Consecinţele Brexit- ului asupra viitorului UE şi ţărilor membre

Prof. Craiu Constantin Ovidiu

CJRAE BAC{U

Marea Britanie a luat decizia pentru părăsirea Uniunii Europene prin referendumul
organizat în 2016, atunci când peste 50% din alegători au votat pentru părăsirea Uniunii
Europene.
O dată cu retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dinamica instituțiilor
comunitare se va schimba în mod substanțial. Un Parlament European lipsit de europarlamentarii
britanici vor cauza o schimbare semnificativă în echilibrul puterii, în favoarea forțelor politice
pro-sociale sau intervenționiste, adică acelea care îndeamnă la o intervenție mai puternică a
statului în economie și la redistribuirea veniturilor. Pe de altă parte, forțele care susțin piața
liberă, reducerea birocrației și o Europă mai competitivă ar putea suferi o lovitură puternică.
Ce influenţă ar avea Brexitul asupra României?
a.Libera circulație a bunurilor
Economia Marii Britanii vizează dezvoltarea dinamică a proceselor de vânzare-cumpărare
(trade), prioritate având state din afara spațiului european ale caror piețe economice sunt in
expansiune, precum China și Statele Unite ale Americii, dar și țări membre cu economii în
creștere extrem de rapidă precum Germania. Pe plan general efectele negative se vor simți la
nivelul bugetului Uniunii Europene, din cauza contribuției de aproape 14% (10,76 miliarde de
lire), fiind al treilea mare contribuitor la nivel european, după Germania cu 19% și Franța cu
16%.
Totuși piața unică pare să nu mai prezinte interes pentru britanici, observându-se o
scădere de 15% a schimburilor europene în decurs de 16 ani.
Privind din prespectiva Marii Britanii, România se află printre ultimele locuri în balanța
schimburilor economice. Urmărind însă un grafic al comerțului internațional al României se
poate observa evoluția ascendentă a schimburilor comerciale cu Anglia, începând cu anul 2005,
anul finalizării negocierilor țării noastre cu UE, Marea Britanie ocupând locul fruntaș în ierarhia
statelor cu balanță comercială favorabila României. Astfel, făcând o parelela între cele două
viziuni prezentate mai sus, impactul Brexitului va fi resimțit la nivel economic de către România,
nefiind reciproc valabil și pentru Marea Britanie în același aport.
Uniunea Europeană are interesul să mențina accesul liber pe piața unică și după Brexit
datorită surplusului de exporturi în industria minieră, industria extractivă, industria lemnului și a
hârtiei, fapt care va menține o situație echilibrată cu țara noastră la nivelul beneficiilor din
importurile din respectivele domenii. Față de celelalte industrii aflate în deficit (industria
mașinilor, echipamentelor, alimentelor, computerelor, produselor farmaceutice), UE nu va fi
dornică să păstreze accesul și astfel se poate prevedea un impact negativ asupra României. Marea
Britanie, nefiind ținută de acorduri economice cu statele membre, poate căuta acum parteneri
economici mult mai dezvoltați și puternici pentru a-și îndeplini nevoile.

2.Libera circulație a serviciilor

Serviciile oferite de Marea Britanie pe piața UE au o pondere considerabilă, mai ales în
domeniul financiar-fiscal, astfel că acest surplus se va supune barierelor regulatorii mai degrabă
decât barierelor de schimb folosite în cazul bunurilor. Dacă urmărim logica de la libera circulație
a bunurilor, România nu va fi influențată negativ, UE păstrând accesul liber pe piața unică și în
cazul serviciilor.

3.Libera circulație a capitalului

Libertatea de capital cuprinde și accesul gratuit al investitorilor pe piețele statelor
respective. Un efect al acestei libertăți îl constituie faptul că Marea Britanie devine practic un
punct de legatură între statele UE și third countries (state care nu sunt membre ale Uniunii).
Astfel firmele de investiții straine care se află în Marea Britanie își creează o deschidere catre
țările continentale.
Investitorii britanici și-au concentrat atenția pe țări din afara Uniunii Europene, însă odată
cu Brexitul acest aspect o să se schimbe, ei urmând să aibă în vizor țări membre pentru a reveni
pe piața unică europeana și pentru a elimina barierele de schimb UK-UE.

4.Libera circulație a persoanelor

Mișcarea liberă a persoanelor va fi afectată de Brexit, Marea Britanie fiind țara cu cei mai
mulți cetățeni străini din Europa. Eurobarometer a urmărit un studiu în care britanicii recunosc în
proporție de 44% că au sentimente negative față de imigranți, fapt care ar fi putut reprezenta un
declanșator al acestui proces.
Citizenship menționează România ca una din sursele producătoare de imigranți pentru
Marea Britanie, fapt care ne poziționează față în față cu consecințele Brexitului. Guvernul
britanic va restricționa imigrările și frontierele vor elimina mobilitatea muncii, astfel că țara
noastră se va confrunta cu un val de forță de muncă greu de gestionat, iar Anglia cu o pierdere a
muncii calificate.
România se află printre țările afectate moderat de această schimbare din spațiul european,
avantajele și dezavantajele aflându-se la stadiul de pilot din cauza negocierilor în curs de
desfășurare.

Bibiliografie:
https://blog.avocatoo.ro/brexitul-influente-asupra-romaniei/
https://www.econstor.eu/bitstream/10419/157171/1/IW-Report-2016-10.pdf