct de vedere au fost luate in considerare unele diferente : cadrul
universal de referinta a fost abandonat, iar plansul copilului si calmarea materna au fost
interpretate in relatia dintre partenerii internati.
Natura neprielnica a stimulului plans poate fi considerata a fi doar in mintea celui
care percepe, ce poate utiliza difrite mijloace pentru a-l opri.
Unele studii au incercat sa identifice modul in care diferite interpretari materne la
plansul copiilor, si originea acestora, induc diferite proceduri materne, in scopul de a-i
face sa nu mai planga (Gustafson & Harris, 1990). Diferite modalitati de eficacitate
diferita au fost examinate : folosirea suzetei comparata cu schimbarea scutecelor
(Campos, 1989), sau tinerea copilului in brate, atingandu-l, vorbindu-i, uitandu-se la el
sau hranindu-l (Richman, Miller & Levine, 1992), sau stimularea vestibular -
proprioceptiva, care a fost comparata cu contactul in calmarea nou-nascutilor (Korner &
Thoman, 1972).
Cartea editata de Lester si Boukydis (1985) dedicata plasului nou nascutilor
incearca sa faca lumina pe modelul triunghiular complex a plansului nou-nascutilor,
interventia si perceptia personalor care ii ingrijesc si deschide calea pentru interpretarea
diferitelor variabile care par a forma aceste fenomene.
Unele practici, ca de exemplu hranirea copilului, sunt mai mult sau mai putin
eficiente in functie de varsta copilului (Barr si Elias, 1988) precum si daca este alaptat
sau nu (Bernal, 1972).
Cum reactioneaza mamele depinde de asemenea de motivul pe care ele cred ca
nou-nascutul plange. Cercetarile care considera ca plansul copiilor este un cadru constant,
cum ar fi cea de vaccinuri pediatrice, limiteaza atribuirea cauzala a mamelor a motivului
plansului, care este cu siguranta din cauza durerii. Aceast cadru constant ofera o
modalitate mai buna de comparatie a diferitelor metode de calmare a mamelor. Cadrul
inocularii pediatrice a fost luat ca examplu de Axia si Weisner (2002) si de Campos
(1989). Cand diferite atribuiri cauzale au fost propuse experimental de Wood si Gustafson
(2001), intr-un laborator, ei au modificat, in aceeasi masura ca si caracteristicile acustice
a plansului copiilor, lantenta interventiei mamei.
Alte studii au subliniat faptul ca interventiile materne sunt legate de context, nu
doar de atribuirea cauzala a plansului. Din context reiese importanta culturii mamei si a
copilului. Harkness si Super (1986) au propus nisa ecologica ca un concept ce explica
setul de variabile care interactioneaza cu dezvoltarea copiilor. Acest concept a fost utilizat
pe scara larga in scopul de a interpreta modul in care ideile si practicile parentale se
schimba in functie de variatiile culturale. Strategii culturale specifice cu scopul de a
obtine un obiectiv comun au fost studiate de LeVine (1988) in contexte culturale diferite.
In scopul evaluarii variabilelor cultura, care sunt variabilele intraculturale (intr-un
esantion de mame din Italia). Axia si Weisner au observat interventiile materne in timpul
vaccinurilor copiilor si au intervievat mamele despre Ecologia Culturala Specifica.
Continuitatea Ecologiei Culturale a Copiilor, si variabielele implicate in ea, au fost cele
mai bune in prezicerea vitezei de calmare a copiilor in timpul vaccinarii.
Din nou intr-un cadru cultural comun, cu subgrupuri de diferite etnii, Van der Wal,
Van den Boom, Pauw-Plomp si de Jonge au descoperit o variatate de tenhici de calmare
raportate de mame. Unele dintre ele au fost periculoase, avand perceptia noastra
occidentala, cum ar fi scuturarea copilului. Cultura influenteaza tehnicile de calmare pe
care mamele le aplica si fac ceea ce ele cred ca ar fi bun si sanatos in functie de premisele
culturale pe care le au.
Diferite metode de calmare au fost constate intr-o tara araba printr-un sondaj
telefonic pe mame, cand copiii lor avea aproximativ 12 saptamani (Abdulrazzaq, Al
Kendi, & Nagelkerke, 2008). S-a constatat ca bebelusii sunt calmati in principal prin
alaptare apoi cu o frecventa mai scazuta, prin tinerea in brate a copilului, lasand copilul
sa-si suga degetul mare, ceai de plante naturale, biberon si schimbarea scutecelor.
Contextul cultural si social influenteaza convingerile si comportamentele materne,
dar si contextul uman imediat din spital poate sa sugereze mamei ce sa faca, pentru a face
copilul sa nu mai planga sau oamenii din apropiere pot inerveni in mod direct. Grija
pentru copilul care plange poate fi de asemenea oferita de cei din jur, aceasta numindu-se
"allocure". Din nou printre subiectii Kung, deoarece aceasta cultura atunci cand copilul
plange nu primeste o interventie maternala ridicata si nici la fel de frecventa, ingrijirea
este asigurata nu doar de mama, dar si de alti ingrijitori, care sunt aproape intotdeauna la
indemana. In aproape o treime din episoadele de plans, interventia mamei este integrata
de grija tuturor (Kruger & Konner, 2010).
Per ansamblu, diferente culturale in ingrijirea noilor nascuti si modul in care
acestia reactioneaza la plansul copiilor, poate fi considerat in a fi determinat de 2 seturi de
reguli aflate in antiteza. In culturile "traditionale", in care supravietuirea copilului este
pusa sub risc (ca acei din cultura Kung), latenta in interventii este foarte scurta,
interventia adultului fiind imediata, in timp ce in culturile occidentale, in care principala
sarcina parentala este reglarea emotiilor copilului, interventiile pot fi intarziate, sau
adultul poate decide sa nu intervina deloc (Stork, 1993).
Antropologii au teoretizat si au descris 2 tipuri de ingrijire parentala: In lucrarea
lui J. Liedloff, Conceptul Continuu (1986) si in apoi si in studiile lui Small (1999),
Liedloff a indentificat un stil tipic al culturilor preindustriale, cum ar fi cel utilizat in
Amazonia, unde a facut cercetarea, caracterizat de un raspuns prompt la apelurilor
sugarilor, alaptarea la auto-cerere, copilul dormind in patul parintilor, experiente in
contact fizic constant, precum si asteptari ale parintilor ca acel copil sa fie profund
sociabil si pre-adaptat pentru contactul social. Ingrijirea parentala in lumea occidentala,
pe de alta parte, s-ar presupune, in antiteza, ca atunci cand copilul plange sa fie ignorat
sau un raspuns "nelinistit/anxios" sa-i fie oferit.
 Small (1999), pe de alta parte, a identificat culturi predispuse la un contact
"ridicat” (cele traditionale), sau "scazut" (cele occidentale) , intre copii si ingrijitori. In
culturile in care ingrijirea parentala are un contact "ridicat", exista o proximitate fizica, in
toate formele, intre copil si ingrijitor. Culturile caracterizate de un contact "scazut" permit
copiilor sa stea in patuturi si scaune pt copil pe tot timpul zilei si pe timpul noptii fiecare
in paturile lor.
Eficacitatea relativa la plansul copilului si somnul nou-nascutilor (intre 8 si 14
zile) si copiii (5-6 si 10-14 saptamani) a acestor 2 tipuri diferite de ingrijire parentala a
fost studiata longitudinal de St. James Roberts si colegii sai in 2006. Cele 2 grupuri de
parinti din Londra si Copenhaga, amandoua care alaptau si practicau contactul atat ridicat
cat si scazut, au fost identificate printr-un chestionar. Modalitatile de ingrijire paternala a
fost in mod spontan practicata si nu a fost manipulata. Studiul a aratat cat de diferite sunt
costurile si beneficiile provenite de la aceste 2 tipuri de ingrijire parentala, in timp ce
plansul crizelor de colici la varsta de 5 saptamani sunt de neconsolat in ambele practici
parentale.
Ceea ce s-a spus pana in momentul de fata a subliniat rolul interventiei parentale,
dar in mod sigur contributia nou-nascutului in ceea ce se intampla nu poate fi ignorata. Se
poate presupune ca plansul persistent nu este influentat doar de ingrijirea materna, dar de
asemenea, actioneaza asupra lor, pe baza principiului binecunoscut de cauzalitate care
domineaza viata psihica.
Cele mai multe studii de cercetare au folosit un control experimental pentru a
evalua tipul de interventie linistitoare folosita intr-un cadrul observabil controlat, sau a
folosit un chestionar si un interviu pentru a determina tipul de interventie maternala
adoptata intr-un cadru spontan. O observatie valida ecologic a unei interactiuni spontane
folosind un instrument de observare controlat pare a fi deosebit de util.
Scopul acestei cercetari este in a compara raspunsurile de comportament in
ingrijirea maternala la plansul copiilor si eficacitatea acestora asupra nou-nascutului in
sine : actiunile subiectilor internati din diferite grupuri culturale in diferite contexte vor fi
comparate.
Se presupune ca imediat dupa nastere, cand interactiunea mama-copil nu este inca
structurata, pentru mamele primipare, fara experienta unui copil nou-nascut, regulile
parentale normale existente in acea cultura vor predomina.
Se poate realiza o ipoteza ca mamele din lumea occidentala, cum ar fi cele
italiene, vor folosi tehnici de calmare tipice unei culturi cu un contact scazut in
comparatie cu mamele din alte culturi cum ar fi cele din Albania (care pot fi luate ca si
ipoteza avand o cultura traditionala cu un grad ridicat de contact) si mamele din China (o
cultura a caror abordare parentala nu exista in literatura). In literatura de specialitate in
ceea ce priveste mamele din Albania se subliniaza radacinile traditionale dobandita din
normele familiale, in ceea ce priveste mai ales rolul femeilor (Chinosi, 2004; Tirta, 2006).
Comparatiile facute in acest studiu, in cadrul unui spital italian, vor arata cum
comportamentul matern al femeilor imigrante vor avea in cote egale norme italiene si
care tin in mare parte de cadrul spitalizarii italienesti, cu regulile si particularitatile lor
specifice.
Pe de alta parte, observand mamele din Albania in propria lor tara, unde nu au
experimentat dezradacinarea prin emigrare, va permite o mai buna intelegere a ceea ce
inseamna tehnicile de calmare in acea cultura.
 Repetarea observatiilor, tot intr-un cadru de spital, cateva ore dupa prima
observatie, va permite aparitia naturii dinamice si interactive a relatiei dintre
comportamentul matern si nou-nascut.
S-a realizat ipoteza ca interventiile maternale si plansul sugarilor variaza in
functie de cultura mamelor (Italia/Albania/China) si depinde de contextul spitalului in
care se intampla (Italia/Albania). Interventiile de calmare pot de asemenea sa difere de-a
lungul timpului (timp de 24 de ore de la nasterea copilului comparativ cu 48 de ore de la
nastere) in legatura cu modul in care copiii reactioneaza la comportamentul matern.
Anumite interventii de calmare, recomandate teoretic de cultura de care mamele apartin,
par sa nu fie eficiente si pot fi abandonate ulterior.
S-a dedus ipoteza cum ca mamele din Italia au tendinta de a arata o apropiere mai
distala in calmare, de exemplu, vorbesc cu copilul si au un comportament cu un contact
putin mai ridicat, de exemplu tinand copilul, atingandu-l si alaptandu-l, in comparatie cu
mamele din Albania sau China (ipoteza 1). Nu exista, cu toate acestea, o ipoteza care sa
sugereze in literatura de specialitate ceva despre comportamentul mamelor din China.
Putem emite ipoteza ca in contextul unui spital Albanez se poate promova la
mamele albaneze un comportament cu un contact fizic mai ridicat si mai frecvent decat in
contextul unui spital Italian in care mamele de origine albaneza se afla. (hp.2)
In ceea ce priveste timpul, am realizat ipoteza ca un comportament cu un contact
mai mare va tinde sa creasca in fiecare grup, ca fiind mai eficient : acesta ar putea duce
interventiile materne sa devina oarecum mai omogene in a doua observatie, in functie de
eficacitatea asupra plansul copiilor.
Metoda
Subiectii
Au fost examinate 4 grupuri de cupluri mama-copil:
(a)40 de mame din Italia si copiii acestora, in spitale din Italia, in Borgo S.
Lorenza si in Prato;
(b)20 de mame albaneze si copiii acestora, intr-un spital din Italia, in Borgo S.
Lorenzo;
(c)20 de mame din China si copiii acestora, intr-un spital din Italia, in Prato;
(d)20 de mame albaneze si copiii acestora, intr-un spital din Albania, in Valona.
Cuplurile mama-copil din Italia si imigrante (Albania si China) au fost observate
in Italia in Borgo S. Lorenzo si in Prato; mamele indigene in Valona. Nou-nascutii au fost
sanatosi, nascuti in 24 de ore, la termen, dupa 37 de saptamani de sarcina. Mamele erau
primipare, dar au existat numeroase diferente demografice (vezi Tab 1). Mamele din
Italia erau mai in varsta, aveau putini frati si majoritatea necasatorite sau avand concubini
decat mamele din celelalte grupuri. Joburile mamelor erau de asemenea diferite. In ceea
ce priveste scolarizarea paterna, tatii chinezi aveau niveluri academice mai scazute decat
celelalte grupuri. Joburile tatilor nu difereau in mod semnificativ intre grupuri.
Se considera ca aceste diferente nu neaga validitatea comparatiei facute deoarece
aceste diferente demografice sunt cele asteptate in randul femeilor primipare din diferite
grupuri etnice si contexte ca acesta.

Tabel 1 – caracteristici demografice ale mamelor si tatilor

 Spitalele din Italia Spitalele din Albania p
Italieni Albanezi Chinezi Albanezi
Mamele
Varsta(ani) 29 ± 3.5 25.8 ± 4.3 25.3 ± 5.3 24.3 ± 4.4 0.001
Rude(n.) 0.7 ± 0.7 2.4 ± 1.2 1.4 ± 1 2.9 ± 1.6 0.001
Scolarizare(ani) 13.3 ± 3 12.25 ± 4.1 8.5 ± 2.2 13 ± 2.8 0.001
Statutul(%)
Maritate 83 100 95 95 0.001
Nemaritate sau 17 0 5 5
in cohabitatie
Ocupatia (%)
Student 2.5 5 0 5 n.s.
Casnica 5 60 10 60 0.001
Culoarea albastra 20 10 65 0 0.001
Functionar 55 0 5 20 0.001
Alta ocupatie 7.5 5 0 5 n.s.
Vanzatoare 0 0 15 0 n.s.
Patron 7.5 10 5 5 n.s.
Neangajat 2.5 10 0 5 n.s.
Tatii
Scolarizare 11.18 ± 3.71 12.21 ± 3.82 8.79 ± 2.51 11.35 ± 3.87 0.001
(durata)
Ocupatia (%)
Student 0 0 0 0 n.s.
Blue-color 34 45 63 15 n.s.
Functionar 26 0 0 5 n.s.
Alta ocupatie 0 20 0 45 n.s.
Vanzator 2.5 0 27 10 n.s.
Patron 35 35 10 15 n.s.
Neangajat 2.5 0 0 10 n.s.

Legenda : Variabilele continue : media (± d.s.), pentru variabilele categoriei :

procentajul (%). Fiecare caracteristica a fost analizata pe grup folosing Kruskall Wallis
K pentru variabile continue, sau testul Fisher pentru cele de categorie. Nivelul
semnificatiei statistice este specificat (p).

Cadrele spitalelor au fost diferite in Italia si Albania. In timp ce multi dintre noi-
nascutii din italia au fost alaptati precoce, in primele 2 ore de la nastere (67% italieni,
70% albaneze, 55% chineze) mai putini din nou-nascutii albanezi au fost alaptati precoce
(20%, p<0.001). Aceasta diferenta apare in pofida faptului ca in fiecare cadru din spitale,
alaptarea precoce a fost recomandata si practicata in camere. Trebuie subliniat faptul ca in
spitalele Albaneze nici o ruda sau vre-un preiten nu a fost acceptat sa viziteze mama sau
nou-nascutul, pe cand mamele au fost lasate sa-si alapteze nou-nascutii chiar daca nu sunt
ale lor.
 Procedura si instrumente
Intr-un spital din Italia, a fost realizata o observatie preliminara a
comportamentului de ingrijire maternal. Au fost observate categorii aditionale de
comportament linistitor in plus fata de cele identificate in literatura de specialitate
(Campos, 1989; Gustafson & Harris, 1990; Korner & Thoman, 1972; Richman, Miller, &
Levine, 1992).
O grila de observatie de 25 de categorii intamplatoare a fost creat, 23 referindu-se
la comportamentul mamelor si la plansul copilului.
Comportamentul matern poate fi judecat mai degraba ca o grija proximala,
obtinuta prin tinerea copilului in brate, tinandu-l in contact cu corpul mamei, alaptandu-l
si plimbandu-se cu copilul in brate. Ingrijirea distala este exprimata prin orice forma de
contact fara atingerea intregului corp, cum ar fi atingerea fetei copilului, buricul sau
capul, atingand-i mainile sau piciorusele. Abordarea verbala indica faptul ca mama
vorbeste cu copilul, in timp ce abordarea distala se refera la mama care priveste copilul, ii
zambeste, dar lasand copilul in patutul lui, sau este posibil sa legene copilul intr-un mod
delicat sau sa-l agite energic, si de asemenea interventia pentru a verifica copilul este
posibila, cum ar fi schimbare pozitiei acestuia, schimbarea scutecului, descoperirea
copilului, acoperirea si cu ajutorul altor persoane sau lucruri cum ar fi o suzeta, cerand
ajutorul unei rude sau apelul la asistente. Este de asemenea posibil sa se ignore plansul
copilului.
Comportamentele nou-nascutilor sunt :oprirea din plans sau schimbarea tonalitatii
plansului (1 = agitat; 2= plans slab; 3= plans galagios).
Categorii concomitente au fost folosite pentru a descrie numeroasele motode, cum
ar fi de exemplu tinerea copilului in brate si leganarea usoara a acestuia. In cazul in care
au fost create categorii multiple de metode un numar imens de categorii ar fi rezultat.
Observarea, cu pix si hartie, a fost facuta la fiecare 10 secunde, pentru o perioada
de 3 minute : au existat 18 intervale de timp. Pe o lista de verificare a fost verificata, pe
ficare interval de timp, absenta sau prezenta a categoriilor de comportament atat matern
cat si al nou-nascutilor. Cei doi observatori au fost aproape de cuplul mama-copil fara ai
deranja. O observatie cu creion si hartie a fost aleasa deoarece filmarea nu a fost viabila
intr-un astfel de cadru ca acesta in care s-a realizat studiul. Acordul in observarea celor 2
observatori a fost de K = 0.90.
Formularele de consimtamant pentru observarea mamelor albaneze si chineze au
fost scrise in albaneza si mandarina : primul contact a fost stabilit cu ajutorul unor
vorbitori nativi de albaneza si chineza folositi ca si translatori. Mamele din China au
negat destul de des consimtamantul si acest lucru ar fi putut afecta generalizarea datelor
obtinute.
Datele obtinute au fost relizate imediat dupa vizita pediatrului, pentru a avea o
referinta constanta a conditiei antecedenta care induce plansul copilului. Observatia a
inceput in momentul cand copilul incepe sa planga.
Mamele si copii lor au fost observati in spitale intre 24 si 48 de ore de la nastere.
Prima observatie a fost aleasa, pentru a arata interactiunea imediata a mamei cu copilul
sau, dupa nastere , cat de curand posibil, imediat dupa recuperarea mamei in urma
nasterii; a doua observatie a fost cat mai tarziu posibil dupa nastere, dar inainte de
externare. Repetarea observatiei a fost destinata sa evalueze modificarile in interventia
mamelor, fiabilitatea in timp nu a fost verificata.
 Analiza datelor
Frecventa aparitiei in acelasi timp a categoriilor comportamentului matern
(interventia) si comportamentul copilului (prezenta plansului si intensitatea) intr-un
interval de 3 minute a fost calculata. Frecventele au fost comparate in functie de (a)
timpul de observare (12 si 24 de ore de la nastere, care este T1 si T2); (b) grupul si etnia
mamei (italiana, albaneza, chineza) si (c) contextul spitalului (cuplul mama copil albanez
in spital din Italia si mame albaneze cu copii in spitale din Valona).
Datele referitoare la cele 40 de cupluri mama copil italiene colectate in cele 2
spitale italiene, in Borgo S. Lorenzo si Prato (20 de cupluri au fost studiate pentru
comparatia cu cele albaneze in Brogo S. Lorenzo si 20 observate in Prato pentru
comparatia cu cele chineze) au fost comparate. Nici o diferenta nu a aparut intre cele 2
grupuri din Italia si cele 40 de cupluri mama copil au fost analizate ca un simplu esantion.
Rolul culturii si contextul, au fost evaluate in etape diferite. Un prim test ANOVA
pentru masuratori repetate a fost realizat, avand in vedere cultura cuplurilor ca si factor
de legatura intre subiecti, si timpul observatiei ca un factor intre subiecti iar
comportamentul maternal si al nounascutilor ca o variabila dependenta. Prima analiza
compara datele intre cuplurile observate in spitalele din Italia.
Un al doilea test ANOVA pentru masuratori repetate a fost realizat luand in
considerare contextul spitalului (Italia/Albania) ca un factor dintre subiecti si timpul
observatiei, ca un factor intre subiecti si frecventa comportamentului atat al mamei cat si
al copilului ca o variabial dependenta. Nivelul P a fost determinat la < 0.05. Unde
ANOVA a aratat un efect statistic semnificativ a"culturii" si/sau a interactiunii intre
factorul cultura si factorul timpul de observatie, o analiza post-hoc a fost realizata.
Rezultate
Comportamentul matern
Comportamentul matern linistitor vor fi ilustrate (vezi tabelul 2, primele 4
coloane). Comportamentul linistitor va fi descris in functie de modul, definit ca o macro
categorie, in care mamele il folosesc : proximal, distal si verificare etc.
Cele mai raspandite interventii linistitoare sunt cele de ingrijire proximala; in mod
frecvent mamele nu ignora plansul sau apeleaza la ajutor extern cum ar fi rude sau
asistente. Nu este neobisnuit pentru ele sa lase copilul in patut si sa se uite la el, un
comportament care sugereaza o implicare mai prudenta cu nou-nascutul. Aceeasi
abordare precauta reiese si prin leganarea intr-un mod bland, singurul tip de stimulare
vestibulara folosita la aceasta varsta a copilului. Exista putine interventii in verificarea
copilului si nici un ajutor extern.
Diferentele de comportament materne în functie de cultura si timpul de
observare.
Frecventa comportamentul matern al mamelor din spitalele italiene (mamele
italiene, albaneze si chineze) la 24 si 48 de ore dupa travaliu (timpul 1 si 2) au fost
examinate cu ANOVA masuratori repetate, in scopul de a evalua rolul culturii si timpul de
observare a interventiilor calmante ale mamelor.
In ceea ce priveste ingrijirea proximala, frecventa intregului set de
comportamente din aceasta categorie creste de-a lungul timpului, independent de cultura
(vezi tabelul 2). Luarea copilului in brate si alaptarea este mai frecventa in T2. Desi nu au
existat diferente intre culturi in intreaga macrocategorie a grijii proximale, exista o
diferenta semnificativa in categoria "tinerea copulului cu contact fizic" (vezi tabel 2).
Analize post hoc au aratat ca acest comportament este mai frecvent la mamele Italiane
versus Albaneze (p<0.01) si chineze (p<0.05).

Tabelul 2 : Frecventa comportamentului mamei timp de 3 minute in concordanta

cu timpul observatiei si cultura.

Comportament Timp Mamele Mamele Mamele Efectul dat de

italiene albaneze chineze Cultura Timp Interactiune
F(2.77) F(1.77) F(2.77)
Grija proximala 1 3.5 ± 2.7 3.3 ± 3.8 3.3 ± 2.9 0.71 6.03** 0.391
2 5.3 ± 2.8 4.2 ± 3.3 4.4 ± 3.1
Ia copilul in brate 1 9.7 ± 7.3 7.9 ± 8.2 8.9 ± 7.5 2.05 5.23* 0.404
2 13.7 ± 6.1 10.2 ± 7.3 10.7 ± 7.7
Alapteaza copilul 1 1.4 ± 3.4 2.4 ± 5.2 2.7 ± 5.2 0.12 8.02** 0.467
2 5.1 ± 6.2 4.6 ± 6 4.6 ± 5.6
Tine copilul cu 1 3.3 ± 5.6 0.5 ± 1.4 1.3 ± 2.9 4.96** 0.43 0.24
contactul corpului 2 3.2 ± 4.9 1.6 ± 2.6 1.9 ± 3.6
Se plimba cu 1 1.2 ± 2.7 1.5 ± 4.3 0.3 ± 0.8 0.36 0.19 1.22
copilul in brate 2 1 ± 1.7 1.1 ± 1.8 1.3 ± 1.9
Grija distala 1 1 ± 0.9 0.5 ± 0.6 0.3 ± 0.5 5.43** 0.003 1.88
2 0.8 ± 0.8 0.5 ± 0.5 0.6 ± 0.8
Ii maingaie fata 1 2.3 ± 3.7 0.2 ± 0.5 0.6 ± 1 4.24* 0.26 2.56
2 1.6 ± 2.5 1.1 ± 1.5 0.9 ± 1.6
Ii maingaie 1 0.9 ± 2.8 0.2 ± 0.5 0.2 ± 0.6 1.94 0.85 0.38
burtica 2 0.4 ± 0.9 0.2 ± 0.6 0±0
Ii maingaie capul 1 0.9 ± 1.3 0.9 ± 1.9 0.4 ± 1 0.49 0.02 1
2 0.9 ± 1.7 0.4 ± 0.8 0.8 ± 1.5
Ii atinge mana 1 0.9 ± 1.3 0.8 ± 1 0.1 ± 0.4 2.19 0.27 0.94
2 0.7 ± 1.6 0.4 ± 0.8 0.4 ± 1
Ii atinge piciorul 1 0.3 ± 0.6 0.2 ± 1.1 0.3 ± 1.1 0.59 0.80 0.41
2 0.2 ± 0.7 0.4 ± 1.2 0.6 ± 1.1
Abordare verbala 1 7 ± 4.3 2.5 ± 2.8 1.3 ± 2.4 17.14*** 0.001 6.30**
2 4.5 ± 3.3 4.1 ± 3.8 2.2 ± 3.1
Abordare distala 1 6.9 ± 3.1 7.5 ± 3.1 7.2 ± 3.2 1.40 4.78** 0.37
2 5.5 ± 2.7 6.9 ± 2.2 6.2 ± 2.9
Lasa copilasul in 1 8 ± 7.2 9.4 ± 8.3 9.1 ± 7.4 2.06 5.26* 0.49
patut 2 4 ± 5.8 8 ± 7.1 6.6 ± 7.5
Se uita la copil 1 12.4 ± 4.3 12.1 ± 5.6 11.8 ± 6 0.07 0.09 0.02
2 12 ± 4.8 11.9 ± 3.4 11.7 ± 5.6
Zambeste 1 0.5 ± 1.2 1 ± 1.6 0.6 ± 1.2 1.47 0.40 0.25
copilului 2 0.6 ± 1.3 0.9 ± 1.7 0.3 ± 0.9
Leganarea 1 1.7 ± 2.6 1.5 ± 2.4 1 ± 2.6 --- --- ---
copilului 2 1.3 ± 2.4 0.9 ± 1.6 1.1 ± 1.5
Laganare usoara 1 3.3 ± 5.1 2.9 ± 4.8 3.0 ± 5.1 0.26 1.46 0.03
2 2.5 ± 4.8 1.7 ± 3.2 2.1 ± 3
Laganare rapida 1 0±0 0±0 0±0 --- --- ---
2 0±0 0±0 0±0
Interventii de 1 0.9 ± 1.1 0.8 ± 1.1 0.9 ± 1 0.28 0.75 0.55
verificare 2 1.1 ± 1.1 1.2 ± 1 0.8 ± 1
1 1.4 ± 1.1 1.6 ± 1.8 1.3 ± 1.1 0.77 1.39 1.13
Schimbarea 2 2 ± 1.3 1.5 ± 1.1 1.4 ± 1.4
pozitiei copilului
Verificarea 1 0.6 ± 1.7 0.5 ± 1.3 0.5 ± 1.4 0.06 0.006 0.45
scutecului 2 0.4 ± 1 0.7 ± 1.4 0.5 ± 1.7
Dezvelirea 1 0.4 ± 0.9 0.4 ± 0.8 0.6 ± 1.2 0.60 0.23 0.99
copilului 2 0.4 ± 2 1±2 0.3 ± 0.7
Acoperirea 1 1.2 ± 2.6 0.8 ± 2.4 1.1 ± 2.7 0.17 0.32 0.32
copilului 2 1.5 ± 3.4 1.5 ± 2.4 0.9 ± 2.2
Foloseste obiecte 1 0.17 ± 0.9 0±0 0±0 --- --- ---
ajutoatoare sau 2 0.2 ± 1 0±0 0±0
ajutorul
oamenilor
Ii ofera suzeta 1 0±0 0±0 0±0 --- --- ---
2 0±0 0±0 0±0
Cere ajutorul 1 0.5 ± 2.8 0±0 0±0 --- --- ---
rudelor 2 0.6 ± 3 0±0 0±0
Cere ajutorul 1 0±0 0±0 0±0 --- --- ---
asistentelor 2 0±0 0±0 0±0
Ignora plansul 1 0.6 ± 2.9 1.8 ± 4.1 0.1 ± 0.7 0.46 4.5* 4.5* 4.49**
2 0.5 ± 2.9 0.05 ± 0.2 0.3 ± 1.1

Legenda : Pentru fiecare categorie de comportament valoarea lui F este specificata;

stelutele arata diferentele cu semnificatie statistica (*p<.05; **p<.01; ***p<.001).

Frecventa globala a metodelor utilizate de catre mame cu scopul de a linisti

copilul prin contact distal difera de la cultura la cultura dar nu si de timp (tabelul 2).
Aceasta diferenta provine de la cat de des mamele isi mangaie copiii pe fata, o metoda, in
urma rezultatelor analizei post hoc, ce pare a fi mai frecvente la mamele italiane decat
cele albaneze (p<0.01) si chineze (p<0.05). In ceea ce priveste abordarea verbala,
frecventa difera in functie de cultura si timp (tabel 2). Analiza post hoc a aratat ca in
prima observare, acest comportament este mai frecvent la mamele din Italia decat cele
din Albania (p<0.011) si China (p<0.001); dupa a doua observatie, frecventa scade pentru
mamele italiene, dar creste pentru cele albaneze si chineze, desi acestea din urma o fac
mai putin frecvent decat mamele italiene (p<0.01). Frecventa globala a comportamentului
inspirat la o abordare distala, difera in functie de timp dar nu si de cultura. Frecventa de a
parasi copilul in patut se diminueaza in timp.
Macro-categoria de leganare a fost destinata pentru 2 tipuri de comportamente :
leganarea usoara si leganarea agitata, dar acest al doilea comportament nu a fost
niciodata observat si a fost dat de-oparte pentru analize suplimentare. Frecventa de
balansare usoara nu difera de cultura sau de timpul de observare.
Interventiile de verificare a copilului, care nu sunt atat de frecvente, de asemenea,
nu se schimba in functie de timp sau cultura : analiza statistica a interventiilor specifice
relatate in aceasta macrocategorie confirma acest rezultat. Utilizarea de ajutoare sau
ajutorul oamenilor este foarte rar, frecventa sa apropiindu-se de 0, aceasta categorie a fost
astfel abandonata. In ceea ce priveste ignorarea plansului noilor nascuti, frecventa
acesteia difera in functie de cultura; o analiza post hoc a aratat ca aceasta se diminueaza
statistic semnificant pentru mamele albaneze (p<0.05) versus italiene si chineze.
 Tabelul 3 : Frecventa comportamentului mamei timp de 3 minute in functie de
cadrul spitalului si timpul observatiei

Comportament Timpul Spitalul Spitalul Efectul dat de :

obs italian albanez Context Timp Interactiun
(media±d.s.) (media±d.s.) F(1.38) F(1.38) e F(1.38)
Grija proximala 1 3.3 ± 3.8 5.6 ± 3 5.13* 0.18 1.72
2 4.2 ± 3.3 5 ± 2.7
Ia copilul in brate 1 7.9 ± 8.2 13.8 ± 5.9 7.32** 0.09 1.40
2 10.2 ± 7.3 12.4 ± 5
Alapteaza copilul 1 2.4 ± 5.2 7.7 ± 7.4 6.56** 0.12 1.55
2 4.6 ± 6 6.5 ± 6
Tine copilul cu 1 0.5 ± 1.4 1.1 ± 4.0 0.001 1.811 1.50
contactul corpului 2 1.6 ± 2.6 1.1 ± 2.9
Se plimba cu 1 1.5 ± 4.3 0.2 ± 0.9 3.65 0.25 0.153
copilul in brate 2 1.1 ± 1.8 0.2 ± 0.5
Grija distala 1 0.5±0.6 0.3±0.4 2.44 0.86 0.29
2 0.5±0.5 0.4±0.4
Ii maingaie fata 1 0.2 ± 0.5 0.4 ± 0.8 0.01 8.27** 0.19
2 1.1 ± 1.5 1.1 ± 2
Ii maingaie burtica 1 0.2 ± 0.5 0.1 ± 0.4 1.15 0.04 0.04
2 0.2 ± 0.6 0.2 ± 0.5
Ii maingaie capul 1 0.9 ± 1.9 0.2 ± 0.5 3.74 0.73 1.09
2 0.4 ± 0.8 0.3 ± 0.7
Ii atinge mana 1 0.8 ± 1 0.7 ± 1.5 0.008 1.258 0.260
2 0.4 ± 0.8 0.5 ± 1.1
Ii atinge piciorul 1 0.2 ± 1.1 0±0 2.28 0.41 0.02
2 0.4 ± 1.2 0.1 ± 0.4
Abordare verbala 1 2.5 ± 2.8 2.5 ± 4.1 4.43* 0.02 4.86*
2 4.1 ± 3.8 1.1 ± 1.6
Abordare distala 1 7.5±3.1 5.4±2.2 15.83*** 0.55 0.06
2 6.9±2.2 5.1±1.9
Lasa copilasul in 1 9.4 ± 8.3 4.6 ± 6 5.97* 0.001 0.76
patut 2 8 ± 7.1 5.9 ± 5.1
Se uita la copil 1 12.1 ± 5.6 11.3 ± 4.3 3.13 1.13 0.83
2 11.9 ± 3.4 9.3 ± 4
Zambeste 1 1 ± 1.6 0.3 ± 0.8 8.05** 0.43 0.08
copilului 2 0.9 ± 1.7 0.1 ± 0.2
Leganarea 1 1.5 ± 2.4 1.1 ± 2.3 --- --- ---
copilului 2 0.9 ± 1.6 0.3 ± 0.7
Laganare usoara 1 2.9 ± 4.8 2.1 ± 4.5 1.33 2.91 0.06
2 1.7 ± 3.2 0.6 ± 1.4
Laganare rapida 1 0±0 0±0 --- --- ---
 2 0±0 0±0
Interventii de 1 0.8 ± 1.1 0.6 ± 0.7 0.36 4.05 0.25
verificare 2 1.2 ± 1 1.2 ± 1.1
Schimbarea 1 1.6 ± 1.8 1.2 ± 1.1 0.10 1.03 1.49
pozitiei copilului 2 1.5 ± 1.1 1.8 ±1
Verificarea 1 0.5 ± 1.3 0.2 ± 0.6 2.90 0.17 0.17
scutecului 2 0.7 ± 1.4 0.2 ± 0.6
Dezvelirea 1 0.4 ± 0.8 0.3 ± 0.8 0.32 3.82 0.08
copilului 2 1±2 0.8 ± 1.2
Acoperirea 1 0.8 ± 2.4 0.7 ± 1.8 0.03 3.46 0.35
copilului 2 1.5 ± 2.4 1.9 ± 3
Foloseste obiecte 1 0±0 0.1 ± 0.1 --- --- ---
ajutoatoare sau 2 0±0 0±0
ajutorul
oamenilor
Ii ofera suzeta 1 0±0 0±0 --- --- ---
2 0±0 0±0
Cere ajutorul 1 0±0 0.1 ± 0.2 --- --- ---
rudelor 2 0±0 0±0
Cere ajutorul 1 0±0 0±0 --- --- ---
asistentelor 2 0±0 0±0
Ignora plansul 1 1.8 ± 4.1 0±0 2.65 2.27 4.54*
2 0.05 ± 0.2 0.3 ± 1

Legenda : Pentru fiecare categorie de comportament valuarea F de comparatie a

fost oferita; stelutele arata diferenta statistica semnificativa (* p <.05; ** p <.01; *** p
<.001).

Diferente de comportamente materne in functie de cadrul spitalului si timpul

observatiei
In scopul de a evalua efectele cadrului spitalului si a timpului de observare in
comportamentul matern de linistire a plansului copiilor lor, frecventa comportamentului
la mamele albaneze a fost observat in spitalele italiene si albaneze, intre primele 24 si 48
de ore de dupa nastere, fiind supus la masuratori repetate ANOVA.
In ceea ce priveste ingrijirea proximala, aceasta categorie de ansamblu difera in
functie de cadru spital, dar nu in functie de timp (tabel 3). Mamele albaneze in spitalele
italiene isi iau nou-nascutii in brate si ii alapteaza mai putin decat o fac mamele albaneze
in spitalele albaneze. In ceea ce priveste ingrijirea distala, frecventa ei nu variaza nici in
functie de timp sau cadru. Este de remarcat totusi ca mangaierea chipului copilului creste
in a doua observatie in comparatie cu prima. Abordarea verbala difera in functie de
timpul observatiei si de contextul spitalului. Vorbirea cu copilulu creste de-a lungul
timpului in spitalele italiene, in timp ce descreste de-a lungul timpului in cele albaneze. In
ceea ce priveste abordarea distala, frecventa ei variaza in functie de spital, dar nu in
timpul de observare : mamele albaneze in spitale italiene isi lasa in mod mai frecvent
copiii in patut si zambesc la ei. In ceea ce priveste leganarea ca o macro categorie, doar
leganatul intr-un mod bland a fost comparat, si nu se schimba in functie de cadrul
spitalului sau timp; leganarea energica nu a fost observata si a fost abandonata.
Frecventa totala a interventiilor de verificare a copiilor nu se schimba in functie
de contextul spitalului sau timp. Nici o diferenta cu privire la categoriile unice nu au
aratat o variatie semnificativa. Frecventa de folosire a obiectelor ajutatoare sau ajutorul
altor persoane este atat de scazut, apropiat de 0, incat datele nu au mai fost analizate in
continuare. In ceea ce priveste frecventa de ignorare a plansului copilului, un efect
semnificand a timpului si contextului ca si factori au fost observat. Acest comportament
este mai putin frecvent in a doua observatie la mamele albaneze in spitale italiene, in timp
ce o tendinta opusa este observata la mamele albaneze in spitale albaneze.

Plansul copilului
Ar trebui sa fie amintit faptul ca toti nou-nascutii din acest studiu au plans de la
inceputul observatiei, acest comportament fiind conditia necesara pentru inceperea
fiecarei observatii. Cu toate acestea plansul ar fi putut fi prezent sau nu in fiecare
perioada de timp, cand s-ar fi putut opri, pentru un timp sau definitiv, in timpul celor 3
minute de monitorizare. Cand copilul plangea, prezenta sa a fost considerata ca o
frecventa de plans si analizat ulterior cu masuratori repetate ANOVA cu privire la cultura
materna (italiana, albaneza, chineza) si timp (24/48 ore dupa nastere, respectiv prima si a
doua observatie).
Diferentele in plansul copiilor in functie de cultura mamelor si timpul observatiei.
Frecventa plansului copiilor se schimba in functie de cultura si timp (factorul
cultura : F (2. 77) = 5.62, p < .01; factorul timp : F (1.77) = 5.29, p < .05; interactiunea
intre factori : F (2.77) = 2.75, p = n.s.). Analizele post hoc au aratat ca frecventa
plansului copiilor este mai scazuta la cei chinezi fata de cei italieni (p<.01) si albanezi
(p<.01) in timpul primei observatii (T1, Figura 1). Cu toate acestea, in a doua observatie
la nou-nascutii italieni si albanezi scade frecventa plansului (T2, Figura 1) apropiindu-se
de frecventa celor chinezi.
 Figura 1 : Frecventa plansetului copilului (axa y) nounascuti in primele 3 minute
in functie de timp(T1 si T2) si cultura materna a observatiei

In ceea ce priveste intensitate plansului nu au existat diferente semnificative nici

in plansul galagios sau in agitare, dar plansul scazut s-a schimbat in functie de cultura
mamelor si timpul observatiei [ factorul cultura: F (2.77) = 6.22 p< .01; factorul timp : F
(1.77) = 2.10, p = n.s; interactiunea dintre factori F (2.77) = 4.80, p < .01]. Analizele post
hoc au aratat ca plansul scazut a fost mai putin frecvent la copii chinezi in comparatie cu
cei italieni (p<.01) si albanezi (p[<.001) in timpul primei observatii (T1, Figura 1) dar
frecventa plansului scazut la copiii italieni si albanezi s-a diminuat de-a lungul celei de-a
doua observatii (T2, Figura 1) si nu au existat diferente in comparatie cu nou-nascutii
chinezi.
Diferentele de plansul nounascutilor in functie de contextul spitalului si timpul
observatiei.
Frecventa plansului nou-nascutilor la copiii mamelor albaneze in spitalele italiene
si albaneze observate la 24 si 48 de ore dupa nastere (prima si respectiv a doua
observatie) a fost comparata de ANOVA pentru masuratori repetate in vederea evaluarii
efectului produs de contextul spitalului si timpul observatiei.
Nou nascutii albanezi nascuti in spitalele italiene au plans mai frecvent decat cei
din spitalele albaneze (Figrura 2), dar aceasta diferenta nu atinge pragul de semnificatie
statistica [ factorul context : F (1.38) = 3.69, p = n.s; factorul timp : F (1.38)=1.02, p =
n.s; interactiunea intre cei 2 factori : F (1.38) = 2.38, p = n.s.].
In ceea ce priveste intensitatea plansului, nici frecventa de agitat [ factorul context
: F (1.38) = 1.03, p = n.s; factorul timp F (1.38) = 1.22, p = n.s, interactiunea dintre
factori : F (1.38) = .62 p = n.s] nici cea a plansului scazut [factorul context : F (1.38) = .
36, p = n.s.; factorul timp : F (1.38) = .12, p = n.s.; interactiunea dintre factori: F (1.38)
= 1.12, p = n.s.], nu difera in functie de context si timpul de observatie (firgura 2). Cu
toate acestea frecventa plansului puternic este mai ridicat in spitalele italiene decat in cele
albaneze, indiferent de timpul observatiei [factorul context : F (1.38) = 4.09, p < .05;
factorul timp : F (1.38 = .17, p = n.s.; interactiunea dintre factori : F (1.38) = 1.07, p =
n.s.; vezi Figure 2].
 Figura 2: Frecventa a comportamentului plans (axa y) a nou-nascutilor in timp
de 3 minute in functie de contextul spitalului si timp (T1 si T2);

Concluzii
Diferitele tipuri de comportament matern linistitor au anumite caracteristici
comune precum si unele caracteristici specifice. Este destul de rar ca mamele sa ignore
plansul si nu se intampla niciodata cu mamele albaneze din spitalele din Albania.
Ingrijirea proximala este cu siguranta cea mai frecventa abordare, in orice spital si
indiferent de cultura materna, indiferent de momentul observatiei. Este rar pentru mame
de a folosi obiecte ajutatoare sau ajutorul altcuiva.
Exista diferente semnificative in comportamentul linistitor a mamelor ce apartin
unor culturi diferite : pentru mamele italiene este mai frecvent sa aibe un contact fizic cu
copilul si sa-i mangaie fata. Exista doar o confirmare partiala a ipotezei 1, presupunand
ca mamele italiene au o abordare de contact scazuta cu copiii lor. Chiar daca frecventa
vorbirii cu copilul si mangaierea fetei arata un comportament de contact scazut linistitor
folosing o abordare verbala si distala mamele insa de asemenea in mod frecvent folosesc
ingrijirea proximala cu copilul.
Ipoteza ca mamele albaneze in tara lor, destul de traditionala, folosesc o abordare
de contact mai frecventa comaprativ cu mamele albaneze imigrante in spitalele italiene
(ipoteza 2). Alaptare care ar trebui sa fie unul din cele mai frecvente comportamente de
ingrijire intr-o tara traditionala, este de fapt mai frecventa la mamele albaneze in propria
lor tara decat la mamele albaneze din spitalele din Italia independent de incurajare
alaptarii precoce care este recomandata in spitalele italiene.
De-a lungul timpului celor 24 si 48 de ore, frecventa parasirii copilului in patut si
ignorarea plansului a semnalat o diminuare si comportamentele cum ar fi luarea copiilor
in brate si alaptarea lor a crescut. Astfel incat, frecventa comportamentului de contact
sporit creste deopotriva.
 Avand in vedere interactiunea dintre culturile mamelor si timpul observatiei, in
mod special mamele albaneze din Italia sunt cele care reduc frecventa cu care isi ignora
plansul copilului si intr-o forma foarte rara in cadrul mamelor italiene si chineze din
prima observatie. In plus, frecventa luarii copilului in brate de mamele italiene scade, in
timp ce acest comportament este mai frecvent la mamele albaneze si chineze, chiar daca
frecventa acestui comportament la mamele chineze este inca scazut fata de cele italiene.
Se poate afirma astfel faptul ca, chiar daca exista diferente cu privire la cultura materna,
cum ar fi parasirea copilului in patut ignorand plansul acestuia sau vorbitul cu el, aceste
diferente scad in timp si comportamentul matern devine mai omogen. Se poate presupune
ca acest fenomen este delfar, pe de o parte de slabul succes a anumitor comportamente
linistitoare in stoparea plansului copilului, pe de alta parte, de invatarea anumitor metode
de linistire observate in contextul spitalului in sine.
Caracterul interactiv si natura bidirectionala a situatiei studiate, influentata atat de
mama cat si de copil, isi gaseste conformarea, in schimbul, de-a lungul timpului, a
interventiei maternale cat si in diminuarea episoadelor de plans .
In ceea ce priveste luarea in considerarea a diferentelor care sunt legate de context
in timpul celor 2 observatii, comportamentulul mamelor albaneze in spitale italiene pare
sa fie undeva la jumatatea distantei intre mamele din Italia si mamele albaneze din
Albania. Aceasta poate semnifica cum ca aceste mame care sunt supuse la influente
contradictorii decat cele existente in contextului in care ele traiesc si in care observa
mamele indigene si cele care inca actioneaza in mintea lor, ce provin din cultura lor
originala.
Este demn de remarcat, mai mult decat atat, ca desi inlocuirea cu alte mame este
permisa in spitalele albaneze acest lucru nu s-a intamplat. Este de asemenea foarte rar ca
mamele albaneze sa apeleze la cineva, chiar si rude sau asistente pentru ajutor in
contextul spitalului italian.
Alt factor care pare sa reiasa din acest studiu este ca nou-nascutii chinezi plang
mai putin si cu o intensitate mai scazuta.
In concluzie, datele din aceasta cercetare arata diferentele materne cat si pe cele
ale copiilor din diferite culturi, de trecerea timpului si context. Totusi frecventa
comportamentului contact crescut, independent de cultura mamelor, creste de-a lungul
timpului, poate datorita faptului ca se dovedeste a fi mai eficient in linistirea copiilor. De
asemenea, poate fi punctat faptul ca, mamele aflate in contextul spitalului, in primele zile
de viata ale copilului, sunt cu totul lipsite de alte griji externe si pot avea inca probleme
limitate cu privire la "alintarea copilului", o grija des citata atunci cand copiii sunt ridicati
si ingrijiti imediat ce se apuca de plans.
Modalitatile de observatie alese nu au permis ca analiza sa aibe variabile
semnificative suplimentare care sa pot caracteriza comportamentul maternal de linistire :
latenta sa. In plus, fata de tipul de interventie matern adoptat, de asemenea operativitatea
temporizarii sale la intervalul primelor minute in care copilul incepe sa planga, poate
influenta relatia stabilita in cuplul mama-copil. Acest aspect ramane ca obiect de studiu
suplimentar care pot completa descrierea variabilelor care infleunteaza fenomenele
plansului copiilor si a grijei materne.