Sunteți pe pagina 1din 13

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova


Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

RAPORT
La Lucrarea de Laborator №1

La Disciplina: Sisteme Computerizate în


Medicina
Tema: Cercetarea programului educaţional
“Enciclopedia Medicală”

Au efectuat: st. gr ISBM-161 Livadaru Mihaela

A verificat: dr.conf Serghei Railean

Chisinau 2019
Scopul lucrării: Studierea conţiutului programului educaţional
“Enciclopedia Medicală”.

Noţiuni teoretice.

Locul instruirii asistată de calculator

În acest context, numeroasele programe de educaţie realizate arată că


este posibil să se extindă evantaiul mijloacelor educaţionale şi să se
evite anumite inconveniente ale învăţământului tradiţional.
Avantajele teoretice ale programelor didactice pe calculator în raport cu
formarea tradiţională sunt următoarele:
 Programele pe calculator permit o mai mare autonomie şi
individualizarea alegerii pe care o face studentul. Într-adevăr, acesta
are posibilitatea să se formeze în ritmul care îi convine, în funcţie de
disponibilităţile sale, în acele domenii care îl interesează şi pe care
doreşte să le aprofundeze.
 Dobândirea cunoştinţelor se face în mod interactiv. Programele
didactice pe calculator permit o revenire imediată şi informativă
asupra oricărei probleme sau acţiuni care a fost întreprinsă de
student şi cer o participare activă a acestuia.
 Aspectul de „joc" al anumitor programe didactice pe calculator
poate constitui un element de incitare (stimulare) pentru formare.
 Combinarea diferitelor tehnici multi-media favorizează procesul de
memorizare. Astfel, prezentarea de secvenţe video în care sunt
combinate texte scrise şi vorbite, grafice şi imagini, fac să acţioneze
diferite forme de memorie. Repetarea, de câte ori se doreşte, a
aceloraşi secvenţe constituie de asemenea un factor de memorizare.
 Informatica permite simularea de situaţii experimentale care nu pot
fi realizate în clinică, sau care pot prezenta un risc pentru pacient (de
ex. simularea unor intervenţii chirurgicale).
 Procesul educaţional poate fi cuplat cu cel de control al
cunoştinţelor studentului, permiţându-i acestuia să-şi testeze
performanţele în orice moment doreşte. Greşelile pot fi corectate

2
imediat, fără să antreneze sancţiunile pe care le comportă examenele
sau exercitarea profesiunii medicale.
 Unii studenţi ezită să se exprime în public (de ex. în şedinţele de
lucrări practice), şi se tem în special de comiterea unor greşeli, dar
se vor simţi mai puţin inhibaţi în faţa unui calculator.
 Exploatarea statistică a programelor didactice pe calculator poate
servi la evaluarea acestora, la îmbunătăţirea sau adaptarea lor în
funcţie de caracteristicile studenţilor.

Programele didactice pe calculator nu permit, din nefericire, o simulare a


relaţiilor student-profesor, student-pacient, sau medic-bolnav în toată
complexitatea şi subtilitatea lor.
Astfel, un proiect educativ global şi echilibrat trebuie să integreze aceste
instrumente, precizând rolul fiecărui actor şi să stabilească proceduri de
evaluare a aportului educaţional real al acestor programe.

Programele didactice pe calculator pot să intervină în diferite faze ale


procesului educativ: prezentare a cunoştinţelor, repetiţie, control, folosire
simulată sau în realitate.

 În cadrul unui program didactic cunoştinţele care trebuie


transferate sunt descompuse în unităţi pe care un program le înlănţuie
într-o ordine dată, aşa cum se arată în exemplul din fig.

 Totul este prevăzut dinainte. Dobândirea cunoştinţelor este


verificată prin întrebări puse studentului. Dacă răspunsul este corect
procesul didactic va continua.
 Creşterea rapidă a capacităţii şi reducerea costurilor pentru
suportul de stocare a fişierelor multimedia (CD-ROM şi DVD-ROM -
Digital Video Disc), sunt factori care favorizează difuzarea şi actualizarea
programelor didactice pe computer.

3
 In paralel, numeroase programe educative sunt rescrise cu
instrumentele specifice Internetului (HTML, limbaje de programare
JAVA) şi puse la dispoziţia comunităţii prin Web.
 Evaluările arată că cunoştinţele dobândite cu ajutorul acestor
metode sunt cel puţin comparabile cu cele obţinute prin memorizare în
cadrul programelor educative tradiţionale, iar timpul necesar pentru
aceasta este redus.

Controlul cunoştinţelor
 Procedeele de control al cunoştinţelor fac parte din metodele de
învăţare, deoarece întrebările şi repetiţiile permit fixarea
cunoştinţelor.
 Alături de problemele de redactare clasice, modalităţile
docimologice adoptate de numeroase universităţi au dus în mod
natural la elaborarea unor sisteme de evaluare a cunoştinţelor care
folosesc baze de întrebări cu alegere limitată.
 Acest proces simplificat de control al cunoştinţelor se pretează cu
uşurinţă la informatizare.
 Răspunsul la o întrebare poate fi
 un element dintr-o listă (întrebare cu un singur răspuns),
 mai multe elemente dintr-o listă (răspuns cu alegere multiplă),
 o secvenţă ordonată de răspunsuri sau
 complemente la un text sau la un grafic.

Modelarea şi simularea
 Punerea în aplicare a cunoştinţelor de anatomie sau de fiziopatologie
permite să se dobândească strategii pentru rezolvarea problemelor
utile din practica medicală.
 Poate fi vorba de asistarea unui diagnostic, a unui tratament sau de
urmărirea în timp a evoluţiei unui bolnav.
 Simularea poate fi statică sau dinamică.
 In simularea statică, studentul este confruntat cu o problemă definită
pe care trebuie să o identifice. Această problemă nu evoluează în
timpul simulării.
 În cazul simulărilor dinamice, starea pacientului evoluează în timp şi
în funcţie de acţiunile întreprinse de student. In acest caz, studentul
beneficiază de un veritabil sistem de antrenament.
4
Îndeplinirea lucrării de laborator:
1. Am salvat programul MED și l-am lansat în execuție.

2. Am lasnat aplicatia MALADII.

5
3. Am cercetat structura detaliata a aplicatiei MALADII.

4. Am cercetat informatia propusa despre mai multe MALADII.

6
5. Am lansat aplicatia ANATOMIA.

7
6. Am cercetat structura detaliata a aplicatiei ANATOMIA.

:
7. Am cercetat informatia propusa despre mai multe parti
componente a organizmului.

8
8. Am lansat aplicatia MEDICAMENTE.

9
9. Am cercetat structura detaliata a compartimentului.

10
10. Am cercetat informatia propusa despre mai multe medicamente.

*In componenta programului MED se afla :


- Un scrut ghid despre aplicatie.

11
- Diverse teste, programe anexate.

11. Scema-bloc a Programului ”MED”.

Imprima
MENIU Cautare
PRINCIPAL Inainte
Maladii Inapoi
Calea
Meniu
Anatomie Imprima
Cautare
Inainte
Medicamente Inapoi
Calea
Meniu
Informatii
Imprima
Cautare
Aplicatii Inainte
Inapoi
Calea
Iesire Meniu

12
12. Concluzia:
In urma realizarii lucrarii de laborator date ne-am documentat
cu structura si informatia oferita de programul educational MED.

Acest program isi are avantajele sale in raport cu metodele comune de


studiu , precum o vizualizare interactiva a informatiei, prezenta
elementelor de stimulare a procesului de invatare, combinarea
tehnicilor multimedia care faciliteaza procesul de memorare.

Astfel, putem deduce ca programul MED are o structura similara unei


enciclopedii, fapt demonstrat prin schema bloc, insa corespunde
conceptului “user friendly”, adica are o interfata mai comoda pentru
utilizator.

13