Solicitare drepturi bănești / salariale.

Sentința nr. 1117/2015. Tribunalul SĂLAJ

Categorie: Tribunalul SĂLAJ - Sentințe și decizii de dreptul muncii / 2015
Comentarii 0

Sentința nr. 1117/2015 pronunțată de Tribunalul SĂLAJ la data de 07-09-2015 în dosarul nr.
1379/84/2015

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR.1117

Ședința publică din 07 septembrie 2015

Completul compus din:

Președinte: P. D. M., judecător

Grefier: P. A.

Completul este asistat de asistenții judiciari

P. R. S.
V. R. I.

S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta L. S. DIN INVATAMANT cu

sediul în Z., P-ța Unirii, nr. 2, J. S., prin reprezentant legal L. E. pentru și în numele
reclamanților, membrii de sindicat: A. M., BECZI C., B. M., B. D., S. ( B. ) I., B. C., BRISCAN
I., B. V., B. I., C. M., în contradictoriu cu pârâții: C. NAȚIONAL ˝SILVANIA” Z., cu sediul în
Z., . județul S., C. L. Z. și P. M. Z. ambele cu sediul în Z., P-ța I. M. nr. 3, jud. S., I. ȘCOLAR
AL JUDEȚULUI S., cu sediul în Z., Piața Unirii, nr. 2, județul S. și M. FINANȚELOR
PUBLICE, cu sediul în București, sector 5, ., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei L. S. din

Invatamant, av. I. O., reprezentanta pârâtei, I. Școlar al Județului S., c.j. J. V., lipsă fiind pârâții
P. M. Z., M. Finanțelor Publice și C. local al M. Z..

Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art. 153 Cod procedură
civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Tribunalul, procedând la verificarea competenței, în temeiul dispozițiilor art. art.131 Cod

procedură civilă, constată că întemeiat pe dispozițiile art.269 Codul muncii este competentă
general,material și teritorial în a soluționa prezentei cauze.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, conform art. 104 alin. (10) din Hotărârea
CSM nr. 387/22.09.2005 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor
judecătorești, ocazie cu care se învederează instanței că, prezenta cauză se află la primul termen
de judecată pentru care părțile litigante au solicitat prin cererea introductivă de instanță judecarea
cauzei în lipsă, potrivit prevederilor art. 411 alin. (1) pct.2 Cod procedură civilă.

În temeiul art. 258 raportat la art. 255 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile
depuse la dosarul cauzei apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

Instanța procedează la punerea în discuție a excepției lipsei calității procesuale pasive invocată
de către pârâții C. L. Z. și P. M. Z., I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S. și M. FINANȚELOR
PUBLICE prin întâmpinare.

Reprezentanta pârâtului inspectoratul Școlar Județean S. – consilier juridic J. V., solicită

admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a inspectoratului deoarece acesta nu are
calitate de angajator în raport cu reclamanții. Precizează că în anul 2011 în dosarele de pe rolul
aceleași instanțe și care au avut același obiect a fost admisă excepția lipsei calității procesuale
pasive a inspectoratului.

Reprezentanta reclamantei L. S. din Învățământ, av. I. O. solicită respingerea excepției pentru

motivele din răspunsul la întâmpinare.

Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de
care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta reclamantei L. S. din Învățământ, av. I. O., solicită admiterea acțiunii, în sensul
obligării să se calculeze și să se plătească reclamanților dobânda penalizatoare pentru plata cu
întârziere a obligațiilor de plată stabilite prin Sentințele civile, respectiv deciziile civile ale Curții
de Apel Cluj, calculate pe ultimi 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni și în continuare
până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentanta pârâtului inspectoratul Școlar Județean S. – consilier juridic J. V., reiterează

apărările inserate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei solicitând pe fond respingerea acțiunii
reclamanților ca nefondată.

Instanța, pe baza actelor de la dosar reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.02.2015, L. S. din
Invățământ S., în numele membrilor de sindicat menționați în dispozitivul prezentei sentințe i-a
chemat în judecată pe pârâții: C. NAȚIONAL ˝ SILVANIA ” Z., C. L. Z. și P. M. Z., I.
ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S. și M. FINANTELOR solicitând instanței să oblige unitatea de
învățământ pârâtă la plata către membrii de sindicat în numele cărora s-a formulat acțiunea, a
dobânzii legale aferente drepturilor salariale stabilite prin sentințe judecătorești pronunțate în
favoarea membrilor de sindicat în numele cărora a fost formulată, pe ultimii trei ani anteriori
introducerii prezentei cereri și pana la data platii efective, pentru fiecare membru de sindicat. De
asemenea s-a solicitat obligarea celorlalte entități pârâte în cauză, astfel cum acestea au fost
obligate prin sentințele judecătorești, titluri executorii, invocate, să aloce fondurile necesare plății
drepturilor bănești solicitate.

În motivarea acțiunii s-a arătat că prin hotararile judecatorești aratate, paratii din prezenta cauza
au fost obligati la plata diferentelor de drepturi salariale neacordate membrilor de sindicat,
rezultate din ncaplicarea Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008 pentru perioada
01,04._09, a drepturilor salariale reprezentand diferen ta indemnizatiei de concediu de odihna
pentru anul scolar 2009-2010, fara aplicarea diminuarii de 25% si rcspectiv din, neaplicarea
dispozitiilor in materia salarizarii prevazute

de Legea cadru nr. 330/2009 si Legea nr. 285/2010, reprezentand diferenta dintre drepturilc
salariale efectiv incasatc si cele cuvenite pentru perioada 01.01._11 actualizate in functie de rata
inflatiei, la data efectivă a platii.

Desi hotărârile invocate sunt irevocabile, nici pana in prezent membrii de sindicat nu au
beneficiat de plata dreplurilor salariale dispuse de instanta de judecata. Este deci evident ca s-a
produs un prejudiciu real membrilor dc sindicat, prin faptul ca accstia au fost lipsiti de folosul
sumelor de bani stabilitc de instantele dc judecata, in plus fata de prejudiciul creat initial in
patrimoniul membrilor nostri de sindicat prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate
prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvcmului nr. 15/2008 si, respectiv Legea
nr. 330/2009 si Legea nr. 285/2010. În concluzie, aceștia sunt îndreptățiți la dobânda legală, după
cum rezultă din art. 1088 din vechiul Cod civil, art. 1530 din Noul cod civil și din Decizia
pronunțată în soluționare unui recurs în interesul legii nr. 2/2013.

Reclamanții, prin L. S. din Invățământ S., au formulat precizări la acțiunea introductivă prin
care au arătat că solicită obligarea parâtei, unitatea de invățământ angajatoare, din prezenta
actiune la plata dobanzii legale penalizatoare conform de art. 1 alin. 3 raportat la art. 3 alin. 2 din
Ordonanta nr. 13/24 august 2011, aferente drepturilor banești stabilite prin hotararile
judecatoresti. Diferentele de drepturi salariale trebuiau achitate la data ramanerii definitive a
hotararii judecatoresti prin care s-au acordat acele sume de bani si paratii au fost obligati la plata
si la asigurarea fondurilor banesti necesare platii acestor sume de bani, conform dispozitiilor
instantei de judecata.

La dosarul cauzei s-au depus sentințele civile menționate în acțiunea care face obiectul prezentei
cauzei.

In drept, au fost dispozitiile: art. 194 coroborate cu cele ale art. 148 alin. (1) teza a Il-a si art.
517 alin. (4) din Noul Cod de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 156
(actualmcnte art. 161), art. 161 alin. 4 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (actualmente art.
166 alin. (4) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 268 si
art. 295 alin. (1) - actualmente art. 278 alin. (1) - din Codul muncii, republicat, cu modificarile si
completarile ulterioare, art. 1 si art. 2 din O.G. nr, 9/2000, art. 2 din OG nr. 13/2011 si art. 1088
Cod civil, art. 1530 NCC, Decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie -
completul competent sa solutioneze recursul In interesul legii, In dosarul nr. 21/2013.

Unitatea de învățământ pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat
respingereea acțiunii ca nefondata, arătându-se în motivare următoarele:

In mod eronat reclamantii sustin ca „nu au beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de
instanta, deoarece parte din ele au fost platite, esalonat conform OUG.nr.71/2009, cu
modificarile si completarile ulterioare, plati facute de catre anqaiator, unitatea noastra de
invatamant in perioada februarie 2012 - februarie 2015

Astfel prin O.U.G nr. 71/2009 modificata §i completata nu s-a negat existenta și întinderea
drepturilor constatate prin hotarari judecatorești și nu s-a refuzat punerea acestora in executare, ci
s-a stabilit o modalitate de executare e§alonata a obligator de plata confute in aceste titluri.

Eșalonarea plații, instituita prin O.U.G 71/2009 nu este o cauza exoneratoare de raspundere ci o
modalitate de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu întarziere, aceasta fiind
reprezentata de actualizarea creanței.

Obligarea la plata dobanzilor legale, alaturi de actualizarea creanței ar reprezenta o dubla

reparație a aceluiași prejudiciu pretins de creditorul L. S. din Invatamat Salaj in numele
membrilor sai de sindicat. Esalonarea platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii
normative, parte din sumele datorate fiind platite reclamantilor - creditori, iar pentru perioadele
ramase, creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala,
în favoarea debitorilor.
O creanță constatata printr-o hotarare judecatoreasca este exigibila la momentul la care aceasta
devine executorie fie prin investire cu formula executorie fie prin recunoașterea acestui caracter,
,,ope legis”, din acest moment, de fapt, creditorul poate cere debitorului executarea. Insa, ca efect
al termenelor legale suspensive stabilite în favoarea debitorilor prin O.U.G nr. 71/2009, creditorii
nu pot pretinde executarea obligatiilor inlauntrul acestor termene, astfei meat, in aceste intervale
de timp nu curge nici dobanda penalizatoare, reprezentand daune - interese moratorii.

Inafara de cele aratate, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma
obligarii acestora la plata daunelor - interese moratorii trebuie îndeplinite condițiile generale ale
raspunderii civile, adica trebiuie facuta dovada existenței prejudiciului, a faptei ilicite, a
vinovaliei și a raportului de cauzaiitate. Unitatea de invatamant angajatoare nu a refuzat
executarea, ci a facut aplicarea unui act normativ prin care s-a prevazut plata eșalonată. Aceasta
măsură legislativă, luată în contextul unui dezechilibru bugetar, reprezinta o ingerinta a statului
în dreptul creditorului de a obline executarea silita și finalizarea procesului civil, iar aceasta
ingerinta are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioada critica și
îndeplinește cerința unui raport rezonabil de proportionaiitate cu scopul urmarit. In consecinta,
intervenția legiuitorului printr-un act normativ, validat pe cale jurisdictionala de Curtea
Constitutională de instanța de contencios european, avand ca efect eșalonarea plaților, constituie
un caz fortuit ce exonereaza debitorul de plata dobanzilor legale.

Totodata, în cauza fiind vorba de credite ce intra sub incidenta O.U.G nr. 71/2009 modificata și
completata, nu se pot acorda atat daune - interese moratorii cat și actualizarea sumelor datorate în
functie de coeficientul de inflație întrucat nu sunt întrunite conditiile prevazute de lege pentru
acordarea daunelor - interese moratorii, iar pe de alta parte, nu sunt îndeplinite conditiile
prevazute de lege nici pentru angajarea raspunderii civile a debitorilor.

Astfel, premisa acordarii daunelor interese consta în existenta unei datorii certe, lichide și
exigibile, neexecutate la scadenta (conform art.1535 alin. 1 Noul Cod Civil), or, în conditiile în
care obligația de plata ce formeaza obiect al reglementarii instituite prin O.U.G 71/2009, nu sunt
ajunse la scadenta decat ,,pro parte”, în limita tranșelor anuale care, de altfel au și fost achitate în
conditiile art. 1 §i 2 din acest act normativ, iar pentru viitor acestea nu sunt ajunse la scadenta,
pretentiile creditorului de acordare a daunelor - interese moratorii, cu titlu de acoperire a
prejudiciului cauzat prin executarea eșalonata a sumelor conform reglementarii speciale, nu are o
baza legală, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru nașterea dreptului creditorilor la daune -
interese moratorii.

Referitor la angajarea raspunderii civile a debitorilor va rugam sa observafi ca nu sunt indeplinite

condifiile generate, intrucat prejudiciul invocat de creditori, pretins a fi reparat prin obligarea
debitorilor a plata daunelor interese - moratorii este determinate de acjiunea celor dintai de a fi
facut plata prin aplicarea stricta a prevederilor O.U.G nr. 71/2009 modificata §i completata.

Fapta unitatii de învățământ de a se conforma prevederilor legale și de a efectua plați eșalonate

cu respectarea regulilor generale privind efectuarea cheltuielilor bugetare instituite prin
prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice modificata și completata (art 14), - nu
are un caracter ilicit și, ca atare, nu poate atrage raspunderea civila a acestora pentru pretinsul
prejudiciu invocat de creditor.
Pârâtul I. Scolar Judetean Salaj a formulat întâmpinare la cererea de chemare in judecată
solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta instanța sa dispună, pe cale de exceptie respingerea
cererii formulate fata de I. Scolar Judetean Salaj pentru lipsa calitatii procesuale pasive iar pe
fond, respingerea cererii formulate ca nefondată.

În subsidiar, în situatia admiterii cererii se solicită acordarea dobânziii de referinta a BNR. Ia

data cand se va pronunta hotararea, doar de la data depunerii cererii de chemare in judecata si
doar pentru sumele ramase neachitate la aceasta dată

În privința excepției lipsei calitatii procesuale pasive s-a învederat faptul că institutia nu are
calitate de angajator in raport cu reclamantii, angajatorul fiind unitatea de invatamant parata
situatie in care I. Scolar Judetean S. nu poate fi obligat la plata dobanzilor legale aferente
drepturilor banesti stabilite prin sentintele si deciziile pronuntate in anul 2010, unitatea de
invatamant fiind cea care a calculat si achitat si pana la aceasta data sumele esalonate conform
O.U.G 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Desi dispozitivul deciziilor civile obliga, in solidar paratii la asigurarea, calculul si plata
diferentelor salariale catre reclamanti, din motivarea acestora reiese clar ca fiecare parat este
tinut sa indeplineasca obligatiile care-i revin strict in raport cu normele legale in vigoare la data
respectiva, institutia neavand obligatia de a calcula si plati acele sume conform reglementarilor
legale, sume care de altfel au fost platite esalonat de angaiator, situatie in care nu poate fi
obligata nici la plata dobanzilor solicitate .

Pe fond s-a solicitat respingerea cererii formulate ca nefondata întrucât în mod eronat reclamantii
sustin ca nu au beneficiat de plata drepturilor salariale dispuse de instantc deoarece o parte din
ele au fost platite esalonat conform OUG.nr.71/2009, cu modificarile și completarile ulterioare.
Obligarea la plata dobanzilor legale, alaturi de actualizarea creantei ar reprezenta o dubla
reparație a aceluiași prejudiciu pretins de creditorul L. S. din Invatamat Salaj în numele
membrilor sai de sindicat.

Esalonarea platii sumelor a fost realizata pe calea unor dispozitii normative, parte din sumele
datorate fiind platite reclamantilor - creditori, iar pentru perioadele ramase, creantele nu sunt
exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legala

In afara de cele aratate, pentru antrenarea raspunderii contractuale a debitorilor sub forma
obligarii acestora la plata daunelor - interese moratorii trebuie îndeplinite condițiile generale ale
răspunderii civile, adica trebiuie facuta dovada existenței prejudiciului, a faptei ilicite, a
vinovăției și a raportului de cauzalitate.

Fapta unitatii de învățământ de a se conforma prevederilor legale și de a efectua plați eșalonate

cu respectarea regulilor generale privind efectuarea cheltuielilor bugetare instituite prin
prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice modificata și completata (art 14), - nu
are un caracter ilicit și, ca atare, nu poate atrage raspunderea civila a acestora pentru pretinsul
prejudiciu invocat de creditor.
Pârâtul M. Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei
calitații procesual pasive, iar pe fond respingerea acțiunii ca netemeinica și nelegala.

În privința exceptiei lipsei calitatii procesuale a Ministerului Finantelor Publice s-a învederat
faptul că Decizia nr. 10/19.09.2011 pronuntata de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul
legii a statuat cu caracter obligatoriu că în aplicarea dispozitiilor art. 72 din Codul de procedura
civila raportat la art. 19 din legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modicarile si
completarile ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea
obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabllite prin titluri executorii, cu modificarile si
completarile ultarioare, cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice
formulata de catre institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la
drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevazut in
favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamintul preuniversitar
de Legea nr.315/2006 privind stimularea achizitionarii de carti sau de progrme educationale pe
suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice, in invatamintul
preuniversitar, nu indeplineste cerintelele prevazute de textul de lege.

Desi obiectul recursului in interesul legii l-a constituit cererea de chemare in garantie formulata
impotriva Ministerului Finantelor Publice, având ca obiect alocarea de fonduri sau rectificari
bugeare, iar in prezenta cauza M. Finantelor Publice are calitate de pârât, având in vedere ca prin
cererea de chemare in judecata formulata de recalmanti impotriva Ministerului Finantelor
Publice se urmareste aceeasi finalitate ca si prin cererile de chemare in garantie formulate de
catre institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite sunt deplin aplicabile statuarile
obligatorii ale instantei supreme prin Decizia mentionata referitoare la rolul Ministerului
Finantelor Publice in procesul de executie bugetara si caile de urmat de salariati pentru
executarea creantelor si cu privire la faptul ca pretentiile mentionate pe calea chemarii in garantie
de catre institutia bugetara pirita ( alocarile de fonduri sau rectificarile bugetare ) nu pot forma
obiectul unei cereri de chemare in judecata formulate pe cale incidentala sau al unei actiuni
ulterioare de in instanta .

Pârâții P. M. Zalau, Capilnașiu S.V.R. și C. local al municipiului Zalau au formulat

întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și au arătat că prin mai
multe sentinte civile irevocabile am fost obligati la plata diferentelor de drepturi salariale
neacordate membrilor de sindicat, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 pentru aplicarea
O.G. nr. 15/2008 pentru perioada 01.04._09, a drepturilor salariale reprezentand diferenta
indemnizatiei de concediu de odihna aferent anului școlar 2009 — 2010, fara aplicarea
diminuarii cu 25% si respectiv din, neaplicarea dispozitiilor in materia salarizarii prevazute de
Legea cadru nr.330/2009 si Legea nr.285/2010, reprezentand diferenta dintre drepturile salariale
efectiv incasate si cele cuvenite pentru perioada 01.01._11 actualizate in functie de rata inflatiei,
la data efectiva a platii.

Potrivit legii, calculul și plata acestor sume este de competența unității de invațamant, iar sumele
necesare platii acestor drepturi se asigura de la bugetul de stat. Aceste sume nu fac decat sa
tranziteze bugetul local.
Ori, cata vreme prin cererea formulata se solicită dobanda legala aferenta acestor drepturi,
consideră ca aceasta suma trebuie sa fie platita din bugetul de stat, avand in vedere ca salariile,
sporurile, indemnizapile §i alte drepturi salariale in bani se suporta din fondurile alocate de la
bugetul de stat, iar nivelul acestora se stabilește de catre guvern prin marirea sau micșorarea
coeficientului de multiplicare.

Prin legea bugetului de stat pe 2010, Guvemul a interzis autoritaților publice locale sa aloce
sume din bugetul local pentru plata cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte
drepturi salariale in bani stabilite prin lege, si contributiile aferente acestora, ale instițiilor sau ale
unitătilor de îvătământ preuniversitar de stat.

Ori, tot guvernul prin adoptarea OUG 71/2009 se face vinovat de neplata acestor drepturi
salariale deoarece prin neexecutarea integral a obligatiilor de plata la dat la care sumele erau
datorate, adica la momentul cand creantele au devenit certe, lichide si exigibile, s-a produs in
patrimonial creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța constată următoarele:

Pronunțându-se cu prioritate asupra excepțiilor invocate în cauză, potrivit prevederilor art.

art.248 C.pr.civ, instanța va respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesual pasive
invocate de către pârâții Pârâții P. M. Zalau, Capilnașiu S.V.R. și C. local al municipiului
Zalau

În speță pârâții Pârâții P. M. Zalau, Capilnașiu S.V.R. și C. local al municipiului Zalau au

calitate procesuală pasivă tocmai în considerarea faptului că prin bugetul local al M. Z. se
realizează finanțarea activității unității de învățământ pârâte (art. 104 alin. 2 din Legea nr.
1/2011). În aceste condiții este necesară chemarea în judecată a acestor pârâți pentru a se asigura
opozabilitatea față de aceștia a hotărârii pronunțate în cauz, având în vedere atribuțiile acestora
în privința gestionării bugetului local (art. 3 alin. 4 lit. a, art. 45 alin. 2 lit. a și art. 63 alin. 4 lit. b
din Legea nr. 215/2001). De altfel se impune cu evidență concluzia că acești pârâți au calitate
procesuală în prezentul dosar, întrucât, în temeiul aceluiași context legislativ, aceștia au avut
calitate procesuală pasivă în procesele în cadrul cărora s-au acordat drepturile salariale aferente
cărora se solicită în prezentul dosar dobânda legală.

Calitatea procesual pasivă a pârâtului I. Scolar Judetean Salaj este justificată în cauză,
instanța urmând să respingăexcepția lipsei calității procesual pasive invocată de ctre pârât,
raportat la faptul că în temeiul aceluiași context legislativ, acesta a avut calitate procesuală
pasivă în procesele în cadrul cărora s-au acordat drepturile salariale aferente cărora, se solicită în
prezentul dosar dobânda legală, accesoriu al creanțelor a căror plată a fost obligat să o asigure,
conform atribuțiilor sale legale în materia finanțării învățământului preuniversitar.

Este adevărat că I. Școlar Județean nu are calitatea de angajator, între acesta și cadrele didactice
nu se nasc raporturi de muncă, însă cu toate acestea, I. Școlar Județean nu este lipsit în totalitate
de atribuții în ceea ce privește îndeplinirea obligației de a aloca, sumele necesare privind plata
drepturilor salariale, conform prevederilor art.104 din Legea 1/2011, Legea educației naționale și
a Normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev și stabilirea finanțării de
bază a unităților de învățămant preuniversitar de stat aprobate prin Hotărârea de Guvern
nr.72/2013, cu modificările ulterioare.

Instanța va admite excepția lipsei calitații procesual pasive a pârâtului M. Finanțelor

Publice și în consecință va respinge acțiunea reclamanților în contradictoriucu pârâtul M.
FINANȚELOR PUBLICE, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate
procesuală pasivă având în vedere Decizia nr. 10/19.09.2011 pronuntata de ICCJ în
solutionarea unui recurs in interesul legii și care își găsește aplicare în speță. Prin acestă decizie
s-a statuat cu caracter obligatoriu că în aplicarea dispozitiilor art. 72 din Codul de procedura
civila raportat la art. 19 din legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modicarile si
completarile ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea
obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabllite prin titluri executorii, cu modificarile si
completarile ultarioare, cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice
formulata de catre institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la
drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevazut in
favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamintul preuniversitar
de Legea nr.315/2006 privind stimularea achizitionarii de carti sau de progrme educationale pe
suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice, in invatamintul
preuniversitar, nu indeplineste cerintelele prevazute de textul de lege.

Instanța supremă, a arătat în esență faptul că în cadrul procesului bugetar, M. Finanțelor Publice
repartizează ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat,
îndeplinind un rol de administrator al acestui buget, dar nu are atribuția de a vira acestora alte
sume decât cele prevăzute în legea bugetului de stat și cu respectarea acesteia.

Procedura legală de executare de către instituțiile publice a obligațiilor stabilite prin titluri
executorii este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, cu modificările și
completările ulterioare, în cadrul căreia ordonatorii principali de credite au obligația de diligență
de a efectua demersurile legale în vederea asigurării în bugetele proprii și ale instituțiilor din
subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii,
iar M. Finanțelor Publice are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe
baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de a elabora proiectele de
rectificare a acestor bugete, rol care se realizează prin atribuțiile prevăzute de art. 19 lit. a), g), h)
și i) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1)
pct. 6-8, 11 și 13 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009, cu modificările și completările
ulterioare.

În plus, art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, cu modificările și completările ulterioare,
dispune în sensul că, în situația în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în
termenul prevăzut de art. 2 din ordonanță, creditorul va putea recurge la procedura executării
silite în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă și ale altor dispoziții legale
aplicabile în materie. În mod corelativ obligației de diligență ce revine instituțiilor publice în
temeiul și în executarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 22/2002, cu modificările și
completările ulterioare, M. Finanțelor Publice are obligația de a efectua demersurile
administrative necesare în vederea rectificării bugetului de stat. Chiar în ipoteza în care
ordonatorii de credite și-ar îndeplini atribuțiile ce le revin în sensul formulării de propuneri de
cuprindere în bugetul propriu a sumelor necesare plății obligațiilor stabilite prin titluri executorii,
iar M. Finanțelor Publice, la rândul său, ar întocmi și ar transmite spre aprobare propuneri de
rectificare a bugetului de stat, dreptul de decizie aparține legislativului.

Toate aceste considerente, având în vedere faptul că finalitatea cererii de chemare în judecată și a
cerii de chemare în garanție este aceiași, sunt aplicabile în cauză, dezlegarea problemei de drept
impunându-se cu forță obligatorie potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Cu privire la fondul cauzei instanța constată următoarele:

Instanța reține că starea de fapt nu a fost contestată în prezenta cauză și se verifică întru totul prin
înscrisurile depuse la dosar în sensul că prin sentințele civile menționate în acțiunea
reclamantului s-a dispus obligarea unității de învățământ pârâte la plata în favoarea membrilor de
sindicat în numele cărora a fost formulată acțiunea a unor drepturi salariale restante. Aceste
drepturi salariale au făcut obiectul eșalonării dispuse prin OUG nr. 71/2009.

Prin decizia nr. 2/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul soluționării unui
recurs în interesul legii, obligatorie pentru instanțele de judecată în temeiul art. 517 alin. 4 din
codul de procedură civilă s-a statuat faptul că: În aplicarea dispozițiilor art. 1082 și 1088 din
Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Legea
nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune
interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în
titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul
bugetar în condițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata
unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale
personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.

În cuprinsul motivării Înalta Curte a precizat și faptul că actualizarea sumelor datorate cu

indicele de inflație reprezintă doar o reparație parțială pentru prejudiciul produs prin întârziere și
în consecință nu exclude acordarea dobânzii legale. Nu se poate, prin urmare considera că
prejudiciul este reparat prin actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație,

C. legislativ care reglementează în prezent dobânda legală este Ordonanta Guvernului nr.
13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si
pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar iar potrivit art 2 al acestui
act normativ: In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia
este purtatoare de dobânzi remuneratorii si/sau penalizatoare, dupa caz, si in absenta stipulatiei
exprese a nivelului acestora de catre parti, se va plati dobdnda legala aferenta fiecareia dintre
acestea.

Potrivit art.1 alin.3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011: Dobânda datorată de debitorul
obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă
penalizatoare.

Inalta Curte de Casație și Justiție a mai statuat prin Decizia 21 din 22/06.2015, pronunțată de
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521
alin. 3 din Codul de procedură civilă, faptul că: În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 1079
alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 și art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art.
166 alin. 1 și 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare (art. 161
alin. 1 și 4 din Codul Muncii în forma anterioară republicării) și art. 1088 Cod civil de la 1864,
art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu modificările și completările
ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu modificările și
completările ulterioare și art. 1535 din Codul civil, dobânzile penalizatoare datorate de stat
pentru executarea cu întârziere a obligațiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani
anterior datei introducerii acțiunii.

Prin urmare, creditorii reclamanți sunt îndreptățiți la daune-interese sub forma dobânzii legale
penalizatoare pentru o perioadă de trei ani anteriori introducerii cererii de plată a dobânzii, și în
continuare până la data plății efective, dobânzi al căror cuantum va fi stabilit și în funcție de
plățile eșalonate efectuate în executarea creanțelor din titlurile executorii.

Pentru toate aceste considerente, instanța urmează să admită acțiunea așa cum a fost formulată și
precizată de L. S. DIN INVATAMANT pentru și în numele reclamanților, membrii de sindicat:
A. M., BECZI C., B. M., B. D., S. ( B. ) I., B. C., BRISCAN I., B. V., B. I., C. M. și va obliga
pârâtul C. NAȚIONAL ˝ SILVANIA ” Z., în calitate de angajator, să calculeze și să platească
reclamanților dobânda penalizatoare pentru plata cu întârziere a obligațiilor de plată stabilite prin
Sentința civilă nr. 1122/15.03.2010 pronunțată în dosarul nr._ și decizia civilă nr. 3078/R/2011 a
Curții de Apel Cluj, calculată pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii prezentei acțiuni,
respectiv începand cu data de 03.02.2012 și în continuare până la data plății efective.

De asemenea, pentru motivele mai sus arătate, instanța va obliga pârâții C. L. Z., P. M. Z. și I.
ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S. să aloce fondurile necesare plății sumelor de bani, obiect al
prezentei cauze.

În baza art. 453 și art.455 C.proc.civ. instanța va obliga pârâții împotriva cărora a fost admisă
acțiunea, conform dispozitivului hotărârii, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 111,60
lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocațial, conform facturii depuse la
dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesual pasive invocate de către pârâții C.
L. Z. și P. M. Z., I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S..

Admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. FINANȚELOR PUBLICE,

excepție invocată de acest pârât, și în consecință respinge acțiunea reclamanților în
contradictoriu cu pârâtul M. FINANȚELOR PUBLICE,ca fiind formulată împotriva unei
persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea precizată formulată de L. S. DIN INVATAMANT cu sediul în Z., P-ța Unirii,
nr. 2, J. S., prin reprezentant legal L. E. pentru și în numele reclamanților, membrii de sindicat:
A. M., BECZI C., B. M., B. D., S. ( B. ) I., B. C., BRISCAN I., B. V., B. I., C. M., în
contradictoriu cu C. NAȚIONAL ˝ SILVANIA ” Z., cu sediul în Z., . județul S., C. L. Z. și P. M.
Z.; ambele cu sediul în Z., P-ța I. M. nr. 3, jud. S., I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S., cu sediul în
Z., Piața Unirii, nr. 2, județul S..

Obligă pârâtul C. NAȚIONAL ˝ SILVANIA ” Z., în calitate de angajator, să calculeze și să

platească reclamanților dobânda penalizatoare pentru plata cu întârziere a obligațiilor de plată
stabilite prin Sentința civilă nr. 1122/2010 pronunțată în dosarul nr._ și decizia civilă nr.
3078/R/2010 a Curții de Apel Cluj, calculată pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii
prezentei acțiuni, respectiv începand cu data de 03.02.2012 și în continuare până la data plății
efective.

Obligă pârâții C. L. Z. și P. M. Z., I. ȘCOLAR AL JUDEȚULUI S. să aloce fondurile necesare

plății sumelor de bani, obiect al prezentei cauze.

Obligă pârâții C. NAȚIONAL ˝SILVANIA” Z., C. L. Z. și P. M. Z., I. ȘCOLAR AL

JUDEȚULUI S. în solidar la plata către reclamantă a sumei de 111,60 lei, reprezentând cheltuieli
de judecată.

Definitivă și executorie de drept.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se
va depune la Tribunalul S..

Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie 2015.

Președinte Asistenți Judiciari Grefier

P. D. M. P. R. S. V. R. I. P. A.

Red.P.D.M./dact./15.09.2015/.>

Detalii: https://legeaz.net/spete-dreptul-muncii-tribunalul-salaj-2015/solicitare-drepturi-banesti-
salariale-07-09-2015-l4j