Aritmiile cardiace

Plesco Anastasia
Gr.M1314
Aritmia cardiaca apare cand impulsurile electrice generate in mod normal de inima nu mai
functioneaza corespunzator si poate fi clasificata, in general in tahicardie (inima bate prea
rapid) sau bradicardie (inima bate prea incet). Cu toate ca majoritatea sunt lipsite de pericol, in
unele cazuri aritmiile pot fi grave sau chiar fatale (prognosticul variaza in functie de tipul si de
severitatea aritmiei) deoarece in timpul unui episod inima nu este capabila sa pompeze
suficient sange in corp (in consecinta lipsa fluxului sanguin poate cauza lezarea creierului, a
inimii si a altor organe). Un aspect pozitiv ce trebuie retinut este reprezentat de faptul ca si
afectiunile grave pot fi tratate cu succes, multe persoane putand sa duca o viata normala si
sanatoasa.
Simptome
Multe aritmii nu presupun niciun simptom, dar cand totusi acestea sunt prezente, de obicei
este vorba de: palpitatii care pot fi rare/frecvente sau constante (senzatia ca inima sare peste o
bataie, falfaie sau bate prea repede/incet), ritm cardiac redus sau neregulat, resimtirea unor
pauze intre bataile inimii sau a unei greutati in piept. Simptome mai grave includ: anxietate,
slabiciune/oboseala, ameteala sau confuzie, senzatie de lesin sau chiar lesin, transpiratie
excesiva, scurtarea respiratiei, durere de piept. In cazuri extreme, poate aparea colapsul sau
stopul cardiac.
"Toate aceste forme de aritmie se manifesta prin aceleasi simptome:
- Palpitatii medic
- Angoasa
- Oboseala
- Dispnee (respiratie dificila)
- Pierderi de cunostinta, apar cand pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de
batai pe minut; ulterior pacientul isi revine spontan sau sub tratament
- Oprire a inimii, cu risc de moarte subita"
Cauze
Aritmiile pot fi cauzate de mai multi factori, inclusiv: artere blocate (boala arteriala
coronariana), dezechilibre electrolitice in sange (de sodiu sau potasiu), hipertensiune, diabet,
hipertiroidism, fumat, consum excesiv de alcool sau cofeina, abuz de droguri, stres,
medicamente/suplimente dietetice sau tratamente naturiste (efecte adverse), poluare
atmosferica, soc electric, modificari in muschiul cardiac/structura inimii (cardiomiopatie),
leziuni in urma unui atac de cord, procesul de vindecare in urma unei operatii pe inima. In unele
cazuri, ritm cardiac anormal poate aparea si in inimile "normale, sanatoase".
Exista o serie de cauze extra dar si intracardiace incriminate:
• Afectiuni cardiace dobandite (cardiopatie ischemica, hipertrofica, valvulare, sindroame
de preexcitatie, hipertensiune arteriala)
• Cardiopatii congenitale
• insuficienta respiratorie
• Dezechilibre hidroelectrolitice
• hipertiroidism
• Intoxicatii"
Factori de risc
Aritmiile sunt foarte des intalnite la varstnici (deoarece acestia au sanse mai mari de a suferi de
boli cardiace si alte probleme de sanatate, dar apar si mai multe efecte adverse la
medicamente), fibrilatia atriala afectand de exemplu milioane de persoane. Alte tipuri de
aritmii, cum sunt tahicardia supraventriculara paroxistica (inclusiv sindromul Wolff-Parkinson-
White) este observata mai des la persoanele tinere. Iata si ce afectiuni preexistente predispun
la aparitia aritmiei: atac de cord, insuficienta cardiaca sau cardiopatie (slabesc inima si modifica
traseul semnalelor electrice prin inima), tesut cardiac ingrosat sau anormal dezvoltat, slabirea
sau ingustarea valvelor (inima depune un efort sporit), defecte cardiace congenitale, dar si
hipertensiune, infectii ce deterioreaza muschiul sau invelisul cardiac, diabetul (creste riscul de
hipertensiune si boala arteriala coronariana), apneea in somn (inima este stresata din cauza
oxigenului insuficient), o glanda tiroida hiperactiva sau hipoactiva (este secretat prea mult sau
prea putin hormon tiroidian in corp). Exista si alti factori ce sporesc riscul de aritmie, cum sunt
operatiile pe inima, anumite medicamente (cocaina sau amfetaminele) sau un dezechilibru al
substantelor din sange (cum este potasiul).
Tipuri
- Contractii atriale premature - batai ale inimii timpurii cu originea in atrii (camerele
superioare ale inimii). Nu sunt nocive si nu necesita tratament
- Contractii ventriculare premature - printre cele mai des intalnite, apar la persoanele
cu/fara boli ale inimii. Reprezinta lipsa unei batai a inimii ce apare ocazional, fiind legata uneori
de stres, cofeina/nicotina/exercitii fizice in exces. Uneori pot fi cauzate de boli ale inimii sau de
dezechilibre electrolitice. Sunt de obicei lipsite de pericol si rareori impun tratament
- Fibrilatie atriala- ritm cardiac neregulat prin care atriile, camerele superioare ale inimii,
se contracta in mod anormal
- Flutter atrial - cauzat de unul sau mai multe circuite rapide in atriu; este de obicei mai
organizat si mai regulat decat fibrilatia atriala. Apare in general la persoanele cu boli cardiace si
in prima saptamana dupa operatia la inima. Se transforma adesea in fibrilatie atriala
aritmie- Tahicardie supraventriculara paroxistica - un ritm cardiac rapid, de obicei regulat,
cu originea deasupra ventriculelor ce incepe si se incheie subit. Exista doua tipuri: tahicardie
accesorie de traseu (datorata unui traseu/conexiune suplimentara anormala intre atrii si
ventricule; impulsurile circula foarte rapid determinand inima sa bata foarte repede) si
tahicardie nodala reintranta (datorata mai multor trasee prin nodul atrioventricular; cauzeaza
palpitatii, lesin sau insuficienta cardiaca; se poate opri prin manevre simple)
- Tahicardie ventriculara- are originea in ventricule; ritmul cardiac rapid impiedica inima
sa se umple in mod adecvat cu sange, prin urmare mai putin sange este capabil sa circule in
corp. Poate fi grava in special in cazul persoanelor bolnave de inima si poate fi asociata cu mai
multe simptome.
- Fibrilatia ventriculara - o serie de impulsuri dezorganizate, neregulate din ventricule.
Ventriculele tremura si nu pot sa se contracte sau sa pompeze sange in corp. Este o urgenta
medicala ce trebuie tratata cu resuscitare cardio-pulmonara si defibrilatie.
- Sindromul QT lung -intervalul QT este zona de pe electrocardiograma care reprezinta
timpul in care muschiul cardiac se contracta si isi revine. Cand acesta este mai lung decat
trebuie, creste riscul de aparitie a unei forme de tahicardie ventriculara. Acest sindrom
reprezinta o afectiune ereditara ce poate cauza moarte subita la tineri. Se poate trata cu
medicatie antiaritmica, pacemaker, cardioversiune electrica, defibrilare, defibrilator implantat
sau terapie de ablatie
- Bradiaritmia - ritm cardiac lent, ce poate aparea in urma unei afectiuni in sistemul
electric al inimii (disfunctie de nod sinusal sau blocaj cardiac)
- Disfunctie de nod sinusal - un ritm cardiac lent din cauza unui nod sinusal anormal. In
cazuri serioase poate fi tratat cu un pacemaker
- Blocaj cardiac - intarziere sau blocaj complet al impulsului electric pe masura ce circula
de la nodul sinusal la ventricule. Inima poate bate neregulat si deseori mai rar. Poate fi tratat in
cazuri grave cu pacemaker.
"Aritmiile se pot clasifica in functie de focarul de origine, dar si de consecintele asupra activitatii
cardiace. Tahicardia reprezinta o accelerare a frecventei cardiace, iar bradicardia dimpotriva o
rarire a rimului normal.
In functie de focarul in care iau nastere se disting:
• Aritmii atriale (la nivelul cavitatilor cardiace superioare)
• Aritmii supraventriculare (la nivelul camerelor inferioare ale inimii)
Tipuri (clasificare):
• Aritmii sinusale
- Tahicardia sinusala (frecventa 90-120/min)medic
- Bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min)

• Aritmii atriale
- Extrasistolele atriale
- Tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min regulata)
- Fibrilatia atriala si flutterul atrial (tulburari de ritm neregulate)
• Aritmii ventriculare:
- Extrasistola ventriculara
- Tahicardia paroxistica ventriculara
- Flutterul ventricular"
Diagnostic
In primul rand trebuie sa stiti ca aritmiile pot fi dificil de diagnosticat, in special cand
simptomele apar din cand in cand. Medicul identifica aritmia in baza istoricului medical (in
special hipertensiune, diabet sau probleme cu tiroida) si familial (rude cu aritmii, cu boli
cardiace sau hipertensiune, moarte subita, alte boli sau probleme de sanatate), a examinarii
fizice si a rezultatelor testelor si procedurilor, fiind necesar consultul urmatorilor specialisti:
cardiolog sau cardiolog pediatric, electrofiziolog (medici specializati in aritmii). Trebuie sa
mentionati la consult simptomele (cum sunt senzatia de falfait in piept, ameteala sau confuzie)
si eventualele medicamente pe care le urmati, inclusiv cele fara reteta sau suplimentele, dar si
obiceiurile ce privesc exercitiile fizice, fumatul, utilizarea alcoolului sau a drogurilor sau stresul
emotional/furia resimtita recent.
In primul rand, medicul va ausculta inima incercand sa identifice frecventa si ritmul cardiac, un
eventual suflu aritmiasistolic, pulsul (pentru a verifica cat de repede bate inima), dar va
investiga si corpul cautand tumefiere la nivelul picioarelor (simptom al unei inimi marite sau
insuficienta cardiaca) sau simptome ale altor boli (cum este boala tiroidiana).
In continuare, medicul recomanda de obicei (daca identifica aspecte anormale) o
electrocardiograma (cel mai des test utilizat in aritmii) care detecteaza si inregistreaza
activitarea electrica a inimii (cat de repede bate si in ce ritm, dar si taria si durata semnalelor
electrice ce trec prin inima). Din pacate insa, nu este utila daca aritmia nu apare in timpul
efectuarii sale. De aceea, sunt de ajutor monitoarele Holter si de evenimente (un fel de EKG
portabile) ce inregistreaza semnalele electrice ale inimii pe o durata de 24-48 ore. Deosebirea
dintre cele doua este faptul ca cele de evenimente intregistreaza numai cand remarca ritm
cardiac anormal si transmit datele unei statii centrale de monitorizare, fiind necesara purtarea
lor timp indelungat (chiar cateva saptamani).

Alte teste ce pot fi de ajutor sunt cele de sange ce verifica nivelul unor substante in sange
(potasiu si hormon tiroidian), radiografiile toracice (se poate verifica o eventuala marire a
inimii), ecocardiograma (foloseste unde sonore pentru a crea o imagine a inimii in ce priveste
marimea si forma si cat de bine functioneaza camerele si valvele; poate identifica si flux sanguin
redus, zone ale muschiului cardiac care nu se contracta normal si lezare anterioara a muschiului
cardiac). Mai exista si un alt tip de ecocardiograma, cea de stres, efectuata inainte si dupa un
test de stres (efectuati exercitii fizice intense pentru a determina inima sa depuna efort si sa
bata mai repede; se poate apela si la medicatie ce imita efectul efortului fizic asupra inimii; in
timpul acestui test se poate efectua scanare nucleara cardiaca si tomografie cu emisie
pozitronica a inimii) pentru a verifica daca fluxul de sange la inima este redus (boala arteriala
coronariana) sau transesofagiana care realizeaza imagini ale inimii prin esofag.
Pentru cazurile de aritmie grava se poate apela la studiu electrofiziologic-un fir subtire si flexibil
este inserat printr-o vena (din zona inghinala, brat) pana la inima si se inregistreaza semnalele
electrice ale inimii (se poate stimula prin fir inima si declansa aritmia pentru a verifica
eficacitatea medicatiei in stoparea problemei); uneori se apeleaza la ablatia prin cateter pentru
a trata aritmia in timpul acestui studiu. In cazul persoanelor ce se confrunta cu episoade de
lesin, medicul poate indica testul mesei inclinate in timpul caruia stati intinsi pe o masa ce se
ridica in pozitie verticala, urmarindu-se simptomele, ritmul cardiac, interpretarea EKG si
tensiunea; poate fi insotit de medicatie pentru a va verifica raspunsul la aceasta. Angiografia
coronariana intrebuinteaza o substanta speciala de contrast si raze X pentru a vizualiza
interiorul arterelor coronariene; pentru a insera substanta medicul va apela la cateterizare
cardiaca (un tub subtire, flexibil este introdus prin brat, zona inghinala sau gat si directionat in
arterele coronariene unde este eliberat colorantul in sange, iar razele X urmaresc traseul
acestuia permitand studiul fluxului sanguin prin inima si vase de sange; pot fi identificate
blocaje ce cauzeaza un atac de cord). Nu in ultimul rand, poate fi inserat un monitor implantabil
cu inregistrare in bucla ce detecteaza ritm cardiac anormal (se utilizeaza o interventie
chirurgicala minora pentru a-l pozitiona sub piele in zona pieptului) si ajuta pacemakermedicul
sa identifice cauza palpitatiilor sau a episoadelor de lesin (in special cand nu apar des), putand fi
folosit pe o perioada de 12-24 luni.
"• Anamneza (discutia detaliata cu pacientul):
- Existenta altor boli (cardiopatie ischemica, valvulopatii, hipertensiune
arteriala, diabet zaharat)
- Administrarea de medicamente
- Consumul de tutun, cofeina, alcool
- Stresmedic
- Ocupatie
- Activitatea fizica (practicarea unui sport)
- Ciclul menstrual

• Investigatii medicale:
- Electrocardiograma (ECG) in repaus
- Test de efort (ECG la efort)
- Holter, ECG (inregistrare pe 24 ore)
- Radiografie toracica
- Ecocardiografie (transtoracica, transesofagiana)
- Angio-CT (computer tomograf), angio-RMN (rezonanta magnetica)
- Angicardiografie si cateterism cardiac, reprezinta investigatii invazive, care
aduc date suplimentare functionale si morfologice cardiace
- Scintigrafia miocardica, pentru evaluarea functiei miocardului (muschiul inimii)
- Studii de aritmologie si electrofiziologie, pentru clarificarea situatiilor mai complexe; se indica
acolo unde tratamentele conventionale anterioare au fost epuizate"

Tratament
Daca suferiti de aritmie, tratamentul poate fi sau nu necesar, fiind indicat de obicei doar cand
apar simptome severe sau care va expun unei forme de aritmie mai grava sau complicatiilor.
Pentru tratarea bradicardiei (ritm cardiac redus) care nu prezinta o cauza ce poate fi remediata
(cum este hipotiroidismul sau un efect advers al medicatei) se intrebuinteaza deseori un
pacemaker, neexistand medicamente ce va pot intensifica ritmul cardiac in mod cert. Acest
dispozitiv este implantat de obicei langa clavicula, iar unul sau mai multe fire cu electrozi ies din
el prin vasele de sange pana la interiorul inimii; daca inima bate prea incet sau se opreste,
acesta transmite impulsuri electrice care o stimuleaza sa revina la un ritm constant,
corespunzator (contin un senzor special reactivandu-se la fiecare episod de ritm cardiac redus).
Pentru tratarea tahicardiei (ritm cardiac rapid), tratamentele pot include:
- Manevre vagale -puteti opri o aritmie ce incepe desupra jumatatii inferioare a inimii
(tahicardie supraventriculara) tinandu-va respiratia si incordandu-va, cufundandu-va fata in apa
rece sau tusind (sistemul nervos care controleaza inima este afectat determinand inima sa bata
mai incet)
- Medicatie - multe tipuri de tahicardie raspund la medicatie antiaritmica. Desi nu vindeca
afectiunea, pot reduce episoadele sau incetini ritmul cardiac in cadrul unui episod. Retineti ca in
unele cazuri poate actiona extrem, incetinindu-va inima incat sa aveti nevoie de un pacemaker,
de aceea este important sa urmati medicatia exact cum v-a fost prescrisa. In cazul in care
suferiti de fibrilatie atriala, medicul va poate indica medicamente de tip anticoagulant (cum
este warfarina) pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sange; acestea pot cauza
sangerare excesiva.
aritmia- Cardioversiune- daca suferiti de o forma de tahicardie care are originea in partea
superioara a inimii, inclusiv fibrilatie atriala, se poate apela la un soc electric pentru a restabili
ritmul inimii la normal. Aceasta procedura este realizata in mod supravegheat, administrandu-
va medicatie pentru a va relaxa si a nu resimti durerea. Cardioversiunea urgenta (defibrilarea)
este folosita si pentru tahicardia si fibrilatia ventriculara.
- Terapia de ablatie - unul sau mai multe catetere sunt directionate in interiorul inimii prin
vasele de sange si sunt pozitionate in zonele unde medicul considera sursa aritmiei. Electrozii
din varful cateterelor sunt incalziti cu energie cu radiofrecventa sau racite, fiind distrus un mic
loc din tesutul inimii si crat un blocaj electric de-a lungul traseului ce cauzeaza aritmia.
Dispozitivele de tip implantabil sunt: pacemaker-ul mentionat anterior si defibrilatorul
implantabil cardiac (cand prezentati un risc de batai de inima rapide sau neregulate in
jumatatea inferioara a inimii-tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara) pozitionat tot
langa clavicula, iar unul sau mai multe fire cu electrozi trec de la dispozitiv prin vene catre
inima. Acesta monitorizeaza constant ritmul cardiac, iar cand observa un ritm prea lent,
actioneaza la fel ca pacemaker-ul transmitand un soc pentru a restabili ritmul cardiac normal.
Interventiile chirurgicale pot fi recomandate uneori sub forma procedurii labirint (o serie de
incizii in jumatatea superioara a inimii ce se vindeca in locuri precis calculate in atriile care
formeaza marginile ce forteaza impulsurile electrice sa circule corespunzator) care este
eficienta insa rezervata celor care nu raspund la alte tratamente sau necesita operatie pe inima
din alte motive. Chirurgul utilizeaza un instrument pentru a aplica o temperatura extrem de
joasa tesutului sau un instrument cu radiofrecventa si nu un scalpel pentru a crea cicatricele.
Chirurgia coronariana de bypass este necesara cand suferiti de boala arteriala coronariana pe
langa tahicardia ventriculara frecventa si poate ameliora fluxul sanguin catre inima si reduce
frecventa episoadelor de tahicardie.
Nu in ultimul rand, trebui sa urmati un stil de viata sanatos, limitand sau incetand consumul de
cofeina (multe simptome sunt asociate consumului sau), al alcoolului, dar si al stimulentelor
cum sunt cele din medicamentele pentru raceala sau tuse (contin ingrediente ce cauzeaza
aritmii). In cazul in care observati ca episoadele de aritmie sunt asociate anumitor activitati,
este indicat sa evitati efectuarea lor.