Bronhopneumonia obstructivă cronică este o boală foarte frecventă, fiind a patra cauză de mortalitate

în lume, cu tendinţa de a ocupa într-un viitor apropiat locul III, din cauza subdiagnosticării şi ignorării ei
frecvente * Nici în Galaţi şi nici în restul ţării nu există încă o statistică, nici măcar aproximativă, a
bolnavilor de BPOC

În fiecare oră, 250 de persoane mor în lume din cauza BPOC. Boala apare în special la cei care fumează,
mai ales dacă există şi o predispoziţie înnăscută. Cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât creşte
riscul de apariţie al afecţiunii. Predispoziţia genetică (din naştere - n.r.) explică de ce unii dintre fumători
nu suferă niciodată de BPOC. Expunerea la gaze sau la fum la locul de muncă, precum şi poluarea aerului
din casă (ex: gătitul, mai ales în mediul rural) sunt alte cauze destul de frecvente.

Bronhopneumonia sau pneumonia lobulara apare atunci cand virusurile, bacteriile sau ciupercile
provoaca inflamatii si infectii in alveolele pulmonare si in bronhii. Bronhopneumonia poate fi o afectiune
grava deoarece afecteaza plamanii si bronhiile. Aceasta este o forma mai severa de pneumonie care
prezinta simptome similare, dar cu o intensitate mai mare si o gama mai larga de manifestari.

Cuprins:

Sistemul respirator al copiilor

Pneumonia

Simptomele bronhopneumoniei

Cauzele bronhopneumoniei

Cum se raspandeste bronhopneumonia?

Diagnosticarea bronhopneumoniei

Tratamentul bronhopneumoniei

Preventie

Sistemul respirator al copiilor

Anatomia plamanului unui copil este foarte asemanatoare cu cea a unui adult. Plamanii sunt in numar
de 2, o pereche de organe umplute cu aer si formate din tesut spongios numit parenchim pulmonar. Trei
lobi alcatuiesc plamanul drept si doi lobi formeaza plamanul stang. Plamanii sunt situati pe fiecare parte
a toracelui sau pieptului si ii permit organismului sa primeasca oxigen si sa elimine dioxidul de carbon,
un gaz rezidual al metabolismului.
Sistemul respirator cuprinde:

gura si nas

faringe

laringe – parte a traheii care contine corzile vocale

trahee – face conexiunea cu plamanii

plamani

bronhii

bronhiole

alveole pulmonare

interstitiu pulmonar – strat subtire de celule intre alveole care contin vasele de sange si ajuta la
sustinerea alveolelor

vase de sange – transporta sange in plamani si in corp

pleura pulmonara – tesut subtire care acopera plamanii

spatiu pleural – suprafata captusita cu un tesut numit pleura si situat intre plamani si peretele toracic

diafragma – un muschi in abdomen care ajuta la respiratie

mucusul pulmonar – substanta lipicioasa care captuseste caile respiratorii si capteaza praful si alte
particule inhalate

Respiratia incepe la nivelul gurii si nasului, unde aerul este inhalat. Aerul se deplaseaza in spatele
gatului, in trahee si apoi in pasajele cunoscute sub numele de bronhii pana la alveole. Atunci cand
celulele utilizeaza oxigen, produc un produs rezidual numit dioxid de carbon. Dioxidul de carbon este
transportat de vasele de sange inapoi in plamani. Prin expiratie, dioxidul de carbon este transportat
afara din plamani.

In general, caile respiratorii pediatrice sunt mai mici, mai putin rigide si mai predispuse la obstructie.
Copiii au, de asemenea, rate de respiratie mai mari decat adultii, facandu-i mai sensibili la agentii in aer.
Bronhopneumonia la copii - cauze, simptome, tratament

Pneumonia

Pneumonia este un termen general pentru infectiile plamanilor si poate fi cauzata de multe organisme
diferite. Bebelusii si copiii mici pot dezvolta pneumonie de la virusul sincitial respirator, de exemplu, si
bebelusii il pot lua de la streptococul de grup B, dobandit la nastere. Un copil poate dezvolta pneumonie
si ca urmare a altor infectii bacteriene sau virale.

Pneumoniile pot fi in principal bacteriene sau virale. Copiii cu pneumonie bacteriana au de obicei
simptome instalate brusc – febra mare, respiratie rapida si tuse. Ei nu vor sa manance si par foarte
afectati. Pot avea dificultati de respiratie, un puls mai rapid si buze sau unghii vinete. Streptococcus
pneumoniae este cauza obisnuita, dar alte bacterii (cum ar fi Staphylococcus aureus sau Mycoplasma
pneumoniae) pot provoca si pneumonia.

elefant.ro

Pneumonia virala incepe, de obicei, ca o raceala, dar simptomele se agraveaza incet si constant. Copiii
pot avea febra mare, cu o tuse puternica, respiratie suieratoare si grea. Slabiciunea, varsaturile sau
diareea pot fi, de asemenea, simptome ale pneumoniei virale. Pneumonia virala este, de obicei, mai
putin severa decat cea bacteriana, dar poate face copiii mai sensibili la forma bacteriana a bolii.
Virusurile din spatele pneumoniei includ virusul sincitial respirator, virusul parainfluenza, adenovirusul si
virusul gripal.

Simptomele bronhopneumoniei

Simptomele bronhopneumoniei pot fi foarte asemanatoare cu alte tipuri de pneumonie. Aceasta

afectiune incepe deseori cu simptome asemanatoare gripei, care pot deveni mai severe in cateva zile.

elefant.ro

Simptomele bronhopneumoniei la copii includ:

tuse

febra
puls rapid

nivel scazut de oxigen in sange

retragerea musculaturii toracice

iritabilitate

respiratie dificila si rapida

frisoane

oboseala

afectarea somnului

pierderea poftei de mancare

Copilul are nevoie de ingrijiri urgente daca:

este mai mic de 3 luni si are febra;

respira cu dificultate;

copilul are buzele gri sau vinete;

cu fiecare respiratie, pielea din jurul coastelor si gatului se strange;

copilul prezinta semne de deshidratare, ca plans fara lacrimi, ameteli, gura uscata, piele uscata, este
iritat mai mult decat de obicei, urineaza putin sau deloc.

Cauzele bronhopneumoniei

Bronhopneumonia este cauzata de diferite tulpini de bacterii. Majoritatea cazurilor sunt dobandite intr-
un cadru spitalicesc, cand sistemul imunitar este slabit din cauza altor afectiuni.

Cei mai frecventi agenti patogeni care duc la bronhopneumonie sunt:

Haemophilus influenzae

Escherichia coli

Staphylococcus aureus
Pseudomonas aeruginosa

Klebsiella pneumoniae

Speciile Proteus

Exista mai multi factori care pot creste riscul de a contracta o astfel de afectiune ca bronhopneumonia:

Varsta – Copiii mici sub varsta de doi ani sunt mai susceptibili la aceasta forma de pneumonie.
Simptomele si complicatiile asociate pot fi mai severe.

Expunerea la fum de tigara poate creste riscul de bronhopneumonie, deoarece sistemul imunitar poate
fi afectat din aceasta cauza. De asemenea, alimentatia deficitara poate creste riscul de a dezvolta
aceasta forma de pneumonie.

Anumite boli pre-existente pot crea un mediu intern vulnerabil pentru boli si infectii, cum ar fi
bronhopneumonia. Acestea pot include boli pulmonare cronice, boli de inima, diabet, sindromul
imunodeficientei dobandite (SIDA), virusul imunodeficientei umane (HIV) sau o boala autoimuna. Avand
dificultati la inghitire, o tuse cronica sau dependenta de un ventilator pentru respiratie pot, de
asemenea, sa creasca riscul.

Bronhopneumonia este transmisa prin inhalare si are ca rezultat inflamatia peribronhiolara, care se
poate raspandi in intregul lobul pulmonar.

Cum se raspandeste bronhopneumonia

Cum se raspandeste bronhopneumonia?

Multe cazuri de bronhopneumonie sunt cauzate de bacterii. In afara corpului, bacteriile sunt
contagioase si se pot raspandi intre persoane in imediata apropiere prin stranut si tuse. O persoana
devine infectata daca inspira bacteriile.

Cauzele bacteriene comune ale bronhopneumoniei includ Staphylococcus aureus, Haemophilus

influenza, Pseudomonas aeruginosa, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae și anumite specii de
Proteus. In spitale se raspandeste cel mai frecvent aceasta boala, deoarece organismul este deja afectat
de alte probleme si sistemul imunitar este slabit. Poate fi si rezultatul rezistentei la antibiotice.

Diagnosticarea bronhopneumoniei
Medicul va efectua o examinare fizica si analiza repsiratia pentru a depista orice sunete anormale,
inclusiv suieraturi. Pot fi necesare si investigatii suplimentare, cum ar fi:

O radiografie toracica – pentru a depista existenta bronhopneumoniei ca pete pe filmul radiologic.

Hemoleucograma completa – un numar mare de globule albe poate indica o infectie.

Analiza sputei – o examinare a unei culturi de sputa poate ajuta la identificarea tipului de organism
bacterian.

Tomografia Computerizata poate ajuta la o examinara mai ampla a plamanilor.

Bronhoscopia depisteaza infectii prin prelevarea de probe de tesut din plaman.

Pulsoximetria masoara nivelul de oxigen din sange pentru a ajuta la diagnosticarea severitatii
bronhopneumoniei.

Tratamentul bronhopneumoniei

Majoritatea cazurilor de bronhopneumonie necesita tratament medical si la domiciliu. Tratamentul

depinde de varsta copilului, de extinderea si gravitatea bolii, cauza ei, toleranta copilului la
medicamente, proceduri si terapii etc.

Spitalizarea este necesara pentru nivelurile scazute de oxigen in sange si pentru cei care se confrunta cu
dureri in piept, scaderea tensiunii arteriale, dificultate de respiratie, respiratie rapida sau confuzie.

In cazul copiilor, sistemul imunitar poate sa nu fie complet dezvoltat sau suficient de puternic pentru a
lupta impotriva infectiei. Multe cazuri la aceste varste vor fi tratate in spital cu antibiotice intravenoase,
oxigenoterapie, terapie respiratorie si, mai ales, pentru mentinerea cailor aeriene deschise. De cele mai
multe ori e necesara spitalizarea. Probleme de respiratie, deshidratare, febra mare si nevoia de oxigen
sunt motive pentru a ramane in spital.

Antibioticele pot fi administrate daca copilul are pneumonie bacteriana. Medicamentele

antiinflamatorii, cum ar fi ibuprofenul, ajuta la reducerea umflaturilor, durerii si febrei. Acest
medicament este disponibil cu sau fara prescriptie medicala, dar trebuie administrat cu precautie
deoarece poate cauza sangerari la nivelul stomacului sau probleme renale.
Acetaminofenul (paracetamol) scade durerea si febra. Este disponibil fara prescriptie medicala, dar
trebuie administrat cu precautie.

Ingrijirea copilului cu bronhopneumonie

Lasati copilul sa se odihneasca si sa doarma cat mai mult posibil. Copilul poate fi mai obosit decat de
obicei. Odihna si somnul ajuta corpul sa se vindece.

Cel mic trebuie sa bea suficiente lichide, care ajuta organismul sa reduca mucusul si previn
deshidratarea.

Folositi un umidificator pentru a creste umiditatea aerului in casa, ceea ce poate ajuta la imbunatatirea
respiratiei si reducerea tusei.

Nu administrati ibuprofen copiilor sub 3 luni sau copiilor deshidratati. Nu dati niciodata aspirina copiilor.
Nu administrati medicamente pentru tuse.

Preventie

Spalati bine mainile copilului des cu sapun si apa calda.

Copilul trebuie sa aiba o dieta sanatoasa cu o multitudine de alimente imbogatite cu vitamine si

minerale.

Copilul trebuie sa fie activ, sa doarma suficient noaptea si sa nu fie expus la fum de tigara. Nu fumati si
nu permiteti altora sa fumeze in jurul copilului. Acest lucru le creste riscul de a lua o infectie si poate
agrava simptomele.

Cel mic trebuie sa evite pe cat posibil contactul cu alte persoane bolnave.

Cand copilul este bolnav, trebuie tinut departe de alti copii si adulti pentru a preveni raspandirea bolii.
Asigurati-va ca cel mic este vaccinat. Vaccinurile Hib si anti-pneumococic conjugat (PVC13) va vor ajuta
sa va protejati copilul impotriva pneumoniei bacteriene. Asigurati-va ca cel mic primeste un vaccin
impotriva gripei. Virusul gripal poate duce la pneumonie.

Spalarea frecventa a mainilor cu apa calda si sapun este foarte importanta pentru a preveni patrunderea
in organism a virusilor sau a bacteriilor atunci cand mainile vin in contact cu nasul sau gura copilului.
Cand sunteti in miscare, folositi dezinfectant de mana. Nu lasati copilul sa imparta cu alte persoane vase,
cesti sau paie.

elefant.ro
Vaccinarea copiilor

Imunizarea inseamna protectie. Este cel mai eficient si sigur mod de a proteja copilul de boli
contagioase. Vaccinul antihaemophilus influenzae tip B (Hib) este un vaccin din programele nationale de
imunizare ce se administreaza la 2, 4, 6 luni si la 1 an.

Vaccinul antipneumococic conjugat (Prevenar) se efectueaza la 2, 4, 6 luni si la 1 an sau 1 an jumatate.

Cum se manifestă

„Bronhopneumonia cronică obstructivă este o boală cronică produsă de îngustarea căilor respiratorii
prin inflamaţia lor cronică. Se manifestă prin oboseală şi dificultate de a respira (dispnee), stări care se
intensifică la efort. Bolnavul spune cel mai adesea că rămâne fără aer. Un alt simptom des întâlnit este
aşa-numitul wheezing, acel zgomot care se aude ca o şuierătură în piept. BPOC cauzează şi apariţia
frecventă a tusei. În formele mai avansate ale bolii pacientul poate avea dureri ale musculaturii
membrelor inferioare”, explică doctorul Mihaela Colea, medic primar pneumolog.

De ce ajunge bolnavul târziu la medic

BPOC nu apare de la o zi la alta. Fiind o boală cronică, evoluţia sa este îndelungată. „Din experienţă am
observat că de regulă pacientul se prezintă destul de târziu la medic. Simptomele apar treptat, bolnavul
având astfel timp să se obişnuiască cu deficitul de oxigen. Problema este însă că în stadiile mai avansate
speranţa de recuperare a capacităţii pulmonare este minimă”, adaugă dr. Mihaela Colea.

Cum eşti diagnosticat

Testul care confirmă diagnosticul de BPOC este spirometria. Acesta presupune ca persoana să respire
într-un aparat de explorări funcţionale respiratorii, numit spirometru, pentru a i se verifica atât
capacitatea pulmonară, cât şi alţi parametri respiratori. Rezultatul poate fi dat pe loc, iar vestea bună e
că testul nu este deloc dureros, nu presupune luarea de sânge sau expunerea la radiaţii. Chiar dacă şi
ascultatul (auscultaţia pulmonară – n.r.) plămânilor cu stetoscopul poate fi de ajutor, sunt cazuri în care
plămânii unui pacient cu bronhopneumopatie cronică obstructivă sună normal.
Tratament

Chiar dacă nu există un tratament pentru vindecarea totală, medicii au la dispoziţie unele metode prin
care pot încetini sau chiar stopa evoluţia bolii. Primul lucru pe care trebuie să-l facă pacientul este să
renunţe la fumat. Există apoi o serie de măsuri care, alături de tratamentul prescris de medic, pot uşura
povara bolii. Primul lucru este să eviţi sedentarismul. O musculatură antrenată a pieptului te poate ajuta
să respiri cu mai multă uşurinţă. Evită pe cât posibil expunerea la frigul din această perioadă a anului.
Stai departe de orice sursă de fum sau de gaze care îţi pot irita căile respiratorii.

Cum previi şi când mergi la medic

Dacă ai o senzaţie supărătoare de lipsă de aer şi de dificultate de a respira mergi la medicul de familie.
Acesta va hotărî dacă ai nevoie de un consult la medicul specialist. În cazul în care simptomele apar
brusc, poţi merge la urgenţe sau poţi suna la 112. Pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de
familie, poţi merge la Dispensarul TBC sau la Spitalul de Pneumoftiziologie Galaţi, unde îţi va fi efectuat
un consult de specialitate (inclusiv spirometrie, dacă e cazul). Renunţarea la fumat previne cele mai
multe cazuri de bronhopneumonie obstructivă cronică. Întreabă-ţi medicul despre cele mai eficiente
metode de a renunţa la acest obicei şi nu alege să înlocuieşti ţigara clasică cu una electronică.