APROB

___________________________
Şeful catedrei , prof.univ.,dr. V.Şontea
“____”____________2019

Chestionar pentru evaluarea II la disciplina

SISTEME COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ

Cap.5 Limbaj medical: "Un dictionar este o colecţie de unităţi semnificative de

limbaj (cuvinte, termeni, elemente...) rânduite într-o ordine convenabilă, care Dictionar
prevede definiţii, informaţii cu privire la aceste unităţi este:
Cap.5 Limbaj medical: " Un __tezaur_________ este o lista alfabetică de
termeni standardizate pentru analiza de conţinut şi clasificarea documentelor tezaur
de informaţii este:
Cap.5 Limbaj medical: __catalog_________ o listă metodică însoţită de catalog
detalii, de explicaţii este :
Cap.5 Limbaj medical: ____dictionar_______ vom utiliza în mod normal, dictionar
de la cunoaşterea sintaxei cuvintelor pentru a găsi sensul său.
Cap.5 Limbaj medical: Mai jos este prezentată o
clasificare de forma
Clasificare monoaxiala , ierarhica

Cap.5 Limbaj medical:CIM (ICD în engleză), publicată de către Organizaţia

Mondială a Sănătăţii (OMS) [OMS 197], precum şi adaptarea clinică a acesteia Clasificare monoaxiala , ierarhica
(ICD-9-CM) este un exemplu de clasificare:
Cap.5 Limbaj medical: SNOMED este un exemplu de clasificare: Clasificare multiaxiala

Cap.5 Limbaj medical: Codul adoptat în ICD-11 este alphanumiric cu: O litera urmate de doua cifre pu categoriile cu 3 caractere
sau de 3 cifre pu categoriile cu 4 caractere
Cap.5 Limbaj medical: Mai jos este prezentată o clasificare de forma

Cap.5 Limbaj medical: SNOMED International conţine peste 200 000 de

termeni utilizaţi în practica medicală sau veterinare şi este organizat (2010) de-
a lungul a

Anatomo-patologii nord americani

Cap.5 Limbaj medical: Tezaurul MeSH (Medical Subiect Heading), a fost

conceput pentru a produce automat l`INDEX MEDICUS sau directoriul
(repertoriul) de principalele Publicatii stiintifice MeSH (1995)

Cap.5 Limbaj medical: dezvoltat de Biblioteca Nationala de Medicina din

Bethesda (SUA), propune să stabilească o legătură conceptuală între
necesitatea de informaţii, exprimată de către un utilizator şi diferite surse de Proiectul unified medical language system UMLS
informaţii ca baze de date privind literatura de specialitate medicale, sisteme
de management al dosarelor medicale sau baze de cunoştinţe
este:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: La interogarea unui codificarea cererii si indexarea documentului
sistem documentar succesul sau eşecul cercetării (căutării) depinde de
adecvanţa între:

Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: La interogarea unui Raportul dintre numarul de documente utile a gasite si
sistem documentar RATA DE RAPEL este definită ca : numarul total + b de documente utile din sistem

Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: MEDLINE este o:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: Banca de informaţii ADM
conţine informaţii din domeniul:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: Banca de informaţii
BIAM conţine informaţii din domeniul:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii : Banca de informaţii PDQ
sistem interactiv de informatie documentara NLM 1971
Semnelor si manifestarilor a 2500 boli / Medicina interna
3000 produse chimice si 8000 de specialitati farmaceutice /
Farmaceutica
Pentru cancer , informatii clinice si tratamente cele mai
conţine informaţii din domeniul: importante
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Factorii ce intervin in sistemul informational spitalicesc
În figura de mai jos, este reprezentat:

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Printre obiectivele principale ale unui Ameliorarea calitatii ingrijirilor
Sistem Informaţional Spitalicesc putem menţiona: Controlul costurilor

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: O analiză detaliată a metodelor de Analiza structurala

organizare, precum resurselor materiale şi umane reprezintă :

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Proiectarea funcţiilor după factorii Sub-sistem informational administrativ medical de ingrijire
spitaliceşti din sistemul informaţional care permite o mai bună delimitare a
nevoilor diferitelor categorii de personal spitalicesc reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Suprapunerea sub-sistemelelor pe Echipa de ingrijire
structurile spitalului care duce la crearea unor distincţii între sub-sistemul
informaţional medical-administrativ şi sub-sistemul de gestionare a unităţilor de
îngrijire sau al platformelor tehnice (biologie, radiologie, etc). Aceasta
reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Sub-sistemele de gestiune medico- Sub-sistemele de gestiune administrativa
administrativă a bolnavilor, contabilitatea generală şi analitică, sistemul de
gestionare al personalului, aprovizionarea şi stocurile reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Activităţile laboratoarelor de biologie, Gestiunea platformelor tehnice
ale serviciilor de explorări funcţionale, a serviciilor de imagistică medicală şi
ale farmacie reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: În figura de mai jos este reprezentată: Arhitectura SIH in forma de stea

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Principiile dominante de structură Structura materiala

sunt simple: informaţia este prinsă o singură dată, stocată într-un punct unic
al bazei centrale de date (respectând principiul non-redundanţei) şi fiind
accesibilă din oricare punct al reţelei (respectând principiul partajului -
sharing) – sunt caracteristice pentru:

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Avantajele: Permite realizarea unor Sistemul vertical
SIS cu adevărat integrate şi focalizate pe fişa unui pacient unic. Facilitează
funcţionarea şi întreţinerea modulelor aplicative. – sunt caracteristice pentru:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Sisteme Informatice Spitaliere: Abordare orizontala
Avantajele: Permite o mai bună adaptare a echipamentelor la cererile
utilizatorilor, astfel, este posibil să beneficieze, pentru fiecare serviciu, de cel
mai bun cuplu „echipament-programe" (hardware-software), Permite investiţii
progresive prin achiziţii succesive ale diferitelor aplicaţii, - sunt caracteristice
pentru:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: achiziţionarea aplicaţiilor specializate Sisteme departamentale
pentru diferitele structuri ale spitalului se referă la:
Cap.7 Sisteme Informatice spitaliceşti: Aplicaţiile, definite în termenii funcţiilor Abordare descentralizata / sisteme descentralizate si deschise
principale ale unui SIH şi care funcţionează în modul client-server stau la
baza:
Cap.7 Sisteme Informatice spitaliceşti: În figura de mai jos este reprezentat: Arhitectura de SIH pe baza de servere

Cap.7 Sisteme Informatice spitaliceşti: Avantajele: schimbarea unui modul nu Arhitectura SIH
afectează arhitectura SIH generală - sunt caracteristice pentru:
Cap.8 Reţele de îngrijire : Strategii de a reduce cheltuielile pu asistenta medicala
În figura de mai jos este reprezentată:

Cap.8 Reţele de îngrijire : In Statele Unite sistemul Medicare, fondat în 1965, in virsta de peste 65 de ani
este destinat persoanelor :
Cap.8 Reţele de îngrijire: În figura de mai jos este reprezentat:

Troita actori-activitati-resurse (Hakansson 1989)

Cap.8 Reţele de îngrijire: În figura de mai jos este reprezentat: Arhitectura functionala si tehnica a unei retele de ingrijire

Cap.8 Reţele de îngrijire: Nivelul I în arhitectura funcţională şi tehnică a unei
reţele de îngrigire reprezintă:
Cap.8 Reţele de îngrijire: Nivelul II în arhitectura funcţională şi tehnică a unei
reţele de îngrigire reprezintă:
Cap.8 Reţele de îngrijire: Reducerea distanţei dintre pacient, medicul care-l
tratează şi experţii de specialitate (o activitate intensă între consultant (pacient,
medic generalist, personal de îngrijire) şi consultat (personal de îngrijire,
medic generalist, expert)) este realizată prin intermediul:
Cap.8 Reţele de îngrijire: Pentru pacient cartelele cu microprocesor poate servi
pentru:
O infrastructura tehnologica formata dintr o retea de
comunicatii / resure material pu stocarea si prelucrarea
informatiei / punctele de acces la retea
Interventia diferitelor categorii de specialisti implicati in
acordarea ingrijirilor medicale si treb sa permita
elaborarea indicatorilor necesari conducerii medicale si
economice a sistemului
Teleconsultatia
Plata actelor medicale , medicamentelor

Cap.8 Reţele de îngrijire: Informatizarea cabinetului medical: înregistrarea Gestionarea administrativa si financiara
activităţii, programarea consultaţiilor, mai ales în cazul cabinetelor de grup şi
al cabinetelor de specialitate care pot genera nevoia de proceduri
complementare,aducerea la zi a registrelor şi a documentelor obligatorii,
gestionarea asigurărilor publice şi private, declaraţii fiscale– se referă la :
Cap.8 Reţele de îngrijire: Evocarea diagnosticului, pe care se bazează, de Asistarea deciziei medicale
exemplu, programul QMR de medicină internă, asistarea prescripţiilor de
medicamente (căutarea contra-indicaţiilor sau a interacţiunilor inter-
medicamentoase), accesul la cunoştinţe faptice – se referă la :
Cap.8 Reţele de îngrijire: Accesul la sectorul spitalicesc pentru înregistrarea, Functiile de comunicare cu lumea exterioara
parţială sau totală a dosarelor medicale ale pacienţilor, accesul la datele din
laboratoarele publice sau private pentru consultare şi/sau pentru recuperarea
rezultatelor examenelor complementare, accesul la bazele de date
bibliografice sau la băncile de informaţii – se referă la :
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În figura de mai jos este Locul dosarului pacientului in activitatea medicala
reprezentat:

Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: Moduri de a vedea dosarul pacientului

În figura de mai jos este reprezentat:

Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: Accesul la _______o fisa O fisa electronica

electronica______se poste efectua imediat şi poate dura 24 ore pe 24 şi simultan
pentru mai mulţi utilizatori. Timpul de acces este considerabil scurtat. Aceasta
se referă la:
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului:: În figura de mai jos este Dosarul medical orientat pe surse
reprezentat:
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În figura de mai jos este Dosar medical orientat pe probleme (Weed 1969)
reprezentat:

Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În organizarea dosarului Structurarea pe probleme

pacientului Datele privind evoluţia sunt ataşate la elemente (probleme) a căror
definiţie este instabilă în timp. In afară de aceasta, ele sunt funcţie de evoluţia
profilului problemelor unui pacient dat. În fine, există un risc ridicat de
redundanţă sau de inconsistenţă a informaţiilor. Aceasta se referă la:
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În figura de mai jos este Structura de suprafata si structura profunda a dosarului
reprezentat: medical

Alcătuit
Conf.univ.,dr. S.Railean