REFERAT PSIHOPEDAGOGIE

Facultatea: FEFS
Anul: 2
Nume: Coteț Leonard-Tudor
 În vederea caracterizării pe baza cerințelor cu referire la datele personale ale sportivului,
precizez faptul că acesta are vărsta de 9 ani, este de sex masculin, studiază la școala generală
Radu Tudoran, nr.22 și face parte dintr-o familie organizată din mediul urban.

Dezvoltarea intelectuală la această vârstă se remarcă prin etapa operatiunilor de gandire

concrete, copiii putand sa gandeasca logic si sa-si organizeze gandurile in mod coerent. Cu
toate acestea, mare parte din gandire se realizeaza cu ajutorul obiectelor fizice reale. O altă
caracteristică este faptul că încep sa fie mai responsabili, interiorizati si incep sa lucreze
independent, apreciaza daca aveti incredere in ei, dar și pot dezvolta un interes special pentru
anumite colectii sau hobby-uri.

Dezvoltare cognitivă debutează cu intrarea copilului în şcoală. El îşi însuşeşte pe

parcursul acestei perioade un mare volum de cunoştinţe, dezvoltându-şi concomitent
modalităţi noi de înţelegere. Astfel se dezvoltă o serie de calităţi ale cunoaşterii cum ar fi:
observarea atentă, atenţia, exprimarea în mod desfăşurat a ideilor, imaginaţia. Dezvoltarea
gândirii este condiţionată şi strâns legată de dezvoltarea limbajului, dar şi de dezvoltarea
experienţei cognitive directe – senzaţii, percepţii, reprezentări. În acest stadiu de vârstă
copilul începe să înţeleagă principiile logicii atâta timp cât ele se referă la concretul obiectelor
şi fenomenelor. Exemplu: dilatarea corpurilor, explicată prin diverse exemple din natură,
devine punct de plecare în înţelegerea unor procese geologice – dezintegrarea rocilor sub
acţiunea schimbărilor de temperatură.

Pe plan afectiv reusita sau nereusita rezolvarii unor probleme, faptul ca lucrarea a fost
apreciata pozitiv sau nu, angajeaza elevul in permanenta in numeroase si variate situatii,
declansandu-i diverse stari emotionale cu influenta directa asupra activitatii scolare. Alte
caracteristici ale afectivități întâlnite la această categorie de vârstă : au un interes crescut in
sporturi competitive, învata sa isi asume responsabilitatea pentru propriile actiuni, au o mare
nevoie de a face parte dintr-un grup, dar sunt, de asemenea, individualisti, pot deveni profund
atasati de un cel mai bun prieten etc.

Planul atitudinal se evidențiază la această vârstă prin conceptia despre sine sau despre
ceilalti Desi se formeaza in primii ani de scoala, conceptia despre sine isi are originea in
familie. Relatiile intre parinti si copii au efecte si in ceea ce priveste formarea constiintei de
sine ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul si acele fonduri de trairi
subiective ce se denumesc prin “fericire” si “nefericire”.

În contextul şcolarităţii mici, dezvoltarea psihică are un traiect lent,dar esenţial

pentru copil. Acesta este mai atent, apare comparaţia cu ceilalţi şi competiţia, firește,având în
vedere noul sistem de recompensare a produselor activităţii sale, şi anume nota sau
calificativul. Tot în plan psihic însă, copilul poate fi afectat de o concentrare extremă din
partea şcolii în planul competiţiei, şi neglijarea, uneori nedreaptă şi neîntemeiată, a
cooeperării, la fel de antrenantă şi de benefică.
 Obiective sportivului sunt : consolidarea aptitudinilor motrice, participarea la cat mai
multe jocuri, care să-i solicite organismul, consumarea energiei, sa lucreze cât mai bine într-
un cadru organizat.

Obiective antrenorului sunt : crearea de condiții optime de pregătire și participare la

competiții a sportivilor în baze sportive moderne, posibilitatea de organizare de evenimente
sportive naționale și internaționale care să aducă beneficii reale; premierea și recompensarea
unor rezultate sportive, încurajarea practicării sportului de performanță; susținerea
disciplinelor și a probelor sportive, în funcție de tradiția și de gradul de dezvoltare a fiecăreia
la nivel local, național și internațional; încurajarea practicării activităților fizice și sportive, în
mod continuu, de cât mai mulți cetățeni, în special în rândul tinerilor.

Strategiile de realizare sunt : jocurile, concursurile, stafetele, exercițiile fizice.

Comunicarea în sport este foarte co mplexă datorită numeroşilor factori ce intervin sub for
ma mesajelor, prin limbaj verbal, prin limbaj motric şi prin atitudini corporale. Adăugăm
comunicarea cu masele (spectatorii), ca la orice spectacol, comunicare sportivilor cu proprii
coechipieri şi alţi factori, care sunt tot atâtea motive pentru a elabora un model (mai complex
şi preferabil mai explicit) al comunicării în sport. Ne referim în special la comunicarea dintre
antrenori şi sportivi, între sportivii componenţi ai grupului şi între sportivi şi spectatori, presă,
susţinători etc. În activităţile motrice, în general, cu deosebire în sport, comunicarea
nonverbală este prezentă sub cele mai diferite forme, pe care le vom prezenta în următoar ele
rânduri:

Comunicarea cromatică se întâlneşte permanent în sport, cel puţin în două forme: culorile
fizice ale interlocutorilor şi culorile mediului înconjurător . Comunicarea cromatică ne
permite să distingem apartenenţa suporteri lor echipelor combatante, comuniunea afectivă
dintre aceştia şi sportivii care evoluează în teren.

Comunicarea sonoră. Mehbrain A. (citat de Neagu, N., 2007) consideră că circa 38% din
mesajele transmise într-o interacţiune personală sunt de ordin verbal, fără cuvinte. Aceştia
constituie parametrii muzicali ai limbajului: timbrul, intonaţia, ritmul, pauzele, tonul,
înălţimeaetc. În domeniul sportului, fluieratul are un rol important, încărcat de semnificaţii:
fluieratul pentru începerea unui joc are o anumită intensitate şi durată, spre deosebire de cel
care consemnează nereguli de joc sau încheierea întrecerii.

Comunicarea tactilă este importantă în cadrul jocurilor sportive cu contact corporal

direct(box, arte marţiale), sau în sporturile desfăşurate în tandem: dans sportiv, pa tinaj artistic
etc., în care atingerea partenerilor are rol de a declanşa anumite acţiuni motrice comune sau
desfăşurate în tempoul programat

Comunicarea gestuală în sport are rolul principal în cadrul interacţiunilor multiple dintre
sportivi, antrenori, arbitri, spectatori, însăşi esenţa sportului fiind de natură kinetică.
Conștientizarea de sine
- Încredere în sine: aprecierea tuturor ideilor fară a fi ridiculizat
- Identificarea și recunoașterea propriilor emoții: completarea fișei de monitorizare a emoțiilor
- Adaptabilitatea la situații noi: jocuri cu reguli impuse
- Auto-eficacitatea: jocuri cu premii
- Auto-evaluarea obiectivă: auto-corectarea sau corectarea reciprocă

Conștientizarea socială
- Respectul celuilalt: definirea fair-play
- Recunoașterea nevoilor celorlalți:
- Empatia: jocuri de rol pentru a ne pune în locul celuilalt
- Capacitatea de organizare: teme în grupe
- Oferirea și căutarea de ajutor: voluntariat în diferite locuri

Management personal
- Exprimare emoțională și comportamentală: jocuri cu temă de caracterizare

- Autocontrolul reacțiilor emoționale și comportamentale: filmee sau povești cu consecințele

vulnerabilității
- Responsabilitatea: oferirea în grijă a unor obiecte cu scopul responsabilizării
- Orientarea spre acțiune:
- Planificarea viitorului: compunere cu titlul "Eu peste 10 ani"

Deprinderi sociale
- Abilități de comunicare: joc de rol
- Managementul conflictelor:
- Colaborare și abilitatea de a lucra în grup: proiect colectiv
- Abilități de organizare și coordonare: numirea unui lider